Noţiuni pregătitoare.

• 1). Punct de acumulare.

• 0  A  nu neaparat din A 
Definiție. FieA   . , unxpunct . Se numește punct de
x0
acumulare al mulțimii A, dacă oricex vecinătăți
x0 , x  A V ale
V luiA \ x0,conțin
  cel puțin un punct
, adică x  A si x  x0 .
x 0
- Dacă condiția ca este verificată.
V0 a lui x0 x  x0 din A"
• - A spune că nu este punct de acumulare pentru mulțimea A, negăm propoziția de mai sus:
• “Există ovecinătate
4 3 8 5 12 7 16 care nu 2nmai conține
 nici-un alt punct x0 .2 si 2  A.
1). A  1, , , , , , , ,...., an  ,.......
 3 Exemple:
2 5 3 17 4 9 n 1 
• are ca punct de acumulare pe
2  V1  1,999; 2, 001, există x  2, 0001  V1
2n
an  1,999   1,999  2n  1,999n  1,999  2 n  1,999 n  1,999  n  2  1,999   1,999 
n 1
1,999
 n  1999, pentru oice n  1999
0, 001
4012
Pentru n  22006>1999  an   2, 0001  2 si 2, 0001  V1  1,999; 2,001
2007
2  V2  1,97; 2, 03
2n
an  1,97   1,97  2 n  1,97 n  1,97  2n  1,97 n  1,97 
n 1
1,97
 n  2  1,97   1,97  n   n  66
0, 03
Pentru n  68  an 1,971  2 si 1,971  V2  1,97; 2, 03 
 2). Multimea B  x   /1  x  4
x0  3  B
V1   2,98; 3,05   există 2,981  3 si 2,981  V1
V2   2,9999; 3,001  există 2,99997  3 si 2,99997  V2

3). C  1, 2,3, 4

x0  3   V0   2; 4  si nu mai există nici-un număr din multimea C diferit de 3.
În această vecinătate,rezultă că elementul 3 nu este punct de acumulare pentru multimea C.
• Teoremă Următoarele afirmații sunt echivalente.
•  :x este punct de acumulare al mulțimii A.
0
: x0
• În orice vecinătate V a lui există o infinitate de puncte din mulțimea A.
• Demonstrație.
: x0 V   a; b  a lui x0
• Dacă este punct de acumulare al mulțimii A, să presupunem x0 că în vecinătatea
există un număr finit de puncte din mulțimea A diferite de punctul .
•
c , c , c ,...., cn
Fie 1 2 3 toate aceste puncte. Pentru a găsi o vecinătate
 ;   a lui x0 , conținută în  a; b și care
c , c , c ,...., cn  că  ; 
să nu conțină nici unul din punctele 1 2 3 nu mai conține nici-unul din punctele
x0
mulțimii A diferit de punctul deoarece dacă ar exista un asemenea punct el ar fi diferit de punctele
c1 , c2 , c3 ,...., cn x0
și contrazice ipoteza din presupunere. Deci nu ar fi punct de acumulare (contrazice
x puncte
   : ). Rezultă că există o infinitate de
propoziția x0
A de puncte în orice vecinătate.
x  x0 x0 x0
Dacă există o infinitate de puncte în interiorul vecinătăților lui ,rezultă că există cel mult
unul , iar celelalte sunt diferite de și este punct de acumulare după definiție.
• Exemple.
1). Limita a, a ori cărui șir este punct de acumulare.
În interiorul oricărei vecinătăți a limitei a, se află o infinitate de termeni ai șirului.

2). Un punct orecare din interiorul unui interval este punct de acumulare.
Deoarece în orice
 vecinătate a lui se află o infinitate de puncte din interval.
 
3). Mulțimea are un singur punct de acumulare și anume punctul dela .
• Consecința 1. Dacă o mulțime are un punct de acumulare, ea este infinită.
• Consecința 2. O mulțime finită nu are nici-un punct de acumulare.
• Teoremă.
 : Dacă an Un A, annumăr
 a, an  aa  este punct
că în de acumulare
orice vecinătate al ounei
a lui a se află mulțimi
infinitate de puncteA,
an dacă
A  și numai
a este dacă
punct de există
acumulare unmultimea
pentru șir A
convergent către
 : Fie a un punct numărulal multimii
de acumulare a format A. din puncte din A. Demonstrație.
 În vecinătatea V1   a  1; a  1 se află o infinitate de puncte din A diferite de a conform teoremei de sus  si fie a1  A, a1  a si a1  a  1.
1  1 1
 Să presupunem că am găsit un punct an  A, an  a, încât an  a  ,  Vn   a  ; a   .
n  n n
 1 1  1
Să arătăm că putem găsi an 1   a  ; a  , an 1  A, an 1  a si an 1  a  .
 n 1 n 1  n 1
 1 1
Acesta îl putem găsi în Vn   a  ; a   si care să fie diferit de an urmează inductia completă.
 n n

• x0  E , dacă există2).o vecinătate deschisă a lui x0 , astfeel încât să avem V x0  E  x 0 

Punct izolat
• Se spune că
• Exemple 1). Fiecare punct al unei mulțimi finite este punct izolat al mulțimii respective.
• 2). Orice punct al unei mulțimi, care nu este punct de acumulare al mulțimii, este punct izolat al acelei
mulțimi.
• 3).Orice punct al mulțimii este un punct izolat al acesteia.
• 5). Orice număr ăntreg din mulțimea este un punct izolat.
• 3). Mulțime mărginită.
• O mulțime E este mărginită dacă există un interval I astfel încât
• Exemple de mulțimi mărginite.
• Mulțimea  1  este mărginită deoarece  1   0;1
n  n n
• Mulțimea valorilor funcției sin :    este mărginită 1  sin x  1
• Orice mulțime finită este mărginită.
• Orice interval închis a; b  este o mulțime mărginită.
• Orice șir convergent este mărginit.
• Un punct b este majorant al mulțimii E , dacă pentru orice x  E avem x  b
• Un punct a este minorant al mulțimii E , dacă pentru orice x  E avem x  a
• Cel mai mic dintre majoranți ( dacă există) se numește margine superioară a mulțimii E.
• Cel mai mare dintre minoranți ( dacă există) se numește margine inferioară a mulțimii E.
• Marginea inferioară și marginea superioară a unei mulțimi dacă există acestea sunt unice.
•  
 LIMITA UNEI FUNCȚII REALE ÎNTR-UN PUNCT DE ACUMULARE
• Punerea problemei.
• Am văzut că șirul este o funcție f :   , an  f  n  în care domeniul său de definiție este mulțimea
numerelor naturale care are un singur punct de acumulare, punctual dela infinit și că problema limitei
unui șir s-a pus numai în acest punct de acumulare; iar limita unui șir dacă există lim 
n 

an  a , este acel
număr unic, al funcției an  f  n 
• Dar în cazul că avem o funcție f : E     al cărui domeniu de definiție este E  
are mai multe puncte de acumulare, putem pune problema limitei funcției în fiecare dintre aceste puncte ?
Pentru a răspunde acestei situații ne vom conforma la fel ca la șiruri.
Să luăm un punct de acumulare x0  E și în dată ce valorile reale ale lui x devin sufficient de vecine cu
punctu x0 , să vedem ce se întâmplă cu valorile funcției ? Se apropie oricăt dorim de un număr real finit
sau infinit l ? Dacă se vor apropia oricât de mult de numărul l atunci vom spune că numărul l este limita
funcției în punctual x0 și vom nota: lim f  x   l .
x x
0
• În acest caz problema se reduce la studiul comportării valorilor funcției în orice vecinătate a lui x0, fără
să ne mai intereseze valoarea f  x0 . În acest caz problema comportării valorilor funcției în jurul lui x0se
poate pune chiar dacă funcția nu este definită în punctu x .
0
• Cum formulăm mathematic această proprietate locală a funcției? Să pornim dela definiția limitei unui
șir. Fie șirul f :   , f  n   n a cărui limită este numărul 1. (lim n  1) Asta înseamnă că în interiorul
oricărei vecinătăți U a lui 1 sen află
1 toți termenii șirului n  n  1

• Începând dela un anumit rang. Să reprezentăm graficul acestui sir:A   n; an  / an  f  n  prin puncte în plan.
•
Se observă că pentru o vecinătate U1 a lui 1 îi corespunde o vecinătate a punctului dela infinit, încât
pentru orice n Î V¥ Þ an = f ( n ) Î U1. Deci numărul 1 este limita șirului.
• Dacă pentru fiecare vecinătate U a lui 1 îi corespunde o vecinătate V¥ a lui infinit ( ¥ .) încât oricare ar fi
n Î V¥ f ( n ) Î U. pe n cu x si pe ¥ cu x0 ¹ ¥
• avem Înlocuind se obține o asemenea definiție pentru
limita unei funcții.
 ïìï 2 x pentru x Î [0;1 ]
ï
• Să luăm funcția: f : [0; 2 ]® ¡ , f ( x ) = ïïí 1 pentru x = 1
ïï 2
ïï 2 pentru x Î (1; 2 ]
ïî

Fie x0  1 0; 2 si este punct de acumulare. Intuitiv se obserrvă că valorile functiei pentru
valori date lui x vecine cu x0  1, se apropie de numărul 2. Asta înseamnă că pentru
o vecinătate a lui 2 îi corespunde o vecinătate a lui 1 astfel că pentru orice x  V1  f  x   U  2 .
Deci pentru fiecare vecinătate U a lui 2,există o vecinătate V a lui 1, încât oricare ar fi x  1
din V  0; 2 , avem f  x   U  2 .
Asta înseamnă că valorile functiei se appropie oricât de mult de numărul 2.
Putem să screm: lim f  x   2
x 1

Definitie.Fie functia f : E   si x0 un punct de acumulare al mulltimii E.

Se spune că un număr l  finit sau infinit  este limita functiei înpunctul x0
dacă pentru orice vecinătate U a lui l , există o vecinătate V a lui x0
astfel încât oricare ar fi x  x0 din V  E , să avem f  x   U .
• se citește “limita funcției în punctul este numărul l.
x0
 Ul
Pentru a intui mai bine expresia: “ Pentru oricare vecinătate Vxcorespunde
0
o ve cinătate
” redăm animaţia următoare:



• Observații
• 1).Pentru a putea studia comportarea functiei în jul lui x 0 .
x0 x Î V , cu x ¹ x0 în
• trebuie să existe o vecinătate V a lui și care funcțiax 0să fie definită ( adică puncte
din domeniul de definiție ) ori aceasta se poate realize numai în cazul când este punct de acumulare
pentru domeniul de definiție.(deoarece în orice vecinătate a lui - punct de acumulare se află o infinitate de
elementexdin
0 Î domeniul
E de definiție) . x0
2). Dacă nu este punct de acumulare, atunci există o vecinătate a lui
în care nu se mai află nici-un punct din domeniul de definiție și ar rezulta că în interiorul acestei
vecinătăți a lui funcția nu mai este definită și nici nu vom mai putea vorbi de comportarea valorilor în
această vecinătate
x 0 Ï E din moment ce valorile ei sunt inexistente.

• 3). Dacă dar este punct de acumulare pentru mulțimea E rezultă că se pune problema cercetării
limitei funcției
f : ( 0;deoarece
¥ ) ® ¡ în, fjurul
( x ) acestui
= ln x . punct se află
În punct ele ox infinitate
= - 1, x = de
- 5puncte din domeniul de definiție.
4). Problema
- 1; - 5 Î C ( 0; ¥ ) = ( - ¥ ; 0 ]
limitei unei funcții nu se pune 2în pundele2 din sau în punctele izolate din E.
f : ¥ ® ¡ , f ( n ) = n , lim ( n ) = nu are sens
• Exemplu: n® 5 problema limitei nu se pune
• deoarece
• Pentru
• 5). Limita unui șir este un caz particular de limită a funcției într-un punct.
Această observație ne poate fi utilă în folosirea limitelor de șiruri pentru a găsi o condiție practică de
existență a limitelor de funcții.
 Definiţia cu  şi  a limitei
 U l  l   ; l   
Îndefiniţi limitei cu vecinătăţi, să luăm vecinătăţile U şi V simetrice de forma: 
Vx0   x0   ; x0   

Definiţie

În definiţia limitei funcţiei întrun punct x de acumulre se înlocuesc astfel:  vecinătatea U l cu numărul   0
0 
. vecinătatea Vx0 cu numărul   0

Definiţie Fie funcţia f : I  R şi x0  I un punct de acumulare.
Sespunecu un număr l  finit sau infinit  este limita funcţiei f în punctul deacumulare x0 .
dacă pentruoricenumăr  > 0,existã un număr  > 0,astfel încât oricare ar fi x  I , x  x0 cu
x - x0   să avem f  x   l  
Se notea ză: lim f  x   l
x  x0
 Definiţia cu şiruri a limitei.
• Limita unui șir este un caz particular de limită a funcției într-un punct.
Această observație ne poate fi utilă în folosirea limitelor de șiruri pentru a găsi o condiție practică de
existență a limitelor de funcții.
• Teoremă. Funcția f :E ® ¡ are ca limită număruă x 0 l în punctual dacă și numai dacă pentru
orice şir{x n } Ì E , x n ® x 0 cu x n ¹ x 0 , avem f ( xn ) ® l
•
• a Þ b : lim f ( x ) = l Demonstrație.
Þ ( " ) {x n } Ì E , x n ® x 0, x n ¹ x 0, Þ f ( x n ) ® l
x ® x0

lim f ( x ) = l Û ( " )U l ; ( $ )V x 0 ; x ¹ x 0 , x Î V x 0 Ç E Þ f ( x ) Î U l .
Dacă x ® x 0
V a lui x 0
Alegând o vecinătate arbitrară
{x n } Ì V x 0 , x n ® x 0 , x n ¹ x 0 pent ru care sirul f ( x n ) Îpunct
a lui l ,rezultă că există o vecinătate U l de acumulare și
rezultă că există un șir f ( x n ) ® l. conform definiției
limitei
b Þ funcției,rezultă
a : ( " ) {x } ÌcăE , x ® x , x (dar ¹ xexistă
Þ of infinitate
( x ) ® l de asemenea șiruri)
n n 0 n 0 n
xn ® x 0 ( x n Î E ; xn ¹ 0 )
Presupunem că pentru toate șirurile șirurile corespunzătoare au o limită
comună numărul l.
l ¹ lim f ( x ) U 0 a lui l
Prin absurd numărul x ® x0
V a lui x 0 aceasta înseamnă că
xv ¹ x 0 există o vecinătate
V Ç E încât f ( x v ) Ï U 0 . astfel că oricare ar
fi vecinătatea , există un punct din
ìï
ï
Deoarece V(= x
ïï n vecinătatea
ïï
0 -
1
; x + )
1
dacã x 0 est elua
n V 0este narbitrară, putem
finit
un. șir de vecinătăți a le lui de forma:
í V n = ( n ; ¥ ) dacã x 0 = + ¥
ïï
ïï V n = ( - ¥ ; - n ) dacã x 0 = - ¥
ïïî
Și conform presupunerii în fiecare vecinătate V n din șirul de vecinătăți , există câte un număr x v ¹ x 0
1
pentru care f ( x v ) Ï U 0 ,am obținut un șir x n ¹ x 0 , din E cu x n - x 0 < adică convergent către x 0 și
n
f ( x n ) Ï U(contradicție),
0 rezultă că lim f ( x ) = Definiția
l limitei funcției într-un punct este echivalentă
x ® x0
cu condiția din teoremă. De aceea condiția: ( " ) x n ® x 0 , x n ¹ x 0 din E Þ fo(putem
x n ) ® lua
l ca
definiție a limitei cu ajutorul șirurilor numită definiția lui Heine
.Deci: ìïïï p : " x n ® x 0 , x n ¹ x 0 , {x n } Ì E si f ( x n ) ® l Û lim f ( x ) = l
x ® x0
í
ïï p : $ x n ® x 0 , x n ¹ x 0 , {x n } Ì E sau f ( x n ) ® l ¢ ¹ l Û lim f (x ) = nu exist ã
ïî x ® x0
Pentru a dovedi mai précis propoziția negată procedăm:Alegem două șiruri din domeniul de definiție al
funcției și dacă au limite diferite atunci limita funcției în punctual respective nu există
ìï {x n¢ } Ì E , x n¢ ® x 0 , x n¢ ¹ x 0 si f ( x n¢ ) ® l1
ïï
ïí {x ¢¢} Ì E , x ¢¢ ® x , x ¢¢ ¹ x si f ( x ¢¢) ® l Þ lim f ( x ) = nu existã
ïï n n 0 n 0 n 2
x ® x0
ïï si l1 ¹ l2
ïî
Exemple .f : ¡ ® ¡ 1
10 ) 2
si fie x 0 = Î ¡ est e punct de acumulare.
f (x ) = x 2

1 xn =
1 1
+
2 n
®
1
2
f (xn ) = (
1 1 2
+
2 n )
®
1
4

( )
2
1 1 1 1 1 1
2 x n¢ = - ® f ( x n¢ ) = - ®
2 n 2 2 n 4

( )
2
1 1 1 1 1 1
3 x n¢¢ = + ® f ( x n¢¢) = + ®
2 3n 2 2 3n 4

( )
2
1 1 1 1 1 1
4 x n¢¢¢= + 2 ® f ( x n¢¢¢) = + 2 ®
2 n 2 2 n 4
1 1 1 1
(" )xn ® , x n ¹ Þ f (xn ) ® Û lim ( x 2 ) =
2 2 4 x®
1 4
2
 . f : ¡ \ {0 } ® ¡
0
2 ) 1 si fie x 0 = 0 Ï ¡ dar est e punct de acumular e.
f (x ) =
x2
1 1
1 xn = ® 0 f (x n ) = = n2 ® ¥
n 1
n2
1 1
2 x n¢ = 2 ® 0 f ( x n¢ ) = = n4 ® ¥
n 1
n4
1 1
3 x n¢¢ = ® 0 f ( x n¢¢) = = 9n ® ¥
3n 1
9n
1 1
4 x n¢¢¢= - ® 0 f ( x n¢¢¢) = = n2 ® ¥
n 1
n2
( " ) x n ® 0, x n ¹ 0 Þ f (x n ) ® ¥ Û lim
x® 0
( x1 ) = ¥
2

f :¡ ® ¡
ìï 0 pentru x Î ( -¥ ; 0 )
ïï
30 ) ï 1 si x 0 = 0 Î ¡ si est e punct de acumulare.
f ( x ) = ïí pentru x = 0
ïï 2
ïï 2x + 1 pentru x ( 0; ¥ )
îï
1 2 ü
xn = ® 0 Þ f ( x n ) = 2x n + 1 = + 1 ® 1 ïïï
n n ïý Þ lim f ( x ) = n u existã
x n¢ = -
n
1
® 0 Þ f ( x n¢ ) = f - ( )1
n
= 0 ® 0 ïï
ï
ïþ
x® 0
 f : ¡ \ {0 } ® ¡
40 ). 1 si x= 0 Ï ¡ \ {0 }, dar est e punct de acumulare.
f x =
( )
x
xn =
1
n
® 0 Þ f (xn ) = f ( )1
n
= n ® ¥
ü
ïï
ïï
ý Þ lim f ( x ) = nu existã
x n¢ = -
1
n
® 0 f ( x n¢ ) = f - ( ) 1
n
= - n ® - ¥ ïï
ï
ïþ
x® 0

f :¡ ® ¡

50 ). ïìï 2x 2 - 1 pentru x ¹ 2 în x = 2 Î ¡ si est e punct de acumulare.

f ( x ) = ïí 3
ïï pentru x = 2
ïî 2

( ) - 1® 7
2
1 1
1 xn = 2 + ® 2 Þ f (xn ) = 2 2 +
n n

( ) - 1® 7
2
1 1
2 x n¢ = 2 - ® 2 Þ f ( x n¢ ) = 2 2 -
n n

( ) - 1® 7
2
1 1
3 x n¢¢ = 2 + ® 2 Þ f ( x n¢¢) = 2 2 +
3n 3n
3
( " )xn ® 2 Þ f ( x n ) = 2x n - 1 ® 7 Û lim f ( x ) = 7 dar f ( 2 ) =
x® 2 2
 LIMITE LATERALE
• Definitie. Un numărls ( finit sau infinit ) x 0 funcției f în punctual
se numește limită la stânga ,
dacă pentru
x n ® orice
x 0 , cușirx n < x 0 avem f ( x n ) ® ls
• lim f ( x ) = ls sau lim f ( x ) = ls
x ® x0 x Z x0
• Se notează: x < x0

ld ( finit sau infinit ) x0

Definitie.
x n ®Un
x 0 ,număr
cu x n > x 0 avem f ( x n ) ® ld se numește limită la stânga funcției f în punctual ,
dacă pentru oricelimșir f ( x ) = ld sau lim f ( x ) = ld
x ® x0 x ] x0
x > x0
Se notează:
ìï - dacã lim f ( x ) = lim f ( x ) = l Û lim f ( x ) = l
ïï x ® x0 x ® x0 x ® x0
ïï x < x 0 x > x 0
í
ïï - dacã lim f ( x ) ¹ lim f ( x ) Û lim f ( x ) = nu existã
ïï x ® x0 x ® x0 x ® x0
ïî x < x 0 x > x 0

• f : ¡ \ {1 } ® ¡
Exemple
1). 1 sã se calculeze limit ele lat erale în x = 1.
• . f (x ) =
x- 1
•
( " ) x n ® 1, cu x n < 1; Þ f (xn ) =
1
xn - 1
1
® - = - ¥
0
( deoarece x n - 1 < 0 ) Û lim
xZ 1
( x -1 1 ) = - ¥
lim (
x - 1)
1 1 1
( " ) x n ® 1, cu x n > 1; Þ f (xn ) = ® + = - ¥ ( deoarece x n - 1 > 0 ) Û = +¥
xn - 1 0 x] 1
 f : ¡ \ {0 } ® ¡
2). 1 sã se alculeze limit a la dreapt a în x = 0
f ( x ) = sin
x
1 ü
ïï
xn = ® 0, cu x n > 0 Þ f ( x n ) = sin n p = 0 ® 0 ïï

x n¢ =
2
np
p
® 0, cu x n¢ > 0 Þ f ( x n¢ ) = sin ( 4n + 1 ) = 1 ® 1 ïï
ý
ï
Þ lim sin
x] 0
1
x( )
= nu existã .
( 4n + 1 ) p 2 ïþ
Cazul lim f ( x ) = 0
x ® x0

De aici deduce o regulă practică pentru calculul limite laterale 1 1

sau +
Află mai întîi semnul funcției dela numitor0 și apoi0 punem
- ±¥
care se
apropie către
După cum urmează:
lim f ( x ) = 0 üï
x ® x0 ïï æ 1 ö 1 æ 1 ö÷ 1
dacã x < x 0 ý Þ lim çç ( ) ÷ ÷ =
÷ 0- = - ¥ sau lim ç ÷=
ç f ( x ) ø÷ = - ¥
ïï x ® x0 è f x ø x ® x0 è 0-
si f ( x ) < 0 ïï x < x0 x > x0
þ
lim f ( x ) = 0 üï
x ® x0 ïï æ 1 ö 1 æ 1 ö÷ 1
dacã x > x 0 ý Þ lim çç ( ) ÷ ÷
÷ = + = + ¥ sau lim çç ÷=
÷ = +¥
ïï x ® x0 è f x ø 0 x ® x 0 è f (x )ø 0+
si f ( x ) > 0 ïï x > x0 x < x0
þ
• Exemple:
• Să se calculeze limitele lateral ale functiilor în punctele respective notate.
f : ¡ \ {- 7 } ® ¡
1). 3 în x = - 7
f (x ) =
x + 7

lim
x® - 7
( x +3 7 ) = 01 - = - ¥ si lim
x® - 7
( x +3 7 ) = 01
+ = +¥
x<- 7 x> - 7

f : ¡ \ {- 1;1 } ® ¡
2). 2x Sã se calculeze limit ele lat erale în x = -1, x = 1
f (x ) =
x2 - 1

ìï
ïï lim
ï x Z
(
- 1 2
2x
x - 1
=
0)
1
+ = +¥
ìï
si ïí
(
ïï lim 2
2x
xZ 1 x - 1
) 1
= - = - ¥
0
í
ïï
lim(
ïï x ] - 1 2
î
2x
x - 1
= )
1
0-
= - ¥
ïï
î
(
lim
ïï x ] 1 2
2x
x - 1)=
1
0+
= +¥
 f : ¡ \ {0 } ® ¡
3). 1 Sã se calculeze limit ele lat erale în x = 0
f (x ) = ex

lim ( )
1
æ 1 ö÷ 1
lim çççe x ÷ = exZ 0 x = e 0 = e- ¥
-
÷ = 0
x Z 0è ø÷
lim ( )
1 1
æ 1 ö÷
ç
lim ççe ÷
x = e x] 0 x
= e = e+ ¥ = + ¥
0+
÷
x ] 0è ø÷
• CRITERII DE EXISTENȚA LIMITELOR.

f (x ) < g (x ) ü
ïï
• 1). Dacă Þ lim f ( x ) = 0
• si lim g ( x ) = 0 ýïï x ® x0
x ® x0 ïþ
Demonstrație.
lim g ( x ) = 0 Û " x n ® x 0, xn ¹ x 0 Þ g ( xn ) ® 0
x ® x0
dar cum f ( x n ) < g ( x n ) ® 0 ( în baza crit eriului de convergent ã cu zero ) Þ f ( xn ) ® 0
Û lim f ( x ) = 0
• x ® x0 Exemple:
• 1). Să se arăte că:
(
lim x ×sin
x® 0
1
x )
= 0

• Avem: x ×sin 1 = x × sin 1 £ x ü

ïï
x
dar lim x = 0
x ï Þ lim x ×sin 1 = 0
ý
ïï x® 0 x ( )
x® 0 ï
þ
• 2). Să se arăte că lim sin x = sin x 0
x ® x0

sin x - sin x 0 = 2 sin ( x -2 x ) ×cos ( x +2 x ) = 2 sin ( x -2 x ) ×144444

0 0
cos (
0 x + x
2 43
42 44444
) £ 2 sin (
0 x- x
2 ) 0
< 2
x- x
2
0
= x- x
£1
sin x - sin x 0 < x - x 0 üï
A vem : ï Û lim ( sin x - sin x ) = 0 Û lim ( sin x ) = sin x 0
lim x - x 0 = 0 ý 0
ïï x ® x0 x® x0
x ® x0 ïþ

• La fel se arată că și lim cos x = cos x 0

x ® x0
• zzzzzzzzzzzzzz
•
•
2). Să se arăte că lim ln x = 0; a Î ¡ +
x® ¥ xa ( )
Rezolvare.

• Să arătăm că dacă .
x > 1 Þ ln x £ x
• n £ x £ n + 1 Û e n £ e x £ e n + 1 unde n Î ¥ , dar e n ³ n + 1 ( aplic inegalit at ea lui Bernoulli )
e x ³ e n ³ n + 1üï
Þ ïý Þ e x ³ x Þ ln e x ³ ln x Û x ln e ³ ln x Û x ³ ln x
si n + 1 ³ x ïï
þ
deci : l n x £ x , pent ru x > 1
2
æ a2 ö÷a 2 æ
a
ö
÷ æ a2 ö÷
ln ççx ÷ ç
ln x 2 ÷ ln ççx ÷ a
ln x çè ø÷ a èçç ÷
ø 2 çè ø÷ 2 x2 2 1 ln x 2 1
= = = × £ × a = × a deci dacã x > 1 Þ a £ × a
xa xa xa a xa a x a x a
a 2 a2
ln x 2 1 üï
a £ × a ïï
x a ïï
x 2
ï Þ ln x
din æ2 1 ÷ ö ý lim = 0
çç ïï x® ¥ xa
si lim ç × a ÷ ÷ = 0 ïï
x® ¥ ç ÷
çè a x 2 ÷ø ïï
þ
• Al doilea criteriu este:
f (x ) ³ h (x ) ü
ïï
• Dacă Þ lim f ( x ) = ¥
si dacã lim h ( x ) = ¥ ýïï x ® x0
• x ® x0 ïþ
• Demonstrație.
lim h ( x ) = ¥ Û " xn ® x 0, xn ¹ x 0 Þ h ( xn ) ® ¥
x ® x0
dar cum f ( x n ) > h ( x n ) ® ¥ ( cu at ât mai mult ) Þ f ( x n ) ® ¥
Û lim f ( x ) = ¥
•
x ® x0
Exemplu: Să se arăte æe x ö
lim ç a ÷
÷= + ¥
÷ unde a Î ¡ +,
si x Î ( 0; ¥ ).
x® ¥ ç
èx ø
æ x ö÷2a
ççe 2a ÷ æ x ö÷2a æx ö÷2a
çè ø÷ çe 2 a çç 2a
( )
x 2a
e ÷ ÷ 1
a = = ççç 1 ÷
÷ ³ çç 1 ÷
÷
÷ = ×x a
x æ 1 ö÷2a çç 2 ÷
÷ çç ÷ 2a
x
e ³ x , pent ru x > 1 çç x 2 ÷ èx ø÷ èx2 ø÷
• S-a arătat mai sus că . çè ø÷ ÷
• ex
( ) ü
2a
1 ïï
³ ×x a ïï
xa 2a ïý Þ æe x ö÷
lim ç a ÷= ¥
x® ¥ ç ø÷
lim ê( )
é 1 2a ù ï èx
×x a ú = ¥ ïï
x® ¥ êë2a ú
û þïï
• Teoremă. O funcție periodică și neconstantă nu are limită ± ¥ în punctele
• Demonstrație.
Dacă funcția este periodică, rezultă că există o perioadă T > 0 încât f ( x + T ) = f x , " x Î ¡
( )
•
Deoarece funcția nu este constantă a, b Î 0;T încât f a ¹ f b , există
[ ] ( ) ( )
•
 x n = a + nT ® ¥ Þ f ( x n ) = f (a + nT ) = f (a ) ® f (a )üï
ï Þ
ý
x n¢ = b + nT ® ¥ Þ f ( x n¢ ) = f (b + nT ) = f (b ) ® f (b ) ïï
þ
• Considerăm șirurile lim f ( x n ) = f (a )üï
n® ¥ ïï
lim f ( x n¢ ) = f (b ) ïý Þ lim f ( x n ) ¹ lim f ( x n¢ ) Û lim f ( x ) = nu existã
n® ¥ ïï n® ¥ n® ¥ x® ¥
f a ¹ f (b )
( ) ïï
ïþ
• La fel se demonstrează și pentru - ¥
• Consecință.
ìï lim ( sin x ) = nu existã ìï lim (tgx ) = nu existã
ï x® ¥ ï x® ¥
í í
ïï lim ( cos x ) = nu existã ïï lim (ctgx ) = nu existã
î x® ¥ î x® ¥
j :¡ ® ¡
• O funcție
f :¡ ® ¡
laterale. În punctual
periodic și neconstantă. Funcția
j (x ) =
ìï
ïï f
í x
( )
1
pentru x ¹ 0
nu are limite
x = 0 ïï a pentru x = 0
• Demonstrație ïî

ìï
ïï lim j ( x ) = lim f
ï xZ 0
( ) (
xZ 0
1
x
= f lim
1
xZ 0 x
= f -
0) ( )= f
1
( - ¥ ) = nu existã
í
ïï
ïï xlim
î ] 0
( ) (
j ( x ) = lim f
x] 0
1
x
= f lim
1
x] 0 x
= f +
0) ( )= f
1
(+ ¥ ) = nu existã

ìï
(
ïï lim sin
ï xZ 0
) 1
x
= nu existã
ìï
(
ïï lim cos
ï xZ 0
)1
x
= nu existã
ìï
( )
ïï lim tg
ï xZ 0
1
x
= nu existã
ìï
(
ïï lim ctg
ï xZ 0
1
x )
= nu existã
í í í í
ïï
(
ïï xlim
î ] 0
)
sin
1
x
= nu existã
ïï
(
ïï xlim
î ] 0
cos)1
x
= nu existã
ïï
( )
ïï xlim
î ] 0
tg
1
x
= nu existã
ïï
(
ïï xlim
î ] 0
ctg
1
x )
= n u existã
• OPERAȚII CU LIMITE DE FUNCȚII.
• f si g
Teoremă. Dacă funcțiile au ambele
( finit ã limită
sau infinit ã ) x0 în punctual ,
atunci avem:
10. dacã suma limit elor are sens, functia f + g are lim itã în x 0
si lim [ f ( x ) + g ( x ) ] = lim f ( x ) + lim g ( x )
x ® x0 x ® x0 x ® x0

20. dacã produsul limit elor are sens, functia ( f ×g ) are lim i tã în x 0
si lim [ f ( x ) ×g ( x ) ] = lim f ( x ) × lim g ( x )
x ® x0 x ® x0 x ® x0

f
30. dacã raportu limit elor are sens, functia are lim itã în x 0
g
lim f ( x )
éf ( x ) ù x ® x 0
si lim ê ú=
x ® x0 ê
ëg (x ) ú
û xlim g (x )
®x 0

30. dacã a Î ¡ , functia ( a ×f ) are l imit ã în x 0

si lim [a f ( x ) ] = a × lim f ( x )
x ® x0 x ® x0

30. dacã f ³ 0 si put erea are sens, functia f g are l imit ã în x 0

si lim [ f ( x )g x) ] = lim [ f ( x ) ]xlim g x)

(
(
® x0
x ® x0 x ® x0

• Demonstraţie.
•  
 lim f ( x ) = a ü
ïï a
1).
x ® x0 ïý (definitie ) Û " x ® x , x ¹ x Þ f ( x ) ® ïíìï Þ f ( x ) + g ( x ) ® a + b
n 0 n 0 n n n
lim g x = b ïï
( ) ïïî b
x ® x0 ïþ
(definitie ) Û lim [ f ( x ) + g ( x ) ] = a + b
x ® x0
lim [ f ( x ) + g ( x ) ] = a + b ü ïï
Din
x ® x0 ïý Þ lim [f ( x ) + g (x ) ] = lim f (x ) + lim g (x )
a + b = lim f x + lim g x ïï
( ) ( ) x ® x0 x ® x0 x ® x=
x ® x0 x ® x= ïþ
lim f ( x ) = a ü ïï ìï a
2) .
x ® x0 ï ï
ý (definitie ) Û " x n ® x 0, x n ¹ x 0 Þ f ( x n ) ® í b Þ f ( x n ) ×g (x n ) ® a ×b
lim g ( x ) = b ïï ïïî
x ® x0 ïþ
(definitie ) Û lim [ f ( x ) ×g ( x ) ] = a ×b
x ® x0
lim [ f ( x ) ×g ( x ) ] = ab ü ïï
Din
x ® x0 ïý Þ lim [f ( x ) ×g (x ) ] = lim f ( x ) × lim g (x )
ab = lim f ( x ) × lim g ( x )ïï x ® x0 x ® x0 x ® x=
x ® x0 x ® x= ïþ
lim f ( x ) = a ü ïï ìï a
x ® x0 ï ï f ( xn ) a
4). ý (definitie ) Û " x n ® x 0 , x n ¹ x 0 Þ f ( x n ) ® í Þ ®
lim g ( x ) = b ïï ïïî b g (x n ) b
x ® x0 ïþ
éf ( x ) ù a
(definitie ) Û lim ê ú=
x ® x0 ê ëg ( x ) ú
û b
éf ( x ) ù a ü
lim ê ú = ïïï
êg ( x ) û
x ® x0 ë ú bï lim f ( x )
ï
ï éf ( x ) ù x ® x 0
Din lim f ( x ) ý Þ xlim ê ( ) ú=
a x ® x0 ïï êg x û
® x0 ë ú lim g ( x )
= ï x ® x0
b lim g ( x ) ïï
x ® x0 ïþ
lim f ( x ) = a ü ïï ìï a
5).
x ® x0 ï ï
ý (definitie ) Û " x n ® x 0, x n ¹ x 0 Þ f ( x n ) ® í b Þ f ( x n ) n ® a
g( x ) b
lim g ( x ) = b ïï ïïî
x ® x0 ïþ
(definitie ) Û lim [ f ( x )g x ] = a b ( )

x ® x0

lim [ f ( x )g ( x) ] = ab ïü
ïï é ùxlim g x)
(
x ® x0 ® x0
Din ýÞ lim [f ( x )g ( x) ] = ê lim f ( x ) ú
ab = lim [ f ( x )xlim g ( x) ]ïï x ® x0 ëx ® x 0 û
x ® x0
® x0
ï
þ
• Exemple.
p p
1). limp ( sin x + cos x ) = limp ( sin x ) + limp ( cos x ) = sin + cos = 1 + 0 = 1
x® x® x® 2 2
2 2 2
2). lim ( 3x + 2x + 5 ) = lim ( 3x
2 2
) + xlim ( 2x ) + lim 5 = 3 lim x 2 + 2 lim x + 5 = 3 ×12 + 2 ×1 + 5 =
x® 1 x® 1 ®1 x® 1 x® 1 x® 1
= 3 + 2 + 5 = 10

x- 2 lim ( x - 2 ) lim x - lim 2 1- 2 -1 1

x® 1 x® 1 x® 1
3). lim 2 = = = 2 = = -
x® 1x + x + 1 lim ( x + x + 1 ) lim x + lim x + lim 1 1 + 1 + 1
2 2 3 3
x® 1 x® 1 x®1 x® 1
4). lim ( 2x e - x + 5 ) = lim ( 2x e
3 x 2 3 x
) - xlim x + lim 5 = 2 lim x 3 ×lim ex - 32 + 5 = 2 ×33 ×e 3 - 9 + 5 =
2
x® 3 x® 3 ®3 x® 3 x® 3 x® 3
3 3
= 54e - 9 + 5 = 54e - 4
lim ( 3x 2
- x + 1) 3 lim x 2 - lim x + lim 1
5). lim éêe 3x - x + 1 ùú = e x ® - 2
2 2
= e x® - 2 x® - 2 x® - 2 = e 3( - 2 ) - ( - 2 )+ 1 = e12 + 2 + 1 = e15
x® - 2 ë û
Să se demonstreze următoarele formule cu limite de functii.

( )
x
1
lim 1 + = e
x® ¥ x
öx n
( )
x
æ 1 ÷ 1
" xn ® ¥ , xn ¹ ¥ , Þ f ( x n ) = çç1 + ÷
÷ ® e Û lim 1 + = e
è xn ø x® ¥ x

( )
x
1
lim 1+ = e
x® - ¥ x

( ) ( )
x -u
1 1
x ® - ¥ Þ u ® -x ® ¥ ; lim 1+ = lim 1+ = e
x® - ¥ x u® - ¥ -u
1
lim ( 1 + x )x = e
x® 0

( )
u
1 1 1
Dacã x ® 0 Þ u = ® ±¥ ; lim ( 1 + x )x = lim 1+ = e
x x® 0 u® ± ¥ u
 Limitele funcţiilor polinomiale în punte de acumulare .

• Limita într-un punct x 0 ( finit ) a unei funcții polinomiale

¡ ® ¡
Fie p : si x 0 Î ¡
p ( x ) = an x n + an - 1x n - 1 + a n - 2x n - 2
+ ..... + a 1x + a 0

lim p ( x ) = lim (an x n + an - 1x n - 1 + a n - 2x n - 2

+ ..... + a 1x + a 0 ) =
x ® x0 x ® x0

= lim an x n + lim an - 1x n - 1 + lim a n - 2x n - 2

+ ... + lim a 1x + lim a 0 =
x ® x0 x ® x0 x ® x0 x ® x0 x ® x0
n n- 1 n- 1
= an lim x + an - 1 lim x + an - 2 lim x + ... + a1 lim x + a 0 =
x ® x0 x ® x0 x ® x0 x ® x0

= an x 0n + an - 1x 0n - 1 + a n - 2x 0n - 2
+ ... + a 1x 0 + a 0 = p ( x 0 )
lim p ( x ) = p ( x 0 )
x ® x0

Exemple : S[ se calculeze limit a urm[t oarelor func'ii polinomiale.

1). lim ( 5x 4 + 3x 2 - 7x + 1 ) = p ( - 2 ) = 5 ( - 2 )4 + 3 ( - 2 )2 - 7 ( - 2 ) + 1 = 5 ×16 + 3 ×4 + 14 + 1 = 80 + 12 + 15 = 107
x® - 2
2). lim ( x 3 - 5x + 2 ) = p ( 3 ) = 3 3 - 5 ×3 + 2 = 27 - 15 + 2 = 14
x® 3

3). lim x2 - x + 1 = lim ( x 2 - x + 1 ) = p (2 ) = 22 - 2 + 1 = 3

x® 2 x® 2

é ù3 3
æ 1
( ) ( ) ö
( ) ( )
4 2 3 3
3 ê ú 1 1 1 37
4). lim ( x - 3x + 3 )
4 2
= ê lim ( x 4 - 3x 2 + 3 ) ú = çç - - 3 - + 3÷
÷
÷ = - 3× + 3 =
x® -
1
êx ® - 1 ú çè 2 2 ø 16 4 16
2 ë 2 û
Limita funcției polinomiale în punctele - ¥ ; ¥ .
lim
x® ±¥
(an x n + an - 1x n - 1 + an - 2x n - 2 + .... + a1x + a 0 ) = x ®lim
±¥
x n an + ( an - 1 an - 2
x
+
x 2
x
a
x)
a
+ ... + n 1- 1 + n0 =

= (
x® ±¥ x® ±¥
)
lim x n × lim
x
+
x
(a
an - 1 a n - 2
2 n
x
a
+
x
a
+ ... + n 1- 1 + n0 ) = (± ¥ ) ( n
an +
an - 1 an - 2
±¥
+
¥
a
¥
a
+ ... + 1 + 0 =
¥ )
n
= ( ± ¥ ) (an + 0 + 0 + 0 + ... + 0 + 0 ) = an ( ± ¥ )

x® ±¥
lim (an x n + an - 1x n - 1 + an - 2x n - 2 + .... + a1x + a0 ) = an ( ± ¥ )n
 Exemple :
1). lim ( 3x 2 - 5x + 1 ) = 3 ( ¥ )2 = 3 ×¥ = ¥
x® ¥
2). lim
x® - ¥
( x 4 - 5x 2 + 2x + 1 ) = 1 ( - ¥ )4 = 1 ×¥ = ¥
3). lim ( 1 - 2x - 7x 2 ) = - 7 ( ¥ 2
) = - 7 ×¥ = - ¥
x® ¥
4). lim
x® - ¥
( x 3 - x 2 + 5x + 7 ) = 1 ×( - ¥ )3 = 1 ×( - ¥ ) = - ¥

5). lim 2x 4 + 1 = lim ( 2x 4 + 1 ) = 2(¥ )4 = 2 ×¥ = ¥ = ¥

x® ¥ x® ¥
p
6). lim ( 1 + 3x )p = éê lim ( 1 + 3x ) ùú = ( 3 ×¥ )p = ¥ p = ¥
x® ¥ ëx ® ¥ û
7). lim ( x - 13x + 6x + 1 ) = 1 ( - ¥ )5 = 1 ( - ¥ ) = - ¥
5 3 2
x® - ¥

8). lim -
Limita x® ¥
(functiilor
1
2
x - 3x - 5x + 7 ) = -
4 2 1
2
rationale într-un
¥
1
= - ×¥
punct 2
( )4 = - ¥
x 0 ( finit )
an x n + an - 1x n - 1 + ... + a1x + a 0
O func'ie rat ionalã are la numãrãt or si la numit or polinoame:f ( x ) =
bm x m + bm - 1x m - 1 + ... + b1x + b0
p (x ) p (x 0 )
lim f ( x ) = lim = = f (x0 )
x ® x0 x ® x0 q ( x ) q (x 0 )
lim p ( x ) = p ( x 0 )ü
ïï lim p ( x )
x ® x0 ïý Þ lim f ( x ) = lim p ( x ) = x ® x 0 =
p (x 0 )
= f (x 0 )
lim q x = q ( x 0 ) ïï
( ) x ® x0 x ® x0 q x
( ) lim q x( ) q (x 0 )
x ® x0 ïþ x ® x0
Exemple :

1). lim( 23xx +- 15 ) = 23 ××11 +- 15 = 72

x® 1

2). lim ( )
x + 1 2+ 1 3
2
= 2
=
x® 2 3x - 1 3 ×2 - 1 11
æ3x 4 - 2x 3 + 3x 2 + 5 ö÷ 3 ( - 1 )4 - 2 ( - 1 )3 + 3 ( - 1 )2 + 5 3 ×1 - 2 ×( - 1 ) + 3 ×1 + 5
3). lim çç 5 ÷ = = =
è 2x - 2x 4 + 3x - 1 ø÷
x ® - 1ç 2 ( - 1 )5 - 2 ( - 1 )4 + 3 ( - 1 ) - 1 2 ( - 1 ) - 2 ×1 - 3 - 1
3+ 2+ 3+ 5 13 13
= = = -
- 2- 2- 3- 1 - 8 8
• Limitele functiilor raționale în punctele- ¥ ; ¥
• ìï
ïï 0 dacã n < m
ïï
p (x ) an x n + an - 1x n - 1 + ... + a1x + a 0 ïï an
lim f ( x ) = lim = lim = í dac n = m
x® ±¥ x ® ± ¥ q (x ) x® ± ¥ bm x m + bm - 1x m - 1 + ...b1x + b0 ïï bm
ïï a
ïï n ( ± ¥ )n - m dacã n > m
ïïî bm
• Demonstrație.
•
p (x )
=
an x n + a n - 1x n - 1 + ... + a x + a 0
=
( a
x x
a
x n an + n - 1 + ... + n 1- 1 + n0 )a
x =
( bm - 1 b1
)b0
q x m m - 1
( ) bm x + bm - 1x + ... + b1x + b0 m
x bm + + ... + m - 1 + m
x x x

= xn- m ×
( a
an + n - 1 + ... + n 1- 1 + n0
x x
a
) a
x
( b
bm + m - 1 + ... + m1- 1 + m0
x x
b
)x
b

an - 1 a1 a0 an - 1 a1 a0
a n + + ... + + n a n + + ... + +
p (x ) x x n - 1 x = lim x × lim
n
x x n - 1 xn =
lim = lim x n - m ×
x ® ± ¥ q (x ) x® ± ¥ b b b x® ± ¥ xm x® ± ¥ b b b
bm + m - 1 + ... + m1- 1 + m0 bm + m - 1 + ... + m1- 1 + m0
x x x x x x
ìï xn 1 æ 1 a ö a
ïï dacã n < m Þ m = m- n Þ lim çç m - n × n ÷ ÷
÷ = 0× n = 0
ïï x x x ® ± ¥ èx bm ø bm
ïï
a xn xn æ a ö an
= n × lim m = ïí dacã n = m Þ = 1 Þ lim çç1 × n ÷ ÷=
bm x ® ± ¥ x ïï x m x® ±¥ è bm ø÷ bm
ïï n
ïï dacã n > m Þ x = x n - m Þ lim æ a ö an
çx n - m × n ÷ = ( ± ¥ )n - m
ïïî m x® ±¥ è ç ÷
÷
x bm ø bm
• Exemple:
2x 2 + x 2
1). lim =
x ® ¥ 3x 2 - x 3
x- 1
2). lim 2 = 0
x® - ¥ x + x

2x 4 - x 3 2 2
3). lim = (¥ )2 = ×¥ = ¥
x ® ¥ 3x 2 + x + 2 3 3
x3 + x2 1
4). lim 2
= ×( - ¥ )1 = 1(- ¥ ) = - ¥
x® - ¥ x + 4 1

• Limitele funcțiilor rationale în punctele care sunt rădăcini ale numitorului.

p (x )
f (x ) = si x 0 - punct de acumulare al domeniului de definit si nu ap art ine acest uia.
q (x )
adicã q ( x 0 ) = 0 Þ q ( x ) = ( x - x 0 )q1 ( x ).Se calculezã limit ele lat erale.
Exemple :
ìï
ïï lim( 3
) 3
= - = - ¥
1). lim
3 3
= ; ï xZ - 7 x + 7
í
0
Þ lim ( x +3 7 ) = nu existã.
x® - 7 x + 7 0 ïï
(
ïï x lim
3
î ] -7 x + 7
) 3
= + = +¥
0
x® - 7

æ 3x + 1 ö÷ 3
2). lim ççç ÷ 0+ = + ¥
÷ =
x ® 1 è ( x - 1 )2 ø
• Limitele functiilor rationale în punctele care anulează simultan numărătorul și numitorul.

ìï p ( x 0 ) = 0 ìï p ( x ) = ( x - x 0 ) p1 ( x )
dacã ïí ïí
Þ
ïï q ( x 0 ) = 0 ïï q ( x ) = ( x - x 0 )q1 ( x )
î î
p (x ) (x - x 0 )p1 ( x ) p (x ) p (x )
lim = lim = lim 1 = 1 0
x ® x0 q (x ) x ® x0 (x - x 0 )q1 ( x ) x ® x 0 q1 ( x ) q (x 0 )
Exemple
x 2 - 5x + 6 9 - 15 + 6 0
1). lim 2
= = ( nedet erminare )
x® 3 x - 9 9- 9 0
x 2 - 5x + 6 ( x - 3 )( x - 2 ) x- 2 3- 2 1
lim = lim = lim = =
x® 3 x2 - 9 x ® 3 ( x - 3 )( x + 3 ) x® 3x + 3 3+ 3 6
x 3 - 5x 2 + 3x + 9 27 - 45 + 9 + 9 0
2). lim 3 2
= = ( nedet erminare )
x ® 3 x - 4x - 3x + 18 27 - 36 - 9 + 18 0
x 3 - 5x 2 + 3x + 9 ( x - 3 )2 ( x + 1 ) x + 1 3+ 1 4
lim 3 2
= lim 2
= lim = =
x ® 3 x - 4x - 3x + 18 x ® 3 (x - 3 ) (x + 2 ) x® 3x + 2 3+ 2 5
x2 + x - 2 4- 2- 2 0
3). lim 2
= 2
= ( nedet erminare ).
x® - 2 (x + 2 ) (- 2 + 2 ) 0
ìï x- 1 3
2 ïï lim = - - = +¥
x + x- 2 ( x + 2 )( x - 1 ) x- 1 xZ - 2 x + 2 0
lim 2
= lim 2
= lim = ïí
x ® - 2 (x + 2) x® - 2 (x + 2 ) x ® - 2 (x + 2) ïï x- 1 3
ïï xlim = - + = - ¥
î ] - 2x + 2 0
• Exercitii rezolvate,
lim ( 3x 2 - x + 1 )
1). lim (e 3x )=
2
- x+1 2 )2 - ( - 2 )+ 1
ex® - 2 = e 3(- = e12 + 2 + 1 = e15
x® - 2
5+ 5
æ 2x + 5
çç10 x + 1
ö
÷
lim
5 ( 2xx++15 ) 7 20
2). lim ç ÷
÷ = 10
x®
2 = 10 2 = 10 7
x® ç
5
è ÷
ø
2
lim ( x 2
+ 5x + 1 )
3). lim éêe x + 5x + 1 ùú = e x ® ¥
2
= 3¥ = ¥
x® ¥ ë û
lim ( x + x + 3 ) 3
4). lim éêe x + x + 3 ùú = e x ® - ¥
3
= e- ¥ = 0
x® - ¥ ë û
é 1 x 4 + x 2 + 2x ù lim ( x 4 + x 2 + 2x )
5). lim ê
x® ¥ ê 3
ë
() ú=
ú
û
1
3
x® ¥
() =
1 ¥
3
= 0 ()
6). lim éê( 0, 04 )2x - x ù lim ( 2x 3 - x 2 )
3 2

ú = ( 0, 04 )x® - ¥ = ( 0, 04 )- ¥ = + ¥
x® - ¥ ë û
x 2 + 2x - 1
2
7). lim a 3x - 5 ; unde a Î ( 0;1 )
x® - ¥
x 4 + 2x - 1 x 4 + 2x - 1 1
lim (- ¥ )2

lim a 3x 2 - 5 = a x® - ¥ 3x 2 - 5 = a 3 = a¥ = 0
x® - ¥
ìï æ 1- x ö 1
ïï lim ççe x ÷ ÷ = e 0-
= e- ¥ = 0
ïï çè ÷
÷
ø
ú= ex® 0 x )
lim ( ïï
1- x
é 1- x ù 1
xZ 0
8). lim êe x = e0 = í
x® 0 ê ú ïï æ 1- x ÷ö 1
ë û ç
ïï lim çe x ÷ = e 0 = e+ ¥ = + ¥
+

ïï ç ÷
÷
è ø
ïïî x] 0
 Ridicarea nedeterminării 0
0
lim
x® 0
( sinx x ) =
sin 0
0
=
0
0
( nedet erminare )

Rezolvarea
p p x 1
x Î (- 2 2
; )
Þ sin x £ x £ tgx : sin x ¹ 0 Û 1 £
sin x
£
cos x
Û 0£
x
sin x
- 1£
1
cos x
- 1 Þ lim 0 £ lim
x® 0
x
x ® 0 sin x
( )
£ lim ( 1
x ® 0 cos x
)
- 1 Û
x x x
0 £ lim (
x ® 0 sin x
)
- 1 £ 0 Þ lim
x ® 0 sin x
( )
- 1 = 0 Û lim
x® ¥
( sin x ) = 1

sin x
lim = 1
x® 0 x

2). lim
x® 0 x
( )
tgx
=
tg 0
0
=
0
0
( nedet erminare )

lim
tgx
x® 0 x
= lim
x® 0
(
sin x
x
×
1
cos x )
= lim
x ® 0
sin x
x
×lim
x ® 0
1
cos x
= 1×
1
cos 0
1
= 1 × = 1.
1

lim
x® 0 x
tgx
( )
= 1

3). lim
x® 0
(
sin ( a x )
ax
= )sin 0
0
=
0
0
( nedet erminare )

dacã x ® 0, Þ u = a x ® 0; lim
x® 0 (
sin ( a x )
ax )
= lim
u® 0 (
sin u
u ) = 1

deci lim
x® 0
(
sin ( a x )
ax
= 1) lim
x® 0
arcsin x
x
=
0
0
( nedet erminare )

4). lim
x® 0
(
sin 3x
x
= ) 0
0
( nedet erminare. ) Notãm y = arcsin x Þ x = sin y
Când x ® 0 Þ y = arcsin x ® arcsin 0 = 0
lim
x® 0
(
sin 3x
x )
= lim
x® 0
(
3 sin 3x
3x )
= 1
æ
çç
ö÷
arcsin x æ y ö÷ 1 ÷ ÷ 1 1
5). lim
x® 0 (
sin 7x
3x
= ) 0
0
( nedet erminar e ) lim
x ® 0 x
= lim ç
y ® 0
ç
è sin y
÷
÷
ø
= lim ç
y ® 0
ç
ç
çç sin y
çè y ø÷
÷
÷
÷ =
÷ lim æ sin y
÷ y ® 0 ççè y ø÷
= = 1
ö 1
÷
lim
x® 0 (
sin 7x
3x )
= lim
x® 0 3 (
7 sin 7x
×
7x ) 7
= ×lim
3 x ® 0 7x (
sin 7x 7
)
= ×1 =
3
7
3
6). lim
x® 0
( tg23xx ) = 00 ( nedet erminare )
lim (
2x )
= lim ( ×
2 3x )
= lim ( ×
2 u )
×lim (
u )
tg 3x 3 tg 3x 3 tgu 3 tgu 3 3
= = ×1 =
x® 0 x® 0 2u® 0 x® 0 2 2
7). lim (
sin 8x )
sin 5x 0
= ( nedet erminare )
x® 0 0
lim ( ) = 5 ×1 = 5
æsin 5x ÷ ö 5 sin 5x
ç ÷
lim ( )
sin 5x ç
ç x ÷ 5x x® 0
= lim ç ÷
÷ =
lim ( ) 3 ×1 3
x® 0 sin 8x ç
ç sin 3x
x® 0÷
÷ 3 sin 3x
ç
è x ÷ ø 3x x® 0

æsin 2 x
8). lim ç
ç
ç k ( ) ö
÷
÷
÷
÷ =
0
ç
x ® 0ç ÷
ç x2 ÷
÷ 0
ç
è ø
æsin 2 x æsin x ö
( ) ö÷÷÷÷ =
2
ç
ç ç
ç ÷
÷
lim ç k lim ç x ÷ k ÷ k 2 = 1 ×k 2 = k 2
ç
x ® 0ç 2
÷ x ® 0ç
÷ ç ÷
ç x ÷ ç k ø ÷
÷
ç
è ø è

9). lim
x® 0
(
1 - cos x
x2
= )
1 - cos 0
0
=
1- 1
0
=
0
0
( nedet erminare )

æ2 sin 2 x ö æ x ö æsin x ö
( ) ( )
2
ç ÷ ç
ç sin 2 ÷
÷ ç ÷
lim
x® 0 (
1 - cos x
x2 )
= lim ç
x® 0ç
ç
ç
ç
ç
x 2
2 ÷
÷ = lim ç ×
÷
÷
÷
÷
ç
x ® 0ç
ç
ç
2
4 x 2
2 ÷
÷=
÷
÷
÷
÷
1
2
ç
lim ç x ÷
x ® 0ç
ç
ç 2 ø
2 ÷ = 1 ×12 = 1
÷
÷
÷
÷ 2 2
è ø ç
è ÷
ø è
4
sin 5x ×sin x 0
10). lim = ( nedet erminare )
x® 0 x2 0
lim
x® 0
sin 5x ×sin x
x2
= lim
x® 0 5x (
5 sin 5x sin x
×
x
= 5 lim )
x® 0
sin 5x
5x ( × lim
x® 0
)
sin x
x ( )
= 5 ×1 ×1 = 5

11). lim
x® 0
(
sin 5x - sin 3x
sin x
=
0
0 )
( nedet erminare )

lim
x® 0 (
sin 5x - sin 3x
sin x
= lim
x® 0) (
2 sin x cos 4x
sin x )
= lim ( 2 cos 4 x ) = 2 cos 0 = 2 ×1 = 2
x® 0

12). lim
x® 0 (
cos 3x - cos x
x2
= )
cos 0 - cos 0
0
=
1- 1
0
=
0
0
( nedet erminare )

lim
x® 0
(
cos 3x - cos x
x2
= lim
x® 0
) x2
(
- 2 sin x sin 2x
)
= - lim
x® 0 x
× (
sin x 4 sin 2x
2x
= )
= - 4 lim
x® 0 x (
sin x
× lim
x® 0
) sin 2x
2x ( )
= - 4 ×1 ×1 = - 4

13). lim
x® 0 (
tgx - sin x
x3
=
0
0 ) ( nedet erminare )

æ
ç sin x ×
ç
1
(
- 1 ÷
ö
÷ )
lim
x® 0 (
tgx - sin x
x 3 )
= lim ç
x ® 0ç
ç
ç
ç x
cos x
3
÷
÷
÷=
÷
÷
÷
ç
è ÷
ø
æ æ x ö2 ö
ç 1ç sin ÷÷ ÷÷
= lim
x® 0 x (
sin x 1 - cos x
×
x2
×
1
cos x ) = lim
x® 0
(
sin x
x )
× lim
x® 0
(
1 - cos x
x2
×lim ) 1
x ® 0 cos x
( ) ç
x ® 0ç 2
ç ç
ç
ç
= 1 × lim ç ç x 2 ÷
ç ç
ç
÷
÷
÷
÷
÷×1 =
÷
÷
÷
÷
÷
è è 2 ø ø
1 1
= 1 × ×1 =
2 2
 éln ( 1 + x ) ù ln 1 0
14). lim ê ú= = ( nedet erminare )
x® 0 ë x û 0 0 ln ( 1 + x )
éln ( 1 + x ) ù é1 ù é 1 ù é 1ù lim = 1
lim ê ú = lim ê ln (1 + x ) ú = lim êln (1 + x )x ú = ln êlim (1 + x )x ú = ln e = 1 x® 0 x
x® 0 ë x û x ® 0 ëx û x® 0 ë û ëx ® 0 û

ax - 1 a 0 - 1 1 - 1 0
15). lim = = = ( nedet erminare )1
x® 0 x 0 0 0
ln ( 1 + u )
not ãm cu u = a x - 1 Þ ax = 1 + u Þ ln a x = ln (1 + u ) Û x =
ln a
Dacã x ® 0 Þ u = ax - 1 ® a0 - 1 = 1 - 1 = 0
æ ö÷ æ ö÷
x
æa - 1 ö÷ ç
ç u ÷ æ u ln a ö÷ ç
ç ÷
lim çç ÷ = lim çç ÷
÷ = lim ç ÷ = lim çç ln a ÷
÷ =
ln a
=
ln a
= ln a
x ® 0è ÷
x ø u ® 0 çç ln ( 1 + u ) ÷ ÷ ç
u ® 0 è ln ( 1 + u ) ø u® 0ç ln (1 + u ) ÷÷ ln (1 + u ) 1
÷ ç ÷
çè
ln a ø÷ çè
u ø÷ ulim
®0 u
æa x - 1 ö÷
deci lim çç ÷ = ln a; a > 0
x ® 0è x ø÷
é( 1 + x )l - 1 ù 1 - 1 0
16). lim ê ú= = ( nedet erminare )
x® 0 ê x úû 0 0
ë
l
é( 1 + x )l - 1 ù e ln (1+ x ) - 1 e l ln (1+ x ) - 1 ée l ln (1+ x ) - 1 l ln ( 1 + x ) ù
lim ê ú = lim = lim = lim ê × ú=
x® 0 ê x úû x ® 0 x x® 0 x x ® 0 ê l ln ( 1 + x ) x úû
ë ë
æe u - 1 ö÷ é ln (1 + x ) ù
= lim çç ÷
÷ × lim êl × ú = 1 ×l ×1 = l
u® 0è u ø x® 0 ë x û
é( 1 + x )l - 1 ù
deci : lim ê ú= l
x® 0 ê x úû
ë
 Ridicarea nedeterminării 1¥
1
1). lim x 1 + 2x = lim (1 + 2x )x = 1¥ ( nedet erminare )
x® 0 x® 0
1 é 1 ù2 é 1 ù2
x
lim 1 + 2x = lim ( 1 + 2x )x = lim ê(1 + 2x )2x ú = êlim (1 + u )u ú = e 2
x® 0 x® 0 x® 0 ë û ëu ® 0 û
2
öx
æ3x 2 + 2 ÷
2). lim çç 2 ÷
÷ = 1¥ ( nedet erminare )
x® ¥ çè 3x + 1 ø
x2
x2 x2 x2 é 3x 2 + 1 ù3x 2 + 1
æ3x + 2 ÷ö æ ö
( ) ( )
2 2
lim çç 2 ÷ = lim çç1 + 3x + 2 - 1 ÷
÷ = lim 1 +
1
= lim êê 1 +
1 ú =
x® ¥ ç ÷
è 3x + 1 ø x ® ¥ ç
è 2
3x + 1 ÷
ø x ® ¥ 2
3x + 1 x® ¥ 2
3x + 1 ú
ëê ûú
x2 1
é 1 ùxlim
® ¥ 3x 2 + 1
= êlim ( 1 + u )u ú = e3 = 3 e
ëu ® 0 û
x2 + 1

3). lim 1 +
x® ¥
( 1
x ) x
= 1¥ ( nedet erminare )

x2 + 1 x2 + 1
ùxlim
( ) ( )
x
1 x é 1 ®¥ x2
lim 1 + = ê lim 1 + ú = e1 = e
x® ¥ x êëx ® ¥ x úû
1
cos x
4). lim (
x ® 0 cos 2x
)
x2
= 1¥ ( n edet erminare )
cos x - cos 2x
1 1 1 é cos 2 x ù x 2 cos 2x
lim
x® 0
cos x
( cos 2x )
x2
= lim 1 +
x® 0
( cos x
cos 2x
- 1 ) x2
= lim 1 +
x® 0 ( cos x - cos 2x
cos 2x ) x2
= lim êê 1 +
x® 0 ê (
cos x - cos 2x
cos 2x )
cos x - cos 2x ú
ú
ú
=
ë û
æ x 3x 3 3x
cos x - cos 2x x 3x çç sin ö÷
÷ sin 1 2
sin
2 ×1
lim 2 sin sin lim çç x ÷×2 ÷ 2 × lim 1×lim
é cos 2x ùx ® 0 x 2 cos a 2x ÷ xlim x ® 0 3x 3 3

( )
2 2 x ® 0ç ÷
cos x - cos 2x ®0 x x ® ¥ = 0 cos 2x
= êêlim 1 + ú
cos x - cos 2x lim çèç ÷ ×1
= e x ® 0 x 2 cos 2x = e 2 ø = e 2 = e2 = e2
cos 2x ú
êx ® 0 ú
ë û
 1
5). lim x
cos x = lim ( cos x )x = 1¥ ( nedet erminare )
x® 0 x® 0
x
cos x - 1 cos x - 1 - 2 sin 2
2
x
1 1 é 1 ù x lim lim
lim cos x = lim ( cos x )x = lim (1 + cos x - 1 )x = lim ê(1 + ( cos x - 1 ) )cos x - 1 ú = ex® 0 x = ex® 0 x =
x® 0 x® 0 x® 0 x® 0 ë û
æ x ö2
÷
ççç sin 2 ÷
÷ ×1
lim - 2çç ÷
÷
x® 0 ç x ÷ 4
÷
÷ - 2×1×
1
-
1
1 e
çè 2 ø
= e = e 4 = e 2 = =
e e

( )
x
1 1
6). lim sin + cos = 1¥ ( nedet erminare )
x® ¥ x x
ùx ( sin x + cos x - 1 )
1 1
é 1
êæ ö÷sin 1 + cos 1 - 2ú
( ) ( )
x x ç
1 1 1 1 1 1
lim sin + cos = lim 1 + sin + cos - 1 = lim êêççç1 + sin + cos - 1 ÷ ÷
÷
x x ú
ú =
x® ¥ x x x® ¥ x x x ® ¥ êç x
144444442 x 3÷
4444444 ÷ ú
êè u ø ú
ë û
æ y y 2y ö y
çç 2 sin cos - 2 sin ÷ ÷ sin
2 ×lim cos y - sin y
lim ç ç 2 2 2÷÷ lim ( )
é
= êlim ( 1 + u ) ú
1 ùxlim
®¥
xu lim
= ex® ¥
(1
x
1
x sin + cos - 1
x )= e
æsin y + coxy - 1 ÷
lim çç
y ® 0ç
è y
ö
÷
÷
ø
= e
y ® 0ççèç y ÷
÷
÷
ø
= e
y® 0 y
2
y® 0 2 2
=
ëu ® 0 uû
1( 1- 0 ) 1
= e = e = e.
Ridicarea nedeterminării ¥ - ¥
Se scoate forțat factor comun. Radicalii sunt de ordine diferite
1). lim ( x 5 + 1 - 3 x ) = ¥ - 3 ¥ = ¥ - ¥ ( nedet erminare )
x® ¥
æ 1 3 x ö÷ æ 1 3 x ö÷
lim ( x5 + 1 - 3 x ) = lim x 5 çç 1 + 5 - ÷ = lim x 5 × lim çç 1 + 5 - ÷ = ¥ (1 - 0 ) = + ¥
x® ¥ x® ¥ çè x x 5 ø÷ x ® ¥ x® ¥ èç x x 5 ø÷
2). lim
x® ¥
( x5 + 1 - 5 x + 2) = ¥ - 5 ¥ = ¥ - ¥ ( nedet erminare )

æ 1 5 x + 2 ö÷ æ 1 5 x + 2 ö÷
lim
x® ¥
( x5 + 1 - 5 x + 2 ) = lim
x® ¥
x 5 çç 1 + 5 -
çè x
÷ = lim
x ø÷ x ® ¥
x 5 × lim çç 1 + 5 -
x® ¥ èç x x ø÷
÷ = ¥ ×( 1 - 0 ) = ¥

3). lim
x® ¥
( x7 + 1 - 3 x)= ¥ - 3 ¥ = ¥ - ¥ ( nedet erminart er ).

æ 1 3 x ÷ö æ 1 x2 ÷ö æ 1 ö÷
lim ( x7 + 1 - 3 x ) = lim x 7 çç 1 + 7 - ÷= ¥ × lim ççç 1 + 7 - 6 ÷ = ¥ × lim ç 1+ 1 - 6 ÷ = ¥ (1 - 0 ) = ¥
x® ¥ x® ¥ èç x 7 ÷
x ø x® ¥ ç è x 21 ÷
x ÷ ø x® ¥ èçç x7 x 19 ÷
ø
4). lim
x® - ¥
( x6 + 1 + 3 x + 2) = ¥ + 3 - ¥ = ¥ - ¥ ( nedet erminare )

æ 1 ö
x 2 + 4x + 4 ÷
lim ( x6 + 1 + 3 x + 2) = lim x 6 ççç 1 + 6 + 6 ÷
÷ = ¥ (1 + 0 ) = ¥
x® - ¥ x® - ¥ çè x x 18 ÷
ø
 Bibliografie

1).Analiza matematică vol I. Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. 1977.

Autor: Un colectiv de prof. Univ.Bucureşti.
2). Calculul diferenţial şi mintrgral vol.I ,noţiuni fundamentale. Editura
ştinţifică şi enciclopedică 1985.
Autor:Gh. Sireţchi.