Pagina | 1

Pagina | 2


Gradele masoneriei





Pagina | 3



IN ATENTIA TA!

ACEASTA CARTE CONTINE O CANTIATE URIASA DE INFORMATII CARE PUN LA GREA INCERCARE IDEEA DE
REALITATE PE CARE O AVEM, PREJUDECATIILE LEGATE DE LUMEA IN CARE TRAIM, CONCEPTIILE FIXE,
0$7(5,$/,67($&(67(,1)250$,,68173,/8/$526,(9(=,),/08/0$75,;&$61(/(*,&(95($8
SA SPUN). TE AVERTIZEZ SA NU MERGI MAI DEPARTE IN EXPLORAREA ACESTOR INFORMATII DACA ESTI
MULTUMIT DE LUME ASA CUM ESTE EA SI NU VREI SA SE SCHIMBE MARE LUCRU SAU DACA ESTI
DEPENDENT DE SISTEMUL ACTUAL DE CONVINGERI SI DE SISTEM ASA CUM ESTE EL, CU BUNE SI RELE,
PENTRU CA ACESTA ITI OFERA SIGURANTA , SAU DACA NU POTI FACE FATA DIN PUNCT DE VEDERE
EMOTIONAL, UNUI ALT ADEVAR LEGAT DE LUMEA IN CARE TRAIM (UNII POT SA SE TULBURE PREA TARE
SAU CHIAR SA INNEBUNEASCA).
DACA TOTUSI PREFERI SA MERGI MAI DEPARTE, ITI AMINTESC CA NU TREBUIE SA-TI FIE TEAMA DE NIMIC.
VIATA E VESNICA SI ORICE EXPERIENTA ESTE DOAR O INCERCARE PE CALEA CATRE ELIBERARE DIN
PERSPECTIVA NIVELULUI SUPREM DE PERCEPTIE NU EXISTA NICI BINE NICI RAU, CI DOAR CONSTIINTA
OMNIPREZENTA IN TOT SI TOATE, IN MINE SI IN TINE SI CHIAR SI IN LUCRURILE APARENT LIPSITE DE
VIATA (VIATA ESTE OMNIPREZENTA, IN FIECARE ATOM, IN FIECARE PARTICULA, IN FIECARE STRING, IN
FIECARE CUANTA ENERGETICA SI CHIAR SI IN VIDUL COSMIC) CARE FACE DIFERITE ALEGERI, PENTRU CA
IN ACEST FEL SA EXPERIMENTEZE TOT CEEA CE POATE FI EXPERIMENTAT.
IN POFIDA APARENTELOR, PERIOADA ACTUALA ESTE FOARTE INCITANTA SI TOTODATA, IDEALA PENTRU A
TRAI PE ACEST PAMANT.
Prefata
de Eugen Cojocaru
Am scris acesta carte din dorinta arzatoare de-aimparti cunostintele si secretele
aflate din ultimul deceniu din viata mea, atunci am inceput sa ma gandesc ca vor fi
fiind inca multi altii cu mintea vanturata de intrebari la care nu sunt in stare sa afle
raspunsuri daca nu sunt ajutati dupa cuviinta. Si cine sa-i ajute, daca nu preotii lor ?
Astfel m-am hotarat sa scriu aceasta carte, dupa putina mea pricepere, din dorul de
a le fi fratilor mei de folos si sa-i trezesc la realitate.
Fie ca mila si indurarea Bunului Dumnezeu sa randuiasca cele spre folos si celor ce
vor citi aceasta carte. Nu doresc sa atac pe cineva in mod direct sau indirect ci doar
sa atentionez cititorul de ce va urma in viitorul apropiat, daca nu vom lua nici o
masura.
Pagina | 4




ANTI-MASONERIE

1. ATAC MILITAR TERORIST INTERNATIONAL IMPOTRIVA ROMANIEI
In decembrie 1989 ROMANIA a fost atacata de SUA, RUSIA, GERMANIA, ITALIA, FRANTA,
UNGARIA, AUSTRIA, BELGIA, MAREA BRITANIE, JAPONIA si altele la ORDINUL
GRUPULUI BILDERBERG PENTRU DISTRUGEREA ROMANIEI SI INROBIREA
FINANCIARA A ROMANIEI.
Acuzam SUA, ISRAEL, RUSIA, MAREA BRITANIE, OLANDA, BELGIA, JAPONIA, FRANTA,
GERMANIA, ITALIA, CANADA, ISLANDA, NORVEGIA, GRECIA, SPANIA, UNGARIA
pentru atac militar terorist impotriva ROMANIEI in decembrie 1989 pentru dezmembrarea, jefuirea,
distrugerea ROMANIEI si exterminarea poporului roman.

2. TERORISM DE STAT INTERNATIONAL
TERORISM DE STAT INTERNATIONAL este planificat, organizat si finantat de GRUPUL
MASONIC BILDERBERG SI SUSTINUT MILITAR, MEDIATIC SI FINATAT DE STATELE
MEMBRE NATO PENTRU A ATACA STATE SI POPOARE PENTRU JEFUIREA,
DISTRUGEREA SI INROBIREA LOR, PENTRU COLONIZARE EVREIASCA PLANETARA

3. RAZBOI IMPOTRIVA FIINTEI UMANE
O SECTA SATANISTA MASONICA EVREIASCA CONDUCE PLANETA ORGANIZEAZA,
FINANTEAZA SI INARMEAZA GRUPURI EXTREMISTE SI SEPARATISTE PLANETARE
PENTRU ATACURI MILITARE TERORISTE INTERNATIONALE PENTRU COLONIZARE
EVREIASCA PLANETARA

Pagina | 5





Motto: .Tendina din ce n ce mai vizibil a masoneriei de a
acapara toate funciile importante n stat reprezint un
pericol pentru Romnia. - Radu Timofte, fost director SRI,
senator PSD n Senatul Romniei
Crile de propagand masonic sunt ticsite cu exemple de
oameni politici care n ultimii 200 de ani au Icut parte din
aceast sect satanic. Francmasoneria. Cnd este vorba despre
trecut. masonii nu se sIiesc s se laude ct de mult au inIluenat
ei principalele evenimente din istoria modern. Cnd vine ns
vorba despre prezent. ei adopt exact poziia contrarie. Spre
exemplu, Horia Nestorescu-Blcesti. mason de grad nalt si
director al Centrului Naional de Studii Francmasonice. aIirma
iritat ntr-un interviu n septembrie 2007: .Repet pentru a mia
oar! Francmasoneria nu pune guverne si nu d ios ministri.
Masoneria. susin ei cu nerusinare. este o organizaie de caritate.
total inoIensiv. care nu Iace politic. ntr-adevr. n Iaa
publicului, ea se Iereste s ia aprarea unui partid sau a altuia. n
culise ns trage sIorile tuturor iocurilor politice. Oamenii care
alctuiesc aceast sect satanic Iac tot timpul politic. Si nc la
nivel nalt. Iiind plasai n poziii cheie n mai toate rile lumii.
Romnia nu Iace excepie.

Guvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim-ministri masoni

Din cele opt guverne care s-au succedat n Romnia dup evenimentele din decembrie 1989 (Ir a le lua n
calcul interimatele). cel puin cinci au Iost conduse n mod cert de prim-ministri a cror apartenen la
Irancmasonerie este conIirmat.
Petre Roman a condus primele dou guverne postdecembriste. Mason de nivel nalt. intens susinut de
Marele Orient al Franei si de loiile italiene. Petre Roman particip activ n septembrie 1990 la ntlnirile cu
Marele Suveran al masoneriei italiene. Elvio Schubba. Un document inedit. publicat n 1990. demonstreaz
apartenena sa la masonerie. Este vorba despre o scrisoare care i poart semntura. alturi de meniunea
strict secret. adresat ca de la Irate la Irate. ambasadorului Romniei la Cairo. Ion Angelescu. .Suntei
autorizat. scrie Petre Roman. .ca imediat dup primirea la presedintele Mubarak. s l asistai la ceremonia
afilierii n loja Memphis-Misraim din Cairo pe trimisul nostru, fratele Gelu Voican, adept al Ordinului
nostru cu gradul de Cavaler Kadosh. n Loia de Rit scoian. rectiIicat si acceptat n care ai primit Lumina.
Fratele Gelu Voican la care face referire ordinul lui Roman este nimeni altul dect Gelu Voican Voiculescu.
Acesta ocupa pe atunci Iuncia de viceprim-ministru. adic era adiunctul lui Roman. Deputatul Vasile Matei
a dezvluit ulterior. n Iebruarie 1998. c Petre Roman si Adrian Nstase (ministru de externe n al doilea
guvern Roman) nu Iac parte din aceeasi loi masonic. dar sunt amndoi Irancmasoni.
Pagina | 6

Din 1998 pn n 1999. Romnia are un alt prim-ministru mason. dar provenit de pe o alt Iilier: Radu
Vasile. Dup ce se converteste peste noapte la catolicism si intr n masoneria italian. Radu Vasile are o
ascensiune subit. Se remarc prin mai multe .perIormane n premier n Romnia. Spre exemplu. este
primul romn care ocup o poziie de conducere n organismele europene. devenind vicepresedinte al
Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei. O alt premier a premierului Radu Vasile este vizita Papei n
Romnia. Relaiile sale cu loiile italiene si cu Opus Dei l Iac s susin curentul masonic ecumenist din
cadrul Bisericii si s intermedieze. n mai 1999. prima vizit realizat de un Suveran pontiI ntr-o ar
ortodox. dup schisma religioas din anul 1054. Cu aceast ocazie. Patriarhia Romn primeste de la Opus
Dei o donaie n valoare de 200.000 de dolari pentru construirea Catedralei Mntuirii Neamului. Relaiile
sale de nalt nivel cu masoneria italian Iac s Iie si primul romn primit n audien privat de Papa Ioan
Paul al II-lea (care si el a Iost mason). nu o dat. ci chiar de patru ori. De altIel. Radu Vasile este cel care a
tradus n limba romn BiograIia Papei Ioan Paul al II-lea.
ntre 1999 si 2000 Guvernul Romniei este condus de un alt mason recunoscut. Mugur Isrescu. ntr-un mod
inexplicabil pentru cei care nu cunosc apartenena sa la masonerie. Mugur Isrescu este de 17 lungi ani
guvernator al Bncii Naionale a Romniei. poziie pe care a rmas n ciuda schimbrilor de pe scena
politic romneasc. Puini stiu Iaptul c Mugur Isrescu a Iost meninut pe aceast poziie la presiunile unor
organisme Iinanciare mondiale. care au ameninat c si retrag mprumuturile acordate Romniei, de fiecare
dat cnd s-a pus problema schimbrii din Iuncie a lui Isrescu. Explicaia acestei susineri trebuie cutat
n perioada ct acesta a lucrat la Institutul de Economie Mondial din Bucuresti. Datorit acestei poziii.
Isrescu mergea deseori n SUA nc dinainte de 1989. Acolo a Iost racolat de Consiliul pentru Relaii
Externe (Council oI Foreign Relations) care avea nevoie s-si implanteze n Romnia un om pe care s se
poat baza. Dup evenimentele din decembrie 1989 Isrescu a Iost imediat activat. A petrecut o scurt
perioad ca reprezentant comercial al Romniei la Ambasada din Washington. apoi a devenit guvernator pe
via al Bncii Naionale. Misiunea sa era s se asigure c Romnia va Iace mprumuturi nrobitoare. care s
o Iac dependent de organismele Iinanciare internaionale: Banca Mondial. Banca European de Investiii.
Banca European pentru Reconstrucie si Dezvoltare si Fondul Monetar Internaional. Si-o ndeplineste
peste asteptrile stpnilor si. Dintr-o ar care n decembrie 1989 nu avea deloc datorii. Romnia are n
iulie 2008 datorii externe declarate de 45.364 miliarde de euro. Puini stiu si c Mugur Isrescu este membru
al gruprii masonice care Iace iocurile n economia mondial Comisia Trilateral. De altIel. Isrescu a avut
grii s se nconioare la BNR de muli masoni. Cel mai evident exemplu este cel al lui George Virgil
Stoenescu. membru n Consiliul de administraie al Bncii Naionale. dar si Mare Secretar General al
Consiliului de grad 33 al Ritului Scoian din Romnia.
Este deia de notorietate Iaptul c Adrian Nstase. prim-ministru al Romniei ntre 2000 si 2004 este mason
de grad 33. cavaler de Malta si Iace parte din Clubul Rotary. ntr-un interviu din anii 90. Adrian Nstase
vorbeste despre Iaptul c este cavaler de Malta. lucru pe care l menioneaz si n CV-ul postat pe site-ul
Parlamentului. Eugen Ovidiu Chirovici. actualul Mare Maestru al Marii Loii Naionale. a Iost consilier pe
probleme economice n cabinetul lui Adrian Nstase.
La Iel stau lucrurile si cu actualul prim-ministru. Clin Popescu Triceanu. Se stie c acesta este Iiul adoptiv
al masonului Dan Amedeo Lzrescu. desemnat n 1990 Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu
de Rit Scoian Antic si Acceptat al Romniei. Teoria neimplicrii masoneriei n politic este un basm de
adormit copiii. dac inem cont doar de Iaptul c Dan Amedeo Lzrescu este unul dintre cei care au
renIiinat Partidului Naional Liberal dup 1989 si a deinut Iuncia de vicepresedinte al PNL timp de sapte
ani. Pe vremea cnd Triceanu era ministru al industriei si comerului n guvernul Ciorbea. l-a ales ca PR pe
un coleg de masonerie. Corneliu Visoianu. conductorul Marii Loii a Romniei. La rndul lui. Corneliu
Visoianu este Ioarte bun prieten si partener de aIaceri cu Bogdan Buzoianu. mason n Loia Alpina din
Elveia si Pro Mare Maestru n Marea Loi a Romniei. unul dintre .bieii destepi din aIacerile cu energie
electric. patron la Energy Holding si proteiat al premierului Triceanu. Valeriu Stoica. vicepresedinte al
PNL pn n 2001 si presedinte PNL n perioada 2001-2002. a declarat. de altIel. c Triceanu este membru
al Marii Loii a Romniei si c a ncercat s i racoleze pe toi liderii PNL n aceast grupare.
Pagina | 7

Iat deci c cinci din cei opt prim-ministri ai Romniei Iac n mod cert parte din Irancmasonerie. Ct despre
ceilali trei. nu s-a aIirmat pn acum explicit c sunt masoni. FotograIiile-semnal l dau ns de gol pe
Nicolae Vcroiu. prim-ministru ntre 1992 si 1996. n 2007. el va Ii utilizat de Iraii de loi pentru a-l
nlocui pe Traian Bsescu. suspendat temporar din Iuncia de presedinte al rii de 322 (numrul loiei
Skull&Bones) de parlamentari. nainte de numirea sa ca presedinte interimar. ziarul masonic Ziua publica o
poz-semnal. Imaginea nIisa un Vcroiu diabolic. n ai crui ochelari se reIlecta un cerc alctuit din
mini reunite simbol al Iriei maleIice masonice.
Theodor Stolojan, premier al Romniei n perioada 1991-1992. povesteste c a Iost curtat de Marea Loi a
Romniei. din care Iace parte Triceanu: .mi amintesc c acest domn Visoianu a venit la mine si mi-a
propus s intru ntr-o loi masonic. I-am zis s m lase n pace cu prostiile. Puin probabil ca Stoloian s Ii
reIuzat totusi pactul cu masoneria. Iie ea a lui Chirovici. Iie a lui Visoianu. Cert este c n perioada ct a Iost
prim-ministru s-a remarcat prin eIorturile de a distruge economia romneasc alturi de guvernatorul Bncii
Naionale. masonul Mugur Isrescu. De altIel. Stoloian a Iost ulterior angaiat la Banca Mondial.
Un mason. doi masoni. trei masoni. un guvern
Francmasoneria nu si-a plasat degeaba oamenii n aceast poziie cheie. Primul-ministru are privilegiul de a
alege membrii guvernului. Consecina imediat a acestei manevre a Iost c prim-ministrii masoni si-au ales
echipa din rndul propriilor colegi de loi. Aceasta a Icut ca n toate guvernele s existe cel puin doi. trei
sau chiar mai muli ministri. despre care se stie cu certitudine c sunt masoni.
La o privire de ansamblu asupra guvernelor romnesti de dup 89 se observ chiar c anumite nume se
repet. Lips de persoane pregtite si dispuse s conduc un minister? Nicidecum. Deloc ntmpltor. cei
care apar n mod repetat pe posturile de ministri sunt exact cei care fac parte din francmasonerie.
Unul dintre .veterani este Sorin Frunzverde. ntr-o emisiune diIuzat de Realitatea TV. el a recunoscut c
este mason. Aceasta l-a Icut de nelipsit n maioritatea guvernelor masonice de dup 89: ministru al
Mediului n Guvernul Ciorbea. ministru al Turismului n Guvernul Radu Vasile si de dou ori ministru al
Aprrii n Guvernele Isrescu si Triceanu. Apoi. cnd nu a mai Iost ministru. Sorin Frunzverde a primit o
cldu poziie de deputat n Parlamentul Romniei si mai nou este europarlamentar.
Masonul Victor Babiuc apare si el constant n guvernele postdecembriste. cnd la un minister. cnd la altul.
Ministru de Justiie n al doilea guvern Roman. ministru de Interne n Guvernul Stoloian. ministru al
Reformei n 1998. de trei ori ministru al Aprrii n Guvernele Ciorbea. Isrescu si Radu Vasile. Ca si
Frunzverde. ct nu a Iost ministru a Iost deputat. iar din 2005 a Iost numit presedinte al Camerei de Comer
si Industrie a Romniei. poziie pe care a ocupat-o pn n 2007. Despre apartenena lui la masonerie s-a
discutat si n Camera Deputailor n 1998. Deputatul Petre urlea aIirma atunci. contestnd ridicarea
colonelului Nicolae Alexandru. senator de Prahova. la rangul de general de brigad: .Domnul Nicolae
Alexandru intr n PD n 1992. n perioada 1992-1996, este deputat din partea PD; din 1996, senator din
partea PD. Domnul Nicolae Alexandru intr n masonerie n 1997. Tot domnul Nicolae Alexandru este
ridicat la gradul de general, n 1998, n timp ce ministru al aprrii naionale este domnul Victor Babiuc. si
el membru al PD. si el membru al masoneriei.
n unele ministere apartenena la masonerie a devenit o tradiie
Din cei nou ministrii de externe care au activat pn n prezent se stie cu certitudine c sapte sunt masoni.
Adrian Nstase a Iost ministru de externe att n guvernul Roman. ct si n guvernul Stoloian. I-a urmat, n
guvernul Vcroiu (1992-1996). Teodor Melescanu. coleg de loi cu Dinu Patriciu si Clin Popescu
Triceanu. I-a urmat Andrei Plesu. care a rmas n aceast Iuncie pre de dou guvernri. Guvernul Ciorbea
(1996-1997) l-a avut ca ministru de externe pe Adrian Severin si el membru al Irancmasoneriei. n guvernul
lui Isrescu. i-a urmat masonul Petre Roman. Un alt mason, Mircea Geoan a devenit apoi ministru de
Pagina | 8

externe n guvernul Nstase. Mihai Rzvan Ungureanu. ministru de externe ntre 2004 si 2007 aparine
tinerei generaii si a Iost Iormat din Iamilie n spiritul masonic. Tatl su. proI. dr. SteIan Ungureanu este si
el mason si a ocupat poziia de viceprimar al municipiului Iasi. Si cum masoneria nu si uit oamenii n care
investeste. n noiembrie 2007. cnd nu a mai Iost ministru. Mihai Rzvan Ungureanu a Iost propus ca
director al Serviciului de InIormaii Externe. Iuncie pe care o ocup si n prezent.
La Iel stau lucrurile la Ministerul de interne: Victor Babiuc (Guvernul Stoloian). Doru Ioan Trcil
(Guvernul Vcroiu). Ioan Rus (Guvernul Nstase) apar toi trei pe listele de membri ai Marii Loii
Naionale.
Un alt mason declarat, Ion Caramitru a fost Ministru al Culturii timp de trei guverne: Ciorbea , Radu Vasile
si Mugur Isrescu.
Ministrul iustiiei din guvernul Vcroiu. Gavril IosiI Chiuzbaian este si el mason. A Iost decorat cu cea mai
nalt distincie a Supremului Consiliu al Ordinului Masonic Romn. .Al.I. Cuza Princeps. Ioan Talpes.
Iost ministru de stat pentru coordonarea activitilor din domeniile aprrii naionale. integrrii europene si
iustiiei este si el mason. La Iel Dan Ioan Popescu. ministrul industriei. economiei si comerului din guvernul
Nstase.
Lista poate continua. ntruct subiectul nu a Iost epuizat. Aceste cteva exemple sunt ns suIiciente pentru a
demonstra c masoneria minte cu nerusinare cnd susine c nu se implic n politic.


Noua Ordine Mondial Lumea ncotro?


Motto. ,Tot ce avem nevoie este o criz maior. iar naiunile vor accepta Noua Ordine Mondial.`
David Rockefeller, ntr-un discurs din 23 septembrie 1994
la un dineu al ambasadorilor ONU




Conductorii lumii ncearc s conving ntreaga umanitate c
singura soluie n stabilirea si meninerea .pcii mondiale este
crearea Noii Ordini Mondiale, prin unificarea tuturor superputerilor
lumii. n realitate. Noua Ordine Mondial nseamn planuri masive
de reducere a populaiei. sIrsitul democraiei si distrugerea
suveranitii naiunilor.

Dac aceste schimbri ar Ii anunate deschis. ar genera aproape sigur
proteste masive si violente la scar mondial. De aceea. planurile
conductorilor din umbr sunt pstrate secrete si implementate
gradat. Populaia este masiv dezinIormat prin mass-media.
Utilizarea puternicelor grupuri de presiune si a avantaielor Iinanciare
pentru coruperea politicienilor. Iolosirea unei reele de activisti
poziionai strategic si utilizarea mijloacelor de informare
Pagina | 9

corporatiste pentru musamalizarea adevrului si rspndirea propagandei. dovedesc c pregtirile pentru
ntreaga operaiune au necesitat mult timp si planiIicare. Lipsa opoziiei substaniale n interiorul sistemului
dovedeste. de asemenea. prezena unei reele de colaboratori benevoli care au inIiltrat sistemul si presteaz
.munca murdar pentru asa-zis Elit mondial. Deseori este greu de crezut c elitele au reusit s-si extind
puterea peste att de multe posturi de control, peste spectrul combinat al economicului. politicului si vieii
sociale. Poate aici si au originile scepticismul si sintagma .teoria conspiraiei. Din neIericire. Iaptul c
toate schimbrile se ndreapt ntr-o singur direcie exclude posibilitatea unei coincidene. Oportunismul si
conIormismul sunt larg rspndite ntr-o societate care continu s se elibereze de orice restricie. inclusiv de
valorile morale.
Noua Ordine Mondial nu mai este astzi un concept vag Iormulat. n plin criz economic. Noua Ordine
Mondial devine sub ochii nostri o realitate care. treptat. prinde contur.

V prezentm n acest articol Iapte conIirmate istoric. declaraii publice. Poate c n urm cu 10 ani o minte
sceptic ar mai Ii putut categorisi aceste adevruri drept .teorii ale conspiraiei. Dar astzi. cnd liderii
mondiali vorbesc pe Ia despre moneda unic. guvernul mondial. statul unic supranaional. armata unic
mondial. nu putem dect s ne plecm n Iaa evidenei: planul conductorilor Irancmasoni din umbr este
instaurarea Noii Ordini Mondiale.


Obiectivul nostru - o nou ordine mondial

Mihail Gorbaciov a Iost primul lider mondial care a vorbit n mod public despre .o nou ordine mondial.
n discursul rostit n Iaa Adunrii Generale a Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) n 7 decembrie 1988,
presedintele Uniunii Sovietice a Icut aceast declaraie proIetic: ,Continuarea progresului global este
posibil numai printr-o aiungere la un consens universal in aciunile intreprinse in vederea constituirii Noii
Ordini Mondiale.` n acelasi discurs. Gorbaciov ddea glas idealului masonic pe care l sluiea: ,Idealul
nostru este o comunitate mondial de state. bazate pe domnia legii. state care s-si subordoneze activitile
de politic extern legii internaionale.`

George Bush Senior (foto) a demonstrat c este un servitor dedicat al
acestei .Irii. el Iiind primul care a Icut din acest plan al Noii
Ordini Mondiale principalul su obiectiv. n discursul din 11
septembrie 1990. susinut ntr-o sesiune a Congresului american,
George Bush rostea profetic: ,Din miilocul acestor timpuri tulburi.
obiectivul nostru o nou ordine mondial poate sa apar...
Astzi acea lume nou se chiuie s se nasc. o lume mult diferit de
cea pe care o cunoastem.` Tot atunci, nainte de plecarea sa la
Helsinki pentru a discuta despre criza GolIului Persic cu presedintele
sovietic Gorbaciov. presedintele George Bush si-a exprimat sperana
ca ,bazele crerii unei noi ordini mondiale s fie puse la Helsinki`
sub patronaiul Naiunilor Unite. La conIerina de pres ce a urmat
ntlnirii celor doi. presedintele Bush a declarat optimist: ,dac
naiunile lumii continu s colaboreze. vom aseza piatra de temelie
a unei ordini internaionale care va aduce mai mult pace decat am
cunoscut pan acum`. ntr-un alt discurs din 16 ianuarie 1991, fostul
presedinte american se reIerea la o Nou Ordine Mondial n care ,domnia legii s guverneze naiunile`, iar
.Organizaia Naiunilor Unite. devenit credibil. s-si foloseasc rolul su de meninere a pcii cu scopul
de a implini promisiunea si viziunea fondatorilor Naiunilor Unite`. Boutros Boutros-Ghali, Secretar
General al ONU ntre 1992 si 1996. n raportul su .O agend pentru pace (iunie 1992) aIirma Ir niciun
echivoc: ,Timpul suveranitii absolute si exclusive a trecut.` Aceasta desi articolul 2. Secia 7 a Cartei
Naiunilor Unite interzice intervenia ONU n .chestiuni care in in mod esenial de iurisdicia intern a
fiecrui stat.
Pagina | 10


Consens sau cucerire?

De-a lungul timpului multe personaliti politice. care au iucat roluri cheie n istorie. au Icut declaraii
despre Noua Ordine Mondial.
Edward Mandell House (1858-1938), cunoscut drept Colonelul House, unul dintre cei mai puternici oameni
ai politicii americane. susine ntr-un discurs din 15 decembrie 1922 ideea unui guvern mondial, idee pe care
o actualizeaz n revista Foreign AIIairs: ,adevrata problem este astzi cea a unui guvern mondial`.
Edward Mandell House a Iost consilierul personal al presedinilor Woodrow Wilson si Franklin D.
Roosevelt. apropiat al dinastiei bancare Morgan si al puternicelor Iamilii Iinanciare europene. Se credea
despre el c este reprezentat al consoriul Rothschild. Sub inIluena sa. presedintele Wilson a acceptat
proiectele de introducere a taxei pe venit. precum si crearea Rezervei Federale. Edward Mandell House este
cel care reorganizeaz Institutul de AIaceri Internaionale sub numele de Consiliul pentru Relaii Externe
(CRE) Council of Foreign Relations (CFR).

O alt Iigur cheie n ofensiva Noii Ordini Mondiale este James Paul Warburg, membru al Clubului
Bilderberg, consilier al lui Roosevelt, fiul lui Paul Warburg autor al Federal Reserve Act si nepot al lui
Max Warburg Iinanatorul lui Hitler. n 17 Iebruarie 1949. acesta declara: .marea problem a timpului
nostru nu este dac putem crea o lume unitar. ci dac aceast lume poate fi creat prin miiloace pasnice.
Jom avea un guvern mondial. indiferent c vrem sau nu. Problema este doar dac acest guvern va fi
instaurat prin consens sau prin cucerire`.

Clanul Rockefeller

n filele istoriei Americii, numele familiei Rockefeller este
omniprezent. RockeIeller activeaz n domeniul petrolului (Standard
Oil Company. astzi Exxon Mobil. a avut mult vreme monopol
asupra acestei piee). n cel bancar. dar are si numeroase Iundaii.
deine uriase cldiri n New York si chiar o universitate. John D.
Rockefeller (1839-1937), fost guvernator al Virginiei de Vest,
senator SUA, este considerat a fi cel mai bogat om al tuturor
timpurilor. Acesta a donat importante sume de bani pentru
constituirea Consiliului Relaiilor Externe (CRE). Urmasul su.
David Rockefeller (foto), a devenit n 1949 cel mai tnr director pe
care l-a avut vreodat CRE si a aiuns apoi. la scurt vreme.
presedinte al acestei organizaii globaliste. n prezent este presedinte
onoriIic. Chester Ward. amiral si Iost iudector n Marina Militar
SUA, membru n CRE timp de 15 ani afirma: ,scopul principal al
CRE este slbirea suveranitii SUA si a independenei naionale si
supunerea ei unui guvern unic mondial`.
Nelson Rockefeller (1908-1979) a fost guvernator al statului New York (1959-1973) si apoi cel de al 41-lea
vicepresedinte al SUA (1974-1977). n timpul mandatului presedintelui Gerald Ford. ntr-un articol intitulat
.O chemare la construirea unei Noi Ordini Mondiale. publicat n New York Times n Iebruarie 1962. acesta
afirma: ,Naiunile Unite nu au fost si nu sunt capabile s aduc o Nou Ordine Mondial. cerut de
evenimentele actuale. Este necesar ca SUA s preia conducerea tuturor popoarelor si s pun in practic
conceptele si aspiraiile de suveranitate naional printr-o viziune federal.` n acelasi an. n articolul
.Viitorul Iederalismului. Nelson RockeIeller subliniaz c evenimentele curente cer instalarea Noii Ordini
Mondiale. Citm: ,Exist o febr a naionalismului... ins statul-naiune este tot mai puin capabil s-si
indeplineasc sarcinile politice internaionale.` n timpul campaniei electorale prezideniale din 1968.
Nelson RockeIeller pledeaz: ,ca presedinte as face toate eforturile pentru instaurarea Noii Ordini
Mondiale`. n 1974. conIorm unui raport Associated Press. acesta reaIirm c va lupta pentru crearea unei
Noi Ordini Mondiale.
Pagina | 11


Lumea se teme de necunoscut

Nelson Rockefeller a fost susinut si consiliat de un alt personai cheie: masonul Henry AlIred Kissinger.
participant la ritualurile satanice de la Bohemian Grove, membru Shriner. n prezent acesta este membru n
conducerea celor trei mari organizaii globaliste care reprezint Noua Ordine Mondial: Consiliul pentru
Relaii Externe. Grupul Bilderberg si Comisia Trilateral. Kissinger a Iost secretar de stat al SUA n timpul
lui Richard Nixon si al lui Gerald Ford. consilier pe probleme de securitate naional. implicat n rzboiul
din Vietnam si n bombardarea Cambogiei de ctre SUA. El a condus toate aciunile militare americane si
ale CIA n ntreaga lume n perioada 1969-1977.
Henry Kissinger (foto) declara la conIerina grupului Bilderberg din
Evian. Frana. n 1991: ,Azi. America ar fi scandalizat dac
trupele ONU ar intra n Los Angeles pentru a restabili ordinea
(referindu-se la protestele din 1991). Mine ea ne va mulumi'
Asta este cu atat mai evident dac li s-ar spune c exist o
ameninare extern. o invazie extraterestr sau de ordin terorist. fie
ea real sau doar declarat. care ar amenina existena Americii. In
acest fel. toate popoarele lumii ne vor ruga s ii scpam de aceast
nenorocire. Toate lumea se teme de necunoscut. Cnd le vom pune
pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunvoie
in favoarea garantrii bunstrii si a siguranei de ctre Guvernul
Mondial.` n iulie 1993, Henry Kissinger scria n Los Angeles
Times despre NAFTA (Tratatul de Comer Liber din America de
Nord): ,Ceea ce Congresul va avea in fa nu va fi doar o convenional inelegere comercial. ci chiar
arhitectura unui nou sistem internaional. primul pas in instaurarea Noii Ordini Mondiale.`
n 1985. n sptmnalul Human Events din Washington. Norman Cousins. presedinte de onoare al Grupului
Bilderberg, spunea: ,Guvernul mondial apare. Este inevitabil. Niciun argument favorabil sau nefavorabil
nu poate schimba acest fapt.`

Presedinii americani ai Noii Ordini Mondiale

Robert Kennedy si Richard Nixon nu ies din tiparul Noii Ordini Mondiale. .Cu toii vom fi iudecai dup
msura efortului de a contribui la construirea Noii Ordini Mondiale.` susinea Robert Kennedy n 1967.
,Dezvoltarea unei gandiri coerente a regiunii Asiei este reflectat in dispoziia de a considera problemele
in termeni regionali si de a trece apoi la necesitile de dezvoltare a unei Noi Ordini Mondiale.` declara
Richard Nixon. n octombrie 1967. n 1972. n timpul unei vizite n China a presedintelui Nixon si a
ntlnirii cu premierul chinez Chou En-lai. Nixton nchin un toast pentru ,sperana pe care fiecare dintre
noi o nutreste de a construi o Nou Ordine Mondial`.
n 1968, Richard Gardner, fost asistent delegat al Secretariatului de Stat spune: ,Sfarsitul d tarcoale
suveranitii naionale. erodand-o fram cu fram. provocandu-ne mai puternic s furim o ordine
mondial.` n articolul .Greul drum spre Ordinea Mondial. aprut n 1974 n Foreign AIIairs. Gardner a
declarat: .Pe scurt. casa ordinii mondiale va trebui construit de la temelie spre varf si nu invers. Ja prea
asemeni unei mari, explozive, zgomotoase confuzii, pentru a folosi faimoasa descriere a realitii. exprimat
de William James. dar un ocol dat suveranitii naionale. erodand-o bucat cu bucat. va realiza mult mai
mult decat invechitul asalt frontal.` n acelasi registru se nscriu si declaraiile lui George Soros Icute la
Forumul Economic de la Davos. Elveia. din 27 ianuarie 1995: ,Lumea are nevoie de o Nou Ordine
Mondial si v avertizez c urmeaz o perioad de puternic dezordine in intreaga lume.` ,Pan in 2020
va exista un guvern mondial unic`. susine Ray Kurywell. n 1999.
Pagina | 12


Richard Gardner era un apropiat al lui Zbigniew Brzezinski (foto),
cel care mpreun cu David RockeIeller a Iondat Comisia Trilateral.
mplinind astIel directiva stabilit n cadrul ntlnirii Grupului
Bilderberg din 1972. Brzezinski. un .proIet sclipitor al idealismului
unei lumi unite. a Iost proIesor la Universitatea Columbia si este
autor al ctorva cri ce au servit drept .ghiduri n materie de
politic pentru Comisia Trilateral. Brzezinski a ocupat Iuncia de
prim director executiv al Comisiei, din momentul debutului acesteia
n 1973 pn la sIrsitul anului 1976. cnd a Iost numit asistent
prezidenial n probleme de Securitate Naional de ctre
presedintele Jimmy Carter.
n ianuarie 1977. Comisia Trilateral a avut ntlnirea plenar anual
n Tokyo. Japonia. Carter si Brzezinski nu au putut participa. Iiind
ocupai cu procesul de reorganizare la Casa Alb. Cu toate acestea
au trimis scrisori personale adunrii. scrisori ce au Iost republicate
de Trialogue. revista oIicial a Comisiei. Iat un Iragment din
scrisoarea lui Carter: 'Imprtsim nelinisti comune in ceea ce
priveste economia. politica si securitatea. ingriiorri ce fac logic urmrirea unei crescande cooperri si
inelegeri. Si aceast cooperare este esenial. nu numai celor trei regiuni ale noastre. ci si in procesul
global de obinere a unei mult mai iuste si echitabile ordini mondiale.` Aceeasi idee o subliniaz si
Brzezinski: ,Rman convins c. in chestiunile arhitecturale impresionante de astzi. colaborarea regiunilor
noastre este de o necesitate extrem. Aceast colaborare trebuie s fie dedicat slefuirii unei mult mai iuste
si echitabile ordini mondiale. Aceasta va necesita un proces prelungit. dar cred c putem privi inainte cu
incredere si putem fi mandri de contribuia pe care Comisia o aduce.` ntr-o declaraie mai recent.
Brzezinski aIirm: ,regionalizarea se desfsoar conform planului Comisiei Trilaterale. avand ca scop
convergena gradat a Estului si Jestului ctre un Guvern Unic Mondial. Suveranitatea naional nu mai
este un concept viabil`.
Comisia Trilateral. care reuneste lideri din Europa occidental. America de Nord si Japonia se vrea o
.agenie particular cu scopul declarat la nIiinare. n 1973. de a realiza o cooperare ntre cele trei regiuni
,in cadrul unei noi ordini mondiale`.

Despre globalism

n 15 decembrie 1987. senatorul american Jesse Helms. unul dintre cei mai cunoscui politicieni de dreapta
din Statele Unite. care a Icut parte din Senatul SUA timp de 30 de ani. a tras un semnal de alarm. Cele
aIirmate de el n discursul su au Iost probate n scurt timp: ,O examinare atent a ceea ce se petrece in
spatele usilor inchise arat c grupuri de interese de pe lang Departamentul de Stat. Departamentul de
Comer. marile centre bancare. marile reele mass-media. universiti. industria filmului. mari fundaii non-
profit. acioneaz impreun cu stpanii de la Kremlin in sluiba a ceea ce unii numesc Noua Ordine
Mondial. Organizaii private precum Consiliul pentru Relaii Externe. Comisia Trilateral. Grupul
Bilderberg. etc. sunt puse s rspandeasc si s coordoneze planurile in vederea realizrii asa-numitei Noi
Ordini Mondiale [...] Astzi ideologia acestor grupuri se numeste globalism [...] Din punctul de vedere
globalist. statele si graniele naionale nu mai conteaz. Filozofiile si principiile politice par s devin o
chestiune relativ. Chiar si constituiile devin irelevante in exercitarea puterii. Globalismul consider c
activitile forelor financiare si industriale trebuie s fie orientate spre transpunerea in via a proiectului
unei singure societi globale. Aceasta se va realiza in principal prin convergena sistemelor american si
sovietic. Singurul lucru care conteaz cu adevrat pentru aceste grupuri este obinerea de profituri maxime,
profituri rezultate dintr-o practic pe care eu o numesc capitalism financiar. un sistem bazat pe doi mari
piloni. indatorarea rilor si politica de monopol. Acesta nu este capitalismul real. este drumul spre
concentrarea monopolist a activitii economice si spre sclavie politic`.

Pagina | 13

Ideologie

Nscut la miilocul secolului trecut. capitalismul Iinanciar
internaional a Iost dintotdeauna dedicat conceptului de .economie
global. controlat din marile centre Iinanciare. ntr-o monumental
.Istorie a lumii din timpurile noastre. de peste 1300 de pagini.
intitulat .Tragedie si speran. aprut n 1966 Carroll Quigley,
proIesor la Universitatea din Georgetown. analizeaz modul si
miiloacele prin care .conIreria Iinanciara internaional si-a propus
nc din 1914 ,nici mai mult nici mai puin decat s creeze un
sistem mondial de control financiar in maini private. in stare s
domine sistemul politic al fiecrei ri si intreaga economie
mondial`. Mrturiile lui Carroll Quigley. care a Iost proIesorul
presedintelui american Bill Clinton la Universitatea Georgetown.
devenind mentorul su. sunt cu att mai importante. cu ct Quigley
aIirm c el nsusi Iace parte din cercurile de putere care controleaz Iinanele mondiale: ,Cunosc
operaiunile acestei reele. deoarece am studiat-o timp de 20 de ani si chiar mi-a fost permis timp de doi
ani. la inceputul anilor 60. s ii studiez documentele si inregistrrile secrete. Sunt de acord cu marea
maioritate a scopurilor sale si am fost. pe parcursul vieii mele. un apropiat al acesteia precum si al
instrumentelor sale de aciune.` Iat cteva dintre aIirmaiile sale: ,Puterea capitalismului financiar va
avea un rol transcedental. care este nici mai mult. nici mai puin decat crearea unui sistem de control
financiar mondial in proprietate privat. capabil s domine sistemul politic al fiecrei ri si economia
lumii. ca pe un intreg`. Marile Iamilii de bancheri americani si europeni. precum Rothschild. Morgan.
Warburg ioac de asemenea un important rol n planul Noii Ordini Mondiale. Dup Carroll Quigley acestia
au creat ,un singur sistem financiar la scar mondial care manipuleaz cantitatea si fluxurile de capital
asa incat sunt capabili s influeneze. sau chiar s controleze guvernele. pe de o parte. si industriile, pe de
alt parte.`
ntr-o carte despre Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite. .Creatura din Insula Jekyll. autorul
american Edward GriIIin aIirm: ,Expresii cum ar fi mecanisme de coordonare monetar. ordinea
economic mondial modern. convergena valorilor politice. sau noua ordine mondial nu au un ineles
foarte concret. Ele ii sun plcut si nevinovat omului de rand.
Totusi. pentru cei care cunosc dedesubturile. ele sunt expresii
codificate. care au un ineles specific. inlturarea suveranitii
naionale si crearea guvernului mondial.` Aceeasi idee o regsim si
la H. G. Wells. socialist Iabian. care aIirm n cartea sa .Conspiraia
la vedere: ,Lumea politic trebuie s slbeasc. s incorporeze sau
s inlture guvernele existente. Ja fi o religie mondial. intreaga
populaie a lumii va deveni o nou comunitate uman.`

Primul proiect modern al unei Iederaii mondiale apare n timpul
perioadei de declin a imperialismului colonial european (1884-
1914). El aparine lui Cecil Rhodes. unul dintre cei mai bogai si
inIlueni oameni politici ai Imperiului Britanic din acea perioad.
Rhodes si un grup de prieteni au pus bazele unei societi secrete.
care si propunea extinderea Imperiului Britanic si organizarea lui ntr-un sistem federal mondial, garant al
pcii lumii. Membrii grupului sperau s atrag Statele Unite n viitoarea ordine mondial. ba chiar s
transIorme Washingtonul n capitala plnuitei Iederaii imperiale. Societatea secret a lui Cecil Rhodes a
Iost treptat internaionalizat. iesind .la lumin printr-o reea de inIluente .Grupuri ale Mesei Rotunde. n
1919. grupul din Anglia a nIiinat Royal Institute oI International AIIairs (RIIA). a crei ramur american
a Iost si este CRE. ,Pe aceast baz` precizeaz Carroll Quigley ,s-a dezvoltat n secolul XX o
structur de putere intre Londra si New York a crei influen s-a rsfrant puternic in viata universitar.
presa si politica extern.` Carroll Quigley. vorbind despre puterea colosal a unui anumit grup de bancheri.
Pagina | 14

afirma: ,Scopul acestui grup de bancheri este acela de a crea un sistem mondial care s depun controlul
financiar al acestei lumi in care trim. in mana catorva indivizi. Ei doresc de asemenea s domine
economia mondial si sistemul politic al fiecrei ri. Aceast Nou Ordine se doreste a fi controlat in
manier feudal. prin intermediul bncilor centrale ale lumii si prin tratate secrete. Aceast reea care este
una cu Grupurile Mesei Rotunde, nu are nicio aversiune de a colabora destul de des cu diferite grupuri,
chiar comuniste.`

Liga Naiunilor. FMI. Banca Mondial. ONU

Un alt proiect de guvernare mondial a Iost introdus sub paravanul Ligii Naiunii. nIiinat la Paris. pe data
de 28 aprilie 1919. Presedintele american Woodrow Wilson. promotorul entuziast al Ligii, n-a putut ns
convinge Senatul american de multiplele asa-zise avantaje pe care le prezenta chipurile pentru Statele Unite
un organism suprastatal internaional. Spre dezamgirea lui Wilson si a cercurilor mondialiste (n special
cele Iinanate de Andrew Carnegie). Statele Unite nu s-au alturat Ligii. ceea ce a transIormat-o ntr-o
organizaie .de mucava. Cel ce i va succeda lui Wilson la presedinia Americii. republicanul Warren G.
Harding va pune punctul pe i: .un superguvern mondial este mpotriva a tot ceea ce noi consideram demn
de admirat. el nu poate primi incuviinarea Republicii noastre`. .Anihilarea Ligii Naiunilor de ctre
Senatul american i-a adus pe promotorii guvernului mondial cu picioarele pe pmnt. Ei au neles c
omenirea nu era pregtit s accepte dintr-o dat o conIederaie mondial. Pentru atingerea obiectivului Iinal
nu putea Ii urmat dect o strategie gradual a .micilor pasi simbolul socialistilor Iabiani este broasca
estoas. nc din 1939. unii dintre arhitecii americani ai viitoarei Organizaii a Naiunilor Unite (muli
dintre ei membri CRE). reunii n inIluenta Comisie de Studiu a Organizrii Pcii (CSOP). propuneau
stabilirea unui numr de sisteme regionale Statele Unite ale Europei, un Sistem asiatic. si o Uniune Pan
American. reunite ntr-o conIederaie mondial. ,Este necesar apreciau membrii comisiei s
recunoastem inadecvarea statului naional in actualele condiii de interdependen economic si cultural,
in consecin. lumea este pus in faa a dou alternative. un imperiu a la Hitler sau o federaie mondial.
singura compatibil cu democraia.`

nc un pas n direcia implementrii Noii Ordini Mondiale a Iost
acordul Bretton Woods, adoptat n iulie 1944 pentru a reconstrui
sistemul economic internaional dup al Doilea Rzboi Mondial. El
stabilea un sistem de management monetar, dictnd regulile pentru
schimburile comerciale si Iinanciare ntre rile industrializate. Asa
au Iost create Fondul Monetar Internaional si Banca Mondial. ca
organisme menite .s garanteze stabilitatea financiar si cresterea
economic la nivel internaional. .Prinii lor Iondatori sunt John
Maynard Keynes, un proeminent economist englez, adept al ideilor
socialiste Iabiane. si americanul Harry Dexter White, care era
secretar adjunct al Trezoreriei americane, dar care s-a dovedit
ulterior a Ii spion sovietic. De la bun nceput. cele dou instituii au
strnit reacii critice. S-a invocat argumentul c. pe lng obiectivul
oIicial. cele dou organizaii aveau si o misiune .internaionalist:
,Existau. fr indoial. si alte raiuni pentru care comunistii au
primit cu entuziasm infiinarea FMI si a Bncii Mondiale` aIirm Edward GriIIin n .Creatura din Jekyll
Island ,in ciuda faptului c Uniunea Sovietic nu s-a alturat organizaiilor. Scopul lor era s creeze o
moned mondial. o banc central mondial si un mecanism de control al economiilor tuturor naiunilor.
In acest scop. Statele Unite urmau s cedeze. in mod necesar. poziia lor dominant. De fapt. ar fi trebuit
reduse doar la o parte din intregul colectiv. O situaie care se potrivea de minune cu planul sovietic.`
Araniamentul de la Bretton Woods mulumea att marile carteluri bancare. ct si pe politicieni. ntruct
urma s anuleze Iolosirea aurului ca baza a schimburilor valutare internaionale.
n ioc intr. din 1945. Organizaia Naiunilor Unite. SemniIicativ este Iaptul c sediul ONU din New York a
fost construit pe un teren donat de David Rockefeller. Despre ONU am mai vorbit n acest articol, n
Pagina | 15

contextul declaraiilor Icute de Bush. Gorbaciov si Boutros Boutros-Ghali.

Bill Clinton si Noua Ordine Mondial

n 1993. Noua Ordine Mondial a Iost recunoscut public drept un principal obiectiv naional de ctre
social-democratul Bill Clinton. Presedintele Clinton a Iost bursier Rhodes; este Irancmason. membru al
Comisiei Trilaterale si membru al CRE. De asemenea. a participat la ntlnirile grupului Irancmasonic
Bilderberg, care au loc n fiecare an, cnd ntr-o ar. cnd n alta.
Ce nseamn c Bill Clinton a Iost bursier Rhodes? Cecil Rhodes. Iinanat de bancherii Rothschild. a stors o
avere din minele de aur si diamante din AIrica de Sud. A avut toat viaa dou dorine: s-si mreasc averea
si s subiuge toate naiunile lumii ntr-o singur mare colonie a vorbitorilor limbii engleze. Prin testament. el
a nIiinat o burs pentru tinerii vorbitori de limba englez. care s se dedice realizrii dorinei lui. Un
bursier Rhodes este un ostas care lupt pentru realizarea guvernului Irancmasonic mondial. ,Dintre cei 1372
de bursieri Rhodes americani pan in 1953`. scrie Rene Wurmser. ,431 au ocupat posturi inalte in
invmant (31 dintre ei au fost presedini la diverse universiti). 113 au ocupat posturi in guvern, 70 au
ocupat posturi in pres si la radio si 14 au fost sefii altor fundaii.`

Att George Bush. ct si Bill Clinton. aparin aceluiasi ordin secret
masonic si astIel probabil c au manipulat schimbarea presedintelui.
Bush participa de Iapt la o campanie politic n vederea
pierderii presediniei.
Globalistii au considerat c este perioada cea mai Iavorabil
democraiei: prin manipulare. sistemul democratic a instalat un lider
mondial. socialist New Age. care mai deinea si o putere
charismatic n genul lui John F. Kennedy si care era cu totul la
dispoziia lor.
n timpul guvernrii lui Bill Clinton. socialistii Noii Ordini Mondiale
au iesit din anonimat. intrnd n lumina reIlectoarelor n parlamentul
Statelor Unite. ,Practic ne redefinim ideile neschimbate dup care
ne-am ghidat de la inceput.` declara presedintele Bill Clinton.
Trebuie doar s ne uitm la metodele politice ale lui Clinton cu
privire la strategia economic a cheltuielilor si taxelor. pentru a
realiza c libertatea si independena erau obiectivele care se doreau a Ii minimalizate. dac nu chiar distruse.
n cei mai simpli termeni. administraia Clinton se reducea la transIerul de inspiraie socialist de avere
precum si la un guvern Iederal care controla aIacerile americane. sntatea. educaia. Pentru acest guvern
Iederal. .Iamilia american era o aIacere ca oricare alta pe care dorea s o controleze. Aciunile lui Clinton
demonstreaz c el a intenionat mai mult dect o rennoire sau o reIorm: el a dorit de Iapt s creeze o nou
societate controlat de un guvern socialist mare. Administraia Bush continu cu srg munca de
implementare a Noii Ordini Mondiale.

Doar Irunzrind ziarele de azi remarcm Iolosirea intens a sintagmei .Noua Ordine Mondial. Criza
economic este Iundalul pe care importani oameni politici. ce se aIl n poziii strategice. ies la ramp cu
declaraii despre planurile elitei: Timothy Geithner. presedintele Bncii Federale din New York. cere
implementarea unui organism unic de control al bncilor de pe ntreaga planet. JeIIrey Garten, membru
CRE. solicit crearea Autoritii Monetare Globale. de Iapt o dictatur Iinanciar global. Nicolas Sarkozy.
presedintele Franei cere un .guvern Iinanciar mondial.
Subiectul este extrem de vast si acest articol este departe de a Ii exhaustiv. Internetul oIer sute de mii de
pagini de inIormaii despre planurile elitei. despre Irancmasonerie si Noua Ordine Mondial. Tot mai multe
Iilme. realizate de oameni curaiosi. demasc planurile diabolice ale celor care ne conduc din umbr. (V
recomandm clduros s vizionai. dac nu ai Icut-o deja, documentarul lui Alex Jones, Joc Final)

Noua Ordine Mondial nu este o povestire Iantastic. Iuturist. speculativ. proIetic. ci o realitate a lumii n
Pagina | 16

care trim. Mecanismele si prghiile istoriei au Iost modiIicate si iat c un ioc Monopolly la scar Ioarte
mare a Iost iucat: cu bani reali. cu schimburi de proprieti reale. iar nvingtorii si nvinsii sunt la Iel de
reali.

Scopul declarat al Irancmasoneriei este distrugerea suveranitii naiunilor si instalarea dictaturii unui guvern
mondial

fragment din cartea Arhitecii decepiei, de Juri Lina
.Contribuia masoneriei n Rusia Sovietic
Muli Irancmasoni erau ncntai s lucreze pentru bolsevici. Mikhail
Skobelev a Iost Irancmason si membru al guvernului provizoriu n
anul 1917. n 1922 el a devenit bolsevic si a nceput s lucreze
pentru guvernul sovietic. Unul dintre liderii de dreapta din Partidul
Cadeilor. Nikolai Nekrasov (1879-1940) a fost ministru de transport
n guvernul provizoriu. nainte de aceasta el a fost secretar general al
Consiliului Suprem al Marelui Orient. Dup demisia lui Nekrasov.
Alexander Kerensky, francmason de gradul 32, a fost numit secretar
general n vara anului 1916. Ceva mai trziu. n acelasi an. el a
cstigat aceast poziie n competiia cu Alexander Galpern.
Kerensky a primit gradul 33 n Statele Unite. El a Iost de asemeni si
membru al B'nai B'rith.

n 1918. Nikolai Nekrasov si-a schimbat numele n GolroIsky. si a
nceput s lucreze pentru bolsevici. El a devenit unul dintre liderii
Uniunii Cooperatiste. El a predat. de asemenea. si la Universitatea
din Moscova. n 1921, el a fost arestat de ctre securitate. ns n
mod surprinztor. a Iost n mod neasteptat eliberat. SeIul securitii
Cheka. Felix Dzerzhinsky. a dat ordinul: .Investigaia trebuie oprit
imediat. El a nceput s lucreze pentru Uniunea organizaiilor centrale comerciale din Rusia n acelasi an
(Viktor Ostretsov Platonov Istoria secret a francmasoneriei, Moscova, 1996, p. 364).

Francmasonul Sergei Urusov a Iost ministru de interne n guvernul arist. si ulterior si n guvernul
provizoriu. Dup preluarea puterii de ctre bolsevici el a deinut o Iuncie important n cadrul Bncii
Naionale (Marea Enciclopedie Sovietic, Volumul 56, Moscova, 1936, p. 301). El a fost emisarul
francmasonilor francezi.

Alexander Manuilov a Iost decanul Universitii din Moscova. El a devenit unul dintre conductorii Bncii
Naionale. Cunoscutul economist Vladimir Groman a Iost membru al Partidului Muncitoresc Social
Democrat Rus, aripa non-leninist. A devenit ulterior Irancmason. preIernd s lucreze pentru bolsevici.
Maximilian von Mekk a urcat treptele ierarhiei devenind un important oficial n cadrul Comisariatului
pentru Transporturi. Istoricul Mikhail Lemke a devenit bolsevic si a nceput s IalsiIice istoria. Deputatul
arist din cadrul Ministerului de Finane Nikolai Kutler. si deputatul Ministerului de Interne. generalul
Vladimir Dzhunkovsky, doi dintre francmasonii de grad foarte nalt, care serveau interesele comunismului,
lucrau pentru securitatea Ceka. Chiar si purttorul de cuvnt al Dumei. Irancmasonul Fiodor Golovin, a
urmrit s ocupe si el o poziie nalt n Rusia Sovietic.

Ministrul de rzboi al arului. Irancmasonul Alexei Polivanov. s-a alturat si el bolsevicilor si a servit
Armata Rosie. Grigori Petrovsky. un alt Irancmason. a devenit comisarul poporului pentru afaceri interne. El
a continuat s lucreze pentru guvern pn n anii 1950. Gleb Boky. seIul securitii din Petrograd. i-a
proteiat pe Iraii si masoni. n 1919. Boky a devenit membru al Friei. Pe la miilocul anului 1920.
Pagina | 17

francmasonii erau ntlnii peste tot n administraia sovietic (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei:
Istoria secret a Francmasoneriei intre 1731-1996, Moscova, 1996, p. 292). Dmitri Navashin, francmason
de mare grad, era consilier pentru planificarea economiei n guvernul sovietic. Francmasonii erau bine
plasai printre bolsevici. nainte de anul 1925. prea c nimic ru nu li se poate petrece.

n 1925, generalul Boris Astromov, secretar general al
Francmasoneriei Ruse Autonome a contactat poliia politic GPU.
Printr-o scrisoare. el a Icut cunoscute scopurile comune ale
Irancmasonilor si ale bolsevicilor. El dorea s colaboreze la
consolidarea comunismului (ibid, p. 293). Astromov a subliniat
Iaptul c simbolul comunist. cele cinci stele rosii erau simboluri
masonice, la Iel ca si secerea si ciocanul. Comunistii susineau de
asemeni Iria cu Irancmasonii. la Iel ca si acestia. ns Irancmasonii
sunt ceteni universali. Ir loialitate Ia de vreun partid.
ConIiscarea proprietilor private de ctre comunisti a Iost o idee
masonic. Francmasoneria. ca si comunismul. erau pricepui n
.miscrile clasei muncitoare. iar organizaia pionierilor a Iost
copiat dup miscarea cercetasilor din Vest.
Poporul rus, la cheremul francmasonilor
Astromov, liderul Francmasonilor Autonomi. a realizat Iaptul c
dac Irancmasoneria este legalizat n Rusia Sovietic. miscarea nu
va Ii suIicient de eIicient. Acionarea n secret ar Ii Iost preIerabil.
Uniunea Francmasonilor Autonomi era o uniune a unui numr mare de loii. Astromov a preluat conducerea
dup Marele Maestru Vladimir Telyakovsky. care a murit n anul 1924.
n ianuarie 1925 a nceput restructurarea Loiii Steaua Nordului n Frana. pentru Irancmasonii rusi. un numr
de membri Iiind transIerai de la Marele Orient al Franei. Loia a Iost de Iapt Iondat nainte de anul 1917.
Muli teroristi notorii activau n aceast loi. inclusiv Nikolai Avksenchev. care a Iost lider n perioada
1925-1927 si 1931 si Pavel Pereverzev (1929-1930). Iost membru al unor organizaii teroriste (Oleg
Platonov Coroana de spini a Rusiei. Istoria secret a Francmasoneriei intre 1731-1996, Moscova, 1996,
p. 307). Avksenchev s-a alturat mai trziu guvernului provizoriu. ca ministru de externe. Pavel Pereverzev
a Iost ministru de Iinane n acelasi cabinet. Northern Star a devenit principala loi pentru rusii exilai n
Frana. Marele Orient al Franei permitea membrilor si s se ntlneasc la cartierul su general din Paris.
Pe data de 10 februarie 1927, Consistoriul rus a devenit centrul administrativ al francmasoneriei. Iar din
1930. centrul a primit asisten Iinanciar de la Paris. Muli membri ai marelui Orient. inclusiv Teplov.
Lobolensky si contele Alexander Orlov-Davydov nu s-au alturat. deoarece n opinia lor. activitile noii loii
erau mult prea publice. Loia rus. Iondat la data de 9 noiembrie 1931. a avut contacte Irecvente cu
organizaiile masonice internaionale. Vladimir Jabotinsky. un rusoIob radical. aparinea acestei loii (ibid. p.
308). Organizaiile de reIugiai erau de asemeni sub control masonic. Doar masonii determinau cine era
refugiat politic n Rusia.

Francmasonii nu erau pregtii s elibereze Rusia nici chiar dup cderea comunismului. Jurnalistul
Irancmason Lev Lyubimov a expus planurile sale n anul 1934: .Dup cderea bolsevicilor. Irancmasonii
vor Ii cei care se vor ocupa de educaia poporului rus. (Vozrozjdenije, 3 octombrie 1934).

Dup cel de al doilea rzboi mondial. un grup de Irancmasoni rusi aIlai n exil au vizitat Ambasada Rusiei
de la Paris, pentru a-si exprima dorina de a susine Rusia Sovietic. Delegaia a Iost condus de ctre Vasili
Maklakov (francmason de gradul 33), cel care a organizat uciderea lui Grigori Rasputin. Francmasonii au
Pagina | 18

pltit tribut lui Stalin si au ncercat s-i atrag ideologic pe emigranii rusi mai aproape de Uniunea
Sovietic.
Lupta lui Stalin mpotriva francmasoneriei
n perioada lui Stalin, francmasonii au avut de suferit serioase
pierderi. Cu toate c ei erau cei care l ncuraiau pe Stalin s
loveasc n biseric. acest rival si dusman al Irancmasoneriei si al
Iorelor naionale a Icut din Irancmasoni victime ale persecuiei la
sIrsitul anului 1920 si pn la nceputul anului 1930. Dictatorul
sovietic Josef Stalin s-a sturat de Irancmasonerie si a nceput o
lupt intens mpotriva societilor secrete la miilocul anului 1930.
cu toate c Irancmasoneria sovietic Iusese legalizat cu civa ani
mai devreme. ncepnd cu anul 1926, n mod sistematic, Stalin a
executat francmasoni, deoarece el nu avea ncredere n conspiratori.
Acestia au servit scopului su. iar acum. dup prerea lui. nu mai era
nevoie de ei.
Leningradskaya Pravda a declarat pe data de 5 ianuarie 1928 faptul
c .nu demult. n Leningrad erau active patru loie masonice. Stalin
le-a nchis pe toate. n 1931, loja Cavalerii Templieri din Uniunea
Sovietic a Iost lichidat (Anton Pervushin Secretele oculte ale
KGB si SS. Moscova. 1999. p. 153). n Veneia a Iost planiIicat o
.revoluie pentru data de 25 mai 1937. de ctre doi Irancmasoni
italieni stalinisti. Carlo si Nelli Rosselli. care si-au propus s conduc 2.600 de teroristi ntr-un atac, care s
produc un rzboi civil. Brusc. Stalin a dorit s anuleze operaia si s opreasc orice activitate a Irailor
Rosselli mpotriva Italiei. Cei doi Irai au ignorat ns acest ordin. Atunci. KGB-ul, cu ajutorul unei
organizaii de dreapta. a pus la cale omorrea celor doi Irai (Franco Bandini Conul de umbr. Cine i-a
inarmat pe asasinii frailor Rosselli, Roma, 1990). Carlo Rosselli a fost membru al lojii Noua Italie din
Paris.
n acel moment. Irancmasoneria internaional a luat o decizie important: Uniunea Sovietic trebuie s Iie
angaiat ntr-un rzboi sngeros mpotriva Germaniei (Oleg Platonov Coroana de spini a Rusiei: Istoria
secret a Francmasoneriei intre 1731-1996, Moscova, 1996, p. 298). Francmasonii s-au asigurat de faptul
c nu vor exista sanciuni economice mpotriva Germaniei. Ei au dorit ca Hitler s Iie cel care amenin
Uniunea Sovietic. n anul 1948. Irancmasonul de grad 32. Igor Krovoshein. membru al guvernului rus n
exil, s-a ntors n Uniunea Sovietic. Pentru c Securitatea a dat n vileag misiunea acestuia de subminare a
statului. a Iost arestat si trimis ntr-un lagr de munc. n 1957. Iraii Irancezi l-au aiutat s se ntoarc napoi
n Frana. Scriitorul mason Bronislaw Sosinsky s-a ntors de asemeni n Rusia n anul 1960.
Arhivele secrete masonice
La sIrsitul anului 1930. Departamentul de Stat al Statelor Unite a nceput o cooperare strns cu Marele
Orient al Franei. asa cum arat documentele incluse n arhivele Marelui Orient. documente care au Iost
conIiscate si plasate n arhivele speciale din Moscova n anul 1945.

n legtur cu ocupaia german din timpul celui de al doilea rzboi mondial. Irancmasonii din Frana au
avut serioase probleme. Guvernul de la Vichy, n care Marshal Henri Philippe Petain a jucat un rol
important. era mpotriva Irancmasoneriei. si a nchis Marele Orient n anul 1940. Pe data de 13 august 1940.
Marshal Petain a Iorat prin legislaie dizolvarea tuturor societilor secrete. Funcionarii civili care
aparineau Irancmasoneriei au Iost Iorai s demisioneze chiar din posturile sau din loiile lor. Petain i-a
Pagina | 19

arestat pe Irancmasonii mai importani (n iur de 500). si i-a trimis n lagre de concentrare. Oricum.
conspiratorii si-au continuat activitile lor n lagre.

Petain a profitat de ocazie si a conIiscat arhivele Irancmasonilor.
care au fost predate germanilor. Francmasonii s-au rzbunat pe
Petain n anul 1945, atunci cnd a fost mai nti condamnat la
moarte. apoi la nchisoare pe via. 96 de membri ai Irancmasoneriei
au votat n favoarea lui Petain, pentru a-i ncredina acestuia
autoritatea de a guverna Vichy-Frana (Ghislaine Ottenheimer.
Renaud Lecadre Fraii invizibili, Paris, 2001, p. 63).

n anul 1945. Armata Rosie a transportat la castelul lui Altan din
Nieder-Schlesien, 25 de vagoane cu materiale preioase de arhiv.
inclusiv documente ale diIeritelor loii din Germania. Frana. Belgia.
Olanda. Luxemburg. Polonia si Cehoslovacia (Platonov. op. cit. Vol.
1, p. 3).

Documentele au dat o imagine cuprinztoare a puterii secrete
exercitat de Irancmasoneria internaional. Toate materialele au Iost
duse la Moscova, acolo unde au format baza pentru Arhivele
Speciale ale Uniunii Sovietice (Osoby Arkhiv. 0A). Presedintele
Cehoslovaciei de dinaintea rzboiului. Edvard Benes (1884-1948) s-
a dovedit a fi un francmason de grad nalt. Un alt membru important al Marelui Orient a fost Emile
Vandervelde (1866- 1938). ministrul de externe socialist al Belgiei. care a reprezentat ara sa la Liga
Naiunilor n perioada 1925-1927. El a fost presedinte al Biroului Socialist Internaional (1900-1920) si al
Muncitorilor Socialisti Internaionali (1929-1935). Cu aiutorul arhivelor secrete masonice. Stalin a putut s
santaieze de cteva ori pe unii politicieni masoni occidentali. care se temeau s si dezvluie activitile
suspecte.
Extremistul mason Andrei Kozyrev (pe numele real Aaron Friedman). care dup cderea comunismului a
devenit ministru de externe al Rusiei, a organizat restituirea documentelor secrete masonice la sediul
masonic de la Paris. Pe data de 20 mai 1994. Rusia a predat Franei un milion de documente secrete. Potrivit
lui Pierre Mollier. bibliotecarul Marelui Orient. aceasta a Iost .ca un adevrat dar de Crciun. Aceste
documente conineau inIormaii importante despre conspiraia masonic global. Istoricul rus Oleg Platonov
a reusit s Iac copii ale ctorva documente. nainte ca acestea s prseasc Rusia. n ianuarie 2002
Irancmasoneria scria despre aceste documente: .Pe data de 14 iunie 1940. armata Germaniei a intrat la Paris,
si n aceeasi zi a preluat controlul asupra cldirilor Marelui Orient al Franei din strada Cadet. situat n
centrul orasului... Pe data de 1 iulie 1940. ministrul de externe german. AlIred Rosenberg. l-a informat pe
Martin Borman c au Iost descoperite mari bogii n sediile masonice ocupate. Au Iost stabilite echipe care
au pus mna pe documente n legtur cu activitatea Marelui Orient. cel mai mare corp organizat al
francmasoneriei franceze. Ei au confiscat valoroase documente istorice, n special dosare care se refereau la
relaiile externe ale Marelui Orient. la miilocul secolului 19. si o atenie special a Iost acordat anilor care
au precedat imediat izbucnirea rzboiului din 1939. Arhivele au Iost transportate n Germania.
Istoria ordinului .Iluminaii
Francmasonii au avut acelasi rol n societatea occidental. ca cel pe care Partidul Comunist l-a avut n
Uniunea Sovietic. Dac nu aparineai Irancmasoneriei. nu aveai sansa rezonabil a unei cariere rapide.
indiferent de talentul celui n cauz. Francmasonii controleaz stiina si inIlueneaz viaa cultural si
orientarea ei (Robert Lomas Francmasoneria si nasterea stiinei moderne. Gloucester. Massachusetts.
2002). AstIel c astzi. viaa cultural a devenit eIectiv inconstient. Am Iost martorii unui nceput de
senilitate cultural. Muli productori mediocri de Iilme au avut ocazia de a-si Iace o carier. numai datorit
Pagina | 20

apartenenei lor la masonerie: John Ford. John Houston. William Wyler. Peter Sellers. Charles Chaplin si
alii. Sergei Eisenstein. regizor sovietic si IalsiIicator al istoriei. a Iost si el Irancmason. aparinea Loiii
Stella. care a Iost Iondat n anul 1920. n timpul erei sovietice. Potrivit proeminentului regizor rus de Iilm
Andrei Tarkovsky. Eisenstein nu cunostea nimic despre limbajul filmului.
Pe data de 20 martie 1936. toate documentele care aparineau
.Iluminailor au Iost conIiscate de ctre socialistii naionalisti
germani. Toate materialele din arhiv au Iost transIerate la Moscova
n anul 1945. Aproape 1.400 de metri de material de arhiv au Iost
mai trziu returnate Germaniei de Est si poliiei Stasi. Din 1989.
documentele masonice din Arhivele Speciale din Moscova au fost
disponibile pentru studiu. Arhivele mai conineau de asemeni si asa
numitul cuIr suedez Schwedenkiste, care a jucat un mare rol n
istoria Irancmasoneriei. Cutia coninea scrisori si documente care
aparineau ordinului .Iluminailor care a Iost Iondat de ctre Adam
Weishaupt n anul 1776, ordin care, n mod sistematic s-a infiltrat n
loiile masonice ale timpului. Muli Irancmasoni proemineni Iceau
parte din .Iluminaii. iar istoria acestui ordin este considerat o
parte important a istoriei Irancmasoneriei.

CuIrul suedez este de o mare nsemntate. Liderul .Iluminailor.
fratele Johann Christoph Bode a murit n decembrie 1793. Bode a
Iost recrutat de ctre Knigge n Wilhelmsbad n vara anului 1782.
Bode a avut de asemeni acces la cea mai mare parte din
corespondena .Iluminailor n Gotha si Weimar. Aceste documente se ncheie cu .iluminatul de mare
rang Ernst Duke von Gotha. Dup moartea sa n anul 1804. att documentele sale ct si arhiva lui Boda s-au
ntors n arhiva Marei Loii din Suedia. deoarece Duke von Gotha nu a Iost sigur c documentele ar Ii Iost
pstrate secrete si nu ar Ii devenit publice. dac ar Ii Iost pstrate ntr-o loi din Germania.
Francmasonul de rang nalt, regele Charles al XIII-lea al Suediei l-a asigurat c documentele nu vor Ii Icute
niciodat publice. n anul 1880 ducele Ernst al II-lea (nepot al lui Ernst von Gotha) a cerut ca documentele
.Iluminailor s Iie napoiate n Germania. Trei ani mai trziu. arhiva coninnd 20 de volume de
documente clasificate au intrat n proprietatea Lojii Ernst zum Kompass din Gotha. n 1909, istoricul Carl
Lepp a numit aceste documente Schwedenkiste. Leopold Engel. marele maestru al .Iluminailor. a Iolosit
documentele Schwedenkiste atunci cnd a publicat cartea sa despre ordinul .Iluminailor. Rene le
Forrestrier, care nu era francmason, s-a reIerit de asemenea si el la aceste documente. Ceva mai trziu, n
anii 1920 si 1930. instruciunile ducelui au Iost urmate si documentele secrete nu au Iost publicate. Nicio
inIormaie nu a aiuns n pres. pentru c masoneria era cea care controla presa nc din acele timpuri.
Influene secrete
n cartea sa Clubul iacobinilor (Paris. 1900). istoricul Irancez Paul Nourrisson a artat cum toate legile erau
discutate mai nti n Marele Orient nainte de a ajunge n Parlament. Jean Bidegain a publicat un fragment
dintr-un protocol masonic n cartea sa Msti si fee masonice: Documente nepublicate (Paris, 1906, p. 187):
.Francmasonul Schwander era de prere c Irancmasoneria ar trebui s si menin protecia asupra miscrii
socialiste. El a spus ns c este important pentru Irancmasonerie s nu se compromit prin aceste metode
secrete. Potrivit lui Bidegain. Irancmasoneria era la baz o asociaie secret. care ndoctrina membrii si cu
idei socialiste. Bidegain a subliniat Iaptul c toi politicienii sunt masoni. ceea ce nu conduce la progresul
umanitii. ci serveste numai inteniilor secrete ale Irancmasonilor. Aceste intenii vor distruge tradiiile care
stau la baza armoniei n orice societate (Sofia Toll Fraii nopii, Moscova, 2000, p. 347).
Pagina | 21

Pe data de 24 octombrie 1883, sub semnul zodiei scorpionului. un numr de 17 socialisti care aparineau
.Iluminailor au convenit s nIiineze Societatea noii viei la Londra. Pe data de 7 noiembrie 1883. a avut
loc reuniunea unui alt grup, care a discutat despre formarea unei noi societi inIluente. Grupul a Iost
mprit n dou seciuni. iar pe data de 4 ianuarie 1884 una dintre aceste seciuni a Iondat Societatea Fabian.
Pe data de 25 ianuarie. J. G. Stapleton a Iost numit primul ei presedinte. Scopul societii era introducerea
treptat si n secret a socialismului. doctrin a crei nume a Iost introdus de ctre liderul militar roman
Quintus Fabius Maximus Cunctator, care printr-o miscare de trupe iscusit a inut piept armatei mult mai
mari a lui Hanibal. Cealalt seciune si-a desIsurat activitatea pentru nc 50 de ani. sub denumirea Fria.
n mai 1884, jurnalistul mason George Bernard Shaw a devenit
membru al acestei Irii. (El a primit Premiul Nobel pentru literatur
n anul 1925.) Relativ repede, a fost promovat n conducere. Amanta
acestuia, Florence Farr, a fost membru al ordinului Golden Dawn.
Shaw a sugerat s nu i se spun niciodat socialismului pe nume.
pentru a nu-i ndeprta pe oameni. El nsusi s-a denumit ca fiind
socialist marxist.

n martie 1885, francmasonul Sidney James Webb (1859-1947) a
devenit membru al Fabian Society. iar n anul urmtor. Graham
Wallas, un alt francmason, s-a alturat de asemeni si el. G.B. Shaw.
Webb. Wallas si Sidney Olivier au Iost numii .cei patru mari.
Sidney Webb a fondat n anul 1885 Scoala de Economie din Londra.
El a primit ajutorul bancherilor masoni Rothschild, Julius Wernher,
si Ernest Capel. n anul 1912. Webb a nIiinat periodicul de
propagand The New Statesman (Noul politician). Ceva mai trziu a
Icut parte din Partidul Laburist.

Ali membri ai acestui grup au Iost Irancmasonii Edward Pease.
Havelock Ellis, Frank Podmore, Annie Besant, John Galsworthy, R. H. Tawney, G. D. H, Cole, Harold
Laski. Israel Zangwill. si Israel Cohen. Fabianismul s-a rspndit de asemeni si n alte ri. printre care
Statele Unite. Australia. Canada. Noua Zeeland. Danemarca. Germania. Spania si India. Cel mai inIluent
Iabianist din Statele Unite a Iost Dean Acheson. care n anul 1933 a determinat Statele Unite s recunoasc
Uniunea Sovietic. Scriitorul Herbert George Wells. Irancmason si agent secret. a devenit membru n
februarie 1903. n ziarul The American Mason (Masonul american) (octombrie 2001. p. 24). a Iost Icut
clar meniunea despre Iaptul c Wells era Irancmason iar Marea Loi din Minesota a conIirmat apartenena
lui Wells la masonerie. Wells dorea s acioneze mai deschis si mai intens. de aceea a sugerat schimbarea
numelui. din Fabian Society n British Socialist Society (Societatea socialist Britanic). Conducerea
conspirativ a grupului nu a Iost de acord cu aceast sugestie. iar n 1908 Wells a prsit grupul.

Scopul secret al Fabian Society era acela de a ntemeia o societate ateist. Ir clas. o societate socialist
care s pregteasc drumul ctre victoria Iinal comunismul. n 1891, grupul s-a alturat Internaionalei a
doua. organism creat de ctre Irancmasoni cu intenia de a transIorma Anglia ntr-o ar socialist.

n 1890. Iabianistii au prsit Partilul liberal. Ulterior. ei au aiutat la Iondarea Comitetului de reprezentare al
laburistilor. care n anul 1906 a devenit Partidul laburist si n 1918 a preluat toate ideile principale ale Fabian
Society.
Un stat mondial, un singur guvern
n preajma anului 1946, Fabian Society avea 8.400 de membri, printre care Bertrand Russell, (Panditul)
Motilal Nehru. tatl primului-ministru indian Jawaharlal Nehru, Ramsey MacDonald (prim-ministru britanic
n 1924. si n perioada 1929-35). Julian Huxley. Aldous Huxley si John Maynard Keynes. Harold Wilson.
Pagina | 22

care mai trziu a devenit prim-ministru. Aproape iumtate dintre membrii Partidului laburist erau Iabianisti.
Cartierul general al societii putea Ii gsit la Londra. pe strada Dartmouth nr. 11. A Iost publicat The Fabian
Journal si The Fabian News Magazine. Fabianistii pretindeau naionalizarea total a industriei.
n septembrie 1902. Iabianistii Beatrice si Sidney Webb au Iormat un club de elit. CoeIicienii. care se
ntlneau o dat pe lun la un dineu la hotelul Ermina din Londra. de obicei ntr-un numr de 10-14
persoane. Ceva mai trziu n acelasi an. H. G. Wells a devenit un membru proeminent al acestui club. Ali
membri erau francmasonii Richard B. Haldane, lordul Robert Cecil, lordul Edward Grey, Bertrand Russell,
lordul AlIred BalIour si lordul AlIred Milner. Haldane. Cecil. Grey si Millner erau ministri ai guvernului
liberal n timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial. Liderul ideologist al .CoeIicienilor era H.G. Wells.

Muli dintre nobili erau membri ai loiii .Iluminailor. ai Mesei Rotunde britanice. numit si Cliveden Set,
dup numele Iamiliei Astor. Lordul WaldorI Astor a devenit un puternic magnat de pres la The Times.
Aceast organizaie masonic Iondat la data de 5 Iebruarie 1891 si Iinanat de ctre Irancmasonul Cecil
Rhodes (membru al lojii Universitatea Apollo nr. 357. si al loiii Prince Rose Croix nr. 30). nu a Icut un
secret din Iaptul c i-a susinut pe Lenin si pe Hitler. Aceast organizaie de elit includea de asemeni
membri ca Rudyard Kipling. Arthur BalIour si lord Rothschild. Dup moartea lui Rhodes n anul 1902,
lordul Alfred Milner a fost ales noul lider.
n umbra gruprii Masa Rotund au luat nastere un numr de alte organizaii: n 1919. la Londra. Institutul
Regal al .Iluminailor pentru AIaceri Internaionale Illuminati Royal Institute of International Affairs
(RIIA). n 1921. n New York. Consiliul pentru Relaii Externe Council on Foreign Relations (CFR), n
1925. Institutul pentru Relaiile cu PaciIicul Institute of Pacific Relations. Cel mai important ideolog al
Mesei Rotunde americane era iurnalistul Iabianist Walter Lippmann. Fostul .iluminat. proIesorul Vitus
Renner. a declarat Iiind sub iurmnt. pe data de 7 aprilie 1785: .Iluminaii nu se tem de nimic dect de
Iaptul c ar putea Ii cunoscute numele lor reale. Ei se ascund n spatele Irancmasoneriei.

Purttorul de cuvnt al acestei conspiraii internaionale era H. G.
Wells. n anul 1884 el a primit o burs de studiu la Scoala Normal
de Stiine din South Kensington. unde. pentru o perioad de trei ani
l-a avut profesor pe Thomas H. Huxley, un avocat dedicat falsei
doctrine a lui Darwin. Wells si-a susinut cu ostentaie prerea sa
Ierm n discreditarea conceptului de Dumnezeu.

Dup cel de al Doilea Rzboi Mondial. Iiii lui. Huxley. Aldous si
Julian au contribuit din plin la splarea creierelor tinerei generaii
prin muzica rock. sex si droguri. dobndind prin aceasta controlul
social. Ceva mai trziu, Wells l-a denumit pe Hitler Iratele su
geamn n spirit.

nc de la nceputul anului 1855. socialistul mason Alexander
Herzen a remarcat: .Este cu putin s ndrumi pe un drum gresit o
ntreag generaie. s o orbesti. s o abrutizezi si s o conduci ctre
scopuri gresite.... (Alexander Herzen De pe cellalt rm, Tallinn,
1970, p. 130).

n timpul Primului Rzboi Mondial. Wells a condus departamentul de propagand al securitii britanice. El
a Iost consilier pentru dezvoltarea echipamentelor militare n timpul ambelor rzboiaie mondiale. n anul
1901. Wells a publicat .Perspective ale reaciei progresului mecanic si stiiniIic asupra vieii si gndirii
umane. n care pentru prima oar a introdus ideea unei .conspiraii deschise care conduce .un stat mondial
n care se vorbeste aceeasi limb si exist un singur guvern.

Pagina | 23

Scopul declarat: distrugerea sufletului uman
H. G. Wells susinea c persoanele care sunt mai puin valoroase ar trebui s Iie omorte. iar .elita ar trebui
s decid cine trebuie s Iie omort. Wells a scris: .Cetenii Noii Republici nu ar trebui s aib nici un pic
de mil si bunvoin Ia de numeroasele creaturi vrednice de dispre si idioate. mnate de Iric. neaiutorate
si neIolositoare. neIericite. care triesc n dezonoare. debile si hidoase. incapabile. proaste si nscute din
desIru.

Wells a subliniat: .Anticipez c o anumit parte a populaiei. minoritar de altIel. proIund tulburat de bolile
transmisibile. precum si de tulburrile mentale. avnd obiceiuri respingtoare cum ar Ii dorinele nesioase
de a se intoxica (n.t. - prin consum de alcool, tutun, alimentaie nesntoas). si duce existena ntr-o
suIerin permanent. si presupun c nu ar ezita s ucid atunci cnd suIerina lor ar deveni insuportabil.
Idealul lor i determin s ucid la Iel ca Abraham. avnd credina c trebuie s ucid. Ir a avea ns
superstiii n legtur cu moartea. Pedeapsa pentru aceasta nu ar Ii moartea sau mutilarea corpului. nici
mutilarea vieii prin ntemniare. niciunul dintre aceste lucruri oribile. ci a le lua totul. n aIar de memorie.
(Wells Perspective ale reaciei progresului mecanic si stiinific asupra vieii si gandirii umane, Londra,
1901, pp. 299-300)

n 1905. el a publicat cartea .O utopie modern. Wells era de prere c o conspiraie ar putea Ioarte bine s
Iie public. ca o opoziie la planurile secrete ale francmasonilor francezi.

n pamIletul su .Conspiraia deschis: Proiecte pentru o revoluie mondial (Londra. 1929). Wells a
precizat trsturile eseniale ale proiectului Irancmasonic:
- Controlul asupra resurselor naturale mondiale
- Reducerea numrului populaiei prin declansarea rzboaielor
- nlocuirea ordinii mondiale multinaionale. bazate pe suveranitatea naiunilor. cu dictatura unilateral.

Wells era de prere c existena statelor naionale ar conduce inevitabil la rzboaie si din acest motiv statele
ar trebui s dispar. O ras superioar ar pune atunci bazele unui nou stat mondial. Noua autoritate religioas
s-ar contura n aceast .conspiraie deschis.

Toate acestea se potriveau cu scopurile Marelui Orient. asa cum au Iost ele publicate n 1982 n periodicul
lor: .Conceptul de ras se dovedeste a Ii nerealist Ia de descoperirile din biologie. conceptul de limite.
anihilate de dezvoltarea comunicaiilor. conceptul de clas. slbit de progresul egalitii. toate aceste
concepte depsite urmeaz s Iie abolite. pentru a integra pe deplin omul ntr-un cadru universal.

Aceasta este de Iapt revoluia timpurilor moderne. adevrata revoluie care are loc. si de la care Marele
Orient nu poate lipsi. dac doreste s rmn dedicat propriilor principii. (Humanisme, noiembrie 1982, p.
84).
Wells a accentuat Iaptul c ideile si moralitatea ar trebui s Iie
controlate ntr-o asa msur nct oamenii s doreasc n mod
.voluntar instaurarea Noii Ordini Mondiale promovat de ctre
.conspiraia deschis. care va Ii introdus la momentul potrivit.
.Conspiraia deschis a Iost plnuit ca o reea insidioas. un
sistem care se dezvolt ca o naiune n interiorul unei naiuni. care
eventual nltur naiunea. stabilind un guvern mondial. Aceast
reea ar trebui s acioneze ca .un gen de societate secret deschis.
ceea ce neoIicial este chiar Irancmasoneria. Ea va inIluena si va
diriia guvernul n orice direcie va dori. Acest tip de .conspiraie
deschis se va baza pe ideile lui Darwin. Wells a menionat: .Toate
aceste valori absolute si atitudini cu care minile noastre sunt
Pagina | 24

mpovrate vor trebui s Iie ndeprtate. pentru a putea permite instalarea noilor convingeri. Si nu numai din
minile noastre trebuie s Iie ndeprtate aceste convingeri. ci si din minile celor care urmeaz s devin
asociaii nostri.
Wells a considerat c este necesar ca aceast .conspiraie deschis s se Ioloseasc de metoda splrii
creierului tinerei generaii. pentru a crea oameni .mai buni. Iolosindu-se de elemente de psihologie a
maselor. El a denumit aceast miscare .rzboiul cultural.

Potrivit lui Wells. scopul acestei .conspiraii deschise este acela de a distruge suIletul uman. constiina si
moralitatea. si de a transIorma Iiinele umane n creaturi lipsite de voin. .Conspiraia deschis ar conduce
la devalorizarea omului. de vreme ce l vduveste de libertate si l determin s se supun unui imperiu
mondial. Consecina acestei conspiraii ar Ii reducerea abilitii oamenilor de a-si da seama de cumplitele si
dementele scenarii ale psihopailor Irancmasoni.

Oamenii i urmeaz pe Irancmasoni ca si cum ar Ii vriii. exact ca echipaiul care l urma pe demoniacul
cpitan Ahab. care. rupt de realitate. l vna pe Moby Dick. Iantomatica balen alb. n cele din urm. el a
ngduit chiar distrugerea vasului. de vreme ce maioritatea echipaiului nu a ndrznit s-i pun nicio
ntrebare lui Ahab. iar ceilali mai curaiosi nu i-au putut rezista. Erau vriii cu toii de Ahab.

Liga Naiunilor si planurile pentru un guvern mondial
Wells a recunoscut: .Conspiraia deschis nu este de Iactur socialist. ci doar un produs al socialismului. de
la care a asimilat tot ce se putea asimila. .Conspiraia deschis nu este ntr-att un proces al socialismului,
ct mai degrab un plan extins. care a devorat si digerat tot ce a Iost Iolositor de la naintasii socialisti.

Planul lui Wells a fost implementat ntr-un mod nspimnttor n ultimii 75 de ani. Wells a Iost un partizan
nIocat al .globalizrii. cel mai distructiv scop al .Iluminailor. n zilele noastre conspiraia deschis a
Iabianistilor a Iost condus de Iostul prim-ministrul Tony Blair.

ntlnirile secrete ale .Iluminailor erau denumite sinoduri. Cei care. n interiorul oricrui district ajungeau
s dein grade medii. atingeau nivelul de epopt (n Grecia Antic. iniiat n secretele eleusine) si constituiau
un sinod. Fiecare district avea nou epopi. Munca lor consta in propaganda prin care creau opinia public.
Potrivit constituiei Weishaupt. pus la punct de cel care a nIiinat ordinul .Iluminailor. cei care aveau
gradul de epopt erau responsabili de Iormarea opiniei publice. n numele stiinei. scopul .Iluminailor era
acela de a ntoarce lumea pe dos. Epopii acioneaz ca apostoli. Cei care ating acest grad trebuie s si
abandoneze credina n Dumnezeu (Augustin Barruel Studii care ilustreaz istoria iacobinismului, Londra,
1797). Wells a fost un astfel de epopt.

Bineneles. exist si grade mai mari. ca Iniiat al Sanctuarului Gnozei, Rex Summus Sanctissimus, Frater
Superior. si Cap n aIara Ordinului (gradul al 12-lea). Deasupra tuturor este Consiliul Suprem al ordinului, ai
crui membri sunt denumii areopagi. Presedintele lor este regele secret al .Iluminailor. al crui nume si
adres este cunoscut doar areopagilor. Areopagii reprezint clasa invizibil. partea nevzut a conspiraiei.

Dac datorit unor Iapte penale svrsite de un membru al .Iluminailor exist riscul ca unele secrete ale
ordinului s aiung pe mini gresite. acesta trebuie s se sinucid. Conducerea pretinde sinuciderea n astIel
de cazuri. Pentru a proteja secretele ordinului, adeptul Serge de Portugalia s-a sinucis n anul 1790.
Constituia Weishaupt preciza: .Nici o putere din lume nu l poate salva pe cel care ne trdeaz.

Francmasonii aveau nevoie de o organizaie internaional. capabil s monitorizeze toate naiunile. Aceasta
a Iost nIiinat la Paris. pe data de 28 aprilie 1919. purtnd numele de Liga Naiunilor. la iniiativa
Pagina | 25

francmasonilor Woodrow Wilson (1856-1924. Presedinte al SUA n perioada 1913-1921) si Jan Christiaan
Smuts (1870-1950, prim-ministru al Africii de Sud n perioada 1919-1924). si a Iost iniial condus de
francmasoni n frunte cu James Eric Drummond (politician englez liberal, 1876-1951) si Joseph Avenol
(1879-1952). Satutul Ligii Naiunilor a intrat n vigoare pe data de 10 ianuarie 1920 si potrivit propagandei
sale ar Ii trebuit s pun capt tuturor rzboaielor.

Elita masonic a Iost cea care a instigat Primul Rzboi Mondial. care
a durat patru ani. trei luni si 11 zile. n timpul acestui rzboi au Iost
omori opt milioane de soldai. aproape 20 de milioane de civili au
murit datorit bolilor. Ioametei si a schimbrilor sociale. 20 de
milioane de soldai au Iost seriosi rnii iar 3 milioane au Iost scosi
din lupt. Rzboiul a costat 100 milioane de dolari pe zi. n timp ce
guvernul Irancmason avea propriile preocupri. oamenii de aIaceri
englezi vindeau mncare germanilor. prelungind astIel rzboiul cu
civa ani. Livrrile se eIectuau prin intermediari din Scandinavia.
Ceva mai trziu. elita masonic a oIerit soluia sa. si anume. Liga
Naiunilor. care oIicial ar Ii trebuit s stabileasc pacea si cooperarea
ntre naiunile lumii. s devin un guvern mondial.

Convenia Marii Loie din Frana din anul 1922 a recunoscut c Liga
Naiunilor ar trebui s conduc Statele Unite ale Europei. precum si
o Iederaie mondial a statelor (Vasili Ivanov Serviciile secrete si
francmasoneria rus de la Petru I pan in ziua de azi, Moscova,
1997, p. 476).

Aceast tentativ s-a soldat cu esec. Pe data de 25 septembrie 1919. Senatul Statelor Unite a votat mpotriva
membrilor Ligii Naiunilor. Atunci cnd presedintele Woodrow Wilson a Iost inIormat. a Icut o depresie
nervoas. La scurt timp dup aceea el a suIerit un atac cerebral n urma cruia i-a paralizat partea stng a
corpului. Pe data de 19 martie 1920. Senatul a votat din nou mpotriva deciziei ca Statele Unite s se alture
Ligii Naiunilor. Germania constituia cel mai mare obstacol n realizarea planurilor pe care si le Iceau
membrii Mesei Rotunde britanice. de a implementa un guvern mondial care s Iie condus de la Londra si
New York. Lordul Lionel Rothschild a Iost membru cu puteri depline a Mesei Rotunde. a Iinanat att pe
magnatul Cecil Rhodes. ct si pe liderul Irancmasoneriei britanice AlIred Milner. n acest Iel ei au Iost
capabili s construiasc imperiile lor miniere (DeBeers Consolidated Mines) n AIrica de Sud. Rothschild a
Iost mulumit de Milner. mai apoi l-a numit presedinte al companiei miniere Rio Tinto Zinc.

nainte de Primul Rzboi Mondial Irancmasonul de grad nalt Rene Viviani (1863-1925), a fost prim-
ministru al Franei. Dup rzboi el a reprezentat Frana la Liga Naiunilor.


Aciunile criminale de intoxicare a populaiei prin intermediul chemtrails-urilor s-au intensificat n
ultima perioad


Dezvluirile incendiare care s-au Icut n ultima vreme despre
chemtrails (asa-zisele .dre ale morii pe care le las n urma lor
unele avioane) nu au reusit s opreasc aciunile criminale ale celor
care se folosesc de orice mijloace, orict de abjecte, pentru a reduce
populaia globului la 1 miliard de oameni. Pentru aceasta. printre alte
metode criminale de intoxicare. otrvire si mbolnvire a oamenilor,
sunt rspndite pe cale artiIicial. de exemplu prin pulverizare din
avioane. substane toxice. virusuri si germeni patogeni. Am primit de
Pagina | 26

la un cititor al site-ului yogaesoteric din Bristol. Anglia. niste IotograIii extrem de elocvente ale unor
chemtrails-uri aprute recent n zona respectiv.
Fenomenul nu este singular. ba din contr. Nici n Romnia nu suntem Ierii de aceste aciuni criminale. n
ara noastr se pot observa deseori aceste dre chimice deasupra mai multor orase. De exemplu, n luna
martie a acestui an. n mai multe orase din sudul rii a czut din cer o pulbere crmizie ce coninea Iier.
cupru. plumb si alte metale grele. Acest praI a putut Ii observat n sptmnile care au urmat si n Bucuresti.
n iudeul Constana. n Brgan. Specialistii Ageniei de Protecia Mediului spun c n mod normal. n aer
nu ar trebui s existe nicio urm de astIel de metale si c inhalarea
lor este deosebit de periculoas.
n Dobrogea. de exemplu. ploaia de pulbere coninea crom. plumb.
nichel. arseniu si cadmiu. metale care se gsesc n mod normal n sol
si nicidecum n aer. De asemenea s-a eliminat ipoteza c aceste
praIuri au Iost aduse de la mare deprtare de curenii de aer.
deoarece n acea perioad meteorologii nu au constatat nicio miscare
a curenilor de aer care s Ii venit din nordul AIricii. asa cum au
presupus cei de la Mediu. Aceast ipotez nu a Iost dect .praI n
ochi (de data aceasta. la propriu) pentru naivii care se las prostii
de declaraiile sIoritoare ale autoritilor.
Multe persoane au observat aceste praIuri chimice ce cad din cer sub Iorm de ploaie sau se depun pur si
simplu pe lucrurile aIlate la sol. Unii spun c dup ploaie. Irunzele au Iost acoperite de negreal si de atunci
tufele de flori nu mai nfloresc. Alii spun c legumele se oIilesc si Ilorile arborilor IructiIeri se scutur
nainte de vreme. n urma unor astIel de ploi otrvite. La Iel se
petrece cu via de vie. care pare ars.
Fostul primar Peter Vereecke din Evergem. Belgia a Icut unele
aIirmaii legate de ceea ce el numeste .o industrie a morii
Chemtrails . ntr-un interviu luat de Willy De Buck n ziarul De
Gentenaar, 26 iulie 2009.
Redm Iragmente din acest interviu:
..Chemtrails sunt nori de chimicale si germeni cauzatori de
boli care intenionat sunt imprstiai peste noi pentru a ne
imbolnvi si a ne manipula comportamentul.
.Opinia mea este urmtoarea. toate procesele globale implic bani.
putere si control. Creierele din spatele Chemtrails se afl la varful industriilor farmaceutice si chimice.
Acum 100 de ani de exemplu. 1 din oameni aveau cancer. Astzi a aiuns s aib cancer unul din trei
oameni. Acest fapt este foarte convenabil pentru unii. Industria curativ a cancerului este o afacere de
miliarde de dolari. La fel ca si tratamentul atator boli ,spreiate din avioane` in ultimii 10-15 ani.
Alzheimer. Parkinson. autism. ADHD. astm. diabet. alergii. niciodat nu am fost atat de bolnavi ca si
acum. Psihicul nostru. sntatea emoional si intelectual sunt
sistematic subminate. Cum explicai asta?
.Privii. Cu certitudine ei ioac un rol in asta pentru c avioanele
care imprstie substane sunt folosite mult mai intensiv in ultimii
caiva ani. Putei observa fenomenul in ara noastr (Belgia) cel
puin 10 zile pe lun. De ce nu vedei aceste Chemtrails deasupra
Saharei sau Amazonului? Pulverizarea chimicalelor asupra acestor
zone menionate ar fi o aciune lipsit de sens atata timp cat acolo
nu triesc oameni. ntregul nostru mediu este infestat chimic:
Pagina | 27

mancarea. sistemul de sntate. totul este bazat pe chimie.
Nimeni nu face nimic.
Pentru c procesul nostru de gandire este condiionat. Privii ochii oamenilor de pe strad. sunt sedai si se
plimb ca niste zombi. Priviri plictisite lipsite de ,bucurie de via` si fr o perspectiv a vieii. De aici
incepe cruciada mea. oameni trezii-v. deschidei-v ochii. acionai. inainte s fie prea tarziu!


Noua Ordine Mondial responsabil de genocidul biochimic planetar


Exist la ora actual o conspiraie mondial. condus de o grupare
Ioarte puternic si inIluent. de indivizi nrudii. din care Iac parte
cei mai bogai oameni ai lumii lideri politici. .elite' corporatiste si
membri ai unor societi secrete si care acioneaz Ir limite
naionaliste. Intenia ei este de a prelua total si complet controlul
asupra tuturor Iiinelor umane de pe planet si de a reduce dramatic
populaia mondial la doar 1 miliard de oameni.

Sub numele de Noua Ordine Mondial (New World Order) se
ascund organizaii. instituii si indivizi. grupai ntr-o reea
intercorelat. Aceast grupare ocult planetar nu cunoaste limite
statale. se aIl deasupra legilor tuturor rilor si controleaz politica.
sistemul bancar internaional. industria. comerul. sistemul de
asigurri. traIicul de droguri si de arme. lumea medical etc. Ea nu
d nimnui socoteal pentru deciziile pe care le ia. si este cea care
trage sforile tuturor evenimentelor majore din lume. Ea se ascunde
n spatele marilor corporaii si al marilor agenii guvernamentale. pe
care le dezvolt si le controleaz. cu scopul bine deIinit de a domina lumea
.

De-a lungul timpului. tot mai muli oameni au aIlat de existena acestei conspiraii mondiale. ns marea
majoritate a lor. din pcate. reacioneaz cu scepticism si nencredere la acest subiect. inconstieni de
condiionarea mental care le este implementat permanent de instituiile de stat. Amploarea si
complexitatea reelei de nseltorie a acestei conspiraii este greu de imaginat. Metodele pe care le utilizeaz
n acest rzboi cu omenirea sunt n special de natur biochimic. Iiind promovate prin sistemul Iarmaceutic.
medical. alimentar si prin manipularea maselor cu aiutorul mass-mediei, cu scopul sinistru de exterminare a
populaiei.

Ceea ce maioritatea cetenilor cred c este .opinia public'. reprezint de Iapt o propagand abil regizat.
cu scopul secret de a se declansa un anumit rspuns comportamental dorit din partea populaiei. Prerile
.opiniei publice' sunt monitorizate permanent. cu intenia de a se veriIica acceptarea de ctre populaie a
programelor planiIicate de .ei'. Conspiratorii Noii Ordini Mondiale si realizeaz agenda de lucru.
orchestrnd cu miestrie emoiile umane si cultivnd n special frica.
Pagina | 28


Ptrunznd n labirintul ncurcat al manevrelor politice si corporatiste. descoperim stupeIiai o lume a
criminalitii si a abuzurilor de neimaginat mpotriva umanitii. Transpare din ce n ce mai clar ideea c
trdtorii umanitii care, dup modul lor de aciune. nu pot Ii numii .oameni' au ales s Ioloseasc
acum alte metode (mascate) de exterminare a populaiei: prin alimentaie (introducnd aditivii extrem de
nocivi, precum aspartamul, glutamatul de sodiu etc.), prin produsele cosmetice. prin apa Iluorurat. prin
deseurile toxice. prin hrana iradiat. prin vaccinurile cu mercur si prin alte arme biologice. de Iapt. o alt
variant modern pentru bombele Iolosite pe vremuri. cu scopul (acelasi) de a distruge mase ntregi de
oameni.

Sub pretextul .cercetrii' armelor biologice. a vaccinurilor si a
medicamentelor periculoase. .ei' si dezvolt de Iapt aceast
industrie n propriul lor interes si Iolosesc Iiinele umane drept
cobai. Au aiuns pn acolo nct s creeze noi ageni biologici si
virusuri, pentru care apoi au fost necesare alte remedii, create,
desigur, tot de ei vaccinurile. Experimentele pline de cruzime, pe
material uman. sunt realizate ntre zidurile reci. sterile si antiIonate
ale laboratoarelor si unitilor militare ultrasecrete de. bio-teroristi
n halate albe. Finanate prin diIerite programe guvernamentale.
aceste studii pseudostiiniIice sunt prezentate ca Iiind proiecte de
.cercetare si dezvoltare' de cea mai bun credin.

Pe primul loc n agenda de lucru a .elitei' criminale a acestui secol
este reducerea drastic a populaiei. Miliarde de oameni nevinovai
au murit n urma .rzboaielor. a dominaiilor tiranice. a masacrelor
rasiste, a homicidului, a epidemiilor, a SIDA-ei, a fumatului, a
avorturilor, a erorilor medicale, a efectelor nocive ale
medicamentelor. a dezastrelor .naturale' si a genocidelor. care.
toate. orict de bizar ar prea. au Iost provocate si iniiate de .ei'.

Aceast trdare cutremurtoare Ia de umanitate. bazat pe abuz de putere. crime de rzboi. conspiraie.
conIlict de interese si minciun este o nclcare Ilagrant a drepturilor omului. ns ea se desIsoar sub
masca pompoas a democraiei. a caritii si a libertii individuale.

Noul imperialism - atacul cu substane chimice otrvitoare, prezentate n ambalaje viu colorate

La ora actual. n ntreaga lume are loc o adevrat invazie a substanelor Ioarte toxice. inIiltrate prin
alimentaie. prin medicamente. prin vaccinuri. prin produsele de ngriiire personal. prin apa Iluorurat etc.
Lumea este realmente bombardat. n mod legal. cu Iiecare nghiitur. Prin proliIerarea restaurantelor de
genul fast-Iood. a companiilor Iarmaceutice. a produselor alimentare contaminate cu substane otrvitoare
(sub forma aditivilor) acest atac mascat produce mai multe victime si suIerin dect orice rzboi armat
care a existat vreodat.

Pe msur ce oamenii se mbolnvesc datorit otrvurilor ingerate n necunostin de cauz. sistemul
medical alopat .sare n aiutorul' lor. otrvindu-i n continuare cu medicamente de sintez. cu vaccinuri care
aIecteaz grav organismul uman. cu radiaii nocive care ucid omul nainte de a .ucide' cancerul. cu plombe
pe baz de mercur. care intoxic Iiina clip de clip desi se pretinde c. prin Iluorurarea apei. dinii nu ar
trebui s se mai carieze . cu metode convenionale de tratament. care nu Iac dect s accelereze pasii
muribunzilor ctre Moarte. pe de o parte. si s aduc un proIit Iinanciar enorm celor care concerteaz din
umbr acest mecanism sinistru. pe de alt parte.

Pagina | 29

Ceea ce oamenii nu stiu este c moartea lor a nceput odat cu prima
nghiitur de ap Iluorurat. cu prima bucat de pine
.mbuntit' cu aditivi. cu primul vaccin .mpotriva epidemiilor'.
cu primul chips cu gust de sunc. cu prima butur carbogazoas
.care i rcoreste setea de via'. Restul este doar obisnuin.
perpetuat de ignoran. dezinIormare si o publicitate desnat.
Oriunde au ptruns aceste produse. s-a rspndit boala si a urmat
apoi moartea.

Exist zone izolate n lume. n muni sau n anumite insule. unde
.tehnologiile moderne' nu au ptruns niciodat. Acolo nimeni nu
este bolnav de diabet. cancer. ischemie. depresie. SIDA. pentru c
hrana locuitorilor din aceste regiuni const din alimente naturale.
proaspete. neprocesate. Exist zone n care .civilizaia' a aiuns cu
dou generaii n urm si deia populaia suIer de diabet. astm. boli
cardiovasculare si cancer. .Cultura' american. cu invazia ei de
buturi carbogazoase. cu lanurile ei de restaurante Iast-food, cu
igrile si alimentele ei procesate si pline de aditivi toxici. a produs
mai mult suIerin si boal n lume dect oricare alt agresiune.

Totul se Iace .legal'. Este mai mult dect legal. este obligatoriu! Orice naiune care reIuz s se alinieze
standardelor comerciale ale Organizaiei Mondiale a Comerului (World Trade Organization WTO) este
imediat sancionat si primeste un embargo comercial. pn cnd. neputnd Iace Ia presiunilor. cedeaz.
Chiar si tentativa unei ri de a interzice pe teritoriul ei folosirea unor aditivi toxici, cum ar fi: aspartamul,
uleiurile hidrogenate sau nitratul de sodiu. poate Ii considerat o grav nclcare a nelegerilor
internaionale. care primeaz n Iaa legilor naionale! Aceasta este .opera' comisiei care supervizeaz
Codex Alimentarius si care Iace legea!

Produsele alimentare actuale - calul troian al industriei chimizate

Este usor s vinzi igri. Coca-Cola. produse alimentare ieItine si pline de aditivi periculosi n rile srace
si n curs de dezvoltare. unde nivelul de educaie si de inIormare este Ioarte sczut; acolo oamenii sunt usor
de pclit. Iiind n stare s cread c produsele americane si occidentale i vor Iace mai Iericii.

n prezent. n rile civilizate. doar oamenii ignorani si naivi mai consum buturi carbogazoase. Tot aceeasi
categorie de oameni Iumeaz. consum produse cu aditivi. prnzuri decongelate si nclzite la cuptorul cu
microunde si privesc pasivi ore n sir la televizor. Oamenii inteligeni cunosc deia adevrul despre aceste
lucruri. De aceea. vnzrile de buturi carbogazoase scad anual. iar marile corporaii sunt obligate s
.sparg' piaa n alte ri. unde nu s-a aIlat nc de toxicitatea aspartamului si a aditivilor alimentari. de
pericolul produselor modificate genetic si de Iaptul c toate acestea aduc cu ele boala.

Nimic nu este mai simplu dect manipularea populaiei prin publicitate. stiri Iabricate si studii contraIcute!
Toat gama de produse alimentare. Iarmaceutice si de ntreinere casnic este promovat printr-un sistem
agresiv de publicitate. prin care publicul este nselat si convins s cumpere. Tehnologia avansat este inut
sub control si Iolosit n scop maleIic de ctre unele guverne. prin intermediul misterioaselor contracte.
Iuziuni si aIaceri corporatiste militaro-industrialo-farmaceutice . Icute cu usile nchise.


Pagina | 30

Afacerile corporatiste - crim organizat la nivel nalt

Cuvintele nu pot descrie ndeajuns caracterul diabolic al acestor
aciuni corporatiste. Orict de mult am citi si afla despre acest
subiect. va exista ntotdeauna ceva nou de descoperit. Pentru .ei'.
oamenii nu sunt dect un material pentru Iolosire. abuzare si
distrugere.

n spatele .cmpului de btlie'. n timp ce oamenii se lupt cu
boala si suIerina. Ir s stie si s neleag de unde vin toate
acestea. corporaiile strng prada un proIit enorm. obinut pe baza
strii de dezinIormare. naivitii si ignoranei maselor. Singurele
naiuni care au un viitor promitor sunt cele care proteieaz si
menin sntatea popoarelor lor si a mediului lor natural.

Vestea bun este c din ce n ce mai muli oameni se trezesc la
realitate! Omul inteligent Iace conexiuni ntre anumii indivizi si
unele companii. organizaii sau agenii si si d seama de caracterul
dubios al intrigilor politice si al anumitor programe. proiecte si
servicii care sunt promovate n diIerite zone ale lumii. aparent Ir
nicio legtur unele cu altele.

Din ce n ce mai muli oameni aIl despre pericolul aditivilor alimentari. al aspartamului. al buturilor
carbogazoase. al Iluorului. mercurului si aluminiului si au nceput s adopte o diet sntoas. bazat pe
alimente organice si produse naturale. Ir substane chimice. Tot mai muli sunt cei care cunosc eIectele
dezastruoase ale medicamentelor de sintez asupra sntii si renun la tratamentele alopate si la medicina
convenional. apelnd la tratamente naturiste cu plante medicinale. regimuri alimentare de puriIicare.
programe de dezintoxicare a organismului de substanele chimice.

Tot mai muli oameni si dau seama c industria agroalimentar. Iarmaceutic si petrochimic sunt interesate
doar de propriul lor proIit. si nu de sntatea umanitii. Si. n Iine. tot mai muli sunt cei care neleg c
marile corporaii industriale si guvernele sunt controlate de o .elit ocult mondial'. care are drept scop
distrugerea umanitii prin ndeprtarea ei de natura esenial si de Dumnezeu. Prin urmare. din ce n ce mai
muli oameni caut modaliti de a se redescoperi pe ei nsisi. de a-si reIace sntatea si integritatea. de a
redeveni Iiine minunate. Iericite si mereu n comuniune cu Dumnezeu.

Ultimele zbateri ale fiarei

Trist. dar adevrat. aceste corporaii industriale i oIer omenirii doar
boal. suIerin si moarte. ntregul sistem de .ngriiire a sntii' a
devenit un organism de tip monopolist. care se bazeaz pe
propaganda desnat. pe publicitatea mincinoas si pe manipularea
Iis.

Avem aici de-a Iace nu cu metodele nelepte ale unei guvernri care
oIer soluii si care se ngriieste de sntatea populaiei. ci cu
tacticile diabolice ale unei afaceri mondiale disperate, ntr-o ultim
ncercare Iuribund de a prelua controlul asupra lumii. nainte de a Ii
luat de valul transIormrii. care se ntrezreste la orizont.


Pagina | 31

Santajul si cenzura cercettorilor stiinifici

Iat cum proliIereaz n domeniul cercetrii stiiniIice lanul vicios al otrvirii populaiei cu aditivi: dac
respingem otrvurile nu ies bani nu se mai Iinaneaz studii de cercetare. De exemplu. productorii de
aspartam doneaz milioane de dolari unei universiti. Directorul laboratorului sau presedintele universitii
pur si simplu va sugera discret echipei de cercetare c ar vrea s vad rezultate negative la testele despre
aspartam. sau altIel subveniile vor fi oprite!

Totusi. au existat oameni de stiin curaiosi. care au semnalat abuzurile criminale mpotriva umanitii.
Icute de marile corporaii si spriiinite cu bun stiin de unele state si guverne. Acesti adevrai eroi ai
omenirii au avut apoi de-a Iace. invariabil. cu atragerea concertat a oprobiului public asupra lor. Iat cteva
exemple:

Dr. Andrew WakeIield si ceilali doi colaboratori ai si au Iost acuzai si discreditai de companiile
Iarmaceutice. pentru c au dovedit stiiniIic si au Icut publice eIectele toxice ale mercurului din vaccinuri.

Neurologul Russell Blaylock a Icut ample cercetri asupra neurotoxinelor aspartam si glutamat. .Am
studiat acest subiect al neurotoxinelor n toate modurile posibile si am demonstrat toxicitatea glutamatului.
Ei stiu c eu stiu asta acum. pentru c am Icut un schimb de scrisori cu cei mai mari aprtori ai
glutamatului. Cu toii si-au dat seama c nu aveau niciun argument care s poat contesta veridicitatea
studiilor mele. Asa nct. pentru un timp, m-au lsat n pace. Le-a Iost team c. n cazul n care se Iace
public disputa dintre mine si ei. vor pierde. Ei nu vor ca aceast inIormaie s aiung la urechile
publicului. Ceea ce Iac ei este s ioace vechiul rol al ignorrii adevrului. spernd c nu se va aIla. Pur si
simplu. oamenii nu au niciun sistem intern de aprare mpotriva glutamatului de sintez.

Apoi au nceput atacurile. Stiu mult prea mult. Dup ce am nceput s public rezultatele mele. editorul m-a
avertizat: Esti sigur c vrei s scrii asta? Dac o vei Iace. te vor hitui pn la moarte. Am rspuns: Da.
vreau. Le-am publicat. cu un singur gnd n minte: c nu au cum s m combat. Ei exercit o imens
presiune asupra ziarelor. revistelor si iurnalelor. pentru ca acestea s nu publice interviuri sau articole despre
persoane ca mine. Ei ncearc s-i in n umbr pe cei care dein inIormaii despre adevr. spernd c
marea majoritate a oamenilor nu-l vor aIla niciodat. Dar odat si odat adevrul va iesi la iveal. Din anul
1995. de cnd am publicat concluziile la care am aiuns. au aprut noi si noi dovezi. materiale si studii. care
atest veridicitatea inIormaiei expuse de mine. si anume. c receptorii periIerici ai glutamatului si
aspartamului pur si simplu ucid oamenii.'

Dr. C. Trocho din Spania a condus n anul 1998 cercetrile asupra
modului n care aspartamul inIlueneaz ADN-ul. Experimentul su
a fost denumit Studiul Barcelona sau Raportul Barcelona, deoarece a
Iost susinut de conducerea Departamentului de Biologie al
Universitii din Barcelona. Apoi. cariera sa a Iost atacat de
productorii de aspartam. El a mrturisit ulterior c nu va mai realiza
niciodat un alt proiect de cercetare reIeritor la aspartam. Mai trziu.
si ali cercettori au Iost Iorai s Iac aceleasi lucruri.

n lumea stiiniIic. este Ioarte cunoscut cazul dr. John
Yiamouyannis. biochimistul de la Departamentul de Lucrri
Chimice al Fundaiei Naionale pentru Sntate (National Health
Foundation) din SUA si membru al Societii Americane de Chimie
(American Chemical Society). care a Iost si el santaiat. atunci cnd
studia eIectele Iluorurrii. n anul 1989. A Iost concediat pentru c a
reIuzat s tac si totodat i s-a interzis s si publice lucrrile si
cercetrile despre toxicitatea Iluorurrii. SeIul su a declarat: .Am
Pagina | 32

Iost nevoii s Iacem aceasta. pentru c am Iost ameninai c. dac nu tcem. ne vom pierde Iinanarea.' Dr.
John Yiamouyannis ar Ii vrut s dezvluie adevrul. dar a Iost concediat. Apoi. Departamentul a primit un
premiu urias n bani de la compania Colgate-Palmolive.

Dup ce a Icut cunoscute rezultatele studiului su asupra hranei preparate la microunde. dr. elveian Hans
U. Hertel a Iost acuzat de Asociaia Dealerilor pentru Aparate Electrocasnice si Industriale c pericliteaz
aIacerile companiilor din acest domeniu. n urma acionrilor repetate n iustiie. Curtea European a
Drepturilor Omului de la Strasbourg i-a dat medicului cstig de cauz. n procesul Hertel versus Elveia. iar
statul elveian i-a pltit acestuia o compensaie de 40 000 de Iranci elveieni pentru c i-a nclcat dreptul la
libera exprimare.

Dr. Russell Blaylock. neurochirurg: .Ei chiar urmresc aceasta: n America au votat o lege simultan n
mai multe state. conIorm creia nimeni n aIar de medicii nutriionisti nu are voie s vorbeasc despre
alimentaia si despre nutriia corect. Mai multe state au votat aceast lege. Aceasta nseamn c biochimistii
si ceilali medici nu au voie s vorbeasc despre sntate?! Este ridicol!'

Cunoasterea nseamn putere

TransIormarea ncepe cu Iiecare dintre noi. Fiecare om are dreptul la libertate. sntate si cunoastere. pentru
evoluia sa individual si a planetei. Medicina. agricultura. industria alimentar si. practic. toate domeniile
existenei moderne sunt controlate de civa oameni din vrIul .Sistemului'
giganii petrochimiei. ai complexului militaro-industrial si ai bncilor lumii care cstig enorm de pe
urma planurilor lor ticloase. n detrimentul umanitii.

Atta timp ct totul pe pmnt se va msura n latitudinea proIitului
Iinanciar si longitudinea cresterii economice. nu vom Ii niciodat
liberi! Ct timp vom continua s lsm puterea. banii. gndirea.
sntatea si libertatea noastr n minile .Sistemului'. nu vom Ii
niciodat mai mult dect niste sclavi controlai si manipulai mental.
sclavi care au iluzia c sunt liberi. ns pe msur ce devenim
constieni de adevrul ascuns n spatele aparenelor. nelegem c
putem s acionm mpotriva limitrilor impuse de .Sistem' si s ne
eliberm de aceast iluzie esut de .ei'. care a devenit treptat lumea
noastr.

A venit timpul s ne trezim la realitate si s ne cerem plini de curai
dreptul de a Ii liberi. de a cunoaste adevrul si de a ne alege singuri
modul de a tri. de a mnca. de a ne vindeca. Am aiuns s trim n
aceast iluzie creat. tocmai pentru c am permis s Iim manipulai
de ctre cei care vor s controleze aproape totul.

A venit timpul. mai mult ca oricnd. s punem capt acestei
dominaii distrugtoare de pe planet. n momentul n care vom
nelege c noi. maioritatea oamenilor. suntem cei care i aiutm n mod inconstient. prin ignorana si lipsa
noastr de reacie. pe acesti civa. puternici si perIizi. s se menin pe poziie. .ei' nu vor mai avea nicio
putere asupra noastr.

Dac nelegem c NOI suntem singurii responsabili pentru tot ceea ce ni se petrece. si nu acesti .ei'
ascunsi. ei nu vor mai putea s hotrasc n locul nostru si s si continue aciunile diabolice. Cutarea
adevrului. plin de curiozitate. cu mintea deschis si cu dorina sincer de a-l descoperi este un atribut al
inteligenei. Cutai ct mai multe inIormaii despre ceea ce mncai. despre remediile cu care v tratai
sntatea. despre .ingredientele' care v compun viaa.
Pagina | 33


Romnilor inteligeni si cu bun sim le va Ii. sperm. de un real Iolos destinuirea acestor adevruri
cutremurtoare. care cel mai adesea le sunt ascunse cu bun stiin.

Cunoasterea ne Iace liberi si sntosi!

CANCERUL continu s ucid din ce n ce mai muli oameni. Care este realitatea despre lupta
mpotriva cancerului?

Cancerul rmne si astzi una dintre cele mai teribile maladii. Desi au
trecut zeci de ani de la apariia sa. iar lumea medical ne asigur c s-
au Icut progrese importante n tratamentul acestei boli. orice om.
printr-o simpl privire n iurul su. poate s descopere realitatea
crud: numrul celor care mor de cancer este din ce n ce mai mare.
Cum este posibil?

Analiza lucid a Ienomenului n ansamblul su dezvluie n spatele
aparenei linistitoare a datelor oIiciale adevruri socante.
Dezinformarea, trucarea statisticilor. manipularea opiniei publice es
perdeaua. dincolo de care suntem Icui s credem c se depun toate
eIorturile pentru a nvinge aceast maladie. Interese obscure.
Iinanciare ale marilor trusturi Iarmaceutice si ale celor care conduc
din umbr. dorina unor persoane importante din sistem de a-si pstra
privilegiile nu las aproape nici o sans autenticei preocupri pentru
descoperirea unor terapii eIiciente. Mai mult. este mpiedicat
utilizarea unor metode alternative simple a cror eIicien practic a
Iost probat. Pare incredibil. mai ales c este vorba de domeniul medical. unde griia. compasiunea si
preocuparea pentru binele Iiinei umane ar trebui s primeze. Date concrete. incontestabile demonstreaz
aceast realitate halucinant. Studiul realizat de cercettorul italian Alberto R. Mondini. pe care vi-l
supunem ateniei n continuare. este un exemplu gritor. care ne prezint desigur n primul rnd Iaeta
italian a sinistrului consens internaional.

Dincolo de responsabilitile particulare ce revin Iiecriu individ implicat. Iiecare om merit s se ntrebe cu
maxim seriozitate cine si n ce scop diriieaz. creeaz si menine acest situaie. Iar rspunsul exist!


KANKROPOLI - Mafia cancerului
de Alberto R. Mondini

Dedicat tuturor Iiinelor ce gndesc si sunt capabile s cerceteze. s testeze. s se documenteze autonom. n
sperana c aceast capacitate a lor va gsi un rspuns din partea publicului. singura posibilitate real pe care
acesta o are pentru a nu muri de cancer.

Acum 5 ani atenia mi-a Iost atras de dureroasa realitate a bolii
canceroase. Mi-am dat seama atunci de ct de mult suIerin Iizic si
mental provoac aceast maladie cumplit. Am constatat inutilitatea
si cruzimea terapiilor actuale. Am descoperit. lucrul cel mai ru din
toate acestea. c atitudinea umanitii n Iaa cancerului nu era
disperarea. ci mai ru. devenise un Iel de apatie resemnat si
neputincioas. Asa m-am decis s Iondez Iundaia ARPC prin
intermediul cruia s pot interveni personal si s contribui la lupta
contra tumorilor. Neavnd legturi cu casele Iarmaceutice. nici cu
Pagina | 34

vreo corporaie. as Ii putut aciona liber si as Ii putut reda Iaptele Ir nici o constrngere sau interes
particular.

Costurile estimative ale cancerului n Italia n anul 1998:

Medicamente chimioterapeutice: 40.000 de miliarde lire
Restul (operaii. consultaii. radioterapie. cercetare etc): 40.000 de miliarde lire.
Total: 80.000 de miliarde lire.

nmulii aceste ciIre pentru celelalte ri ale lumii si vei obine sume demne de costurile unui rzboi
planetar. n aceast aIacere ngrozitoare sunt implicate sute de mii de persoane si Ioarte puternice organizaii
internaionale. Credei c vor renuna usor la aceste cstiguri exorbitante?
Ceea ce am descoperit n acesti ani este o realitate incredibil. halucinant care a depsit orice previziune.
ipotez. supoziie sau imaginaie.

Iat tulburtoarele concluzii la care duc documentele din acest studiu:

1. Astzi n practica curent nu este utilizat nici o terapie eIicient contra tumorilor maligne.
2. Exist de mai muli ani terapii eIiciente si economice precum si tehnici de diagnostic precoce.
descoperite de cercettori geniali. deseori cu miiloace materiale srace.
3. Exist o strategie precis pentru a mpiedica utilizarea acestor terapii. Pentru a realiza aceasta. orice
miiloc este bun: indiIerena. tierea Iondurilor. calomnia. deIimarea. persecutarea proIesional (acestea sunt
cele mai Iolosite) si miiloace iudiciare. ameninri cu moartea, chiar omoruri.
4. n aceste aciuni sunt implicate multe persoane si organizaii care au adesea Iuncii importante si
putere: oameni politici. magistrai. Iuncionari si Iore ale poliiei. directori de case Iarmaceutice. Iuncionari
de la sntate. medici. proIesori universitari. cercettori. asociaii si muli alii. Bineneles responsabilitatea
acestor indivizi este Ioarte diIerit n ceea ce priveste rolul si gradul n care ei intervin n situaii
asemntoare.

O prim categorie se strduieste n mod activ s menin prin orice miiloace situaia actual n care boala
canceroas nu poate Ii vindecat. pentru c aceasta le permite s beneIicieze de nenumrate surse de cstig.
chiar si indirecte. prin cele tangente la cancer: cercetarea. diagnosticul. terapia. asociaiile de adunare de
Ionduri. producerea si vnzarea de medicamente si aparate. spitalele. universitile. serviciul sanitar naional
etc. Acestia Iormeaz de Iapt o asociaie de delicven internaional.

A doua categorie cunoaste bine situaia. dar tace de team s nu si piard privilegiile. O a treia categorie
crede c se Iace tot ce se poate pentru a nvinge aceast boal si aiut cu toat ncrederea la ceea ce este de
Iapt impus cu o violen ascuns.

Dar exist cure alternative? n mod sigur. si sunt n cea mai mare parte documentate de o cazuistic clinic si
experimental bogat. Oricum. n acest domeniu. orice nou cale ar trebui veriIicat Ir preiudeci. dat
Iiind Iaptul c este atta nevoie de a descoperi tehnici eficiente.

E nevoie s clariIicm. nainte de a continua. semniIicaia termenului de terapie sau medicin alternativ
(desi acest cuvnt este Iolosit de multe ori n semn de dispre). Terapiile alternative reprezint acele tehnici
eIiciente sau nu. medicale sau nu. stiiniIice sau nu. care nu sunt recunoscute sau utilizate n cmpul sanitar.






Pagina | 35

CERCETAREA OFICIAL

Astzi. medicina clasic utilizeaz n cea mai mare parte din cazuri n
terapia cancerului trei metode: extirparea chirurgical. chimioterapia
si iradierea. Primul remediu este total inutil pentru c tumoarea nu
este dect stadiul Iinal si cel mai vizibil al unei situaii patologice
care implic ntregul organism. Dup extirpare. recidiva este aproape
o regul. la aceasta contribuind maior slbirea sistemelor de aprare
ale pacientului produs de trauma operatorie. de intoxicaia dat de
anestezie. de antibiotice si alte medicamente.

Celelalte dou metode se bazeaz pe Iaptul c celulele canceroase
sunt mai slabe dect cele sntoase si sub aciunea unor otrvuri sunt
primele care mor. Aceast constatare a dus ns la una din cele mai
nesbuite practici din istoria medicinii: otrvirea pacientului pentru a-
l vindeca! Chiar si persoana cea mai puin inIormat reuseste s
neleag c vindecarea nseamn o mbuntire a strii de sntate.

Prin iradiere si chimioterapie. dup un aparent succes iniial. cu
sistemul imunitar masacrat. slbit Iizic si psihic. pacientul va dezvolta n scurt timp o nou tumoare. de data
aceasta si mai greu de tratat.

Si totusi. cu ocazia diIeritelor dezbateri privind cura terapeutic propus de doctorul Di Bella. medici ilustri.
mari cercettori au susinut c toate criticile aduse actualelor terapii oncologice nu au nici un motiv s existe,
c medicina a Icut pasi enormi nainte. c procentul de vindecri este astzi deia de 50. Iiind n continu
crestere. n concluzie. medicina si Iace datoria si banii alocai pentru cercetare au dat roadele sperate.

S vedem care sunt n realitate marile progrese pe care stiina le-a Icut n lupta contra cancerului.

La una din ultimele ntlniri ale President's Cancer Panel (din septembrie 1994) s-a Icut urmtoarea
declaraie: "n concluzie. rapoartele privind marile succese contra cancerului trebuie s Iie conIruntate cu
aceste date" a spus Bailar. indicnd un simplu graIic care arta o clar si continu crestere a mortalitii
cauzate de cancer n SUA din 1950 pn n 1990 si tot el a mai adugat: "nchei. asa cum am Icut si acum
sapte ani. spunnd c cei 20 de ani de rzboi contra cancerului au Iost un esec pe toate liniile. Mulumesc. "

Cine este acest personai care exprim idei att de eretice? Un medic alternativ? Un sarlatan asa cum a Iost
numit Di Bella? Un vindector care proIit de srmanii bolnavi? Unul care habar nu are care sunt procentele
de vindecare? Nici una din toate acestea. Este cam greu s l consideri sarlatan sau incompetent pe John C.
Bailar III. proIesor universitar de epidemiologie si biostatistic la Mc Gill University, unul din cei mai bine
cunoscui experi n oncologie din SUA si din lume. n plus nu vorbea unor nestiutori. President's Cancer
Panel a luat nastere dup National Cancer Act. un program de lupt contra cancerului. semnat de
presedintele Richard Nixon n decembrie 1971 si pentru care au Iost cheltuii ncepnd cu 1994 nu mai puin
de 25 miliarde de dolari. Datele privind situaia luptei contra cancerului sunt comunicate direct presedintelui
SUA.

Concluzia principal a lui Bailar. care este conIirmat si de NCI (National Cancer Institute) este c
mortalitatea cauzat de cancer n SUA a crescut cu 7 din 1975 pn n 1990. Aceast ciIr a Iost corectat
pentru a compensa schimbrile de structur si numr ale populaiei innd cont de vrst. astIel c aceast
crestere nu poate Ii atribuit Iaptului c se moare mai puin Irecvent de alte boli.

Mortalitatea a sczut pentru tumorile de colon. rect. stomac. uter. vezic urinar. oase. vezic biliar si
testicole. Mortalitatea din cauza cancerului la copii aproape c a sczut din 1973 n 1989. n mare parte
Pagina | 36

datorit mbuntirii terapiilor. n acelasi timp. dat Iiind Iaptul c tumorile inIantile erau oricum rare.
aceast mbuntire. ca si cea nregistrat la tinerii aduli. a avut un eIect destul de redus asupra cadrului
general. n total cresterile mortalitii din cauza cancerului sunt duble Ia de scderi.

Edward J. Sondik. expert n statistic la NCI susine c ar Ii vorba de o crestere de peste 100 n cazurile de
cancer pulmonar la Iemei ntre 1973 si 1990. Iar melanomul si cancerul de prostat au avut cresteri
considerabile de peste 80 n aceeasi perioad. Lista de patologii ale cror inciden pare a Ii n crestere
cuprinde si limIomul non-Hodgkin. mielomul multiplu si carcinoamele snului. rinichilor. Iicatului si
creierului. Sondik a aiuns la concluzia c incidena total a cancerului a crescut cu 18 ntre 1973 si 1990.
Dup NCI anumite tumori inIantile. printre care leucemia limIocitar acut si tumorile pe creier si ale
sistemului nervos devin tot mai des ntlnite.

"Nici un expert din acest domeniu nu poate s continue s cread c dup col exist o serie de terapii
extraordinare asteptnd s Iie descoperite." continu Bailar stul de seria de stiri senzaionale care de ani
buni Iac lumea s cread c un tratament care poate rezolva problema tocmai este pe cale s Iie pus la punct.

Chimioterapiile existente. n ciuda progreselor. sunt nc arme cu dou tisuri. Unele din tratamentele pentru
limIom si leucemie induc alte tumori. dup ce tratarea bolii originare a Iost realizat complet. n 1984. NCI
a proclamat cu surle si trmbie c si propune ca obiectiv posibil de a Ii atins: s reduc la iumtate morile
cauzate de cancer (Ia de 1980) pn n anul 2000. De atunci institutul nu a mai Icut nic un Iel de
comentarii referitoare la acest subiect.

Bailar: "Si dac progrese ulterioare Iolosind chimioterapia nu sunt posibile? De muli ani ne strduim. dar nu
asa se va rezolva problema cancerului... Oponenii atac un studiu privind prevenirea cancerului de sn cu
tamoxiIen. pentru c se stie c aceast substan induce tumori hepatice si ale endometrului" (n sperana c
Tamoxifen va preveni mai multe tumori dect va cauza, n.a.) (citat din "Evaluating the National Cancer
Program: An Ongoing Process. President's Cancer Panel Meeting, September 22, 1993. National Cancer
Institute, Bethesda, Md, 1994". Publicat n LE SCIENZE, nr 307, martie 1994).

Nu observai o usoar discrepan ntre datele pe care le-ai citit acum si statisticile triumIalistice pe care le-
ai auzit din gura unor mari clinicieni? Poate c acest lucru depinde de timpul scurs si n Iond aceste date
care aiung pn cel mult n 1993 s-au mai mbuntit.

S vedem atunci ce aIirm Bailar n 1997 n New England Journal oI Medicine. una din cele mai
prestigioase publicaii medicale la nivel mondial: "Rzboiul contra cancerului este departe de a fi cucerit.
EIicacitatea noilor tratamente contra cancerului n ceea ce priveste mortalitatea este dezamgitoare" (Il
Giornale - Inchiesta sul cancro nr 1).
Iat dou exemple care ilustrez asa-zisa eIicien a terapiei anticanceroase n jurul anului 1975.

Primul este vasta cercetare condus timp de 23 de ani de ProI. Hardin B. Jones. Iiziolog la Universitatea
CaliIornia si prezentat n 1975 la Congresul de cancerologie de la Universitatea Barkeley. Pe lng Iaptul
de a denuna utilizarea statisticilor oIiciale. el demonstreaz c bolnavii de cancer care nu se supun terapiilor
acceptate supravieuiesc mai mult sau cel puin tot att ct supravieuiesc si cei care Iac aceste terapii. Asa
cum demonstreaz Jones. bolnavele de cancer la sn care au reIuzat terapiile tradiionale au o supravieuire
medie de 12 ani si iumtate. de 4 ori mai mare dect media de 3 ani a celor care s-au supus la tratamente
complete.

Al doilea exemplu este studiul realizat de patru cercettori rusi. publicat ntr-una din cele mai importante
reviste medicale din lume: The Lancet (3-12-1975) si care vizeaz 188 de pacieni aIectai de carcinom
inoperabil la bronhii. Durata medie de via a celor tratai cu chimioterapie complet a Iost de 75 de zile. n
timp ce cei care nu au Icut nici un tratament au supravieuit n medie 220 de zile.

Pagina | 37

Chiar dac au trecut 30 de ani si substanele utilizate n chimioterapie sunt Ioarte diverse. este logic s ne
ntrebm dac nu cumva cercetri asemntoare realizate astzi nu ar conduce la rezultate similare. n
continuare se moare de cancer.

UNDE A1UNG DONAIILE DUMNEAVOASTR?

Un episod Ioarte interesant este situaia ce rezult dintr-un articol
publicat n La Stampa n 1994 (Ombre sulla Lega Tumori. "Fa affari,
non prevenzione" p. 13 Umbre asupra Ligii Tumorilor acolo se
fac afaceri nu prevenire). Subiectul n acest caz este Liga contra
Tumorilor. una dintre asociaiile care nu au diIiculti n repartizarea
Iondurilor publice si private. a disponibilitii personalului medical
sau nemedical. a sponsorilor si bineIctorilor. doritori s susin
cercetarea contra cancerului. Ei bine. subsecretarul de la Sntate.
Publio Fiori, a atacat programele din 1993 ale Ligii contra Tumorilor,
aducnd o grav acuzaie: mai mult de 90 % din cheltuieli nu erau
destinate cercetrii sau tratrii tumorilor ci investiiilor mobiliare si
imobiliare. Acuza adus de Fiori era susinut de ciIre care vorbeau
de la sine: sediul central a destinat o parte minim din Iinanrile de
care dispunea pentru atingerea obiectivelor instituionale -
echivalent cu 810 milioane (nici mcar un miliard). n timp ce 9360
milioane (aproape 10 miliarde) au Iost cheltuii pentru investiii
patrimoniale. Fiori a subliniat c Liga contra Tumorilor "ine pe
picioare o organizaie care absoarbe costuri n valoare de 2 mii de milioane. dedicate n maioritate
investiiilor si operaiilor Iinanciare. constnd n achiziionarea si rennoirea titlurilor de stat".

Lsai repeteni ca bineIctori. nu par s Iie mai abili nici ca administratori pentru c dintr-un patrimoniu
att de mare reuseau s aibe un proIit anual de doar 3 milioane. Fiori a evideniat n analiz c era vorba de
745 de milioane dobnd pe care Liga contra Tumorilor le-a ncasat ntr-un an. Celelalte date, de exemplu
cei 2.3 miliarde de venituri Iixe tehnice si cei 10.1 miliarde de participare la valori mobiliare sunt o prob n
plus pentru validitatea acuzaiilor aduse. Si demonstreaz pe ce mini griiulii este tratarea bolnavilor de
cancer.

Dac dup toate aceste Iapte. care privesc si alte ri din neIericire. ne oprim puin pentru a conIrunta datele
Iurnizate de NCI din America si Iinanrile investite n mod inutil n toi acesti ani. aiungem imediat la
urmtoarea concluzie: tnguirile seIului sanitar Garattini privind Iinanrile insuIiciente nu au nici un motiv
s existe. pentru c ar Ii mai bine pentru stat nu doar s nu mai aloce mai mult dect a Icut deia. dar si s
cear un raport public realist. detaliat si constant privind evoluia cercetrilor si a rezultatelor. ns este
diIicil s ne imaginm c statul va lua vreodat o asemenea decizie ct vreme este supus voinei
multinaionalelor Iarmaceutice.

Ipoteza c n toat aceast activitate de utilitate public (?) este un interes privat. nu este hazardat. Mai ales
n lumina unor aIirmaii Icute de Garda Financiar din Roma cnd a descoperit o intens activitate de
experimentare clinic n spitalele capitalei italiene chiar pe pacienii care erau sub tratament. Departamentul
pentru drepturile cetenilor a remarcat chiar c "unul dintre aspectele cele mai ngriiortoare este acela al
Iinanrilor din partea caselor Iarmaceutice Ia de structurile publice; asa cum prevede legea. aceste case
Iarmaceutice pltesc cheltuielile unor experimente clinice. iar cercetarea este substanial orientat pe acele
produse care pot s garanteze acestor companii o pia ct mai mare" (L'Indipendente. 19 marzo 1996).

Ce s mai spunem despre Frana unde Liga Naional contra Cancerului a Iost acuzat de manipulare
Iinanciar. Iiind implicai n aceasta presedintele si ali cercettori? Finanrile campaniei naionale de lupt
contra cancerului merg de la 60 sau 500 Iranci de persoan. pn la zeci de milioane de Iranci care provin de
Pagina | 38

la doar 3 milioane de membrii. ceteni de bun credin. dar n mod evident gresit inIormai. care chiar cred
c prin banii lor (care n plus nu sunt impozabili) contribuie la victoria contra cancerului. La acea vreme
presedintele era Jacques Crozemarie. avnd titlul de 'doctor honoris cauza acordat de o necunoscut
Iacultate american din Charleston. consilier al direciei Generale al CNRS pentru Cercetarea cancerului.
Aceast persoan a ncasat n 3 ani. din 1990 pn n 1993. ntre 600 si 700 de mii de Iranci pe an. cu titlul
de onorariu de la o societate american din New York. numit Andara. al crei presedinte era asociat cu
presedintele unei alte societi ce Iurniza hrtie pentru publicaiile ARC. aIlat sub ancheta Curii de Conturi
Iranceze. nc si mai interesant ar Ii Iaptul c cel care acorda subveniile lui Crozemarie era un simplu Iactor
postal. Ir nici o activitate n spate. (Orizzonti della Medicina. n. 67. giugno 1996. p. 8).

Si iat declaraiile lui Ivan Cavicchi. la acea vreme coordonator al sectorului Sntate al CGIL. aprute n
Panorama din 14 noiembrie 1993 si redate si de publicaia Flash-News nr 41, n care sunt afirmate
urmtoarele: "Un sistem putred si corupt. Poggiolini era doar valetul. Aici este complicitatea ministrilor cu
De Lorenzo n Irunte. dar si al Consiliului Suprem al Sntii. al membrilor Comitetului bioetic. al
proIesorilor aIlai n realitate n sluiba industriei Iarmaceutice. o ntreag organizaie avnd scopul de a Iace
bani pe pielea cetenilor". Desi era de asteptat s apar dezminiri sau reclamaii. n schimb Cavicchi a Iost
promovat trecnd la Farmindustria!


MEDICIN. BANI SI PUTERE

Cu siguran nu dorim s redm n acest moment tot ansamblul de
Ialse sperane. trmbiate cu orice ocazie si prin orice miiloc de
comunicare disponibil n Iaa opiniei publice. care acum este tot mai
pregtit s cear explicaii detaliate si stiri precise. desi n urm cu
civa ani era n cea mai mare parte ignorant. Dar pentru a putea
nelege a doua parte a acestui studiu. pe lng nevoia de a v
inIorma. trebuie s Iie amintite principalele perle diIuzate anii acestia
de cercetarea att de intens si de costisitoare.

Permitei-mi s ncep aceast parte cu dou articole complementare
din anumite puncte de vedere, chiar dac Ioarte diIerite ntre ele. nainte de toate primul. cu adevrat curios.
dat Iiind consensul general care nconioar pe marii baroni din orice sector al medicinii. El se reIer la
contra-denunul doctorului Umberto Marini. responsabil naional al CIMO. unul dintre cele mai mari
sindicate ale medicilor din spitale. ca replic la primul denun al lui Silvio Garattini. director al Institutului
Negri din Milano (L'Indipendente, 21-22 aprilie 1996, p. 7, "Questa medicina senza scuola" de Ippolito
Negri). Marini atac rapid: 'Nu e nimic de mirare dac noii medici trec la medicina alternativ cnd acest
sector reprezint nc o pia deschis ca locuri de munc. Si adaug: "Important este s nu caute resurse
comune cu ale noastre. s nu sustrag resurse importante unui sistem care deia e la ap. Asa cum au Icut
unii cercettori care nici mcar nu au gsit nimic pn la urm".

Este chiar prea evident aluzia la un personai cum este Garattini. "Desigur - spune Marini vd c nu a gsit
nici o molecul. A Icut attea studii si a spus attea baliverne. sugnd resurse colosale de la industrie si
sistemul public. A contribuit la criza sistemului Iarmaceutic cu rezultatul c astzi sistemul sanitar
economiseste 3-4 miliarde pe medicamente. iar statul cheltuieste mai mult pe somerii si cazurile ce trebuiesc
integrate din industria Iarmaceutic.
Fr a conta Iaptul c cercetarea italian este complet blocat si daunele se vor vedea peste 10 ani. Marini
continu n atacul su contra seIului sanitar: "Unicele ntreprinderi crora nu le-a psat de ceea ce spunea
Garattini sunt multinaionalele. ele dac nu mai vnd n Italia. vnd n aIar. pentru ele nu e o problem.
AstIel vom merge s cutm medicamente n Elveia si n Frana. Multinaionalele continu chiar s Iac
congrese unde vin si medici italieni. doar c aceste congrese au loc n strintate. n Canada si America de
Sud. Dar adevrata problem este c nu mai avem o cercetare italian."
Pagina | 39


Al doilea exemplu este extras din organul oficial al Ordinului Medicilor din Torino si este semnat att de
presedintele acestui Ordin. Michele Olivetti ct si de presedintele Facultii de medicin Francesco Di Carlo.
n acest articol citim urmtoarele: .Medicina modern s-a constituit progresiv n ultimele trei secole ca o
stiin natural astel nct este astzi o "stiin experimental" n sensul cel mai complet al termenului.
Totusi astzi este cu totul inacceptabil realizarea oricrei practici terapeutice care nu si gseste bazele n
cunostinele biomedicale si care nu a avut spriiinul unei suIiciente experimentri biologice si clinice.
Actualmente practicile numite n mod obisnuit dar impropriu medicin alternativ si/sau complementar
sunt excluse din corpul cunostinelor biomedicale stiiniIice acceptate de toat lumea (...). n orice caz,
innd cont de interesul sntii publice. aducem aminte ct de mare este responsabilitatea pe care si-o
asum cei care sustrag pacienii unor terapii cu eIicacitate demonstrat stiiniiIic. consolidate prin utilizarea
repetat pentru a-i supune la practici alternative. (Torinomedica. luglio-agosto 1996)

Este ntr-adevr interesant conIruntarea dintre iesirea acestui medic. stul de puterea celor care ncalc
libertatea pacienilor pe care i supune la practicile alternative si "libera" impunere a unei unice alegeri
terapeutice stabilit de medicina asa zis oIicial. Aceast conIruntare ne introduce n atmosIera lumii
medicinii si mai ales a cercetrii care elimin din peisai. Ir a Iace aici o metaIor. tot ceea ce st n calea
primului scop al cercetrii: a gsi si a atrage bani. care n mod sigur nu sunt pentru sntatea ceteanului.
Dac nu ar Ii asa. nu s-ar iustiIica masivele campanii de colectare de Ionduri care apoi sunt utilizate asa cum
am vzut mai nainte n cu totul alte scopuri si doar o mic cantitate sunt utilizate pentru a Iace s mearg
nainte cercetarea.

Ar trebui s ne ntrebm de unde aceast att de mare disponibilitate pentru terapii costisitoare. n timp ce
cele ieItine si economice sunt boicotate. cercettorii sunt denigrai. tratai ca niste dusmani. ndeprtai si
speriai prin orice modalitate; pentru a nu mai vorbi de pacieni. care sunt cei mai santaiai - cei care declar
c urmeaz terapii alternative risc s Iie dai aIar din spitale sau s nu Iie primii. demonstrnd nc o dat
ct de scurt este memoria celor care au Icut iurmntul lui Hipocrate care impune ngriiirea gratuit a celor
care au nevoie. Ah. aproape c uitam. Hipocrate era un medic alternativ (din cauz c la vremea aceea
sinteza chimic nici nu se nscuse). Considerat printele medicinii clasice. nvturile sale sunt trecute sub
tcere de aceasta. dar ceea ce spunea el nc mai are valoare pentru medicina natural.

STATISTICILE FALSIFICATE

Cum pot Ii mpcate "strlucitele rezultate ale terapiilor anticanceroase" si "evidentele progrese realizate de
cercetare" cu datele care indic o continu crestere a numrului de decese cauzate de cancer?
Dup acest caleidoscop de stiri. date. cercetri. descoperiri pentru a putea aiunge la o prim concluzie
trebuie s examinm mai nti situaia REAL a terapiei contra tumorilor. Dup datele oIiciale oncologice
din 1995. posibilitatea de vindecare era de cel puin 50 Ia de 20 n 1930.

Primul lucru ce trebuie clarificat este ce se nelege oIicial prin caz vindecat. Este considerat caz vindecat de
cancer acela n care pacientul supravieuieste cel puin 5 ani dup primul diagnostic. Adic. o persoan se
mbolnveste. i se Iac toate tratamentele si dup multe suIerine moare la 5 ani si 1 zi. Ura! Iat nc un mare
succes al medicinii.
Al doilea aspect care ar trebui s sar n ochii oricui este c n 1930 nu existau attea miiloace soIisticate de
diagnostic si attea campanii de sensibilizare la diagnosticul precoce. n acea perioad cancerul era
descoperit trziu astIel nct perioada dintre diagnosticare si deces era scurt. chiar Ioarte scurt. Astzi ns
tocmai pentru c diagnosticul se Iace Ioarte devreme. decesul apare n mod logic mult mai trziu.

S vedem acum cum este calculat acest Iaimos 50. S studiem cazul cancerului la plmn care reprezint
el singur un sfert din decesele cauzate de cancer. n Italia din 40.000 de cazuri pe an, la o mortalitate de 50%
ar trebui s moar 20.000 de oameni. n realitate decesele sunt de 36.000 (si doar dac nu cumva cercettorii
Pagina | 40

utilizeaz o matematic diIerit de cea o muritorilor obisnuii. procentul este de 90). Si cnd o boal are o
mortalitate de 90 este clar c tratamentul e incorect.
Se aIirm c chimioterapia ar avea un grad relativ de eIicien ntr-una din cele dou mari clase de
carcinoame pulmonare. n carcinomul cu celule mici sau microcitoma. Cellalt. cu celule mari rspunde clar
la chimio- sau radio terapie.
Dac sunt analizate studiile privind eIicacitatea terapiei medicale n carcinomul cu celule mici avem o
supravieuire de 9 dup 2 ani de la diagnostic care devine 4 la 5 ani de la diagnostic. (Il Giornale -
Inchiesta sul cancro n 9.)
"Acel 50 de care vorbesc oncologii nu este de Iapt iumtate din numrul de bolnavi. asa cum suntem Icui
s credem. ci media diIeritelor procentaie de vindecare din diversele tipuri de cancer. Pentru a nelege mai
bine: se Iace media. de exemplu. ntre 87 de vindecri de cancer de testicule si 10-12 de vindecri de
cancer pulmonar. Ir a calcula ns Iaptul c n Italia carcinomul de testicul Iace din Iericire doar 2000 de
bolnavi pe an, n timp ce bonavii de cancer pulmonar sunt 40.000 pe an". (Il Giornale - Inchiesta sul cancro
nr 1.) n realitate, la fiecare 100 de persoane care se mbolnvesc de cancer. 61 mor pe parcusul celor 5 ani
ce urmeaz diagnosticului.

Parametrii pe care se contruieste statistica de supravieuiri sunt construii n baza eIicacitii
medicamentelor. Prin eIicacitatea chimioterapiei se nelege reducerea sau dispariia masei neoplazice si
reducerea cu cel puin 50 a eventualelor metastaze.

Dup sase cicluri de chimioterapie. care dureaz circa sase luni se poate aiunge la dispariia masei
neoplazice. AstIel pacientul este "vindecat". Dac dup alte sase luni apar iar metastaze. adic tumoarea
reapare ntr-un mod necontrolabil. aceast persoan va Iigura ca un nou pacient. "primul" Iiind deia
vindecat. Cazuistica nu urmeaz pacientul ci aparine spitalului. AstIel. sunt posibile situaii de acest gen.
Un pacient este externat dup un ciclu de chimioterapie dintr-un spital unde este considerat caz vindecat.
Peste un an tumoarea reapare, iar n acest moment, din motive foarte variate, pacientul nu se mai ntoarce la
acelasi spital ci merge la un altul; este considerat un nou caz iar cel precedent a avut un final favorabil, a fost
vindecat.


n lumina acestor Iapte. ce valoare pot avea statisticile ce ne sunt bgate pe gt? ncercai s cerei statisticile
privind supravieuirea dup 10-15 ani. Nu le dau asa usor. Noi am ncercat. Le-am cerut profesorului
Silvestrini. o ilustr cercettoare de la Institutul Naional al Tumorilor din Milano. Contactat pentru un
interviu, pe care ni l-a reIuzat pentru c "nu are ncredere n iurnalisti". ne-a refuzat apoi posibilitatea de a
vedea aceste statistici pentru c dac s-ar aIla 'c le-am dat unei ascociaii care trateaz cu metode naturale.
m-ar da aIar de la Institut". Dar datele privind sntatea public nu ar trebui cumva s Iie si ele publice. dat
fiind Iaptul c nainte de toate sunt rezultatul unor cercetri Iinanate cu bani publici?

FalsiIicarea nu se realizeaz doar asupra statisticilor ci si asupra cercetrii nssi. n 1926 proI. J. A. Grib
Fibiger a primit premiul Nobel pentru c a descoperit bacilul care provoac cancerul: spinoptera carcinoma.
Apoi s-a descoperit c era o colosal minciun. (La MaIia Sanitaria ed. ATRA/AG STG)

Cte descoperiri sau promisiuni de descoperiri de astzi se vor dovedi mine o minciun?

Un cotidian din Torino (La Stampa TuttoScienze, 4-12-1996. pag. 1) vorbeste de "minciuni de laborator" cu
reIerire la experimentele pe o gen mutant prezent n 155 din cazurile de leucemie mieloid acut. 5
articole "stiiniIice" semnate de Francis Collins (director al National Center for Human Genomic Research
din Washington. care gestioneaz 244 de milioane de dolari n cercetarea american) au promovat un Ials
rsuntor. Desigur. s-a gsit si vinovatul (apul ispsitor nu putea lipsi). un student anonim care ar Ii pus
mna pe IotograIiile ce nsoeau articolele. Ciudat ntr-adevr. innd cont de Iaptul c textul era prevzut cu
acele IotograIii si c eruditul ar Ii trebuit s si dea seama imediat de lipsa de concordan ntre ceea ce era
Pagina | 41

scris si ceea ce aprea n imagini. Si era att de usor s descoperi aceast nselciune c a Iost nevoie de un
simplu iurnalist de la un ziar stiinitiIic.

Lucrul cel mai grav este c pe baza unor astIel de texte se Iac deducii. analize. statistici. cercetri. si de ce
nu Iinanri. astIel acestea devin scuza dup care se ascund medicii care nu au nici voina. nici posibilitatea
de a dovedi veridicitatea a ceea ce e scris. cunoscnd totusi Ioarte bine realitatea.

CONCLUZIE

Terapiile actuale si cercetrile oIiciale nu au nici o credibilitate practic. Acum 20 sau 30 de ani cercettorii
au semnat o poli spunnd: "Dai-ne bani si timp. noi v vom rezolva toate problemele de sntate.
cancerul. leucemia. etc." Au avut si timp si bani. din abunden chiar.

CONSIDER C ASTZI A SOSIT ORA SCADENEI. SI DAC DOMNIILE LOR NU AU CU CE S
PLTEASC. S SE DECLARE FALIMENTUL.

Vaccinarea mpotriva gripei porcine poate Ii Iolosit ca modalitate abuziv de implantare cu microcipuri



.Dieta. inieciile si interdiciile se vor combina. de la varst foarte
timpurie s produc acel tip de caracter si tip de credine pe care
autoritile il consider dezirabil si orice critic serioas a puterii
va deveni imposibil psihologic. Bertrand Russell, 1953

Medici. terapeui naturisti. persoane implicate n domeniul
Iarmaceutic si al producerii microcipurilor ne dezvluie o nou
modalitate de implantare n Iiinele umane. Ir stirea acestora. a
microcipurilor: vaccinarea mpotriva gripei porcine.

Jane Burgermeister, cea care a demascat crima ce este pe cale s Iie
comis prin vaccinarea mpotriva gripei porcine datorit toxicitii
acestui vaccin. mai periculos dect boala de care ar trebui s ne
Iereasc. ne arat un alt scop cutremurtor al acestei campanii de
vaccinare: implantarea cu microcipuri. n acest Iel. cei care datorit
unei bune imuniti scap de eIectele otrvurilor existente n acest
vaccin pot Ii controlai prin intermediul cipurilor.

Jane Burgermeister a Iost inIormat de un productor austriac de cipuri RFID. deosebit de interesat de
acuzaiile de crim aduse companiei Baxter. c se are n vedere utilizarea microcipurilor n cadrul
campaniilor de vaccinare a maselor. Iar un productor american de microcipuri a aIirmat c lucreaz pentru
implanturile .pandemice de microcipuri.

Modul n care se intenioneaz s se Iac implantarea de microcipuri. Ir stirea si acordul nostru. prin
intermediul vaccinrii mpotriva gripei porcine este artat de dr. Ryke Geerd Hamer. Iondatorul GNM
(German New Medicine). Dr. Hamer arat. conIorm declaraiilor unei persoane angaiate la o companie
Iarmaceutic din Viena. c acele seringilor cu care se iniecteaz vaccinul mpotriva gripei porcine conin
nanoparticule n vrful lor. Aceste particule nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar pot fi depistate usor la
microscop.

Personalul companiei Iarmaceutice respective a Iost inIormat c aceste nanoparticule acioneaz n corpul
uman ca un hard-disc. o mulime de date putnd Ii stocate pe ele. ne mai Iiind nevoie de cri de identitate si
Pagina | 42

de credit. Conform inIormaiilor primite de angaiai. aceast msur urmreste si realizarea unui
recensmnt exact precum si protecia copiilor (multe mame abandoneaz nou-nscuii Ir ca autoritile s
afle).

Un avocat austriac consultat asupra modului n care se poate evita implantarea cu cip era deja la curent cu
acest plan. n Austria vaccinarea nu este obligatorie n acest an, dar prin intermediul mijloacelor mass-media
populaia este manipulat s se vaccineze din proprie iniiativ. n cazul n care se vor prezenta prea puine
persoane la vaccinare. n anul ce urmeaz vaccinarea va deveni obligatorie. Vor Ii cu siguran scutite
anumite grupuri proIesionale (poliia. personalul medical. politicieni etc.). Cei care lucreaz n domeniul
iuridic cunosc ci prin care s evite vaccinarea. dar pentru maioritatea populaiei nu exist scpare.

Prezentm n continuare fragmente dintr-un interviu cu dr. Ryke Geerd Hamer realizat de ing.
Helmut Pilhar la data de 26 august 2009:

Hamer: n cteva zile, cele mai rele temeri ale noastre au fost ntr-adevr nlocuite de cruda realitate.

Pilhar: V reIerii la amenda de 1000$ si cele 30 de zile de nchisoare care i amenin pe cei care reIuz
vaccinarea n SUA?

H: Da. Iar cei care obiecteaz (adic cei care se opun cipurilor aductoare de moarte) nu vor Ii trimisi n
nchisori normale. ci n sutele de lagre de concentrare care au Iost pregtite special n toat ara. Aceste
lagre vor putea Ii prsite doar de cei care si-au implantat cipul. Si odat ce vor Ii aIar poate urma moartea
prin cip.

P: Te reIeri la nceperea decimrii masive a populaiei?

H: Poate nsemna doar aceasta. AltIel nu ar avea rost s se implice poliia si armata. ameninarea cu
asemenea pedepse drastice. toate doar pentru a Iace oamenii s participe la o simpl campanie de vaccinare
sezonier. Esti vaccinat n octombrie pentru vara urmtoare. Este complet ridicol. Cu Tamiflu se pot scurta
poate Iazele tipice prin care se trece n timpul procesului de nsntosire pentru 2-3 sptmni. n viziunea
GNM chiar si acest lucru este total lipsit de sens.

P: Este interesant c n SUA exist un stoc de 100.000 de sicrie de
plastic. Pentru ce? Pe de alt parte. populaia a Iost deposedat
sistematic de arme si cini de paz.

H: Tu poi s nelegi cel mai bine care este motivul pentru care nu
se vorbeste despre lucrurile acestea. Se vorbeste despre vaccinare.
dar nimeni nu pomeneste despre implantarea cipurilor prin
vaccinare. Aceasta este ntr-adevr straniu pentru c este evident c
implantarea cu cipuri este adevrata int a acestor msuri
guvernamentale.
Sunt o mulime de discuii interminabile pentru a se stabili dac
Tamiflu este sau nu nociv. dar nu se aminteste nimic despre cipuri.
Bineneles c Tamiflu este nociv. este o otrav. Este duntor n
procesele de vindecare si. de asemenea. la Iemeile nsrcinate. n
ultimul trimestru al sarcinii. n Iaza de vagotonie. Dar Iaptul c se
implanteaz prin acest vaccin cipurile morii d acestui subiect o
nou dimensiune. Faptul c aceste cipuri ale morii vor fi utilizate ntr-un mod lipsit de scrupule nu trebuie
s ne mire. MorIina si chimioterapia sunt Iolosite n continuare n tratamentul cancerului. n ciuda ratei
mortalitii de 98 (n timp ce aplicnd tratamentul GNM rata supravieuirii ar Ii Iost de 98) desi
oncologii au Iost inIormai c GNM lucreaz dintr-o perspectiv stiiniIic si cunosteau rezultatele obinute.
Pagina | 43


P: Este de asemenea ciudat c americanii au creat aceast lege marial n virtutea creia maniIestrile de
reIuz al vaccinrilor pot Ii usor stopate. Dar de ndat ce le-ai implantat oamenilor cipuri ei nu mai au
scpare.

H: Este evident c aceast .btlie a cipurilor a Iost pregtit de muli ani. Gripa porcin. care n realitate
nici nu a existat. a Iost pretextul Iatal: trei porci si un copil. mori din cine stie ce cauz. Pornind de la aceste
minciuni a Iost construit aceast pandemie mondial. Aceasta arat ce organizare bun si inIluen
puternic are presa la nivel mondial: poate transIorma un musuroi ntr-un munte.

P: S-a nceput cu SIDA. pe urm a nceput minciuna cu boala vacii nebune. Dup minciuna 9-11 a urmat
minciuna Antrax-ului. A urmat gripa aviar. acum avem gripa porcin. La anul o s avem minciuna gripei
soricesti. Totul conduce spre soluia Iinal: toat lumea s aib implantat un cip. Atunci oricine va putea Ii
manipulat si asasinat arbitrar.

H: Au nceput cu copiii si Iemeile nsrcinate. Ei vor Ii primii care vor beneIicia de tratamentul cu cipuri si
Tamiflu. Multe din Iemeile n ultimul trimestru de sarcin vor pierde copiii pentru c Tamiflu este foarte
toxic. Chiar ele nsele pot muri. n ultimul trimestru de sarcin corpul Iemeii este vagotonic si este cunoscut
Iaptul c n timpul vagotoniei un vaccin antigripal sau o iniecie cu morIin pot Ii mortale. n acelasi timp n
SUA exist o oarecare panic n rndul populaiei. Oamenii se ntreab unde ar putea s se reIugieze pentru
a nu Ii iniectai cu Iora cu cipurile morii. pierzndu-si astIel libertatea.

Oamenii ar trebui s se ntrebe cu mult realism cum ar Ii s triesti cu acest cip n tine stiind c oricnd viaa
ta poate Ii ntrerupt. Dac vom aiunge n aceast situaie. complet lipsii de aprare. regretele nu vor mai
avea niciun rost. De aceea este Ioarte important pentru clasa conductoare s in oamenii n ntuneric att
ct este posibil.

De ndat ce sclavii vor avea cipurile morii implantate li se va permite s stie acest lucru. Apoi vor Ii ca
niste pudeli dresai. Nimeni nu va ndrzni s vorbeasc despre aceasta. Va Ii ca printre .Iraii masoni.
Fiecare dintre ei stie c n momentul n care va scoate un cuvnt de dezaprobare i se va servi otrav n caIea
de ctre Marele Maestru si nu va mai supravieui nicio zi. Lumea ntreag urmeaz s devin un lagr de
concentrare plin de sclavi, exceptnd membrii unui anumit grup. S ai implantat un cip al morii nseamn o
potenial sentin la moarte n orice moment.
Ct de naivi putem Ii s cerem Mossadului si CIA s dezvluie care le sunt adevratele intenii?! Soarecele
niciodat nu crede c pisica va veni.

ntr-o companie care ambaleaz acele pentru vaccinarea cu cip. al
crei personal numr cteva sute de persoane. este nevoie doar de
una sau dou persoane .de ncredere care s insereze cipul la Iinalul
procedurii. Apoi toi ceilali lucrtori pot conIirma c ei nu au stiut
nimic. Aceasta se numeste .controlul calitii si .veriIicarea Iinal
si apare ca ceva perIect normal.
Este ciudat si Iaptul c Iiecare ac pentru vaccinarea cu cip are un
numr de cod individual. care este adugat la numrul de identitate.
Dac nu ar Ii asa. de ce banalul ac pentru .vaccinul gripei de var
are un numr individual si de ce se cere pasaport pentru aceast asa-
zis vaccinare antigripal? Si de ce americanii nu las pe nimeni s
intre n SUA Ir a avea un cip?

P: .Clubul de la Roma a declarat n anii 70 ntr-una din
publicaiile lor (posibil n Omenirea la punctul de rscruce) c: Iie
rata natalitii trebuie sczut. Iie rata mortalitii trebuie crescut.
Pagina | 44

Institutul Max Planck crede c populaia lumii trebuie redus la 2 miliarde de oameni. n SUA exist asa-
numitul .Stonehenge American unde o inscripie gravat pe un bloc de 100 tone de granit arat c
populaia lumii trebuie s Iie redus la 500.000 de milioane de oameni pentru a se aiunge la .Era raiunii.
Analiznd ipoteza asa-zisei .suprapopulri s-a constatat un Iapt interesant. si anume c numai statul Texas
ar putea hrni toate cele 6 miliarde de oameni. Dac cineva ar nghesui cele 6 miliarde de trupuri cu o
greutate de aproximat la 80 kg si un volum aproximat la 80 l. unul lng altul. n Iorma unui cub. laturile
cubului vor msura numai 800 m. n Austria am putea ascunde acest cub n cea mai apropiat vale. Nu cred
n asa-numita .suprapopulare. mai degrab presupun c Ianaticii globalizrii nu au nevoie de 6 miliarde de
sclavi asa c vor s reduc populaia la o zecime.

H: Helmut, ai avut dreptate cnd ai afirmat ntr-o discuie pe care am purtat-o anterior c .dac ei vor reusi
s nIptuiasc asta. vor cstiga. n aceste condiii. aciunea organizaiei GNM e pe cale s Iie suspendat.
deoarece dac oamenii vor cunoaste adevrul si se vor trezi la realitate. aceasta va Ii mpotriva intereselor
acelor Ianatici ai globalizrii.


n concluzie. asa cum a aIirmat si dr. Ryke Geerd Hamer n acest interviu. planul elitei internaionale ce
controleaz acest .program al gripei porcine este de a rspndi teroarea n rndul populaiei Iornd n acest
Iel oamenii s renune la drepturile lor. Doar n aceste condiii. cnd maioritatea oamenilor se vor transforma
n sclavi. grupul criminal va putea s si duc la ndeplinire planurile sale diabolice.


ngerii sunt legtura dintre om si Dumnezeu
Pomenii n descrierile sIinilor. menionai n descrierile istorice ale umanitii. aproape de suIletele noastre
atunci cnd i chemm n aiutor cu emoie. aceste Iiine de lumin ne ocrotesc n tain cu iubirea lor.
Cuvntul nger provine din grecescul .angelos. care nseamn .sol. .mesager. ngerii sunt. asadar.
trimisii lui Dumnezeu care ne lumineaz calea ctre Cas. druindu-ne iubirea si sInta Sa ndrumare. dup
cum relateaz apostolii lui Iisus.
Biblia spune multe istorii despre ngeri. Dar ei aparin omenirii ntregi. nu unei religii anume. Trebuie doar
s-i primim n viaa noastr si s ne deschidem suIletul Ia de ei. Toi avem nevoie de aiutorul lor. chiar
dac nu recunoastem ntotdeauna. Ei au menirea de a ne cluzi si a ne proteia. de a ne spriiini eIorturile
ntru desvrsire. n viaa de zi cu zi. Ne aiut. de asemenea. s constientizm ce anume se opune destinului
nostru evolutiv si ne insuIl Iora s nlturm diIicultile si obstacolele care apar n via.
Doi dintre cei mai mari gnditori ai epocii moderne. Emanuel Swedenborg si RudolI Steiner. i-au privit pe
ngeri nu numai din punct de vedere religios. ci si uman. RudolI Steiner i-a perceput ca nvtori divini care
i aiut pe oameni s evolueze spiritual. El credea. de pild. c Arhanghelul Mihail este ngerul cluzitor al
vremurilor noastre. O parte Ioarte important a lucrrilor sale descrie modalitile de comunicare cu Ipturile
angelice. Una dintre acestea este Iolosirea icoanelor care le zugrvesc chipul. Pentru aceasta trebuie s
sporim n inima noastr credina si intuiia. AstIel vom Ii aiutai s atingem un nalt nivel spiritual si vom
deslusi n miezul realitii iocul divin al lui Dumnezeu.
Mesaiele subtile ale ngerilor sunt recepionate prin emisIera dreapt a creierului. Aici se sintetizeaz
inIormaiile primite. care sunt transIormate n imagini. Este acea parte a creierului care se stimuleaz cel mai
rapid prin intermediul muzicii. al culorilor. al contemplrii.


Pagina | 45

Cazul Dianei Vaughan. Iost Mare Preoteas a lui LuciIer (I)
fragment din lucrarea Noi semnale si ordine francmasonice secrete ce sunt transmise prin mass-media,
volumul IV

Diana Vaughan s-a nscut n Kentucky. la 29 Iebruarie 1864. Mama
sa. Leonie de Grammont. era de origine Irancez. Tatl su provenea
dintr-o Iamilie ai crei membri si-au vndut suIletul. din tat n Iiu.
lui Lucifer, de veacuri ntregi.

Educaie n spirit luciferic

Daca doar curiozitatea te-a adus aici, cara-te.`
Daca ti-e frica sa-ti ie date in ileag deectele. nu ai ce cauta aici.`
Daca stii sa disimulezi. teme-te. 1e om da in ileag.`
Daca tii la onorurile omenesti. iesi. Aici nu o sa ai parte de asa cea.`
Daca inima ta simte teama. nu merge mai departe.`
S-ar putea sa-ti cerem mari sacrificii, chiar viata ta. Esti gata sa ne-o oeri`

n secolul XVII. un strmos al Dianei. Thomas Vaughan
(supranumit si Philalet si cunoscut astzi ca ..alchimist roza-
crucian). si-a ncredinat trupul si suIletul inIernului si a pecetluit
cu Satan. cu preul unui inIam sacrilegiu si al unei crime odioase. un pact care s-a pstrat n Iamilia sa si pe
care Diana. ultimul su vlstar. l-a mostenit. Pentru c LuciIer i-a promis c n Ielul acesta va putea produce
aur. Philalet a consimit s l decapiteze pe arhiepiscopul de Canterbury. pe 25 martie 1645. oIerind sngele
acestui martir lui LuciIer si ncheind astfel pactul infernal.

..Pactul din 25 martie 1645. semnat ntre Satan si Thomas Vaughan. strmosul meu. a Iost anulat n ziua
revenirii mele la credina n Dumnezeu. declar Diana n memoriile sale.
..n copilrie. att tatl ct si unchiul meu m-au obligat s nv istoria strmosului meu Thomas Vaughan.
pentru a nelege ceea ce prinii mei numeau rolul umanitar al Irancmasoneriei. n opinia lor. Thomas
Vaughan era. mpreun cu Amos Komenski (cunoscut sub numele de Comenius) si Valentin Andreae,
executorul planului lui Fauste Socin, care este veritabilul fondator al sectei masonice n perioada Reformei.
Operele lui Philalet erau. dac nu baza educaiei mele. cel puin punctul de plecare pentru Iiecare lecie.
Tatl si unchiul meu mi ineau adevrate discursuri. pornind de la o Iraz sau un cuvnt si mi inoculau
gradat toate dogmele luciIerice. AstIel. am crescut n spiritul venerrii strmosului meu. Thomas Vaughan.
Tatl meu nu era crestin prin nastere. bunicul meu Iiind ateu.

Educat de tatl si de unchiul ei n spiritul cultului lui LuciIer. despre care acestia i spuseser c este
..Dumnezeu cel bun. prin opoziie cu Adonai. Dumnezeul crestinilor. despre care acestia o asiguraser c
este ..Dumnezeu cel ru. Diana era de o total bun credin. Ea credea c ..Dumnezeu cel bun. adic
LuciIer. si avea ngerii si (printre ei. Asmodel era unul dintre cei mai importani. si acesta i se arta adesea
n viziuni) si. n mod asemntor. ..Dumnezeul cel ru al crestinilor i avea pe ai Si. al cror conductor
teribil era Arhanghelul Mihail.
Pagina | 46


n ..Memoriile sale. Diana povesteste cum ntr-o zi. n timp ce tatl si unchiul ei i ..Iceau educaia.
citindu-i niste pasaie din manuscrisele lui Philalet. n care. n contextul n care se pronuna numele ,,Bunului
Dumnezeu. se vorbea. totodat. cu respect despre Cain. ea a protestat Ia de o astIel de atitudine. ntrebnd
de ce numele unui ucigas apare la loc de cinste. alturi de ..Dumnezeu cel Bun. n Iragmentele citate. Dup
un schimb de replici ntre tatl si unchiul ei. reIeritoare la ..greseala pe care o Icuser. de a o Ii lsat s
citeasc Biblia. unchiul ei a intrat n birou. de unde s-a ntors cu o Iiol. Diana si-a cerut iertare pentru
comentariul Icut la pasaiul din Philalet. dar acesta avea o min sobr si nu a Iost receptiv la scuzele Ietei.

Cei doi au eIectuat un abscons si straniu ritual satanic. I-au spus
Ietei. pe un ton autoritar. s se aseze pe un scaun. n miilocul
camerei. Apoi unchiul ei si-a vrsat n palm cteva picturi din
coninutul Iiolei. o substan uleioas. relateaz Diana. A nceput s-
si maseze urechile. nasul. buzele si pleoapele cu acel lichid.
murmurnd cuvinte neinteligibile. Tatl ei i rspundea pe acelasi
ton, era ca un dialog ntre cei doi, ntr-o limb necunoscut. Apoi.
unchiul ei a nceput s Iac diverse miscri. plimbndu-se n jurul
Dianei si oprindu-se cteva clipe la Iiecare al saptelea pas pe care l
Icea. n acelasi timp. tatl ei s-a nvrtit n jurul propriei axe de trei
ori. Acest scenariu a durat cteva minute.

..Mai trziu am neles c acesta era un ritual satanic. a declarat
Diana. ..Exorcistul pe dos a eIectuat n cerc de 11 ori sapte pasi. iar
asistentul su s-a nvrtit n jurul lui de trei ori, n 11 reprize. La
final, unchiul Dianei s-a ntins pe podea, apropiindu-si buzele
uleioase de vrful piciorului ei drept. Apoi a suflat foarte puternic,
rencepnd apoi incantaiile satanice. nedeslusite. din care se
nelegeau. totusi. din cnd n cnd. cuvintele ..Raphael si
,,Asmodel. ntre timp. tatl ei iesise din camer. Cnd s-a ntors,
inea n brae o gin neagr. vie. Cei doi satanisti i-au spus copilei
s deschid gura. Gina se zbtea. dar tatl si unchiul ei o ineau strns. Iornd-o s deschid ciocul si
apropiind-o de gura Dianei. astIel nct ciocul ginii intra un pic n gura copilei. Unchiul ei si-a trecut mna
cu care turnase substana uleioas prin prul Dianei. apoi a nceput s i ating nrile. pleoapele. urechile.
murmurnd din nou cuvinte neinteligibile. Apoi, amndoi au scos un strigt nIiortor si au sugrumat gina.
..Glorie lui Dumnezeu!. a strigat unchiul Dianei. ..Copila este eliberat!.

Ceea ce tocmai realizaser era un asa-zis ..ritual de exorcizare a Dianei pe care o considerau ..posedat de
,,demonul Raphael. Mai trziu. Diana va nelege c a Iost supus unui ritual satanic si c Iusese educat
ntr-o anti-credin religioas. care inversa valorile spirituale si ntorcea pe dos adevrul divin. ..Dumnezeul
la care se reIereau tatl si unchiul ei nu era nimeni altul dect Necuratul. n perioada copilriei. ca orice
copil. Diana a crezut tot ceea ce tatl ei satanist i-a inoculat.

Cu ntregul si nestiutorul su entuziasm tineresc. Diana l adora pe LuciIer. Ir s bnuiasc nselarea la
care era supus. Avnd o inteligen remarcabil si Iiind ..bine educat. Diana s-a consacrat total lui Lucifer
si ..misiunii de rspndire a cultului aceluia pe care ea. de bun credin. l considera a Ii Dumnezeu.
Datorit unei receptiviti speciale Ia de lumile subtile. din pcate orientat nspre zonele inIernale. era
capabil s-l vad cu ochii spiritului pe LuciIer. Acesta i se arta de Iiecare dat sub o Iorm nseltoare de
..nger de lumin. astIel c ea. neavnd niciun alt reper. nu si-a putut de seama de adevr.




Pagina | 47


Diana Vaughan este aleas .Mare Preoteas a lui Lucifer. printr-un ritual satanic

La vrsta de 19 ani. Diana a intrat oIicial n Irancmasoneria de adopie. Ea a parcurs etapele Ioarte rapid. pe
15 martie 1883 devenind ucenic, pe 20 decembrie companion. iar pe 1 mai 1884 maestr. Pe 28 octombrie
1884. la vrsta de 20 de ani. avnd si spriiinul Marelui Maestru Albert Pike. Diana Vaughan a Iost iniiat n
gradele superioare. declarnd astIel rzboi lui Adonai. Dumnezeul crestinilor. pe care l ura foarte mult,
considerndu-l responsabil de moartea tatlui ei. I se spusese c Dumnezeu si Arhanghelul Mihail se
rzbunaser. provocnd decesul tatlui su. iar ea crezuse si si ndreptase ntreaga ur spre .Dumnezeul cel
ru.

n 1885, Diana a Iost adus la Paris. cu scopul de a deveni .Maestr
Templier n loia Triunghiul Saint Jacques. Desi a depus un
.iurmnt de credin lui LuciIer. .iniierea nu s-a finalizat,
datorit Iaptului c Diana a reIuzat s realizeze o etap din ritualul
satanic si anume proIanarea ostiei sau trupului lui Hristos. despre
care i se spusese c exist n pinea oIerit la mprtsanie (ea
noteaz si adresa la care se aIla la acea dat. imobilul n care se
desIsurau regulat astIel de ritualuri satanice: strada Croix-Nivert,
nr. 154. situat n Vaugirard. arondismentul 15). Motivul pentru care
ea a reIuzat la acel moment proIanarea euharistiei a Iost acela c ea
nu credea c trupul lui Hristos se aIl n ostia pe care preoii catolici
o oIer n cursul liturghiei. n conIormitate cu educaia primit.
Diana Icea distincie ntre LuciIer si Satan. astIel: era o adoratoare
nIocat a lui LuciIer. dar lupta cu nversunare mpotriva lui Satan.
n consecin. reIuzul ei de a realiza ritualul satanic pe care i-l
solicitau Irancmasonii din Paris. pe lng Iaptul c nu i-a adus
conIirmarea n gradul de .maestru templier. a dus si la un conIlict
ntre loia Saint Jacques si loia Iondat de tatl su la Louisville.
aceasta din urm recunoscndu-i Dianei gradul pe care masoneria parizian i-l refuzase. Conform
memoriilor Dianei. acest conIlict va dura pn n 1889. cnd pe data de 8 aprilie. prin decretul emis de
Albert Pike. .Suveranul PontiI al naltei Irancmasonerii luciIerice. a Iost conIirmat Iaptul c. dup primirea
.omagiului Dianei n cadrul ritualic. LuciIer nsusi s-a pronunat n Iavoarea ei. numind-o mare preoteas.

.Membrii Marelui Colegiu Serenissim m-au invitat mai nti la Charleston, unde am sosit joi pe 4 aprilie
1885. relateaz Diana. .Mi s-a spus c LuciIer se arta la Sanctum Regnum (.Templul satanic). n Iiecare
vineri. la ora 3. dnd instruciuni celor 11 conductori ai loiii. adic Suveranului PontiI al Supremului
Directorat Dogmatic si celor 10 Emerii. membri pe via ai Marelui Colegiu Serenissim. Desi nu participa
chiar la toate ntrunirile de acest gen. Albert Pike a Iost prezent la cea din data de 5 aprilie. Diana nu a Iost
convocat. ntruct nimeni nu putea s asiste. n aIara celor 11. Ulterior. i s-a spus de ctre unul din
.emerii c LuciIer a ordonat s-i Iie prezentat n cadrul unui ritual ce urma s aib loc peste trei zile. n
acest rstimp. i s-a solicitat. de ctre trezorierul loiii. s Iac o asa-zis .donaie pentru cauza masoneriei.
constnd n obiecte din metal preios. Asculttoare si emoionat. Diana si-a .donat toate biiuteriile pe care
le avea.

Ritualul n cauz a avut loc pe data de 8 aprilie 1885. Diana a Iost dus la Sanctum Regnum. .templul
satanic n care se desIsurau ritualurile satanice ale naltei Irancmasonerii. Ea relateaz c acest .templu
avea n centru statuia lui Baphomet. Ioarte hidoas. dezgusttoare. Statuia i-a provocat o impresie foarte
neplcut. desi membrii loiii s-au strduit s i explice de ce .Bunul Dumnezeu avea o nIisare att de
cumplit. Dup ce au Iost rostite invocaiile satanice. Diana a Iost lsat singur n ncpere. Albert Pike
Pagina | 48

spunndu-i s priveasc Iix statuia lui Baphomet. Ea a trit atunci o stare de comuniune cu sIera de Ior
inIernal a lui LuciIer. pe care ea o credea o maniIestare a .Dumnezeului cel Bun. .Nu vedeam nimic n
iurul meu. doar Ilcri. care m nconiurau Ir s mi ard hainele. M gndeam cu bucurie c eram n
Ilcrile divine. Si toat inima mea btea pentru LuciIer. a mrturisit ea artnd n .Memoriile sale modul
n care gndea ea atunci. n inocena ei. Ea descria acolo cum s-a
maniIestat un Iulger. de sase ori. cu tunete puternice. A simit apoi
cinci rsuIlri pe Iaa ei si i s-au artat cinci spirite cu nIisare
radioas. care pluteau n locul unde n mod normal se afla statuia lui
Baphomet. care n viziunea ei dispruse. Apoi. a auzit nc un tunet.
mai nIricostor dect celelalte. Instantaneu. l-a vzut pe LuciIer n
Iaa ei. stnd pe un tron de diamante. Acesta i s-a artat sub o
nIisare strlucitoare.

Diana. Iericit. a vrut s se arunce la picioarele lui. El a mpiedicat-o
ns. spunndu-i cu viclenie ascuns c el nu umileste Iiinele pe
care le iubeste. Apoi. i-a mai spus c ea este aleasa lui si c el o
inspir mereu. pentru c are mari planuri pentru ea. Ea l-a ntrebat
atunci dac prezena Domnului n ostia de la Taina Euharistiei este
real. iar LuciIer a negat. Iat ce cumplit nseltorie diavoleasc: pe
de o parte LuciIer i inspir pe adepii si s proIaneze n cadrul unor
ritualuri satanice pinea de la mprtsanie. pentru a angrena
inIluene maleIice (tocmai pentru c stie prea bine c pinea de la
mprtsanie este trupul Domnului nostru Iisus Hristos). iar pe de
alt parte. tot el neag prezena lui Dumnezeu n Taina mprtsaniei (atunci cnd vrea s nsele pe cei pe
care vrea s-i piard)!Vorbindu-i despre Iaptul c n Creaie exist cele dou principii. al Binelui si al
Rului. LuciIer i s-a prezentat cu viclenie ca fiind exponentul Binelui, spunndu-i cu abilitate despre
Euharistie c este doar un simbol al unei religii complet gresite si c va veni vremea cnd .adevrata religie
va triumIa. .Ai rbdare Diana. tu esti preIerata mea. Te numesc marea mea preoteas si nimeni nu are voie
s ridice mcar vocea n Iaa interpretrilor pe care Tu. inspirat de mine. le dai dogmei. Auzind aceste
cuvinte. cu candoarea ei copilreasc. Diana s-a bucurat Ioarte tare. Iiind Ioarte mndr de onoarea care i se
Icea. S-a uitat n iur si a constatat. surprins. c ntre timp intraser si cei 11 .emerii. mpreun cu Albert
Pike. Lucifer i s-a adresat acestuia Iolosind cuvintele .Vicarul meu. apropie-te!. iar apoi. cu un ton
poruncitor, le-a spus celorlali: .Ascultai cu atenie!. Albert Pike a Icut doi pasi nainte. iar ceilali s-au
plecat cu adnc respect. .V vorbesc eu. Dumnezeu cel prea-nalt. Aceast copil este aleasa mea. o
consacru ca marea mea preoteas. Eu o voi inspira si ea mi va maniIesta voina. L-am desemnat pe
Asmodel s o vegheze. Toi trebuie s-i artai un proIund respect.

.n acest moment. Ilcrile au nceput s creasc n iurul meu. am simit din nou pmntul sub picioare. dar
nc nu percepeam pereii ncperii. relateaz Diana. .LuciIer. Albert Pike. cei 10 membri ai Colegiului
Serenissim si cu mine ne aIlam cu toii n miilocul Iocului. care nu semna deloc cu un incendiu. era un Ioc
care nu ardea deloc si avea Ilcri de culoare verde. Ioarte vii si mari. Deodat. Diana a simit c nu se mai
poate ine pe picioare. I se prea c se scuIund. coboar. n vreme ce ceilali nu. .Bunul Dumnezeu nu mai
era pe tronul lui cu diamante si cobora mpreun cu ea. Diana avea o senzaie de plutire. nct a nchis ochii.
abandonndu-se strii. Dar unde coborau oare nvluii n Ilcri? La un moment dat. ea a simit c pseste
pe o paiiste nIlorit. ntr-un loc minunat. cu vegetaie luxuriant. iar LuciIer. care era alturi de ea si pe care
l vedea de o Irumusee si mai mare ca nainte. i-a spus: .Fiica mea preaiubit. vreau s-i dau un semn de
preuire si s-i demonstrez atotputernicia mea. Vreau s vezi. prin miilocirea a dou viziuni. ct este de
abominabil Adonai (Dumnezeul crestinilor) si te vei convinge singur de inIerioritatea Sa.

Pagina | 49

Diana. cu totul nselat. i-a rspuns: .Stpn adorat. nimic nu ar
putea s creasc mai mult credina mea. Stiu c esti Dumnezeul
Suprem. Cel Preanalt si c odiosul tu potrivnic va Ii nvins. n
acel moment. un ntreg nor de demoni de Ioc si-a Icut apariia.
avndu-l n Irunte pe Asmodel. asa-zisul ei logodnic. Acesta a
ngenuncheat n Iaa lui LuciIer. pentru a-i primi poruncile. .Te-am
adus n vecintatea Edenului. s-a adresat Lucifer Dianei. Paradisul
terestru. unde au trit Adam si Eva. este acolo. vezi?. a spus el.
artnd undeva la orizont. .Niciun om nu are voie s ptrund.
Iiindc este pzit de ngerii lui Adonai. Asmodel i va nvinge de Ia
cu tine si vei putea astIel s aiungi n Paradis. Dup aceste cuvinte.
LuciIer a disprut. Diana descrie cum Asmodel s-a ridicat si s-a
apropiat cu respect de ea, spunndu-i c o s asiste la lupta celor 14
legiuni de cte 6666 ngeri strlucitori de lumin cu ngerii
ntunericului. Ea si-a exprimat regretul de a nu putea participa cu
trupul ei greoi la lupt. Atunci. Asmodel a desenat prin aer cu sabia
lui de foc trei cercuri. apoi un triunghi care le coninea. Acest semn a
rmas plutind nIlcrat prin aer. n clipa aceea. cei 14 seIi de legiuni
au strigat cu Iormidabil putere. ntr-un glas: .Belzebut! Belzebut!
Belzebut!. Un imens semn. tot de Ioc. a aprut atunci n aer, un
semn Iamiliar Dianei. pe care l mai vzuse la tatl su. n cadrul unor ritualuri palladiste. luciIerice.
Belzebut, vice-regele cerurilor inIernale. si-a Icut auzit vocea: .Ce doresti. Asmodel? Acesta i-a spus:
.Spiritualizeaz-mi logodnica, pentru c vrea s lupte!. Diana descrie c a vzut cum cele dou semne de
foc s-au contopit n aer. Iormnd o sIer de Ioc care i-a ptruns n Iiin prin cap si ndat nu s-a mai simit
aceeasi. ci era plin de via. iar corpul ei era spectral. aerian. Iluidic. Nu mai avea nici greutate, nici volum.
Putea s se mreasc sau s se micsoreze la voin si se simea ca un Ioc viu. ncrcat cu electricitate.

.Am Iost transIormat n demon. spune ea. De Iapt. ea a czut victim unei iluzii astrale. create prin
miiloace demoniace. avnd viziunea unui asa-zis Eden nconiurat de .ngerii ri ai lui Adonai. pe care
Diana i vedea ca pe niste creaturi nspimnttoare si respingtoare. cu Ieele galbene sau verzi. cu corpul
contorsionat. cu cozi de reptile si cu urechi mari si ascuite. adic exact invers Ia de descrierea lor
cunoscut n credina crestin. .ngerii de lumin ai lui LuciIer au nceput o btlie Iinalizat cu o Ials
victorie a demonilor. Diana a Iost .transportat n .Eden. care i aprea ca o grdin extraordinar de
Irumoas. cu vieuitoare ncnttoare. Leii se iucau cu graioasele cprioare si toate erau n deplin armonie.

Asmodel i-a artat tuIisul n care. conIorm cu legenda palladist. luciIeric. Dumnezeul cel bun i-a aprut
Evei, al crei prim nscut. Cain. nu era Iiul lui Adam. Asmodel i-a reamintit toate dogmele halucinante ale
ritului luciIeric si a spus c doar rutatea lui Adonai Iace ca Edenul s Iie pzit de ngerii lui cei ri si c
paradisul terestru a fost salvat de la potopul lui Adonai printr-o minune a lui LuciIer. Dup scurta vizit n
lumile infernale, pe care ea le-a vzut ca Iiind paradisiace. prin aceast nselare diavoleasc. Diana a Iost
adus napoi n .templul satanic n spinarea unui vultur Iermecat. unde s-a trezit dintr-o dat c vede pereii
ncperii din Sanctum Regnum. n care se aIla statuia lui Baphomet. revenind la constiina normal a strii
de veghe. .mi este clar acum c la Charleston am Iost posedat n cel mai nalt grad de LuciIer. care a creat
pentru mine iluzii de natur s ntreasc minciuna n care Iusesem educat s-mi duc viaa. a notat ulterior
Diana n .Memoriile sale. .Treptat. am nceput ns s vd adevrul si s neleg c LuciIer e tot una cu
Satan. mai noteaz ea tot n .Memorii. Mai cu seam ea a realizat c nu sttea n puterea diavolilor s
reIac Edenul. s nIrng ngerii lui Dumnezeu sau s i transIorme n Iiine hidoase. Ea completeaz apoi
c toi cei care. venind la Charleston. erau admisi la .misterele din Sanctum Regnum ca Magi Alesi sau
Pagina | 50

Maestre Templiere asa cum cerea .Dumnezeu cel bun (n realitate. LuciIer) s Iie numii. sunt nselai exact
asa cum Iusese nselat la rndul ei. dobndind n realitate. prin ritualurile realizate. acces la supranaturalul
infernal, la starea de Ior a lui LuciIer. Asa cum exist sanctuare crestine privilegiate. unde minunile lui
Dumnezeu se maniIest Irecvent. tot asa Sanctum Regnum avea .naltul privilegiu al inIernului. iar
prestidigitaiile si nselrile diavolesti se multiplicau an de an.

Acolo. palladistul (luciIericul. satanistul) Ianatic intr n comuniune
direct cu Satan n persoan. Celor care aiung s cad n eroarea de a
crede c demonii sunt ngeri de lumin si li se roag cu intensitate.
acesti demoni li se arat si chiar i poart n adevrate aventuri
maleIice. care pot prea la o prim impresie minunate. prin
supranaturalul lor. n ceea ce o priveste pe Diana. ea Iusese educat
de mic n credina c exist o divinitate dubl. dou principii eterne.
contrare care se rzboiesc Ir ncetare. astIel c doar o minune a
graiei dumnezeiesti o putea salva. Dup ce l vzuse pe LuciIer n
splendoarea si strlucirea cea mai mrea. dup ce aiunsese s Iie
.proteiat de demoni cu nIisare binevoitoare. care preau s
sIideze toate legile naturii. dup ce asistase la presupuse lupte n care
.ngerii de Ioc nvingeau .ngerii ri. cum ar Ii putut ea s mai
realizeze c de Iapt. pentru a o menine n ghearele lor. demonii se
mpriser n dou tabere. unii lund n mod nseltor o nIisare de
ngeri de lumin. n vreme ce alii se artau ntocmai cum erau n
realitate. nscennd cu toii o teribil btlie n care. vezi Doamne.
.ngerii cei buni ai lui LuciIer nvingeau .ngerii cei ri ai lui
Adonai? Datorit ncrederii ei n aceste Iore inIernale. vzul
duhovnicesc. spiritual i Iusese nselat si. n plus. trise acea stare de
zbor, care o marcase foarte mult.


Experiena dezvluit de Diana i poate cutremura chiar si pe cei mai sceptici. dar ct de ct deschisi s aIle
adevrul. aiutndu-i s neleag c Raiul si Iadul. precum si ngerii lui Dumnezeu si diavolii lui Satan sunt
mai mult dect reale si c lumea nu se reduce la trup si la lumea Iizic. asa cum vor slugile lui Satana s ne
conving n acest veac al necredinei. prin teoriile evoluioniste si darwiniste. care predomin n scoli si
Iaculti.

1. ISTORIC
Dup izgonirea din rai istoria omului continu cu cele dou ramuri: cea a lui Set (Iiii lui Dumnezeu)
binecuvntat si cea a lui Cain revendicat. cu dreptate. de Irancmasoni a Ii protoprintele lor. |1| Duhul
magic al acestuia si al seminiei sale s-a remarcat prin inventarea uneltelor, tehnicii, tehnologiei, artei,
instrumentelor. Mason nseamn propriu-zis zidar; omul de tip cainit se vrea si el a Ii un .zidar. un
.ziditor. dar nu mai se aseamn Ziditorului su.
nrutirea progresiv a seminiei magice (.masonice) cainite a determinat luarea hotrrii radicale de
strpire (eliminare) Iizic prin potopul universal. n urma acestuia supravieuiesc cei opt insi: Noe cu Iii si
(Sem. Ham si IaIet) si soiile lor. din seminia setit binecuvntat a drepilor (religiosii .ortodocsi).
Dar. contrar ideilor optimiste ale evoluionistilor. situaia se nruteste din nou. si neamurile postdiluviene:
semiii. iaIetiii si hamiii cad in idolatrie si masonerie. C asa au stat lucrurile ne dovedeste momentul
zidirii Turnului Babel, unirea neamurilor mpotriva lui Dumnezeu:
Pagina | 51


Facerea Cap XI
1. Si era tot pmantul un rost si un glas la toi.
2. Si fu dup ce au purces ei de la rsrit. aflar camp in locul lui Senaar si locuir acolo.
3. Si zise om ctr vecinul su. ,Jenii s facem crmizi si s le ardem in foc`. Si le fu lor crmida in loc
de piatr. si varul le era lutul.
4. Si ziser. ,Jenii s ne zidim nou cetate si turn cruia varful va fi pan in cer. si vom face nou nume
mai nainte decat ne vom risipi pre faa a tot pmantul`.
5. Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele l-au zidit fiii oamenilor.
6. Si zise Domnul. ,Iat. un neam si un rost tuturora. si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dintru
dansii toate cate vor apuca a face.
7. Jenii si. pogorand. s turburm acolo limbile lor. pentru ca s nu aud fiecare glasul aproapelui su`.
8. Si-i risipi pre dansii Domnul de acolo preste faa a tot pmantul. si potolir a face cetatea si turnul.
9. Pentru aceea s-au chemat numele ei Turburare [2]. pentru c acolo au turburat Domnul rosturile a tot
pmantul si de acolo au risipit pre dansii Domnul preste faa a tot pmantul.`
Interesant este Iaptul c Irancmasonii nu Iac de obicei nici o reIerire la acest moment crucial al istoriei
omenirii. n loc de aceasta se Iace o trecere la alt moment important din istoria construciilor: Templul
Regelui Solomon.
Originile societilor Irancmasonice sunt destul de greu de trasat cu siguran. cronologia prezentnd
Iluctuaii semniIicative. Totusi. pentru apariia Irancmasoneriei moderne speculative se propune ca dat
secolul XVII si ca loc Scoia.
Francmasoneria operativ breslele de zidari constructori de catedrale, aveau o organizare n mare parte
secret. bazat pe un .crez IilosoIic comun. cum ar Ii cel mai timpuriu care s-a pstrat. datat n iurul anului
1400 numit The Old Charges, o scriere ermetico-moralist. Doctrina Irancmasoneriei se bazeaz pe o
mitologie proprie. Iiind legat de Egipt si Templul lui Solomon.

Templu francmasonic din Santa Cruz
Pagina | 52

III Regi, Cap. V
1. Si trimise Hiram. impratul Tirului. slugile lui ctre Solomon. pentru c au auzit c pre el au uns intru
mprat in locul lui David. ttane-su. cci iubind era Hiram pre David toate zilele.
2. Si a trimis Solomon ctr Hiram. zicand.
3. ,Tu stii pre tat-meu. David. c nu putea ca s zideasc casa numelui Domnului Dumnezeului meu. de
ctre faa [3] rzboaielor ce l-au incuniurat pre el pan i-au dat Domnul pre ei sub urmele picioarelor lui.
4. Si acum au odihnit Domnul Dumnezul meu mie. pre impreiur nu este hiclean. nu iaste tampinare rea.
5. Si iat. eu zic s zidesc cas numelui Dumnezului meu. in ce chip au grit Domnul ctr David. tatl
meu. zicand. ,Fiul tu. pre care voi da in locul tu pre scaunul tu. acesta va zidi casa numelui Meu`.
6. Si acum porunceste si s-mi taie lemne din Liban. Si iat. robii mei. impreun cu robii ti. si simbria
lucrului tu da-voi ie. dup toate cate vei zice, cci tu stii c nu este la noi stiind lemne a tia. precum
sidonenii`.
7. Si fu dup ce inelese Hiram cuvintele lui Solomon. se bucur foarte si zise. ,Blagoslovit Dumnezeu
astzi. Care au dat lui David fecior inelept preste norodul cel mult acesta`.
8. Si au trimis Hiram ctre Solomon. zicand. ,Auzit-am de toate care ai trimis ctre mine. Eu voi face toat
voia ta la lemne de cedru si de pefcu [4].
9. Robii mei le vor pogori pre ele de la Liban la mare si eu le voi pune pre ele plute, din locul care vei
trimite ctre mine, si le voi scutura pe ele acolo si tu le vei ridica. Si vei face voia mea. ca s dai paine casii
mele`.
10. Si era Hiram dand lui Solomon cedri si pini si toat voia lui.
11. Si Solomon a dat lui Hiram 20 000 de cori [5] de grau si mahil [6] casei lui si 20 000 de veth [7] de
untdelemn pisat; ntr-acest chip da Solomon lui Hiram pre an.
12. Si Domnul au dat inelepciune lui Solomon. in ce chip au grit lui. Si era pace intru miilocul lui Hiram
si intru miilocul lui Solomon. si puser fgduina intru miilocul lor.
Reproducem n continuare pasaie din SInta Scriptur spre a limpezi aspectele ntunecoasei mitologii
francmasonice legate de personajul Hiram, asimilat intr-un fel lui Osiris. Dar nimic de acest fel n Cartea
sInt:
Cap. VII
1. Si a trimis impratul Solomon la Tir si au luat pre Hiram de la Tir.
2. Fecior unii femei vduve. si acesta din felul lui Neftalim. si tatl lui. om tirian. mester de aram si plin de
mestesug si de pricepere si cunostin a face tot lucrul cu aram. Si s duse ctre impratul Solomon si au
fcut toate lucrurile.
3. Si au topit pre cei 2 stalpi la elamul [8] casii. si 18 coi inlimea stalpului. si impreiurul 14 coi
impreiura pre el. si grosimea stalpului. de 4 degete spturile. si asa stalpul al doilea.
4. Si doao glvane [9] deasupra au fcut s le dea preste capetele stalpilor. vrstur de aram, de 5 coi
inlimea unii glvane si 5 coi inlimea glvanei a doua.
5. Si au fcut dou mreie. ca s acopere glavana stalpilor. si mreai la o glvan si mreai la glavana a
doua, si lucru spanzurat. dou randuri de rodii [10] de aram mreiite. lucru spanzurat. rand preste rand. si
asa au fcut la a doua glvan.
6. Si glvane preste capetele stalpilor. lucru de crin. dup elam. de 4 coi.
7. Si polimar [11] preste amandoi stalpii. si deasupra coastelor [12] bold [13]. si de rodii 200 de randuri
preste cpeeaua [14] a doua.
8. Si s-au pus stalpii lui elam al Bisericii si au pus un stalp si au numit numele lui Iacum [15] si au pus
stalpul al doilea si i-au numit numele lui Voloz [16].
9. Si preste capetele stalpilor. lucru de crin, si s svarsi lucrul stalpilor.
Arhitectura SIntului Templu din Ierusalim a Iost preluat de nesInta masonerie cu simbolistica minilor
czute ale .Irailor arhiteci: .De Iiecare parte a usii se aIl o coloan goal. din bronz. avnd un capitol
Pagina | 53

suportnd rodii ntredeschise. Pe trunchiul coloanei din stnga de la intrare. adic coloana aIlat la nord. se
gseste litera J (de la Jakin) pe cea a coloanei din dreapta. sau la miaz-zi. se aIl litera B (de la Boaz). |17|
Cu timpul masoneria operativ este nlocuit de masoneria speculativ ai crei membri provin la nceput din
rndurile burgheziei scoiene si engleze avnd ca reprezentani pe scoianul William Schaw (1550-1602) si
pe astrologul britanic Elias Ashmole (1617-1692). iniiat n anul 1646.
2. VARIANTE. REPREZENTANI.
Fiind rodul intrigilor omenesti. masoneria cunoaste o serie ntreag de variante. rituri. .acceptate.
.regulate sau tot soiul de dizidente. De aceea. socotim suIicient n iconomia lucrrii noastre a descrie ca
exemplu ritualurile de iniiere n masoneria suedez:
GRADUL I Discipolul Sf. Ioan
Acesta este primul grad, care are un ritual de debut, din care fac parte sbii. bastoane si altele. Viitorul
discipol este legat la ochi si rspunde la unele ntrebri. Are loc iurmntul de tcere. iar maestrul de
ceremonie spune c acela care ncalc iurmntul va Ii nIisat unui tribunal competent. Discipolul trebuie
s rspund acum la ntrebarea: Esti gata s-i amesteci sngele cu cel al conIrailor? si maestrul care Iace
iniierea bate de trei ori ntr-un compas ndreptat spre inima neoIitului.
GRADUL III Maestrii Sf. Ioan
Localul va Ii o capel mortuar ntunecat. n miilocul camerei se aIl un cosciug iar pe capacul acestuia se
aIl un cap de mort. Pe altar se aIl o Biblie. un craniu si dou oase de mort ncrucisate. Acum are loc o
nmormntare ritual. Cel ce va deveni maestru al SI. Ioan se ntinde n cosciug si este purtat n sunete de
muzic mortuar. Se mai introduce si o alt noiune de ctre maestru: Mac-Benac. ceea ce nseamn
carnea se desprinde de pe oase. sau cu alte cuvinte corpul a nceput s se descompun. Maestrul spune
memento mori. O mistrie atrn de o panglic albastr pe sorul maestrului SI. Ioan.
GRADELE IV-V Discipolii sau confraii Sf. Andrei
.Cel care va Ii discipol sau conIrate n loia SI. Andrei este expus acum unei noi incursiuni simbolice pe
trmul morii. El merge singur printr-un coridor decorat cu capete de mort si oase. n Iinal. maestrul
ndreapt pumnalul ritual ctre ochiul drept al neoIitului. apoi ctre gura acestuia.
GRADUL VI Maestrii Sf. Andrei
Pe altar se aIl se aIl Biblia. o lamp. trei sIesnice cu trei brae si un craniu de mort pe dou oase
ncrucisate. ntr-o camer alturat. pe podea. se aIl un cosciug. Discipolul devine aici maestru al SI.
Andrei. I se leag o panglic la gt si maestrul deputat spune: Pe baza angaiamentelor Icute de tine. te leg
cu aceast panglic aurit legmntului. astIel nct. dup terminarea probei s devii o verig din
inseparabilul nostru lan Iresc..
GRADUL VIII Cavaler Templier
Pentru acela care este numit cavaler templier se deschide o lume mult mai larg. care este necunoscut celor
de grade inIerioare. Ordinul are o capel proprie. Pentru ritualul de grad VIII. n camera de pregtire se aIl
o mas cu o Biblie deschis. Acolo sade maestrul de ceremonii care deine un Iormular cu 9 angaiamente pe
care aspirantul trebuie s le semneze. n marea sal a capelei. altarul este mbrcat n negru. Cosciugul este
acoperit cu o pnz neagr cu margine de aur. Pe aceasta este cusut o cruce rosie. Cel ce va deveni Cavaler
Templier sau mai complet. Mult Strlucitor Cavaler al Ordinului Templierilor al Domnului nostru Isus
Cristos sInt si srac se va mbrca dinainte n armur de cavaler.
GRADUL IX Gradul Luminii
Pentru ritualul de gradul IX este nevoie de mai multe ncperi: camera de pregtire. camera capitoliului.
camera alb si camera de curire. Toi cavalerii ordinului poart haine albe si pumnale.
Pagina | 54

GRADUL X:1 si X:2. Gradul Secret
Gradul al zecelea este mprit n dou: unul deschis. cunoscut. X:1. si altul care. pn n prezent este strict
secret. X:2. respectiv Legmntul intern. care necesit ritualuri de snge. Ceremonia pentru X:1. cuprinde
angaiamente si proceduri simbolice. maestrul de ceremonii bate n altar si toi cei de Iat pornesc n
procesiune ctre capel. iar acolo un preot conduce un ritual cu Irngerea pinii. naintea ceremonialului
pentru gradul X:2 se aminteste solicitantului iurmntul Icut de acesta nc de la gradul I asupra
amestecului de snge. iar apoi acesta va trebui s-l exercite. Un preot ia cupa ordinului n care se aIl vin.
nainte, cel care voia s Iie primit se tia la degetul mare de la mna dreapt si picura snge n cup. Astzi.
acest lucru se Iace doar simbolic. ConIorm ritualului. preotul ia si aduce o cup de cristal cu snge vechi. al
Irailor deia primii. si las doar trei picturi s se amestece cu vinul cel rosu din cupa Ordinului. Preotul
citeste ceva din Biblie si invit pe aspirant s bea din amestecul de vin cu snge. Apoi bea si preotul nsusi si
trimite amestecul de vin cu snge si celorlali conIrai ce se aIl n iurul altarului.
GRADUL XI Gradul de maestru Templier
Acest grad este de Iapt o Iuncie care decerneaz titlul de 'Mult Iluminat Frate Cavaler si comandor al
Crucii rosii. n timpul ceremoniei. cosciugul se aIl n miilocul slii nconiurat de 81 de lumnri aprinse.
Maestrul cel mare deschide adunarea. un preot conduce rugciunea si cntrile de psalmi. Cavalerul care va
Ii primit n noul grad este adus n sal mbrcat n mantie alb. iar ceremonialul are multe similitudini cu
hirotonirea de preoi sau clugrirea din biserica romano-catolic. |18|
3. REPREZENTANI
Pe reeaua internet se pot accesa mai multe documente legate de prezentarea unor Iiguri marcante ce au Icut
sau Iac parte din masonerie. Iat un extras de acest gen:
Lista Francmasonilor renumii:
PRESEDINTI S.U.A: George Washington. James Monroe. Andrew Jackson.. Theodore Roosevelt..
Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman, Lyndon B. Johnson, Gerald R. Ford.
LIDERI POLITICI: Winston Churchill. Simon Bolivar.. Benito Juarez. Edward VII. George VI.. Pandit
Nehru. Laios Kossuth.. Giuseppe Mazzini. Eduard Benes.. Regele Hussein al Iordaniei. Yasser AraIat.
Francois Mitterand. Helmut Kohl. Gerhard Shroeder. Tony Blair. Yikzak Rabbin. Cecil Rhodes..
Beniamin Franklin.. Rev. Jesse Jackson.. Robert Dole.. Al Gore, Printul Phillip, Zbigniew Brzezinski,
Lordul Peter Carrington. Andrew Carnegie. W. Averell Harriman. Henry Kissinger.. Robert McNamara.
ARTISTI: W.A. Mozart. Leopold Mozart. Ludwig van Beethoven. Jean Sibelius. Franz Liszt. JoseI
Haydn.. Richard Wagner.. George Gershwin.. Count Basie. Louise Armstrong. Nat King Cole.
Giacomo Meyerbeer.. John Wayne.. Clarke Gable.. Ernest Borgnine. Oliver Hardy.. Walt Disney.
Duke Ellington. Douglas Fairbanks. Leonardo da Vinci.. Bob Hope. Harry Houdini. Al Jolson.. Harold
C. Lloyd.. Ronald Reagan.. Peter Sellers. William Shakespeare.. Cecil B. DeMille.
MAGNAI AI FILMULUI: Jack Warner. Louise B. Mayer (MGM). Darryl F. Zanuck (20th Century Fox)
INDUSTRIE. COMER. FINANE: Henry Ford.. Walter P. Chrysler.. Pehr G. Gyllenhammar (Volvo),
Percy Barnevik (ABB). Andre Citroen. Samuel Colt (Colt revolver).. Iamilia RockeIeller. Iamilia
Rothschild. King C. Gillette (lame de ras). Charles C. Hilton (Hilton hotels). Sir Thomas Lipton (Tea)..
Ransom E. Olds (Oldsmobile), David SarnoII (printele televiziunii).. Edgar BronIman Jr. (Seagram
Whiskey), Rich DeVos (Amway), Alan Greenspan (Fed. Reserve), Giovanni Agnelli (FIAT), Peter
Wallenberg (SE-Bank Sweden)
Pagina | 55

AVENTURIERI: Charles A. Lindbergh.. Roald Amundsen. Amiralul Richard Byrd.. Casanova, William
'BuIIalo Bill Cody. Davy Crockett..
FILOSOFI: Johann Wolfgang von Goethe, Gotthold E. Lessing, Voltaire
ASTRONAUI: Buzz Aldrin. Neil Armstrong. Leroy Gordon Cooper.. Edgar D. Mitchell.. John Glenn
SCRIITORI: Mark Twain, Sir Walter Scott. Rudyard Kipling. Robert Burns.. Heinrich Heine..
Alexander Puskin. Sir Arthur Conan Doyle. Jonathan SwiIt. Oscar Wilde. Jules Verne. H.G. Wells. Robert
Burns. Carlo Collodi (Pinocchio). Edward Gibbon.. Rudyard Kipling.. Lewis Wallace (Ben Hur).
Alexander Pope
STIIN: Carl Sagan. Hans C. Orsted. J.J Frk. von Berzelius.. Albert Abraham Michelson (viteza
luminii).. C.F.S. Hahnemann (homeopatia).. Alexandre Gustave EiIIel.. Joseph Ignance Guillotin
(inventatorul ghilotinei).. Franz Anton Mesmer (hipnotismul), Albert Einstein, A.J. Sax (saxophone)
DIVERSI: Frederic A. Bartholdi (Statuia Liberttii). Daniel Carter Beard (Iondatorul Boy Scouts).
EDUCATIE: Leland Stanford (Railroads & Stanford University)
LIDERI RELIGIOSI: Billy Graham. Rev. Jesse Jackson.. Joseph Smith (Iondatorul Mormonilor)..
Brigham Young (al doilea lider Mormon).. Aleister Crowley (Satanist). Gerald B. Gardner (Wiccan).
Wynn Westcott (Golden Dawn)
ORGANIZAII: Jean Henry Dunant (Crucea Rosie). Melvin Jones (Lions Int.). Giuseppe Mazzini
(Iluminati Italiei), Albert Pike (Ku Klux Klan)
SERVICII SECRETE: Edgar Hoover. [19]
Lista de mai sus este desigur greu de veriIicat n totalitate. iar numele sunt nsiruite aleatoric.
Crestinul ortodox nu se va impresiona de rsuntoarele nume de mai sus. stiind bine c n mpria lui
Dumnezeu altele vor Ii criteriile si iudecile Sale. Iar ceea ce pare a Ii realizare si slav intru propsirea si
Iericirea omenirii va Ii gsit ca trgnd usor la cntar.
Pagina | 56


Ceremonie francmasonica de initiere din sec. XVIII
4. POZIIA BISERICII. HOTRARILE BISERICII ORTODOXE PRIVITOARE LA
MASONERIE: CIPRU, GRECIA. ROMNIA
Nu trebuie s uitm c Ienomenul masonic a ptruns si n spaiul ortodox. n secolul al XIX-lea Biserica
Ortodox a reacionat cu asprime. osndind Irancmasoneria ntr-o seam de documente. dintre care amintim:
AFURISANIA MPOTRIVA MASONERIEI DAT DE CTRE CIPRIAN. ARHIEPISCOPUL
CIPRULUI (1815)
.Prin urmare. spunem c. oricine Iiind mbrcat n sIintele vesminte cu epitrahil si omoIor. si un astIel de
om v va bine vesti vou o alt Evanghelie aIar de ceea ce am bine vestit vou. mcar de ar Ii si nger din
cer. anatema s Iie. (Galateni. I. 8-9) |20| Deci. orici se altur cu grbire acestei sluibe drcesti si
nelegiuite a Irancmasoneriei. si toi cei ce ii urmeaz n mndria si rtcirea lor. s Iie aIurisii si dai
anatemei de ctre Tatl. Fiul si SIntul Duh. Dup moarte. ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare.
Suspinnd si tremurnd. precum Cain. vor Ii ei asupra pmntului. (Facere IV. 14) .|21| Pmntul se va
deschide si ii va nghii ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI. 31-32) [22]. Urgia lui Dumnezeu va fi asupra
capetelor lor. si partea lor cu Iuda vnztorul. ngerul Domnului ii va izgoni cu sabia de Ioc. si. pn la
sIrsitul vieii lor. nimic nu vor dobndi. Fie ca lucrrile si mestesugurile lor s Iie blestemate si s se nece
intr-un nor de praI. ca o arie de treierat n miezul verii. Si toi cei ce vor strui n rutatea lor vor avea parte
de o atare rsplat. Dar toi cei ce vor iesi din miilocul lor si se vor deosebi. si vor scuipa urcioasa lor
erezie. si se vor lepda de blestemata lor mndrie. unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adic vor
Ii binecuvntai si iertai de ctre Tatl. Fiul si SIntul Duh. Treimea cea singur neamestecat si
nedesprit. Unul Dumnezeu n Iiin. si de ctre noi. smeriii Si sluiitori.(Declaraia lui Ciprian.
Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)
Francmasonii nu s-au cutremurat de aceast aIurisanie si au continuat lucrarea lor de aducere a duhului
cainit n spaiul rsritean ortodox. ncepnd cu anul masonic 1848. Se cunosc aciunile lor de modernizare a
statelor din aceast zon. printre care si Romnia. Are loc o slbire tot mai accentuat a duhului tradiional
ortodox. si nlocuirea lui cu cel secularizat, importat din lojile apusene franceze.
Ceea ce este cel mai grav. este Iaptul c masonii au ptruns n Biseric. si nu numai n compartimentul laic:
.Iat aici. n cartea Iratelui Dan A. Lzrescu. Romnii n francmasoneria universal, pe care a editat-o
Pagina | 57

Centrul Naional de Studii Francmasonice |23| da. exist si asa ceva avei o list de ierarhi ai Bisericii
Ortodoxe Romne:
- arhimandritul Gherasim de la Mitropolia Moldovei [24], cel care traduce Taina francmasonilor [25] la
1787;
- episcopul Melchisedec SteInescu |26|. al crui rol n lupta pentru Unire la 1859 este arhicunoscut.
ministru n guvernul Koglniceanu. aprtor al autoceIaliei Bisericii Romne Iat de Patriarhia de la
Constantinopol;
- arhiereul Filaret Scriban |27|. proIesor de teologie la Universitatea din Iasi. lupttor pentru Unire. deputat
si senator n Parlamentul trii;
- episcopul-crturar Gherasim Clipa |28|. care la cumpna dintre veacurile XVIII si XIX. strnge n iurul lui
o adevrat scoal de clugri crturari-francmasoni;
- episcopul AmIilohie Hotineanul |29|. autor de manuale |30| scolare;
- mitropoliii Leon Gheuca |31|. Dionisie Lupu |32|. Atanasie Stoianescu |33| sau. mai aproape de zilele
noastre. Irineu Mihlcescu |34|.
S nu-l uitm si pe traductorul Bibliei. printele-scriitor Gala Galaction [35].
Se spune acelasi lucru chiar si despre primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne. Miron Cristea |36|. Iost
regent n timpul minoratului regelui Mihai. |37|
Dac pentru Irancmasoni cei de mai sus reprezint o legimitate onorabil. nu acelasi lucru se ntmpl n
cadrul Bisericii.
Secolul XX a dus la o conIruntare de mari proporii si o crestere a activitii masoneriei internaionale.
Biserica Ortodox continu s suIere de pe urma acestei mari ncercri.
n anul 1933 a Iost rndul Bisericii Greciei s se pronune asupra masoneriei:
DECLARAIE OFICIAL A BISERICII GRECIEI PRIVIND MASONERIA (1933) [38]
Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei n sedina din 12 octombrie 1933. s-au ocupat de studierea si
examinarea societii secrete internaionale Francmasoneria. Au ascultat cu atenie expunerea introductiv
a Comisiei celor patru episcopi ce au alctuit-o din nsrcinarea primit de la SIntul Sinod n precedenta sa
sedin; de asemenea poziia Facultii de Teologie a Universitii din Atena si n mod special prerea n
aceast problem a proIesorului Panag Bratsiotis. De asemenea au luat n considerare inIormaiile asupra
acestei chestiuni aprute n Grecia sau n strintate.
'Francmasoneria nu este o societate Iilantropic sau o scoal IilosoIic. ci constituie un sistem mistagogic ce
aminteste de vechile credine pgne din care provine si a cror continuare si rod este. Acest lucru nu este
numai recunoscut de membrii proemineni ai loielor. ba ei chiar declar acest lucru cu mndrie. aIirmnd
literal: 'Francmasoneria reprezint supravieuirea credinelor antice si poate Ii numit pstrtoarea lor;
'Francmasoneria izvorste din misterele egiptene; 'umilul atelier al Loiei Masonice nu reprezint altceva
dect pesterile si ntunericul cedrilor Indiei. necunoscutele adncuri ale Piramidelor. criptele mreelor
temple ale lui Isis; n misterele grecesti ale Masoneriei. mergnd pe strlucitoarele drumuri ale nelepciunii
deschise de marii iniiai Prometeu. Dionisos si OrIeu. se aIl Iormularea eternelor legi ale universului!
Aceast legtur intre Masonerie si vechile credine idolatre este mrturisit de toate ritualurile ce sunt
interpretate n timpul iniierilor. Ca si n ritualurile vechilor credine idolatre unde viata si moartea zeului
erau imitate. n aceast repetare imitativ a zeului. iniiatul murind o dat cu moartea patronului cultului.
care ntotdeauna era o persoan mitologic personiIicnd Soarele sau natura care moare iarna si nvie
primvara. tot astIel se ntmpl si n cea de-a treia treapt a iniierii n Masonerie. cnd este repetat
moartea lui Hiram patronul Masoneriei. repetare n care iniiatul este supus acelorasi lovituri. cu aceleasi
Pagina | 58

instrumente si n aceleasi zone ale corpului ca si Hiram. Dup cum mrturiseste un important Irancmason.
Hiram este 'ca si Osiris. ca si Mithra. ca si Bachus una din personiIicrile Soarelui. AstIel Masoneria este.
cum s-a si recunoscut. o religie Ioarte diIerit. separat si strin de credina crestin. Acest lucru este artat
Ir nici o ndoial de Iaptul c ea are propriile-i temple cu altare pe care sluiitorii lor le numesc 'ateliere ce
nu pot avea mai putin istorie si sIinenie dect Biserica si le caracterizeaz ca Iiind temple ale virtuii si
nelepciunii unde Fiina Suprem este adorat si unde este nvat adevrul. si are propriile ceremonii
religioase. ca ceremonia adoptrii botezul masonic. ceremonia recunoasterii coniugale cstoria
masonic. ritualul morii. consacrarea templului masonic si altele. si are propriile iniieri. propriul
ceremonial ritual. are ordine ierarhic proprie si o disciplin bine ntemeiat. Din existenta agapelor
masonice. a srbtoririi solstiiilor de var si de iarn se poate concluziona c Masoneria este o religie
Iiziolatr (adorarea naturii). Este adevrat c la prima vedere Francmasoneria se mpac cu oricare alt
religie pentru c nu d nici o important religiei creia iniiatul ii aparine. Acest lucru se explic prin
caracterul sincretic pe care l posed. chiar acest caracter dovedind c ea si are rdcinile n vechile credine
idolatre care acceptau spre iniiere pe adoratorii oricror ali zei. Dar ca si credinele idolatre. nciuda
aparentului caracter de tolerant si acceptare a zeilor strini. prin acest caracter sincretic submineaz si
treptat zdruncin ncrederea n celelalte religii astIel nct Francmasoneria. care ncearc s nglobeze treptat
ntreaga omenire si care promite perIeciunea moral si cunoasterea adevrului. astzi vrea s se ridice n
poziia unei super-religii. privind la celelalte religii (neexceptnd crestinismul) ca Iiindu-i inferioare. Astfel
induce adepilor si ideea c numai n loiele masonice se taie si se sleIuieste piatra cea necuprins si
neneleas. Si Iaptul c numai Francmasoneria creeaz o Iraternitate excluznd orice alte legturi (ce sunt
considerate de Masonerie ca Iiind inIerioare. chiar cnd e vorba de Biserica crestin) dovedind Ir tgad
preteniile sale de supra-religie. Aceasta nseamn c. prin iniierea masonic. crestinul aiunge Irate cu
musulmanul sau cu budistul. n timp ce crestinul neiniiat n Masonerie devine pentru el un strin. Pe de alt
parte. Francmasoneria prin continua exaltare a cunoasterii si prin ncuraiarea liberei cugetri 'nepunnd nici
o stavil cutrii adevrului (dup cum aIirm n Constituia si riturile sale). si chiar mai mult. prin
adoptarea asa-zisei etici naturale se arat a Ii n opoziie total cu religia crestin. Crestinismul
propovduieste credina nainte de toate. ngrdind raiunea omeneasc cu graniele trasate de revelaia
dumnezeiasc. conducnd la sIinenie prin miilocirea harului dumnezeiesc. Cu alte cuvinte. Crestinismul
Iiind o religie a revelaiei. cu dogmele si adevrul su. cere mai nainte de toate credin si si ntemeiaz
morala pe harul dumnezeiesc; Irancmasoneria accept numai adevrul natural si aduce adepilor si libera
cugetare si investigarea realitii numai cu aiutorul raiunii. si bazeaz morala numai pe Iorele naturale ale
omului si are numai scopuri omenesti. Incompatibilele contradicii dintre Crestinism si Francmasonerie sunt
clare. Este Iiresc Iaptul c diIerite denominaiuni crestine au luat poziie mpotriva Francmasoneriei. Nu
numai Biserica Catolic. pentru propriile-i motive. a nIierat prin numeroase enciclice papale miscarea
masonic. ci si comunitile luterane. metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca Iiind incompatibil cu
crestinismul. Mai mult ca oricare. Biserica Ortodox. pstrnd n integralitatea sa tezaurul credinei crestine.
i s-a mpotrivit de Iiecare dat cnd chestiunea Francmasoneriei a Iost ridicat. De curnd. Comisia Inter-
Ortodox. ntrunit la muntele Athos si la care au luat parte reprezentanii tuturor bisericilor autoceIale
ortodoxe. au caracterizat Masoneria ca Iiind 'un sistem anticrestin. subversiv. Adunarea Episcopilor greci
n sedina mai sus menionat a ascultat si a acceptat urmtoarele concluzii care au Iost Iormulate pe baza
cercetrilor si a discuiilor de ctre Prea SIinia Sa Arhiepiscopul Hrisostom al Atenei:
Francmasoneria nu poate fi compatibil cu crestinismul atata timp cat ea rmane o organizaie secret
acionand si propovduind in ascuns. glorificand raionalismul. Francmasoneria accept in randurile
membrilor si nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare. clerului nu-i poate fi permis s fac
parte din aceast organizaie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar s fie atras
atenia acelora care au intrat in Masonerie fr ganduri ascunse si fr s se fi lmurit ce este intr-adevr
Masoneria. s rup orice legtur cu ea. crestinismul fiind singura religie care inva adevrul absolut si
care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si ntr-un singur glas
episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declar c toi fiii credinciosi ai Bisericii trebuie s se
fereasc de Francmasonerie. Cu nestrmutat credin in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem
rscumprarea. prin sangele Lui si iertarea pcatelor dupre bogia darului Lui. pre care l-a prisosit ntru
Pagina | 59

noi. intru toat inelepciunea si priceperea (Efeseni I. 7-8 [39]) intru adevrul revelat de El si propovduit
de Apostoli. nu prin cuvinte inelepte ci imprtsindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curai si
mantuii spre viat vesnic. nu trebuie s decdem din harul lui Hristos devenind prtasi la inchinarea
pganeasc. Este impotriva firii s aparii lui Hristos si in acelasi timp s caui usurare si perfeciune
moral inafara Lui. Acestea fiind spuse. toi cei care au luat parte la iniierile masonice. de acum trebuie s
rup orice legtur cu loiele si activitile masonice. asigurandu-se astfel de reinnoirea legturilor. slbite
de ignorant. cu Dumnezeul si Mantuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteapt cu
dragoste acest lucru de la cei iniiai in loie. fiind incredinat c muli dintre ei au primit iniierea
masonic nestiind c prin aceasta ei au trecut la alt religie. ci au fcut-o din ignoran crezand c nu au
fcut nimic potrivnic credinei prinilor lor. Incredinandu-i dragostei. si in nici un caz ostilitii sau
adversitii fiilor credinciosi ai Bisericii. Adunarea Episcopilor ii indeamn s i se alture in rugciune ca
Domnul Iisus Hristos Calea. Adevrul si Jiata s-i lumineze si s-i intoarc la adevrul de care prin
ignoran s-au deprtat.
Stimulai de acest context. dar si de ctre adevrul de credin. sinodalii nostri au iesit n Iaa naiunii cu o
declaraie de condamnare a masoneriei. si aceasta desi capii statului si Bisericii din acel timp. regele Carol al
II-lea si patriarhul Miron Cristea aveau mari aIiniti cu instituia n cauz.
B.O.R. SI FRANCMASONERIA
Temei Nr. 785/1937. .P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului. d citire reIeratului cu studiul asupra
francmasoneriei, ce i s-a cerut de SI. Sinod nc din anul 1934.
SI. Sinod nsusindu-si concluziile din reIerat hotrste:
I. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrin. ca organizaie si ca metod de lucru ocult si in special
pentru urmtoarele motive.
1. Francmasoneria nva pe adepii ei s renune la orice credin si adevr revelat de Dumnezeu.
ndemnndu-i s admit numai ceea ce descoper cu raiunea lor. Ea propag astIel necredina si lupta
mpotriva crestinismului ale crui nvturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai muli
intelectuali s si-i Iac membri si obisnuindu-i pe acestia s renune la credina crestin. Francmasoneria ii
rupe de la Biseric. si avnd n vedere inIluenta nsemnat ce o au intelectualii asupra poporului. e de
asteptat ca necredina s se ntind asupra unor cercuri tot mai largi. n Iaa propagandei anticrestine a
acestei organizaii. Biserica trebuie s rspund cu o contrapropagand.
2. Francmasoneria propag o concepie despre lume panteist-naturalist. reprobnd ideea unui Dumnezeu
personal deosebit de lume si ideea omului ca persoan. deosebit. destinat nemuririi.
3. Din raionalismul si naturalismul su. Francmasoneria deduce n mod consecvent o morala pur laic. un
nvmnt laic. reprobnd orice principiu moral .heteronom si orice educaie ce rezult din credina
religioas si din destinaia omului la o viat spiritual etern. Materialismul si oportunismul cel cras n toate
aciunile omului. este concluzia necesar din premisele Francmasoneriei.
4. n loiile Irancmasone se adun la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria susine c numai cei ce se
adun n loiile ei cunosc adevrul si se nal deasupra celorlali oameni. Aceasta nsemneaz c crestinismul
nu d nici un avantai n ce priveste cunoasterea adevrului si dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica
nu poate privi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos s Iie considerai intr-o situaie
superioar crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevrurilor celor mai nalte si al mntuirii.
5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor precrestine. Chiar dac unii adepi nu dau
nici o nsemntate acestui cult se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult s exercite o
Pagina | 60

oarecare Ior quasi-religioas. n orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea s se substitue oricrei alte
religii. deci si crestinismului.
n aIar de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are n considerare si motive de ordin social cnd
ntreprinde aciunea sa contra Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un Ierment de continu si subversiv subminare a ordinei sociale prin aceea c si
Iace din Iuncionarii Statului. din oIieri. unelte subordonate altei autoriti pmntesti dect aceleia care
reprezint ordinea stabilit vizibil. Ii Iace unelte nmna unor Iactori nestiui nc nici de ei. avnd s lupte
pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupt nesincer. pe la spate; niciodat nu exist siguran
n viaa Statului si n ordinea stabilit. E o lupt ce ia n spriiinul ei minciuna si ntunericul. mpotriva
iurmntului crestinesc pe care acei Iuncionari l-au prestat Statului. ei dau un iurmnt pgnesc.
7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale. voite de Dumnezeu. conIorm creia omenirea e compus
din naiuni. Biserica Ortodox care a cultivat totdeauna speciIicul spiritual al naiunilor si le-a aiutat s-si
dobndeasc libertatea si s-si menin Iiina primeiduit de asupritori. nu admite aceast lupt pentru
exterminarea varietii spirituale din snul omenirii.
Msurile cele mai eIicace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui dusman al lui Dumnezeu. al ordinei
social-morale si al naiunei. sunt urmtoarele:
1. O aciune persistenta publicistic si oral de demascare a scopurilor si a activitii neIaste a acestei
organizaii;
2. ndemnarea intelectualilor romni. care se dovedesc a Iace parte din loii. s le prseasc. n caz contrar.
Fria Ortodox Romn extins pe toat ara va Ii ndemnat s izoleze pe cei ce preIer s rmn n
loji.
Biserica le va reIuza la moarte sluiba nmormntrii. n caz c pn atunci nu se ciesc.
De asemenea. le va reIuza prezenta ca membri n corporaiile bisericesti.
3. Preoimea va nva poporul ce scopuri urmreste acela care e Irancmason si-1 va sItui s se Iereasc si
s nu dea votul candidailor ce aparin loiilor.
4. SI. Sinod acompaniat de toate corporaiunile bisericesti si asociaiile religioase se va strdui s conving
Guvernul si Corpurile legiuitoare s aduc o lege pentru desIiinarea acestei organizaii oculte. n caz c
Guvernul nu o va Iace. SIntul Sinod se va ngriii s Iie adusa o astIel de lege din iniiativ parlamentar.
II. Intreg referatul impreun cu concluziile se va tipri in brosur prin Consiliul Central Bisericesc si se va
intrebuina ca miiloc de propagand impotriva francmasoneriei.
.P.S. Patriarh prezint declaraia Icut n Iata Sa. a delegailor loiei Irancmasone naionale n Irunte cu d-l
Pangal. prin care aduc la cunostin c aceste loii se autodizolv. spre a nu Ii conIundate cu Loia Marelui
Orient si spre a nu se crede c este mpotriva culturii sentimentelor monarhice. naionale si crestine. El d.
Pangal n numele delegailor declar c toi membrii loielor Irancmasone naionale sunt buni Iii ai
Bisericii Ortodoxe.
SI. Sinod ia act cu satisIacie de declaraia d-lui Ion Pangal si a celorlali conductori ai masoneriei naionale
romne. cetit n ziua de 25 Februarie a.c. n Iaa .P.S. Patriarh Miron. prin care anun c aceasta
organizaie se autodizolv. Este prin urmare de sine neles c hotrrea SI. Sinod privitoare la masonerie nu
se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exist.
Pagina | 61

La orele 13 .P.S. Patriarh. ridic sedina. prorognd SI. Sinod pentru data de 29 Martie a.c.. orele 10
dimineaa.
PRESEDINTE.
(ss) MIRON
Secretar,
(ss) f GALACTION CRAIOVEANU
RELUAREA OSANDIRII MASONERIEI DE CTRE BISERICA CIPRULUI (1993)
.SI. Sinod. n sedina sa din 11 Iebr. 1993. studiind documentul semnat si depus la acesta de ctre mai mult
de 11000 de credinciosi ortodocsi membri ai pliromei (plenului) SIintei noastre Biserici a Ciprului. prin care
se cerea Iixarea poziiei oIiciale a Bisericii Ortodoxe Iat de masonerie si condamnarea acesteia spre luarea
la cunostin si Ierire a credinciosilor. comunic cele de mai ios:
Masoneria este o organizaie n aIara Bisericii noastre Ortodoxe. cu o concepie despre lume care nu duce
ctre principiile credinei noastre ortodoxe. Prin ceremoniile secrete oIiciate n ntuneric si prin modurile de
iniiere a adepilor ei. cu iniiatori n cele sIinte (tainele) .preoi si arhierei si iniiai. se autopropune ca un
Iel de alt religie. Se prezint chiar ca o suprareligie si cultiv sincretismul. adic egalizarea si amestecarea
tuturor religiilor din lume. ceea ce este de neacceptat si de condamnat pentru adevrul credinei n Hristos.
Pentru toate acestea masoneria nu a Iost niciodat aprobat de Biseric. Aceasta a condamnat n mod repetat
si condamn organizaiile secrete de orice natur. mai ales cnd acestea sunt ntreesute cu ceremonii care au
coloratur religioas.
Hristos este Lumin. Adevr. Viat. si adeptul adevrat al lui Hristos trebuie s triasc si s lucreze n
cadrul acestei lumini si s evite cte se svrsesc n ntuneric. Pentru aceea. crestinul adevrat. si nu numai
dup nume. nu poate s Iie membru sau adept al masoneriei.
Principiile ntr-aiutorrii. care sunt prezentate a Ii proIesate de masoni. exist din belsug si n crestinism.
Prin urmare. crestinul care doreste s practice aceste principii. poate s o Iac n cadrul Bisericii si prin
Biseric. Nu este nevoie s se ncadreze n organizaii secrete si de provenien dubioas.
De altIel. dup cum ne spune Apostolul Pavel .ce mpreunare are lumina cu ntunericul? (2 Corinteni VI.
14). Domnul nostru Iisus Hristos ne nva c .tot cela ce Iace rele. urste Lumina; si nu vine la Lumin. ca
s nu se vdeasc lucrurile lui. Iar cela ce Iace adevrul. vine la Lumin; ca s se arate lucrurile lui. c ntru
Dumnezeu sunt lucrate. (Ioan III. 20-21).
Pentru aceea. sIatul Bisericii ctre membrii pliromei sale. n ceea ce priveste situarea lor Iat de masonerie.
este aceea pe care o arat Apostolul Pavel n Epistola ctre EIeseni: .nu v amestecai cu Iaptele cele Ir de
road ale ntunericului. ci mai vrtos si mustrai. iar toate vdindu-se de lumin se arat; c tot ce se arat
lumin este. (EIeseni. V. 11. 13) Rmnei deci. atasai n mod statornic la lumina vesnic a lui Hristos si n
cadrul acesteia alctuii-v viata si croii-v calea! |40|
Dac vom compara cele patru poziii oIiciale si normative ale Ortodoxiei privitoare la Irancmasonerie. si
anume. Cipru 1815. Grecia 1933. Romnia 1937 si din nou Cipru 1993. constatm. ca un numitor comun.
osndirea acestei miscri.
Totusi. se poate observa un Iel de diminuare a consistentei si triei declaraiilor respective. si chiar o
tendin de treptat secularizare. Tonul duhovnicesc si bisericesc al primei aIurisanii se diminueaz pe
parcurs. lucru ce trdeaz un Iel de slbire si de deplasare a perspectivei ctre lumea aceasta. lucru ce
micsoreaz eIicienta acestor aciuni.
Pagina | 62


n Romnia. Cavalerii de Malta si fac ritualurile n biserici ortodoxe



n Romnia activeaz. ca si pe plan internaional. dou .aripi ale
Cavalerilor de Malta: .Ordinul Suveran Militar de Malta. renIiinat
n 1990 si .Ordinul Suveran SIntul Ioan de Ierusalim. Cavaleri de
Malta adus n ar n 2003 de omul de aIaceri Constantin Buzatu si
orientat mai mult spre Rusia.

ConIorm unor date publicate de Romnia Liber. Ordinul Suveran
Militar de Malta numr n Romnia .16 cavaleri si 1200 de
voluntari organizai n 26 de Iiliale. Dintre acestia. cinci cavaleri au
Iost numii n februarie 2007.

Cealalt ramur ine de sistemul Prioratelor naionale instituit de o
ConIederaie a Cavalerilor Cruciai. organizaie internaional care se
prezint ca avnd 30.000 de membri la nivel mondial. dintre care
aproximativ 200 sunt romni. Prioratele au aprut n primul rnd din
cosiderente materiale. n urma unor nelegeri ntre cavaleri si Rusia arist. pentru ca acestia s nu piard
controlul Iinanciar al unor zone cucerite de rusi n care ei aveau deia multe investiii. Primele priorate au fost
nregistrate legal n 1911. Anul 1955 a reprezentant un moment foarte important, ntruct li s-a recunoscut
acestora dreptul de a constitui o Iederaie supranaional.

n ultima perioad. cele dou ramuri romnesti ale Cavalerilor de Malta au prut s intre ntr-o lupt Iis n
goan dup prozelii. Dup ce .Ordinul Suveran SIntul Ioan de Ierusalim i-a iniiat pe actorul Jean
Constantin si pe prinul Dimitre Sturza la Suceava. Ordinul Suveran Militar de Malta a ripostat organiznd
n premier la Bucuresti o ceremonie public de primire a unor cavaleri. Presa a relatat pe un ton Ioarte
favorabil aceste evenimente, ajungndu-se pn acolo nct postul de televiziune Realitatea TV a transmis n
direct ceremonia. care a durat mai bine de dou ore.

A urmat apoi un tir de declaraii de pres n care Constantin Blceanu Stolnici. reprezentantul Ordinului
Suveran Militar de Malta si Dorin Potolinc. Mare Prior pentru Europa de Est. reprezentant al Ordinul
Suveran Sfntul Ioan de Ierusalim se acuzau reciproc de impostur si si arogau statul de .singuri si
adevrai Cavaleri de Malta.

n iunie 2007. Romnia a devenit priorat. ceea ce nseamn c a Iost admis n Federaia supranaional. Cu
aceast ocazie. la Arad au mai Iost numii patru cavaleri. Fiecare
dintre ei au trebuit s scoat din buzunar 486 de euro ca tax de
primire n Ordin. la care se adaug o cotizaie anual de 50 de euro.
dup cum a declarat presei cel care a condus ceremonia. Paull
Switmen, Mare Cavaler al Ordinului Teutonilor din Germania.

Aceast ceremonie s-a desIsurat n catedrala ortodox din Arad. la
ea participnd preoi ortodocsi. ca de altIel si la alte ritualuri
masonice. lucru ce nu a scandalizat pe nimeni. ci dimpotriv.
Constantin Buzatu a Iost numit Mare Prior. si cu aceast ocazie
Romnia a primit dreptul de a-si trimite reprezentani n guvernul
Cavalerilor de Malta (alt gselni supranaional). n acest guvern.
Dorin Potolinc este ministru al culturii. iar Dimitrie Sturza ministru
Pagina | 63

al activitilor umaniste.

Pe politicienii romni i unesc interese oculte

n Iruntea listei de cavaleri de Malta din Romnia se aIl nimeni altul dect Adrian Nstase. ntr-un interviu
din anii '90. Adrian Nstase vorbeste despre Iaptul c este cavaler de Malta si c a Iost numit undeva n afara
rii. Pentru a-si iustiIica apartenena la acest Ordin el declar c .urmeaz tradiia Iamiliei. Tatl su. dup
absolvirea Scolii Militare de OIieri ca seI de promoie ar Ii Iost primit n Ordin. Tot el arat c .n Romnia
dintre cele dou rzboaie mondiale maioritatea cadrelor militare de elit Iceau parte din acest Ordin.
Adrian Nstase este de altIel deintorul Marii Cruci a Ordinului de Malta din 1992. lucru cu care se
mndreste att pe site-ul su. ct si n CV-ul postat pe siteul Parlamentului.

Constantin Blceanu Stonici .mentorul ziarului masonic Ziua si primul ortodox acceptat n Ordinul
Suveran Militar de Malta. Imediat dup primirea sa n aceast grupare ocult. n 2003 el declara pentru
ziarul Adevrul: .Este prima oar c se constituie oIicial un nucleu ortodox. sub denumirea de .Familiarii
Ordinului de Malta. iar eu am Iost ales s conduc aceast Iormaiune. cu un pronunat caracter ecumenic.
Constantin Blceanu Stonici a Iost pn nu demult membru n Consiliul Electoral al Patriarhiei romne si a
avut de spus un cuvnt greu n ceea ce priveste alegerea noului patriarh. tot un ecumenist. n acest Iel
Cavalerii de Malta s-au asigurat c Biserica ortodox romn va merge n direcia dorit de ei. adic cea a
catolicizrii.

Pusks Zoltan senator UDMR care s-a aflat din 1991 la conducerea Serviciului de Ajutor Maltez. n
cadrul sedinei Senatului din 1 septembrie 2003 privind alegerea membrilor Biroului permanent. el este
prezentat explicit ca fiind cavaler de Malta. semn c acest detaliu conteaz n Iorul legislativ al rii: .Pentru
Iuncia de secretar. n continuare l propunem pe domnul senator Puskas Valentin-Zoltan. cavaler de Malta
gsim scris negru pe alb n transcrierea acestei sedine postat pe siteul Senatului.

Constantin Buzatu om de aIaceri ardean. presedinte al Asociaei
internaionale a grzilor de corp si serviciilor de securitate. Iost
vicepresedinte al organizaiei iudeene PSD Arad. Este cel care dup
ce a fost primit n Ordinul Suveran Sfntul Ioan de Ierusalim din
Ungaria a adus aceast grupare n 2001 n Romnia. mai nti la
Arad. Are strnse conexiuni cu Poliia local.

Lizica Mihu rectorul universitii Aurel Vlaicu din Arad. Iace
parte tot din Ordinul Suveran Sfntul Ioan de Ierusalim (dup cum
vedem n acest Ordin sunt primite si Iemei).

Tiberiu Dekany viceprimar al Aradului. presedinte al organizaiei
municipale a PNL Arad si lector la Universitatea Aurel Vlaicu din
Arad (condus de .sora sa maltez Lizica Mihu). A Iost cercetat
penal pentru abuz n serviciu contra interesului public cu consecine deosebit de grave cu privire la
nlesnirea vnzrii Irauduloase a unui teren pe care se aIla Iosta Iabric de zahr din Arad. n noiembrie
2007 a Iost ns scos de sub cercetare penal.

Levente Bognar cellalt viceprimar al Aradului. membru UDMR si un .adevrat exemplu de caritate
maltez. El este proprietarul unui imobil istoric evaluat la 10 milioane de euro. situat n centrul Aradului. n
anul 1990 cldirea a Iost revendicat si cstigat n instan de una din mtusile soiei sale. Aceasta susine
c a primit mostenire imobilul respectiv. ns autenticitatea actului n cauz este contestat. Cele
aproximativ 50 de persoane care locuiesc n acest imobil si se aIl n pericol de a Ii date aIar de viceprimar
l-au dat n iudecat n 2001 pentru Ials. uz de Ials si nselciune. Ei susin c Ialsul este dovedit de dou
expertize graIologice. n septembrie au organizat un miting n Iaa Parchetului Arad pentru a protesta Ia de
Pagina | 64

modul n care iustiia tergiverseaz acest proces. De ce este tergiversat procesul putem nelege doar dac ne
gndim la apartenena lui la Ordinul cavalerilor de Malta. dat Iiind Iaptul c are .Irai bine plasai n
iustiie.

Serban Dimitrie Sturdza urmas al boierului Dimitrie A. Sturdza. care n secolul XIX a Iost secretarul
particular al lui Alexandru Ioan Cuza si s-a ntors mpotriva acestuia, devenind apoi prim-ministru n
guvernul liberal al lui Ion Brtianu. Locuieste acum n Elveia. dar s-a implicat si n politica romneasc.
Iiind consilier economic n guvernul Nstase si partener de vntoare al Iostului premier si .Irate.

Neculai Bujor reprezentantul Iamiliei Sturza n Romnia si Iost
director economic n cadrul Primriei Suceava. A Iost demis din
aceast Iuncie datorit Iaptului c a Iurat din banii publici. n 2006.
procurorii DNA au dispus trimiterea sa n iudecat pentru luare de
mit. abuz n serviciu contra intereselor publice. Ials intelectual. Ials
n nscrisuri sub semnatur privat si complicitate la nselciune. Este
iudecat pentru o gaur n bugetul primriei de 3.7 miliarde lei vechi.
Ancheta a stabilit c doar timp de un an n cadrul primriei Suceava
au Iost trecute ca si cheltuieli de protocol sume exorbitante. AstIel. s-
au cheltuit 70 de milioane de lei vechi pe .23 tone de napolitane.
salatine. Iursecuri. saleuri si sraele. ceea ce nseamna aproximativ
50 de kilograme pe zi. De asemenea. administraia local a mai
cumprat 12.400 de strudele si plcinte cu mere. precum si 4500 cutii
cu alune si 5300 pungi de caIea". Dincolo de ridicolul situaiei. acelasi Neculai Buior mai este iudecat si
pentru c a primit de la administratorul unei societi comerciale. Tamara Chiburc. care i este si rud. suma
de un miliard de lei vechi. pentru a nlesni ncheierea a 49 de contracte de Iurnizare de produse si servicii
ntre Iirmele administrate de Chiburc si Primria Suceava. n urma acestor nelegeri. Tamara Chiburc a
reusit s obin chiar transIormarea unei staii de autobuz n magazin. Anchetatorii susin c preiudiciul total
adus Primriei Suceava n acest al doilea caz se ridic la peste 60 de miliarde de lei vechi.

Octavian Creu directorul Spitalului Municipal Timisoara.

Viorel Marcu - responsabil cu problemele de cooperare internaional din cadrul Asociaiei Internaionale a
Poliistilor Timisoara.

Adrian Clin Albu - notar n Timisoara.

Cristian Busoi europarlamentar PNL.

Doru Trompea presedintele Organizaiei Municipale a PSD Iasi. Iost seI de campanie electoral a
primarului Iasului Gheorghe Nichita. decan si Iondator al Universitii Petre Andrei din Iasi.

Dan Idolu directorul aeroportului Traian Vuia din Timisoara.

Vasile Cea membru PSD Iasi. om de aIaceri. campion si presedinte al Federaiei Romne de Box. Este
bnuit de conexiuni cu Omar Hayssam.

Ilie Botos Iost procuror general al Romniei. Iost angaiat al iudectoriei Alba Iulia. Iost procuror militar n
cadrul Parchetului Militar Cluj, practicant de karate.

Dan Deac lector la Universitatea Vasile Goldis din Arad. prim procuror la Turda (aproape de Alba) si
practicant de karate
Pagina | 65


Ioan Grigore Prodan absolvent de teologie si drept. presedinte al
Camerei de Comer a Romniei n Cehia. comisar si Iondator al
Comisariatului General pentru societatea civil. Realizator si
moderator al unor emisiuni pe Realitatea TV n 2003. Distins cu
Crucea Dobrogei de Centrul Ecumenic Internaional al Bisericilor
Crestine ce ine de Arhiepiscopia Tomisului. Un articol din ziarul
Cotidianul dezvluie c: .n anul 2002. poliistii din cadrul IJP Clui l-
au cercetat pe Ioan Grigore Prodan pentru svrsirea inIraciunii de
traIic de inIluen. Acesta a Iost acuzat c n perioada septembrie-
octombrie 2000 a pretins si primit suma de 3.000 de mrci germane
de la o persoan din Clui. creia i-a promis obinerea de vize
Schengen (dup cum vedem vizele si pasapoartele sunt o ocupaie
Iavorit a Cavalerilor de Malta n.n.). Prodan se prezenta drept Iinul
senatorului Petre Roman. consilier guvernamental si lider al unei
organizaii pentru drepturile omului. El a mai Iost cercetat n alte sase dosare penale pentru traIic de
inIluen. nselciune. Ials intelectual. Ials si uz de Ials.(Comisariatul pentru Societatea Civil este numele
unei organizaii nonguvernamentale nIiinate n anul 2003. ca parte a .Planului de uniIicare si monitorizare
a ONG-urilor iniiat de Guvernul Nstase. Scopul neoIicial al noului ONG era atenuarea presiunii
crescnde la care era supus guvernarea din partea societii civile. Iar ca scop declarat. .Comisariatul si
propune controlarea tuturor celor aproximativ 30 000 de ONG-uri romnesti!)

Vasile Burlui decanul Facultii de Medicin Stomatologic Gr.T. Popa din Iasi. presedintele Uniunii
Naionale a Stomatologilor din Romnia.

Ionel Petru Pop om de aIaceri care deine primul pavilion expoziional din Timisoara. arhitect si iniiator
al unui program turistic de preluare si amenaiare a unor hanuri n toat ara. Iinanat de Ionduri Phare si
Sapard.

Maria Grapini patroana unei firme de industrie textil din Timisoara si presedinta Asociaiei Femeilor de
AIaceri Timis. n 2005 se aIla pe locul doi n Topul celor 100 de Iemei de succes din Romnia. realizat de
revista Capital. Culmea ridicolului maltez, n 1996 a primit n Italia placheta .Iemeia care a contribuit la
dezvoltarea propriei naiuni.

Dup cum vedem. o serie din actorii care au iucat roluri principale n imensa nscenare privind MISA din
martie 2004 sunt Cavaleri de Malta. Printre ei i regsim pe Adrian Nstase. Ilie Botos, mentorul Ziua,
Constantin Blceanu Stolnici. Postul Realitatea TV le transmite n direct ceremoniile timp de ore n sir. iar
ziarul Gardianul public ample reportaie elogioase la adresa lor. sub semntura acelorasi autori care apoi
scriu mpotriva MISA. La Arad, locul n care i s-a nscenat n 2004 lui Gregorian Bivolaru trecerea
Irauduloas a Irontierei. exist un important IieI al Cavalerilor de Malta. Tot acolo ei au importante
conexiuni cu poliia local si cu Iirmele de paz. Si acestea sunt doar cteva din concluziile aspectelor
dezvluite de acest articol. v lsm s le descoperii singuri pe celelalte.

In ultimele doua secole, masoneria nu a facut altceva decat sa-si continue politica duplicitara. Pe fata se
declara partizana drepturilor omului si lupta pentru libertate, egalitate etc., dar adevarata lupta a
francmasoneriei este pentru obtinerea puterii politice si guvernarea lumii.
Pentru aceasta, lupta cu o ura neimpacata impotriva crestinismului si a libertatii reale a oamenilor, neezitand
nici cand este vorba de crime sau chiar genocid. In timpul Revolutiei franceze, masoneria ataca pentru prima
data biserica catolica, dorind inlocuirea crestinismului cu o religie pagana.
Pagina | 66

Masoneria impotriva lui Dumnezeu
Secolul al XIX-lea este secolul ofensivei francmasoneriei impotriva crestinismului. Masonii creeaza scoli
laice opuse celor confesionale. Conventul masonic de la Lausanne, intrunit la 6 septembrie 1875, la care au
participat 10 consilii supreme din 22 cate au fost convocate, neaga credinta in Dumnezeu.
Consiliile supreme ale Scotiei, SUA, Americii Centrale si Irlandei, intrunite in 1877 la Edinbourgh, denunta
deismul declaratiei de la Lausanne. Marele orient al Frantei, intr-un convent din septembrie 1877, suprima
articolul 1 din statutul sau, cel care consfintea existenta lui Dumnezeu si nemurirea sufletului. Din 1880,
Marea Loja Sobolica Scotiana abandoneaza si ea referinta la Marele Arhitect al Universului. La 20 aprilie
1884, Papa Leon al XII-lea emite o bula prin care decreteaza francmasoneria ca 'sinagoga lui Satan.
Masoneria este condamnata si de biserica ortodoxa.
Atitudinea crestinismului fata de masonerie
O tendinta constanta a manifestat masoneria in incercarea ei de a penetra in marile biserici crestine prin
impunerea unor inalti prelati masoni. Se pare ca acest lucru i-a reusit de mai multe ori, insa atitudinea
Bisericii fata de masonerie nu s-a schimbat. Declaratia asupra fracmasoneriei a cardinalului Ratzinger din
1983 spune clar: 'S-a pus problema daca nu cumva judecata Bisericii s-a modificat in privinta masoneriei.
Judecata negativa a Bisericii este neschimbata in privinta societatilor masonice, deoarece principiile lor au
fost totdeauna considerate incompatibile cu doctrina Bisericii, si, prin urmare, aderarea la ele ramane in
continuare interzisa. Credinciosii care apar in societati masonice se afla intr-o stare grava de pacat.
Miscarea ecumenica contemporana nu este straina de francmasonerie. Dupa N. Homuth, intreg
protestantismul si neoprotestantismul actual, descompuse din punct de vedere eclesiastic, se afla in mrejele
francmasoneriei.
Divizarea protestantilor, opera masoneriei
Faramitarea protestantismului este opera unor francmasoni: Wesley, Chalmers, Zinzendorf, Brigham Young,
Josef Smith, C.T. Russel. Secte precum 'stiinta crestina. mormonii. martorii lui Iehova. antropozoIii. sunt
creaturi ale francmasoneriei. Thomas Chalmers, fondatorul Aliantei Evanghelice in 1846, a fost
vicepresedinte al organizatiei francmasone Royal Society din Edinbourgh. Presedintele Federatiei mondiale
baptiste in 1985, Duke McCall, este francmason din Clubul Rotary. Cultul metodist este si el penetrat de
francmasonerie, F.P. Corson, fost presedinte al Congresului Mondial Metodist, este Mare Maestru al Marii
Loje din Pensylvania. Episcopul metodist R.A. Mueller, fost presedinte al Consiliului National al Bisericilor
NCC (organizatia ecumenica din SUA), este francmason activ. In Suedia, 535 de parohi luterani sunt
francmasoni. In Germania, cluburile francmasonice se impletesc cu organisme ecumenice. Sa nu uitam ce se
ascunde in spatele francmasoneriei.
Albert Pike, aceasta autoritate a masoneriei (era francmason de gradul 33), in secolul al XIX-lea este cel
putin sincer in cartea sa 'Morala si dogma cand recunoaste originea gnostica a Irancmasoneriei,
marturisind ca il venereaza pe Lucifer. Pentru Albert Pike, Lucifer era zeul luminii, iar Dumnezeu cel al
intunericului. Practicarea ocultismului de catre unii masoni de grad inalt este un fapt subliniat de multi
autori. De exemplu, L. Pauwels si J. Bergier arata ca Societatea Rozicruciana engleza, infiintata prin 1867
de Robert Wentworth Little, isi recruta membrii dintre maestri masoni. Aceasta Societate avea 144 de
membri, intre care si Bulwer-Lytton. autorul 'Ultimelor zile ale Pompeiului.
*ROGHQ'DZQRRUJDQL]DWLHPDVRQLFDVDWDQLVWD
Din societatea Rozicruciana apare in 1887 o noua societate, The Golden Dawn, alcatuita din cateva dintre
cele mai stralucite spirite ale Angliei. Societatea The Golden Dawn era putin numeroasa si era condusa de
Wooldman, Mathers si Wynn Wescott. Ea avea ca scop practicarea magiei ceremoniale si obtinerea de puteri
si cunostinte initiatice. Societatea era in legatura cu organizatii similare germane, din care unii membri se
Pagina | 67

vor regasi mai tarziu in miscarea antropozofica a lui Rudolph Steiner. Societatea The Golden Dawn l-a avut
dupa aceea maestru pe Aleister Crowley. Mathers, dupa ce a ajuns mare maestru al Societatii The Golden
Dawn, a fost inlocuit cu celebrul poet Yeats, laureat al Premiului Nobel.
Yeats si-a luat numele de 'Fratele Demon este Deus Inversus. Din societate mai Iaceau parte: Arthur
Machen. scriitorii Blackwood. Stoker (autorul lui 'Dracula). Sax Rohmer. astronomul regal al Scotiei.
Peck, inginerul Allan Bennett si sir Gerald Kelly, presedinte la Royal Academy. Dupa marturisirile lor,
apartenenta la societate le schimbase felul de-a vedea lumea, iar practicile carora li se consacrasera n-au
incetat sa li se para eficace si exaltante.
Aleister Crowley (1875-1947) era membru in The Golden Dawn, ca si in Ordinul martinist si in Ordo
Templis Orientis. Crowley a scris multe carti despre magie, fiind pornit foarte mult impotriva
creotinismului. El era satanist si se identiIica unui 'sIant al lui Satan. Crowley se droga si practica magia
sexuala. Samanta aruncata de el va duce la aparitia miscarii hipiotilor.
Comunismul isi are originea in masonerie
In secolul al XIX-lea apare un nou curent satanist sub influenta masoneriei, si anume comunismul.
Iluminatii americani, sustinatori ai lui Weishaupt, au initiat in 1829 o serie de conferinte la New York tinute
de iluminista engleza Frances 'Fanny Wright. Cei prezenti au Iost inIormati ca Iluminatii intentionau sa
uneasca grupurile nihiliste si ateiste cu toate celelalte organizatii subversive intr-o organizatie internationala
care se va numi comunism. Clinton Roosevelt (stramos direct al lui F.D. Roosevelt), Charles Dana si Horace
Greeley au fost numiti pentru a alcatui un comitet care sa stranga fonduri pentru aceasta actiune. In 1843
este fondat in SUA ritul B`nai Brith (Fiii Aliantei). care este rezervat numai evreilor.
O Iiliala a acestei organizatii este loia israelita 'Alianta Dreptilor. din care va Iace parte si K. Marx. Marx
si Engels confirma In prefata la cea de-a doua editie a Manifestului Comunist, tiparit la Londra in 1872, ca o
societate secreta numita Liga Comunistilor (de fapt, o noua firma a Aliantei Dreptilor) i-a insarcinat cu
redactarea si publicarea unui program teoretic si practic al partidului. In 1864 se infiinteaza la Londra Intaia
Internationala Comunista. Discutiile preliminare s-au tinut la Londra in Freemasons` Hall. sediul Marii Loie
Unite a Angliei. Liderii primei Internationale erau Marx si cneazul Bakunin (care era francmason de gradul
32 in ritul Scotian Antic si Acceptat).
Internationalismul proletar sub forma socialismului a dat un nou avant ideilor masonice. Razboiul franco-
german si caderea lui Napoleon al III-lea In 1870 favorizeaza preluarea puterii in Franta de catre masoni.
Din guvernul celor 11, 7 erau francmasoni. La 18 martie 1871 se proclama Comuna din Paris. Victoria finala
apartine insa masonilor conservatori, condusi politic de Adolphe Thiers. Aceasta victorie duce la separarea
comunistilor de masonerie. Comuniotii isi vor crea organizatii proprii, paramasonice. Ei vor prelua de la
masonerie principiul universalismului (internationalismul proletar). deviza 'Libertate. egalitate. Iraternitate
si unele simboluri masonice (de exemplu steaua cu cinci colturi).
Primul razboi mondial a fost declansat de catre masoni
Primul razboi mondial izbucneste tot in urma unui asasinat masonic. Arhiducele Franz Ferdinand este ucis la
Saraievo in 28 iunie 1914 de catre o societate secreta sarba 'Mana neagra. Arhiducele Iusese condamnat la
moarte inca din 1912 de catre tribunalul secret al masoneriei. Societatea secreta 'Mana neagra era
masonica. Ea isi tinea intrunirile in acelasi local cu al Lojii din Belgrad.
Ce urmarea masoneria prin declansarea primului razboi mondial? Ea isi urmarea planul sau de acaparare a
puterii in Europa prin distrugerea vechilor imperii: austro-ungar si tarist. Dupa razboi se infiinteaza, din
initiativa preoedintelui american Woodrow Wilson (francmason), Liga Natiunilor, prima incercare de
Pagina | 68

centralizare a puterii politice in lume (primul pas spre guvernul mondial visat de masoni). Ea va fi condusa
de fracmasonul L. Boureois. Masoneria a fost implicata si in revolutia din Rusia din 1917.
Revolutia bolsevica din Rusia, condusa si sustinuta de masoni
Prima revolutie este opera masoneriei conservatoare. In guvernul provizoriu, portofoliile cele mai
importante sunt ocupate de francmasoni (cneazul Lvov, Kerenski, Tereocenk, Gucikov). Revolutia bolsevica
este opera masoneriei revolutionare. Lenin era sprijinit de lojele defetiste europene, iar Leiba Braunstein, zis
Leon Trotki. era spriiinit de puternicul ordin masonic evreiesc B`nai Brith. in Irunte cu marele bancher
Jacob Schiff. Dupa scenariul revolutiei ruse urma sa se desfasoare revolutia si in Gemania si Ungaria. In
Ungaria, in urma revolutiei din octombrie 1918, se formeaza guvernul masonic al contelui M. Karolyi.
Urmeaza apoi revolutia bolsevica din 1919, condusa de iudeo-masonul Bela Cohen, zis Kuhn.
Uniunea Europeana: vechi ideal masonic
Idealul realizarii Uniunii Europene este un vechi deziderat masonic. El este de fapt primul pas in vederea
realizarii unei uniuni mondiale conduse de francmasonerie. Primul pion al masoneriei prin care se dorea
realizarea acestei uniuni a Iost Napoleon. care declara: 'Avem nevoie de un cod european. de o curte de
casatie europeana, de o moneda unica, de aceleasi masuri si greutati, de aceleasi legi. Trebuie sa fac din
toate popoarele Europei un singur popor.
In 1929, Aristide Briand, ministrul de externe francez, reia ideea si propune in numele guvernului sau
crearea unei structuri federale europene. Planul sau nu este insa bine primit de statele europene.
Sa ne amintim de o veche poveste istorica. Se spune ca un rege dac, pentru a le demonstra supusilor sai
necesitatea unirii in fata unui dusman, recurge la demonstratie. El pune intr-o arena doi caini sa se bata.
Cand lupta era in toi se da drumul unui lup, iar cainii care pana atunci nu se prea iubeau isi unesc eforturile
si ataca fiara. Aceasta strategie o adopta si masoneria pentru realizarea uniunii europene si a unitatii
mondiale a statelor, unitate economica, militara si, in ultima instanta, politica. Rolul lupului este jucat mai
intai de Hitler, apoi de Rusia si satelitii sai comunisti. De aceea nu trebuie sa ne mire rolul jucat de
francmasonerie la aparitia nazismului si a comunismului.
Pasivitatea Frantei, Marii Britanii si a Statelor Unite, la inceput, in fata lui Hitler si apoi in fata lui Stalin nu
cred ca au fost doar acte de naivitate politica. Ar insemna sa credem ca guvernele celor trei mari puteri au
fost formate din prosti. Pasivitatea celor trei mari puteri in fata dictatorilor a fost gandita pentru a incuraja
conflictul si a realiza apoi idealul masonic.
Negocierile privind infiintarea pactului unitar NATO se poarta cu rapiditate pe timpul blocadei sovietice
asupra Berlinului (iunie 1948 mai 1949), iar pe data de 4 aprilie 1949 se semneaza la Washington pactul.
Planul Marshall era gandit tot de francmasoni (Marshall era francmason) si se baza pe ideea masonica a
integrarii europene.
Bomba atomica le va fi furnizata rusilor prin tradarea unor masoni. Cercurile sioniste vor fi implicate
puternic in aceasta tranzactie. Visul masoneriei europene se realizeaza in 1958 prin crearea Comunitatii
Economice Europene. In 1991, intalnirea de la Maastricht propune un nou tratat asupra Uniunii Europene.
Se urmareste: integrarea economica si sociala a statelor membre, moneda unica, transferul catre uniune al
suveranitatii monetare nationale si aplicarea unor sanctiuni pentru tarile membre care se indeparteaza de
criteriile stabilite ale convergentei.
Sa mai subliniem un fapt, si anume legatura francmasoneriei cu miscarea iudaica si cu sionismul. Exista o
teorie a conspiratiei privind controlul capitalismului occidental de catre evrei. Iudaismul avea in comun cu
Pagina | 69

masoneria lupta impotriva crestinismului. Rabinul Tarphan va spune 'Evangheliile trebuie arse fiindca
paganismul este mai putin periculos pentru credinta evreiasca decat crestinismul`.



INITIUM substan extrem de toxic testat n premier mondial. pe romni!

ncepnd cu 31 decembrie 2009. Romnia este membr a Comisiei Codex
Alimentarius. Acest lucru a strnit multe discuii contradictorii. mai ales din
cauz c n acest an. conIorm Codexului. ara noastr este obligat s
Ioloseasc experimental un produs nou al companiei germane BASF, un
Iungicid care conine o substan chimic extrem de toxic. numit
INITIUM. care va Ii utilizat n culturile de vi de vie. cartoIi. rosii.
castravei si ceap.

Gheorghe Mencinicopschi. directorul Institutului de Cercetri Alimentare
Bucuresti. ne inIormeaz c un gram de INITIUM care este introdus n
organism are nevoie de un an pentru a Ii eliminat. Dac ngurgitarea acestui
produs se Iace zilnic. atunci el nu va mai putea Ii eliminat niciodat din
organism. Gheorghe Mencinicopschi merge pn acolo nct spune c
pentru a putea s-i Iaci seara un ceai de tei va trebui s iei reet de la medicul de Iamilie. deoarece din toate
produsele naturiste existente acum pe pia nu vor mai rmne dect Ioarte puine.

ncepnd cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enunate de ctre Directiva European n ceea ce priveste
suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninarea sanciunilor Iinanciare.

Iat n ce constau acestea:
Se intenioneaz eliminarea oricrui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi nlocuite cu 28 de
produsi de sintez Iarmaceutic (prin urmare toxici). care vor Ii dozai si vor Ii disponibili numai n Iarmacii. pe baz
de prescripie medical. Magazinele noastre de produse naturiste si suplimente alimentare vor mai avea pe raft numai
cu 18 produse. cele care exist pe lista Codex-ului. Tot ceea ce nu este pe list (de exemplu coenzima Q10.
glucosamine etc.), vor deveni ilegale. Adic. dac le Iolosesti. te duci la nchisoare. Medicina naturist (acupunctura.
medicina energetic. ayurvedic. tibetan etc.) va Ii progresiv si insidios interzis.
Agricultura si alimentaia animalelor vor Ii reglementate conIorm normelor Iixate de trusturile chimiei
farmaceutice, care interzic din principiu asa numita agricultur bio. n anul 2001. 12 substane chimice. despre care se
stie c sunt cauzatoare de cancer. au Iost interzise n mod unanim de 176 de ri. inclusiv de SUA. Codex Alimentarius
aduce napoi 7 dintre aceste substane interzise. ConIorm regulilor Codexului. aproape toate alimentele trebuie s Iie
iradiate. Acum nu avem dect s mncm rosii cu INITIUM. s asteptm s vedem dac murim ca s stie UE dac
Iungicidul nemilor este sau nu toxic.

INITIUM este un produs toxic criminal

Numele provizoriu al produsului INITIUM este ametoctradin. Acesta este un fungicid din clasa
Pyrimidylamine/Triazolopyrimidine extraordinar de puternic, Aici aIlm c produsul este toxic pentru organismul
uman. este carcinogen. reproductiv si dezvolt toxicitate. neurotoxicitate. si toxicitate acut.
Faptul c nu s-au Icut publice date concrete cu privire la eIectele acestei substane asupra organismului uman. asa
Pagina | 70

cum ar Ii Iost normal s existe n orice raport de cercetare si evaluare. este Ioarte ngriiortor. Aceste date exist. cu
siguran. dar interesul Francmasoneriei Mondiale. care se aIl n spatele implementrii criminalului Codex
Alimentarius. este. n Iond. acela de a decima populaia globului. Avnd acest obiectiv. publicarea inIormaiilor
complete despre consecinele pe INITIUM le-ar putea avea asupra sntii oamenilor ar contraveni scopului pe care
si l-au propus. Pe de alt parte. n Ielul acesta nimeni nu poate Ii Icut responsabil de eIectele grave care ar putea s
apar mai trziu la oameni n urma consumrii alimentelor care au Iost iniectate cu INITIUM.

Este Ioarte dubios Iaptul c raportul de evaluare pe care se bazeaz concluziile Autoritii Europene pentru Sigurana
Alimentar (EFSA). NU Iusese analizat n mod independent si de ali cercettori asa cum o cer normele la
momentul la care acestia au tras concluziile si au dat recomandarea. Acest lucru este menionat chiar n raportul
respectiv:

Deoarece raportul de evaluare nu a Iost nc analizat si de ali cercettori. concluziile la care s-a ajuns n urma
rezultatelor obinute trebuie s Iie considerate provizorii si vor putea Ii reconsiderate o dat cu Iinalizarea rapoartelor
suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC.

Deci. din datele oIiciale existente la ora actual nu reiese dect c exist aceast substan si c ea va Ii testat n
Romnia. n rest. trebuie s-i credem pe cuvnt pe cei de la EFSA c substana este inoIensiv pentru corpul uman.
Dar nu exist dovezi clare pentru aceasta.

Modalitatea extrem de Iacil si totodat criminal prin care s-au Icut aceste recomandri. pentru introducerea acestei
substane n circuitul alimentar Ir existena unor studii si evaluri riguroase prealabile. este la Iel de .stiiniIic
precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin l mai poi reIuza... nc. Dar cum te Ieresti de astIel de
experimente criminale. n condiiile n care legea cu privire la utilizarea acestei substane nu impune avertizarea
consumatorilor...

Enervin si Zampro - moarte cu linguria

Romnia este prima ar din lume ce autorizeaz utilizarea Iungicidelor pe
baz de INITIUM. care. potrivit companiei germane BASF. vor Iacilita
cultivatorilor de vi de vie obinerea mai rapid a unei producii de calitate
nalt. Compania german a indicat c n aIar de produsul coninnd
INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil n Romnia din 2010 sub
numele de Enervin. a Iost autorizat si Iolosirea produsului Zampro, un
Iungicid pe baza de INITIUM pentru culturi speciale de cartoIi. rosii.
castravei si ceap.

Produsele extrem de toxice pe baz de INITIUM (despre care compania
susine ns c ar avea un grad redus de toxicitate) se vor aduga altora,
cum ar fi recent lansatul produs Cabrio Top, un fungicid complex pentru
struguri. Alturi de Enervin. Cabrio Top urmeaz s devin un produs
important n domeniul proteciei strugurilor din Romnia. Totodat.
produsele pe baz de INITIUM urmeaz s Iie omologate n Olanda si Marea Britanie n prima iumtate a anului
2010. dup care vor urma si alte ri europene. Asadar. planul criminal de ucidere n mas a populaiei planetare cu
INITIUM se intenioneaz a Ii demarat chiar n Romnia.

n rezumat: perspective sumbre

- n 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei. alte dou din cauza bolilor cauzate de
substanele toxice introduse n alimentaie
Pagina | 71

- directive: eliminarea suplimentelor naturale. a mineralelor si a vitaminelor
- animalele vor Ii tratate cu hormoni si iradiate. iar plantele vor Ii modiIicate genetic
- cine va folosi produse naturale va face nchisoare
- usturoiul. menta si alte astIel de plante comune vor Ii considerate droguri
- medicina naturist si medicinile alternative vor fi eliminate treptat
- produsele alimentare BIO vor fi interzise

Experimentul Codex Alimentarius ncepe cu Romnia! Semnai petiia mpotriva acestuia!


De la 31 decembrie 2009. Guvernul Boc a Iost obligat s nceap implementarea Codexului. alturi de alte 165 de
state semnatare (95 din populaia planetei). Codex Alimentarius este un pachet de norme dup care se vor alimenta
populaiile rilor semnatare. Acesta porneste de la principiul c Tera nu mai poate hrni pe toat lumea n mod
natural. ca atare se va trece la hrana artiIicial. din produse chimice. cea modiIicat genetic etc. Aceast msur nu
este altceva dect una de exterminare. care va reduce populaia globului la cca dou miliarde. o mas mult mai usor de
hrnit si de manipulat.

Romnia este prima ar din lume care va Iolosi n agricultur produse pe baz de INITIUM. furnizate de compania
german BASF si care vor Ii Iolosite pentru culturile de struguri. cartoIi. rosii. castravei si ceap. Pentru publicul larg
se spune c .beneIiciile pe care le-ar aduce aceast substan sunt legate n primul rnd de combaterea duntorilor.
dar. totodat ea micsoreaz si durata de obinere a recoltei.

ConIorm cercettorilor care combat Codex Alimentarius. Iolosirea produselor cu INITIUM sporeste cu pn la 65
rata riscului de cancer de colon. Aceast substan intr rapid n combinaii chimice. devenind rezidual n organism.
Asa cum INITIUM aiut la cresterea rapid a celulelor leguminoase. la Iel de repede va conduce si la mrirea
tumorilor maligne.

n 4 decembrie 2008 se anuna c primele ri care vor testa noul produs INITIUM vor Ii rile din America de Sud.
Europa era programat pentru 2011! Si totusi Romnia este cea care introduce n premier mondial acest produs? De
ce? Probabil pentru c rile din America de Sud au reIuzat s si transIorme cetenii n cobai!? De ce s-a oferit
Romnia s Iac aceste teste? Cine a semnat pentru aprobarea acestui experiment n Romnia? Cine a hotrt s
transforme poporul romn n cobai. Ir a-i cere prerea? Dac acest experiment va avea loc. romnii vor Ii pur si
simplu otrvii treptat. n mas.
Drumul ctre iad este pavat cu aspartam


Conform legii NMSA 25-2-10. a SUA. aspartamul este o substan
otrvitoare. care aduce preiudicii grave sntii. Productorii
aspartamului au stiut de la nceput de pericolele acestei substane
nocive si de Iaptul c ea va distruge sntatea populaiei si totusi au
insistat ca aspartamul s Iie comercializat. Documentele reIeritoare
la toxicitatea aspartamului spun c. pentru a Ii manipulat n
laborator. este nevoie s se Ioloseasc mnusi si msti de protecie
chimic. sor special si puriIicatorul de aer!

Lobbystii. medicii. politicienii si cercettorii care susin aspartamul
sunt niste criminali atroce. care. stiind ct de nociv este aceast
otrav. mint cu nerusinare. condamnnd oamenii la moarte.
Pagina | 72

Mulumit acestei iosnice si lacome aliane. aspartamul s-a bucurat pn acum de 27 de ani de succes
comercial. Iiind prezent n 7 pn la 9 mii de produse alimentare si medicamente si utilizat de sute de
milioane de oameni din ntreaga lume. n urma unor teste de laborator s-a gsit aspartam si n produse care
nu l aveau menionat pe etichet. Odinioar aIlat pe lista Pentagonului ca arm biochimic. n prezent este
nelipsit din alimentaia zilnic a populaiei mondiale! Se gaseste sub forma de indulcitor in orice suc fara
zahar, dulciuri, gume (vezi pe guma ORBIT), produse dietetice si multe altele.

Pentru obinerea aspartamului se utilizeaz metode de inginerie genetic

Aspartamul este cel mai rspndit ndulcitor artiIicial din lume. dar si cel mai periculos aditiv. Denumirile
lui comerciale sunt NUTRASWEET, EQUAL, SPOONFUL, EQUAL-MEASURE, CANDEREL,
BENEVIA, NEOTAME. Are o putere de ndulcire de 150-200 de ori mai mare dect zahrul si este lipsit de
calorii. Neotame este o otrav si mai puternic dect aspartamul. Iiind derivat din acesta. Are o structur
puin modiIicat si o putere de ndulcire mai mare. Aspartamul este obinut printr-un proces de iginerie
genetic. Componenta principal a aspartamului. Ienilalanina. este produs de o bacterie. Compania
Monsanto a modiIicat genetic bacteria pentru a produce mai mult Ienilalanin. Monsanto. care pe lng
culturile de plante modificate genetic produce si acest ndulcitor. minte nc o dat si ne asigur c
aspartamul nu este nociv. Oamenii de stiin care sunt sinceri recunosc c nu se stie suIicient despre procesul
lui de obinere. dar eIectele sale nocive sunt evidente.

Compania productoare a acestui ndulcitor artificial a avut doar n anul 1990 un profit de 996 de milioane
de dolari. Aspartamul este un drog Ioarte soIisticat. care nu ar Ii putut Ii descoperit niciodat .accidental'.
Chimistul despre care se spune c si-a lins degetele atunci cnd lucra la un medicament mpotriva ulcerului
nu a Iost intervievat niciodat. Oare de ce?
EIectul aspartamului este intensiIicat de prezena glutamatului si a altor excitotoxine. O doz mic de
aspartam adugat la o doz mic de glutamat se transIorm ntr-o doz si mai toxic dect ar Ii ele separat.
Aspartamul a fost descoperit n cadrul companiei G.D. Searle din statul Illinois, SUA, companie care a mai
produs n ultimele decenii si alte substane periculoase ce sunt incluse n alimente (de exemplu, hormonul
bovin de crestere RBGH). La nceput. aspartamul s-a Iolosit ca agent antiulceros. El se obine din doi
aminoacizi (Ienilalanina si acidul aspartic) si metanol.

Mecanismul de aciune al aspartamului

n urma procesului de metabolizare n corpul uman. aspartamul se descompune n: 50 Ienilalanin.
dicetopiperazin (DCP). aproximativ 40 acid aspartic. 10 metanol. Fenilalanina este un aminoacid care
se gseste n mod normal n creier. Persoanele care suIer de Ienilcetonurie nu pot metaboliza Ienilalanina.
Aceasta conduce la acumularea unor niveluri Ioarte ridicate de Ienilalanin n creier. care uneori pot Ii chiar
letale. Dr. Russell Blaylock speciIic Iaptul c mai ales n anumite
zone ale creierului se acumuleaz niveluri Ioarte ridicate de
fenilalanin: hipotalamus. medula oblongata. corpus striatum. Pentru
a susine cresterea rapid a Itului sunt necesari muli aminoacizi.
Aminoacizii din venele Itului sunt de 4 ori mai muli dect n
sngele mamei. Hrana natural este un amestec complex de
aminoacizi. Niciun aliment nu are unul sau doi aminoacizi izolai.
asa cum are aspartamul. Dr. Louis J. Elsas. proIesor de pediatrie de
la Universitatea Emory. a depus mrturie n Iaa Congresului
American: .Am petrecut 25 de ani n cercetri biomedicale,
ncercnd s previn deIectele de nastere cauzate de excesul de
Ienilalanin. Si iat care este ngriiorarea mea: aspartamul este o
neurotoxin si o substan teratogen binecunoscut. care n doze
nedeIinite nc. produce eIecte adverse grave reversibile la adult, dar
ireversibile n creierul Itului sau al copilului. El a mai artat c
Pagina | 73

Ienilalanina este mai bine metabolizat de ctre roztoare dect de oameni. Asa-numitele suplimente
alimentare cu Ienilalanin izolat. acid aspartic. acid glutamic si ali aminoacizi dicarboxilai sunt
neuroexcitotoxine comercializate, fie dintr-o cras ignoran. Iie dintr-o rutate intenionat. Ele Iac exact
opusul a ceea ce sunt destinate s Iac. Fenilalanina izolat produce ntreruperea transmiterii neuronale.
subnutrirea creierului. neurotoxicitate. ceea ce duce la Iuncionarea redus a creierului. depresie. migrene
etc. S-a estimat c din aproximativ 200 de milioane de americani care consum anual aspartam. 20 de
milioane nu pot metaboliza Ienilalanina. si aceast incapacitate genetic exist n special la copii. conducnd
n timp la retardare mintal. Acest lucru nseamn un risc de retardare pentru milioane de copii.

Dr. William M. Pardridge de la UCLA a declarat c un tnr care bea peste 4 buturi rcoritoare dietetice pe
zi are un nivel incredibil de ridicat al fenilalaninei. Acidul aspartic (ASP) este al doilea aminoacid din
aspartam. existent n proporie de 40. Acest aminoacid. atunci cnd este izolat. este o excitotoxin.
excitnd neuronii pn la distrugerea lor complet. La Iel ca Iormaldehida. aspartamul este un agent care
distruge cromozomii. Pericolele neurologice pentru It sunt evidente. Distrugerile cromozomiale din corpul
mamei pot Ii mostenite de copil si toate generaiile viitoare sunt n pericol prin mostenirea distrugerilor
cromozomiale. dar si prin vtmarea ovulelor poteniale (n cazul Itului de sex Ieminin). datorit
consumului de aspartam al mamei n timpul sarcinii. Dicetopiperazina (DCP) apare prin descompunerea
aspartamului. Alturi de molecula intact de aspartam. ea este responsabil pentru cea mai masiv epidemie
de tumori pe creier aprut vreodat. Dr. John W. Olney a observat c DCP produce n intestine un compus
similar cu N-nitrozoureea. o puternic substan chimic ce determin tumori cerebrale. Unii cercettori
spun c DCP se Iormeaz dup ingerarea aspartamului. Dr. Blaylock spune c DCP se Iormeaz n
produsele lichide care conin aspartam. n urma unei depozitri ndelungate.

n 1987, toxicologul dr. Jacqueline Verrett, n mrturia ei n Iaa Senatului American. arat c DCP este
implicat si n apariia si dezvoltarea de polipi uterini si n modiIicrile colesterolului n snge. Metanolul
(alcoolul metilic) se metabolizeaz prin oxidarea aspartamului si Iormeaz Iormaldehida. si apoi acidul
Iormic (acesta se acumuleaz treptat n organism si inhib metabolismul oxigenului). Metanolul se obine la
nivelul intestinului subire. atunci cnd gruparea metil din aspartam ntlneste enzima chimotripsin.
Formaldehida este o neurotoxin letal care interIereaz n procesul de replicare a ADN-ului si determin
eIecte teratogene. Intoxicarea cu alcool metilic si Iormaldehid genereaz o serie de boli degenerative
cumulative precum si anomalii Iuncionale n organism. Asociaia pentru Protecia Mediului (EPA) spune:
.Metanolul este o otrav cumulativ pentru c. o dat ingerat. se elimin Ioarte greu din organism. n corp.
metanolul este oxidat si se descompune n Iormaldehid si acid Iormic: ambele sunt extrem de toxice.' De
aceea, EPA recomand o doz-limit de consum de metanol. de 7.8 mg/zi. ns 1 l de butur dietetic
ndulcit cu aspartam conine n iur de 56 mg de metanol! Dr. Woodrow Monte precizeaz: .Cei care
consum o cantitate Ioarte mare de buturi asa-zis dietetice zilnic. ingereaz 250 mg de metanol pe zi. adic
de 32 de ori mai mult dect limita admis pe zi. stabilit de EPA. .Metanolul natural este prezent n anumite
Iructe si legume (de exemplu. n rosii). dar el nu se gseste niciodat izolat de etanol si pectin. acestea din
urm mpiedicnd metanolul s Iie metabolizat n Iormaldehid si n acid Iormic. ambele Iiind toxine letale.
Metanolul sintetic este o otrav letal. Doza letal este de 1 ml/kg corp! O absorbie de 50 pn la 100 ml
este mortal pentru om. desi exist cazuri n care moartea a survenit la mai puin de 30 ml. Coninutul de
metanol n aspartam este de 1.000 de ori mai mare dect cel din alimentele obisnuite. conIorm publicaiei
americane Medical World News din anul 1978. n plus, metanolul din aspartam este .metanol pur'. care nu
se gseste ca atare n natur. Metanolul din natur este ntotdeauna n amestec cu etanolul si cu ali compusi.
care i scad concentraia atunci cnd metanolul este eliberat n organismul uman.
Pagina | 74


Este suficient ca sticlele de Coca-Cola sau Pepsi-Cola light sau 0 s rmn mai multe ore ntr-un depozit
sau ntr-un vehicul Ir rcire si expus la soare. pentru ca ele s devin extrem de toxice. Mii de containere
de buturi light au Iost trimise militarilor care au participat la operaiunea Furtun n Desert. Navetele de
buturi carbogazoase au rmas timp de sptmni ntregi n containere. la o temperatur ambiant de peste
40 de grade C. Numerosi soldai au maniIestat diverse tulburri. identice cu simptomele otrvirii cu
aspartam.
Simptomele otrvirii cu metanol includ: dureri de cap. acuIene. ameeal. grea. tulburri gastrointestinale.
slbiciune. vertigo. Irisoane. pierderi de memorie. amoreala membrelor. tulburri de comportament. Cele
mai cunoscute probleme ale otrvirii cu metanol sunt tulburrile de vedere: pierderea treptat a vederii.
nceosarea vederii. restrngerea progresiv a cmpului vederii. ntunecarea vederii. vtmarea retinei. iar n
Iinal. orbirea. Datorit lipsei unor enzime-cheie, oamenii sunt mult mai expusi la eIectele toxice ale
metanolului dect animalele. De aceea. testele cu aspartam si metanol realizate pe animale nu reIlect n
mod corect pericolele acestor substane asupra oamenilor. Mai mult dect att. Iormaldehida este
recunoscut ca Iiind un activator puternic. care Iace ca proteinele strine s Iie recunoscute de ctre sistemul
imunitar ca antigene si care activeaz rspunsuri imunitare de distrugere a lor. Din cauza acestei aciuni
auxiliare a ei. Iormaldehida este inclus n multe vaccinuri. Abilitatea formaldehidei de a crea antigenicitate,
n special n combinaie cu moleculele de aspartam este att de mare. nct produce reacii grave autoimune
ale esuturilor deIormate de polimerizare a Iormaldehidei. Sistemul imunitar se ntoarce mpotriva propriilor
esuturi si astIel apare lupusul eritematos (o boal cronic ce se maniIest prin inIlamaie. durere si leziuni
ale esuturilor din ntregul organism. Lupusul este o boal autoimun. n care sistemul imunitar al bolnavului
nu reuseste s Iac diIerena ntre esuturile proprii si intrusi. atacndu-le). Aspartamul denatureaz
esuturile Ietale. crend stimuli antigenici. care atrag distrugerea lor de ctre sistemul imunitar. Aceast
ncheiere a sarcinii poate Ii att de rapid. nct mama nu are timp s observe diIerena dintre ntrzierea
menstruaiei si avort. n aIar de pericolul de a genera atacul din partea sistemului imunitar al mamei.
aspartamul atac direct si Itul. Un exemplu bun este sindromul alcoolului Ietal. Chiar si consumul moderat
de buturi cu aspartam al mamei aduce Itului grave preiudicii pe via. Apar diIormiti care marcheaz
bebelusul pentru ntreaga via. invaliditate si lipsa acuitii mintale la copiii care supravieuiesc intoxicaiei
alcoolice uterine. Intoxicaia cu alcool metilic este de 50 de ori mai puternic dect intoxicaia cu alcool
etilic (din buturile alcoolice). iar intoxicaia cu Iormaldehid este de 5.000 de ori mai puternic.

Asamblate cu grii n molecula de aspartam. aceste neurotoxine sunt
de 20.000 de ori mai puternice dect buturile alcoolice. Datorit
extremei toxiciti a aspartamului. chiar si dozele mici sunt extrem
de distructive. vtmnd sistemul nervos al Itului si structurile
legate de acesta. Vederea si auzul sunt si ele aIectate. Toate
esuturile sunt vtmate. cci dincolo de eIectele neurologice de
intoxicare. alcoolul metilic este cea mai puternic baz organic din
organismul viu si este si un agent de polimerizare. Nu exist scpare
n Iaa acestei otrviri. ea Iiind obligatoriu metabolizat de ctre
Pagina | 75

enzima alcooldehidrogenaz a alcoolului metilic n Iormaldehid. transIerndu-se 75% n citosol
(citoplasm) si 25 n mitocondrie.

Capacitatea chelatoare a aspartamului

n limba latin chelate nseamn ghear. iar n chimie. prin substan chelatoare se nelege o substan
chimic ce reine alte substane chimice. cel mai adesea metale. Unul dintre motivele pentru care FDA a
respins la nceput aprobarea aspartamului este puternica sa activitate chelatoare, prin care extrage rapid
metale toxice sau netoxice si le transport n ntregul organism (extrage chiar metale pe care n mod normal
corpul le-ar respinge n timpul digestiei si le-ar elimina rapid). Apare. de exemplu. pericolul de otrvire cu
plumb al creierului si al altor organe. Multe dintre metalele pe care NutraSweet le poart prin ntregul nostru
organism sunt la Iel de toxice ca plumbul. Acidul aspartic se combin (Iormeaz chelai) cu cromul (un
element necesar pentru Iuncionarea corect a glandei tiroide). Persoanelor care consum mari cantiti de
aspartam li se poate atribui. dup o anumit perioad de timp. un diagnostic Ials boala Basedow-Graves ,
pentru tratarea creia. bolnavul este supus unei terapii alopate prin iradierea glandei tiroide. Ir a se trata
cauza real!!!

Efectele nocive ale acestei toxine au determinat apariia unei noi boli: boala aspartamului

Cnd pacienii care se plng de simptomele asociate aspartamului nceteaz s mai consume produsele care
conin aspartam. simptomele dispar. dar ele revin atunci cnd persoana ncepe din nou s consume aspartam.
Muli medici se reIer la aceast simptomatologie ca Iiind .boala aspartamului'. Simptomele pot aprea
imediat. gradat sau pot degenera n boli cronice. Dr. Lendon Smith a declarat c o mare parte a populaiei
suIer de eIectele secundare asociate aspartamului. desi nu au nici cea mai vag idee de ce medicamentele.
suplimentele si plantele nu le vindec simptomele. Apoi. exist si consumatori de aspartam care nu .par' s
suIere deloc de reacii imediate. Acestia ns sunt susceptibili de a dezvolta aIeciuni pe termen lung.
ConIorm unui raport din 1994 de la Departamentul de Sntate si Servicii Umane (DHHS) din SUA. multe
dintre bolile cauzate de aspartam sunt foarte serioase, consumul lui n cantiti mari putnd duce si la deces.
Fa de ceilali aditivi care se Iolosesc pn n prezent. acest ndulcitor a nregistrat cele mai multe plngeri
(80-85 din totalul de plngeri) din partea consumatorilor. Consumul de aspartam genereaz urmtoarele
aIeciuni:

LA NIVELUL OCHILOR
coniuctivit
dilatarea pupilei
sindrom exoItalmic; umIlarea ochilor
iritaii. durere si presiune ocular
orbirea treptat a unuia sau a ambilor ochi
probleme la Iolosirea lentilelor de contact
reducerea lichidului lacrimal
cecitate. scderea vederii si/sau alte probleme de vedere, cum ar fi:
nceosare. Iulgerri luminoase. viziunea unui tunel. pete sau linii.

LA NIVELUL URECHILOR
intoleran sever la zgomot
probleme cu auzul. pierderea auzului
tinitus (iuituri n urechi)

LA NIVEL NEUROLOGIC
ameeal. cltinare din picioare. mers instabil. probleme de
echilibru
amoreli ale extremitilor. dureri ale extremitilor
Pagina | 76

artrit
atacuri cerebrale pariale sau complexe
atacuri de panic
conIuzie
convulsii
crize de apoplexie
crize epileptice
durere local. slbiciune n membre
dureri ale ncheieturilor si articulaiilor
dureri de cap. migrene. unele chiar acute (Iemeile sunt mult mai vulnerabile)
dureri Iaciale atipice
dureri generalizate
dureri musculare si la nivelul scheletului
Iebrilitate
halucinaii
hiperactivitate acut si nevoia de a misca ncontinuu din picioare
hiperactivitate la copii sau aduli
incapacitate de concentrare. pierderea memoriei. tulburri de gndire
ngreunarea vorbirii. diIiculti de vorbire. dicie neclar
lesin. inconstien si com
modiIicarea Iormei si a texturii snilor
parestezie si amoreala membrelor
retardare la copii
senzaie de greutate n corp
spasme musculare
tremurturi ale muschilor
tremurturi severe
tulburri neurologice
umIlarea diIeritelor pri ale corpului

LA NIVEL PSIHOLOGIC/PSIHIATRIC
agresivitate
anxietate
depresii moderate pn la severe (deoarece scade nivelul de
serotonin)
Iobii
insomnie. somnolen. probleme de somn
iritabilitate
modiIicri de personalitate
oboseal accentuat
schimbri rapide n calitatea si intensitatea dispoziiei

LA NIVELUL PIEPTULUI
aritmie
dispnee
dureri n piept
hipertensiune
modiIicri ale presiunii sanguine
palpitaii. tahicardie
respiraie astmatic
respiraie scurt datorit modiIicrii poziiei

Pagina | 77

LA NIVEL GASTROINTESTINAL
balonare
constipaie
crampe
diaree. uneori cu cheaguri de snge
durere si diIiculti la nghiire
dureri abdominale
grea. vom
modiIicarea apetitului
modiIicarea sensibilitii gustative
modiIicri n greutate
probleme ale sinusurilor
probleme de salivare
sete persistent si reinerea apei n organism
sialoree
tendin de a mnca si a bea excesiv
tuse cronic
urme de snge n vom sau Iecale
uscarea gtului. dureri de gt

LA NIVELUL PIELII
la nivelul pieptului. agravarea alergiilor respiratorii (de exemplu. astmul)
eczeme
nrosirea Ieei
leziuni dermatologice
reacii alergice n regiunea gurii si a buzelor
senzaii de mncrime. Ir erupii cutanate
urticarie si alte probleme de piele

LA NIVEL ENDOCRIN SI METABOLIC
accelereaz si genereaz apariia diabetului la persoanele care sunt
susceptibile la diabet, dar care nu ar Ii dezvoltat niciodat aceast
boal dac nu consumau aspartam
accelereaz procesele clinice ale diabetului
adenopatie
agravarea hipoglicemiei
agraveaz si simuleaz retinopatia si neuropatia diabetic
diverse tulburri metabolice. anemie
cderea prului sau subierea lui
agravarea complicaiilor diabetice: retinopatie. cataract. neuropatie si gastroparez
crampe n perioada dintre ciclurile menstruale
creste apetitul pentru carbohidrai
cresterea gradat n greutate
diabet si complicaii ale diabetului
diIiculti n timpul sarcinii
dismenoree
hematurie
hiperglicemie sau hipoglicemie
modiIicarea coloraiei unghiilor si a pielii
modiIicarea mirosului corporal
modiIicri ale aspectului prului si unghiilor
modiIicri ale transpiraiei
Pagina | 78

noduli
obezitate
pierderea si modiIicarea gustului
probleme si modiIicri menstruale
produce un control sczut asupra diabetului la pacienii care iau insulin sau antidiabetice orale
scderea brusc n greutate

LA NIVEL UROGENITAL
impoten
reducerea Iunciei sexuale
tulburri sexuale
diIiculti de urinare
modiIicri ale cantitii urinei
probleme urogenitale
urinare Irecvent si senzaie de arsur

ALTE TULBURRI
modiIicarea temperaturii corpului
probleme cu dantura
probleme nespeciIice
scderea imunitii. sensibilitate crescut la inIecii
sete excesiv. retenia de lichide. umIlarea picioarelor

CELE MAI GRAVE EFECTE
comportament agresiv
cresterea incidenei cancerului. precum si a gradului de malignitate
a tumorilor pe creier
deIecte la nastere (incluznd retardarea mintal) si avorturi
spontane (nu doar n cazul n care mama a consumat aspartam, ci
atunci cnd si tatl a consumat)
dependena de aspartam si apetitul exagerat si incontrolabil Ia de dulciuri
depresii severe
hiperactivitate la copii
moarte subit
schizoIrenie
tendine suicidare
ulcer peptic
vtmarea iremediabil a creierului

BOLI CAUZATE DE ASPARTAM
boala Alzheimer
boala Basedow-Graves
boala Lyme
boala Meniere
boala Parkinson
deIicit de atenie
epilepsie (Iorma .grand mal' si .petit mal')
Iibromialgie
hipotiroidie datorat mercurului din plombele dentare
limIom malign non-Hodgkin
limIom la nivelul creierului (este o tumoare cu o rat Ioarte crescut de mortalitate. Iiind asociat cu
consumul de aspartam)
Pagina | 79

lupus eritematos diseminat
retardare mintal
scleroz lateral amiotroIic
scleroz multipl
sensibilitate crescut la amalgamurile dentare cu mercur
sindromul oboselii cronice
sindromul de mialgie eozinoIilic (EMS)
tumori cerebrale. ale glandei tiroide. mamare. pancreatice. testiculare. ovariene. uterine. adenomuri ale
glandei pituitare, tumori uterine.

Aspartamul modiIic nivelul de aminoacizi din snge. blocnd sau
scznd nivelul de serotonin. tirozin. dopamin. norepineIrin si
adrenalin. Apar astIel tulburri emoionale. cum ar Ii depresia.
Chiar si o singur doz de aspartam creste semniIicativ nivelul de
Ienilalanin din snge. Aceste tulburri nceteaz imediat dup
eliminarea aspartamului din diet. Dac unor persoane cu deIiciene
genetice li se administreaz aspartam. ele pot maniIesta dureri de
cap. insomnie. depresie. atitudini ostile. anxietate si alte reacii
negative. Nu este de mirare c medicamentul Prozac nregistreaz
vnzri extrem de mari. pentru c el trateaz toate aceste tulburri!
Este tipic ca simptomele intoxicrii cu aspartam s nu poat Ii
detectate de testele obisnuite de laborator sau de razele X.
Tulburrile si bolile pot Ii de Iapt semnele intoxicrii cu aspartam.
Desi exist un numr Ioarte mare si n continu crestere de atacuri de
apoplexie produse de aspartam. Fundaia American pentru Tratarea Epilepsiei promoveaz practic
aspartamul. La Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au fost monitorizate 80 de persoane care
suIeriser anterior atacuri de apoplexie dup ingerarea de aspartam. Institutul de Nutriie Comunitar a
concluzionat. n urma acestui program de supraveghere: .Aceste 80 de cazuri se potrivesc perIect deIiniiei
generale date de FDA riscului iminent asupra sntii publice. Iapt care ar necesita imediata retragere de pe
pia a produsului n cauz. Institutul de Cercetare a Cancerului din SUA a descoperit o crestere a
incidenei tumorilor maligne la nivelul creierului. n anii care au urmat obinerii licenei aspartamului pentru
buturi (dup 1983). Una dintre plngerile cele mai Irecvente ale victimelor aspartamului este pierderea
memoriei. Ca o ironie. n 1987. compania G.D.Searle cuta s descopere un medicament pentru a combate
sindromul pierderii de memorie cauzat de distrugerile provocate de aminoacizii cu rol excitator. Trei
persoane din cinci care consum acest ndulcitor au migrene. iar G. D. Searle (compania productoare) este
de prere c rata eIectelor negative este nesemniIicativ n comparaie cu milioanele de doze de buturi cu
aspartam. consumate zilnic de atia oameni la nivel planetar si de aceea aspartamul este indicat ca nlocuitor
al zahrului.
Aspartamul distruge procesul de fertilizare prin Iaptul c ruineaz rspunsul sexual al Iemeii si induce
disIuncii sexuale la brbat. Mai mult dect att. aspartamul ntrerupe dezvoltarea Itului prin avort sau
genereaz deIecte din nastere. Aspartamul distruge structura ADN-ului Itului. punnd un stigmat pe
generaiile care vor urma. Proprietile aspartamului de inducere a avortului sunt inerente datorit structurii
sale.

Aspartamul este inclus n planul conspiraiei planetare care vizeaz un genocid biologic

Anual. tone de aspartam sunt deversate n mod deliberat si n deplin cunostin de cauz. n ce priveste
eIectele devastatoare pe care le produce. ctre populaia planetei. Prin IalsiIicarea si denaturarea
documentelor. prin inIormarea eronat. oamenii sunt ncuraiai s utilizeze aceast substan. toate aceste
lucruri Icnd parte dintr-o imens conspiraie criminal planetar. Continuarea acestei aciuni este
ncuraiat de interesele pentru proIiturile enorme. obinute de companiile productoare de aspartam si din
industria Iarmaceutic si medical. care promoveaz acest ndulcitor. pentru ca apoi s trateze oamenii
Pagina | 80

aIectai de eIectele lui. Dac reusim s rupem doar o verig din lanul vicios al toxinelor. prezentnd
realitatea si eIectele dezastruoase ale acestora. oamenii ncep s gndeasc: .Dac m-au minit n legtur cu
aceast problem. recomandndu-mi acest medicament. care iat. mi-a Icut ru. atunci m ntreb care este
adevrul cu restul lucrurilor?' Si atunci. oamenii ncep s si pun ntrebri despre mai multe lucruri. Chiar
dac la nceput iese la iveal doar un singur adevr. acesta deschide poarta pentru o trezire a constiinelor si
pentru vindecarea real a oamenilor. Folosirea aspartamului este o otrvire n mas a populaiei mondiale.
Fiecare metabolit al aspartamului are o toxicitate Ioarte mare si el a Iost declarat Ioarte periculos pentru
consumul uman. n prezent se Iac eIorturi n ntreaga lume de a se stopa otrvirea populaiei cu aspartam.
Toi oamenii trebuie s stie c aspartamul interacioneaz cu toate medicamentele si vaccinurile. deci ct
timp un pacient consum aspartam. niciun medicament pe care l ia nu este sigur.


Glutamatul monosodic ne distruge neuronii

Pentru a-l seduce. industria a cutat s l conving pe consumator c.
n materie de gust poate s bat toate recordurile. Ea introduce n
alimentele procesate substane care modiIic gustul Iinal.
falsificndu-l. Acestea sunt intensificatorii de gust. Un exemplu
teribil despre cum ne putem nsela n privina gustului si mai ales
cum putem deveni dependeni de un anumit gust l reprezint
glutamatul monosodic (E621).

Acest aditiv universal este folosit excesiv, pentru a acoperi toate
carenele produselor. din punctul de vedere al gustului. Pentru
productori. prezena glutamatului monosodic se traduce prin
expresia: .iat cum v pot vinde tot ceea ce vreau. ntruct dup
ingerarea acestei chimicale neurotoxice ni se face foarte sete, este
interesant pentru companiile alimentare s stie si acest eIect
secundar... ca s ne pun la dispoziie si buturile carbogazoase
.necesare. ns de acum 25 de ani. neurologul John W. Olney
declarase glutamatul de sodiu ca Iiind toxic pentru creier si pentru
alte organe. Deci este un aditiv extrem de nociv. Succesul produselor
alimentare din ziua de azi se datoreaz n exclusivitate Iormulelor
chimice de sintez. .aromatizanilor: chipsuri cu .gust de cascaval. chipsuri cu .gust de chilli. chipsuri cu
.gust de sunc etc. ngropai adnc n lista ingredientelor. aromatizanii pclesc papilele gustative.
Ingredientele adevrate sunt substituite cu toxine chimice. care intensiIic gustul n mod artiIicial. Dintre
acesti aditivi. cei mai cunoscui si des Iolosii sunt glutamaii (E621-E625). care produc reacii alergice.
migrene. grea. oboseal. tulburri cardiace. dureri musculare. tendina ctre obezitate. Aceste maniIestri
Iac parte din asa-numitul .sindrom al restaurantului chinezesc.Dar eIectele nocive ale intensiIicatorilor de
gust si. n particular. ale glutamailor sunt cu mult mai grave. ei Iiind n primul rnd neurotoxine.

Glutamatul de sodiu si aspartamul

Acidul glutamic este componenta principal a glutamatului de sodiu. iar acidul aspartic reprezint 40 din
structura aspartamului. Acidul aspartic si acidul glutamic sunt aminoacizi. Excesul de glutamat si aspartam
duce la acumulri extrem de ridicate ale acestor neurotransmitori n anumite zone ale creierului.
Cum acioneaz aspartamul si glutamatul asupra creierului? Un nivel crescut de aspartam sau glutamat n
creier distruge anumii neuroni. pentru c se permite un aIlux mrit de calciu n celule. Acest aIlux
elibereaz cantiti excesive de radicali liberi. care stimuleaz sau excit celulele neuronale. pn la
distrugerea lor complet. n aceast situaie. bariera hematoenceIalic. care n mod normal proteieaz
Pagina | 81

creierul de excesul de glutamat si aspartam sau alte toxine. nu si mai poate ndeplini corect Iuncia.
Despre aceast barier hematoenceIalic se stie c:
nu este complet dezvoltat n perioada copilriei;
nu proteieaz complet toate zonele creierului;
poate Ii distrus de numeroase boli acute sau cronice;
excesul de glutamat si aspartam se poate inIiltra n creier chiar si cnd bariera hematoenceIalic este
intact.

AstIel. excesul de glutamat si aspartam ncepe ncet-ncet s distrug neuronii. Marea maioritate a celulelor
neuronale din anumite zone din creier sunt distruse nainte de apariia oricrui simptom clinic sau boli
cronice. Datorit excesului de neurotoxine. riscurile la care sunt expusi bebelusii. copiii. Iemeile nsrcinate.
btrnii si bolnavii cu probleme cronice de sntate sunt imense. Dr. Rusell Blaylock este doar unul dintre
nenumraii oameni de stiin si medici care au atras atenia asupra eIectelor devastatoare ale unor
aminoacizi liberi sau asupra eIectelor produse de ingerarea de aspartam si glutamat. Unul dintre experii care
au pledat mpotriva aspartamului si glutamatului este si doctorul n medicin Adrienne Samuels. psiholog si
cercettor stiiniIic. Un altul este dr. John W. Olney. proIesor la Departamentul de Psihiatrie al Scolii de
Medicin din cadrul Universitii Washington. neurolog si cercettor. una dintre cele mai renumite autoriti
n domeniul excitotoxinelor. El a fost cel care i-a inIormat pe cei de la G.D. Searle. n 1971. c acidul
aspartic produce adevrate .guri n creierul cobailor. Un altul este si doctorul n medicin Francis J.
Waickman. deintor al Premiilor Rinkel si Forman. liceniat n pediatrie. alergie si imunologie.
Ali oameni de stiin care s-au declarat mpotriva glutamatului si aspartamului sunt: John R. Hain. medic
liceniat n patologie. biologul Bernard Oser. doctorul n medicin H.J.Roberts. specialist n diabet. Acesta
din urm a citat rezultatele a numeroase cercetri stiiniIice pentru a demonstra pericolele ingerrii n exces a
acidului glutamic si a acidului aspartic. Si lista cercettorilor si medicilor care s-au pronunat vehement
pentru eliminarea din alimentaie a acestor substane neurotoxice poate continua.
Simptomele comune ale acestor dou excitotoxine. aspartam si glutamat. sunt:

LA NIVEL CARDIAC:
Aritmie
Fibrilaie atrial
Tahicardie (palpitaii)
ncetinirea ritmului inimii
Angin pectoral
Cresterea tensiunii
Scderea tensiunii

LA NIVEL GASTROINTESTINAL:
Diaree
Grea/vom
Crampe stomacale
Colon iritat
Hemoroizi
Sngerri rectale

LA NIVEL MUSCULAR:
nepturi
Dureri simultane
Slbire

LA NIVEL RESPIRATOR:
Astm
Respiraie insuIicient
Pagina | 82

Dureri n piept
Iritarea nasului

LA NIVEL URO-GENITAL:
Dureri de prostat
Dureri vaginale
Urinare Irecvent
Urinare nocturn

LA NIVELUL OCHILOR:
Vedere nceosat
Focalizare greoaie
Presiune n jurul ochilor

LA NIVEL NEUROLOGIC:
Depresie
ModiIicri de comportament
Reacii de Iurie
Migrene
Ameeal
Dezechilibru
Dezorientare
ConIuzie mintal
Anxietate
Atacuri de panic
Hiperactivitate
Probleme de comportament
Atenie deIicitar
Letargie
Somnolen
Insomnie
Paralizie
Sciatic
Vorbire inconsistent
Frisoane
Pierderi de memorie

LA NIVELUL PIELII:
Crpturi
Mncrimi
Leziuni bucale
Paralizie parial
Uscarea gurii
nepenirea Ieei
nepenirea limbii
Cearcne sub ochi

Glutamatul monosodic (E621, GMS)

n 1908. un chimist iaponez reusea izolarea glutamatului de sodiu din kombu. Kombu este o alg marin
bogat n acid glutamic. substan care ampliIic gustul srat. Dup cel de-al doilea rzboi mondial. aceast
substan invadeaz Statele Unite si apoi ntreaga Europ. Este Ioarte larg utilizat n industria
Pagina | 83

agroalimentar. pentru c permite reducerea dozelor de condimente si stimuleaz apetitul. att la oameni ct
si la animale.
E621 este cel mai folosit aditiv cu rol de intensificator al gustului. El reprezint sarea de sodiu a acidului
glutamic. care este un aminoacid important n structura proteic. dar se mai Iolosesc si srurile de potasiu.
calciu. amoniu. magneziu (E622. E623. E624. E625). El se adug n produsele alimentare care au nevoie de
o mbuntire considerabil a gustului. ampliIicnd gustul de carne.
E621 (GMS) se Iabric n urma unui proces de Iermentaie a amidonului. a melasei si a zahrului obinut din
trestia de zahr sau din sIecl. Proteinele hidrolizate sunt proteine tratate n mediu acid sau enzimatic si
conin sruri ale aminoacizilor liberi. ca de exemplu glutamaii. Proteinele hidrolizate sunt Irecvent adugate
n produsele alimentare.

Eticheta E621 (GMS)

Alte denumiri prin care putem s identiIicm pe etichet acest ingredient sunt: monosodium glutamate,
sodium glutamat, natriumglutaminat, ajinomoto, zest, vetsin, mei-jing, wei-jing, glutavene, glutacil, rl-50,
msg, accent, chinese seasoning, acid glutamic sodium salt, glutammato monosodico, monosodioglutammato,
monosodium-1-glutamate, a-monosodium-glutamat, sodium-1-glutamate.
n ultimii ani au aprut mai multe avertismente asupra acestui aditiv si astIel oamenii sunt din ce n ce mai
suspiciosi atunci cnd vd pe etichete numele su. Guvernul american a aprobat un mod subversiv de
prezentare a GMS pe eticheta produselor. iar maioritatea oamenilor nici mcar nu cunoaste aceasta: GMS
este inclus NTOTDEAUNA n urmtoarele ingrediente din produsele alimentare: acid glutamic. glutamat
monopotasic. protein vegetal hidrolizat. .arome naturale. pudr gourmet. condimente chinezesti. extract
kombu. proteine hidrolizate (proteine hidrolizate de soia. proteine de porumb. proteine de mazre etc.).
protein autolizat din plante. proteine hidrolizate din plante. extract de proteine din plante. protein
texturat. protein vegetal texturat. Iain hidrolizat de ovz. ulei de porumb. cazeinat de sodiu. cazeinat
de calciu. droidie autolizat. extract de droidie. droidie alimentar sau nutritiv. carragenan. gelatin.
condimente.

GMS se gseste FRECVENT n: gum vegetal. extractul de mal. arom de mal. malul din orz. aditivii din
bulion. concentratul de rosii. aditivii din pine. arome. aromele identic naturale. arom de Ium. arom de
carne (porc. pui. vit. oaie). arom de caramel. amidonul alimentar modiIicat. sosul de soia. protein din
soia. izolatul proteic din soia. concentratul proteic din soia. acidul citric (atunci cnd se obine din porumb).
amidonul de porumb. laptele praI. siropul de porumb. agenii de suspesie. siropul de orez. sup de carne.
cubuleele instant pentru sup. concentratul proteic din lapte. proteinele din lapte. protein IortiIiata din
lapte. gru sau proteinele din gru. grsimea lipolizat din unt. maltodextrina. meniunile .Ir grsime si
.coninut sczut de grsime. orice produs cu adaos de vitamine. annatto (E160b). protein IortiIiat. gume.
pectin. enzime modiIicate. proteaze. orice produs care este Iermentat. nutrimenii din droidie. Celelalte
Iorme de glutamai pot s nu Iie menionate pe etichet. AstIel. chiar dac pe etichet scrie .Ir GMS. pot
Ii prezeni ali glutamai. care determin aceleasi eIecte nocive.

Una din categoriile de produse care conin o cantitate Ioarte mare de GMS sunt condimentele. Dup srea de
buctrie. E621 este al doilea nume menionat pe etichet. chiar naintea celor care ar trebui s constituie de
Iapt ingredientele principale: busuioc. rozmarin. nucsoar etc. n concluzie. nelegem importana acestui
aditiv care, cu ct este consumat mai mult, cu att creeaz o dependen mai mare si organismul cere n
continuare gustul respectiv. Jack Samuels. de la campania .Adevrul pe etichete: .Termenul de natural
nseamn c ingredientul respectiv are o surs natural. Pentru credibilitatea produsului comercial.
meniunea natural este Ioarte important pe etichet. Acum civa ani. prin apelul lobby-stilor. Congresul
American a votat un articol de lege n care aromele si aromatizarea erau considerate a Ii obiective proteiate.
Aceasta nseamn c dac sunm la o companie de arome si ne interesm ce anume conine sintagma
Pagina | 84

arom de pe produse. productorul are dreptul s rspund c reeta este secret.

Soia procesat industrial este alimentul cu cea mai mare concentraie de glutamat

n timpul metabolizrii. extractul de soia procesat. adugat n
alimente. elibereaz glutamatul. sub Iorma izolatului din protein de
soia. Nivelele de glutamat sunt mult mai ridicate n soia
industrializat dect n oricare alt produs care conine GMS. desi
vegetarienii consum. n necunostin de cauz. soia si produse pe
baz de soia sau care conin extract de soia. S-a realizat un studiu,
care a inut sub observaie timp de 25 de ani persoane care consumau
preponderent produse din soia procesat industrial. realiznd
periodic scanri tomograIice computerizate ale creierului. Studiul a
artat c oamenii care consumau preponderant produse din soia. ca
baz proteic vegetal. aveau cea mai mare inciden a demenei si
atroIiei creierului. Acesti oameni si distrugeau sistemul nervos si
muli acuzau migrene puternice. Imediat ce soia a Iost eliminat din
dieta lor, durerile de cap au ncetat. n plus, aceste persoane aveau un
nivel foarte ridicat de mangan, element foarte toxic pentru regiunea
din creier care produce boala Parkinson. Exist un amestec de toxine
n produsele de soia procesat industrial. desi oamenii sunt convinsi
c mnnc o hran sntoas si nutritiv; de Iapt. aceast hran le distruge sistemul nervos si alte organe.

Mecanismul prin care acioneaz glutamaii

Oamenii pot Ii predispusi genetic la aciunea anumitor excitotoxine. Genele nu produc boala. ele doar dau o
sensibilitate mrit la substanele care cauzeaz boala. De exemplu. atacurile de cord sunt corelate cu
eliberarea de radicali liberi n snge. Fumatul elibereaz acesti radicali liberi. De asemenea. GMS produce si
el o cantitate Ioarte mare de radicali liberi n circuitul sanguin. crescnd astIel riscul de apariie a inIarctului.
a sclerozei multiple. a bolii Alzheimer. a bolii Parkinson etc. Dac gena va exprima sau nu caracteristica sa,
depinde n totalitate de ceea ce Iacem. de ce consumm. de gradul de toxicitate din organism. Glutamatul de
sodiu este un neurotransmitor al creierului. iar n cantiti mari acioneaz ca un drog. Receptorii pentru
glutamat sunt prezeni n ntregul organism. att n creier ct si n celelalte organe. n anumite condiii.
glutamatul distruge neuronii din creier prin supraexcitare repetat.
Cercetrile stiiniIice au demonstrat clar eIectul sinergic dintre glutamatul de sodiu si nucleotide. n
dezvoltarea gustului. Acestea din urm sunt Irecvent amestecate cu glutamaii. pentru a le mbunti
aciunea. Prezena acestor nucleotide tripleaz puterea de intensiIicare a gustului. pe care o are glutamatul.
Nucleotidele sunt compusi proteici solubili. prezeni n regnul animal sau vegetal n aceeasi msur ca si
aminoacizii. peptidele. acizii organici. Cel mai important rol al glutamatului este acela de a pcli creierul
asupra gustului mncrii. care devine astIel .Ioarte bun. iar stimularea neuronal produce dependen Ia
de alimentele care sunt slabe din punct de vedere nutritiv. dar conin acest ingredient .mincinos.

Studiile au evideniat Iaptul c. dup 15-30 de minute de la expunerea la o concentraie crescut de glutamai
(cel mai simplu. prin ingerarea de alimente care i conin). o parte din neuroni se umIl. lund Iorma unor
balonase care ncep s degenereze. timp n care se acumuleaz cromatina. n maxim trei ore. acesti neuroni
mor. Dac timp de dou ore se Iolosesc doze mici de GMS si apoi se ntrerupe aciunea lor. celulele mai
rmn viabile 18 pn la 24 de ore. dup care mor brusc. n organism. aminoacizii se gsesc sub Iorma de
proteine si nu n Iorm liber. Cnd un complex de proteine din alimente apare n corp, el este absorbit ncet
n tractul intestinal. Acesti aminoacizi din proteine sunt absorbii n totalitate sub Iorm aminoacizilor
combinai si se descompun apoi n Iicat. unde sunt eliberai n mici concentraii. pe care corpul le poate
metaboliza. Organismul uman nu a Iost conceput pentru a avea concentraii att de ridicate de aminoacizi
liberi.
Pagina | 85

Cnd aceste proteine se descompun (de exemplu, atunci cnd se folosesc extractul de drojdie sau enzimele
n alimente cu adaos de GMS, pentru a le descompune) n aminoacizii lor liberi corespunztori. atunci ele nu
mai sunt deloc asimilabile pentru organism. Aminoacizii corespunztori sunt obinui ntr-un mod nenatural
si n momentul n care aiung n tractul digestiv. sunt absorbii sub Iorm de aminoacizi liberi, iar nivelul de
acid glutamic din snge creste semniIicativ. de 20 pn la 40 de ori. Bariera hematoenceIalic nu a Iost
conceput pentru a Iace Iaa unor nivele att de ridicate de glutamat. pentru c n mod natural nu se petrece
asa ceva. Unui organism care are celule canceroase n dezvoltare. dac este expus la GMS. i se va ampliIica
Ioarte repede rata de proliIerare a celulelor canceroase. Dac expunerea la glutamat scade. scade
corespunztor si rspndirea celulelor canceroase.

n afara creierului. exist numerosi receptori pentru glutamat:
ntregul sistem digestiv. de la esoIag la colon. plmnii. ovarele.
ntregul aparat reproductor (incluznd chiar sperma). glandele care
produc adrenalina. oasele si chiar pancreasul. Toate acestea
acioneaz si opereaz exact la Iel ca receptorii de glutamat din
creier.
Atunci cnd consumm GMS. sunt stimulai toi receptorii de
glutamat din corp. De aceea. unele persoane au diaree prelungit sau
dispepsie. pentru c glutamatul stimuleaz receptorii corespondeni
din esoIag si intestinul subire. alte persoane au simptome de intestin
iritabil sau. dac deia au un intestin iritabil. senzaiile se nrutesc.
Sistemul de receptori de glutamat din aparatul cardiovascular poate
explica Ioarte bine cresterea deceselor subite cardiace, care este
asociat si cu scderea concentraiei de magneziu: cnd nivelul de
magneziu scade drastic, receptorii de glutamat devin hipersensibili,
intervenind astIel pericolul problemelor cardiace. Moartea subit
prin atac de cord se datoreaz aritmiei sau spasmului coronarian si
ambele pot fi produse de consumul de glutamat. Unul dintre
fenomenele comune care s-au descoperit n legtur cu moartea
subit cardiac este c maioritatea oamenilor au murit dup ce au
mncat la restaurant. Acesti oameni aveau un nivel sczut de magneziu. Consumnd mncruri cu mult
glutamat. acesta a stimulat puternic receptorii de glutamat din sistemul cardiovascular si din hipotalamus si
au avut astfel stop cardiac.
Neurologul Russell Blaylock a realizat de-a lungul timpului studii ample care au dovedit nocivitatea
glutamatului si a aspartamului. ncepnd cu 1995. el a nceput s prezinte rezultatele la care a aiuns:
.Bolile neurodegenerative sunt legate de mercur. aluminiu. pesticide si erbicide. dar modalitatea prin care
acestea produc vtmri ale creierului este mecanismul excitotoxic. Suntem cu toii expusi la aceste toxine.
iar cnd mai adugm si GMS si alte excitotoxine n alimentaie. procesul de toxicitate se accelereaz. De
aceea, doctorii nu pot explica o cauz a bolilor degenerative: pentru c ele nu au o cauz. ci mai multe. Cnd
se realizeaz un studiu de caz pe o persoan bolnav de Alzheimer. un medic spune c este vorba de
intoxicaia cu mercur. un altul c este vorba de pesticide. altul de altceva. dar de Iapt este acelasi mecanism
care se petrece.
Toate acestea opereaz concertat. crescnd activitatea imunitar a creierului. activnd astIel
excitotoxicitatea. De aceea toate aceste substane par s aib legtur cu boala. pentru c toate acioneaz n
acelasi Iel asupra creierului.

Pericolele excitotoxinelor

Cele mai toxice substane care se gsesc n produsele alimentare. glutamaii si aspartamul. acioneaz asupra
celulelor nervoase. Ele sunt denumite .excitotoxine. deoarece .excit neuronii. avnd o structur similar
cu aceea a neurotransmitorilor. n mod natural. n organismul uman se gsesc diverse specii de glutamai si
aspartai. n anumite concentraii. la nivelul mduvei spinrii. Cresterea acestor concentraii este imediat
Pagina | 86

contrabalansat printr-un mecanism speciIic. care transIer excesul de glutamai la nivelul celulelor gliale.
prezente n jurul neuronilor, furnizndu-le. astIel. energie. Atunci cnd concentraia de glutamai creste peste
nivelul necesar, ei devin toxine neuronale si atac celulele care conin receptori speciIici glutamailor.
Excesul de glutamai va distruge nu numai neuronii care conin receptorii pentru glutamat. ci si acei neuroni
care sunt conectai atunci cu ei. chiar dac acei neuroni Iolosesc alte tipuri de receptori.
Aceast descoperire este Ioarte important. deoarece. astIel. se poate explic rolul glutamailor si al
aspartailor n apariia si dezvoltarea bolii Parkinson si a sindromului Alzheimer.
Sunt aIectai n special neuronii hipotalamici (hipotalamusul controleaz cresterea si dezvoltarea armonioas
a organismului. aciunea a numeroase glande endocrine. apetitul. ciclul somnului. bioritmul). n combinaie
cu o alt neurotoxin. aspartamul (E951). pericolul devine cu mult mai mare.

O proporie considerabil a oamenilor. aproximativ 25. este sensibil la aciunea glutamatului monosodic.
Cele mai frecvente simptome sunt: pierderea memoriei, hiperactivitate, sindromul oboselii cronice,
amoreal. dureri de cap. migrene. agitaie. iritabilitate. conIuzie mintal. ameeal. modiIicri de
comportament (n special la tineri si la copii). depresie. paranoia. sindromul Alzheimer si boala Parkinson.
iuituri n urechi. vedere nceosat. Iibromialgie. senzaie de explozie la nivelul gtului. al umrului sau al
antebraului. disconIort abdominal. tulburri gastrice. grea. vom. diaree. senzaie de sete. transpiraie
abundent. senzaie de presiune Iacial. aritmie cardiac. ritm cardiac crescut. palpitaii. alergii. diIiculti
respiratorii, ritm respirator mrit. astm. bronhospasm. ulceraii ale pielii. eIect teratogen.

Binecunoscutul .sindrom al restaurantului chinezesc a Iost descris
pentru prima dat de ctre o persoan care consumase mncare
chinezeasc: strngere n piept. dureri de cap. grea. senzaie de
vom. crampe abdominale. insuIicien respiratorie. soc respirator.
Simptomele pot Ii legate de o anumit reacie alergic. dar si de o
reacie de intoleran.
Mncarea chinezeasc conine adeseori aditivi (n special glutamat
de sodiu). peste. produse din peste sau sos de arahide. n cazul
pacienilor astmatici. glutamatul produce bronhoconstricie. Primele
simptome apar dup 15 minute. dar a Iost descris de asemenea si un
interval de aciune de 24-48 de ore.
Anumite persoane tolereaz acest aditiv. n cantiti variate. n timp
ce altele nu l tolereaz deloc. S-a descoperit c simptomele apar
dac se ingereaz minim 3 grame de substan. Reaciile pot Ii
cumulative: dac o persoan mnnc o dat pe sptmn un
produs care conine GMS. eIectele nocive pot s nu apar. dar dac
mnnc acelasi produs dou-trei zile la rnd. atunci poate simi
efectele.

.Riscurile eliminrii definitive a glutamatului

Dac s-ar interzice Iolosirea GMS n alimente. companiile alimentare si Iarmaceutice ar pierde miliarde de
dolari. S ne gndim numai la toate medicamentele care se Iac pentru a .trata aceste simptome produse de
glutamat. Si care. evident. ar putea Ii ndeprtate prin simpla eliminare a glutamatului din alimentaie.
Guvernele au anumite planuri de control al populaiei prin consumul de aspartam. glutamat. organisme
modificate genetic, ndulcitori sintetici etc.

Cine afirm cu dovezi incontestabile si zdrobitoare c GMS este toxic?
* Cercettorii. care. n urma studiilor. au descoperit c GMS cauzeaz vtmri grave ale creierului.
tulburri endocrine etc;
* Oamenii de stiin. care Iolosesc GMS n anumite teste de laborator. spre a distruge celule din creier.
pentru a studia eIectul altor substane chimice asupra creierului.
Pagina | 87


Cine spune c GMS produce reacii nocive?
* Milioanele de victime care s-au mbolnvit grav n urma ingerrii a GMS;
* Medicii din camerele de urgen. care au Iost martori la sute de mii de cazuri de bolnavi n stare grav. n
urma consumului de GMS din alimente;
* Medicii din ambulane. care au transportat sute de mii de bolnavi n stare grav. n urma consumului de
alimente care conineau GMS. la spitalele de urgen;
* Medicii de Iamilie la care se prezint oamenii cu simptome ale intoxicaiei cu GMS.

Cine pretinde n mod fals si mincinos ca GMS este .sigur?
* Cei care proIita n urma producerii. vnzrii si promovrii GMS-ului;
* Cei care lucreaz direct pentru Aiiimoto Co. Asociaia ProGlutamat. Comitetul Tehnic International
ProGlutamat si alte asociaii;
* Cercettorii care lucreaz n instituii si laboratoare Iinanate direct de ctre industria glutamatului;
* Firmele de publicitate si de relaii cu publicul. angaiate de ctre industria glutamatului pentru a promova o
imagine Iavorabil acestui produs;
* Cercettorii pltii. mituii. avansai n posturi mai bune de ctre industria glutamatului. pentru a mini
public c GMS este sigur;
* FDA;
* .Prietenii celor care proIit din producerea. vnzarea si promovarea GMS.

Cine spune c GMS este .controversat?
* Cei care nu vor ca oamenii s recunoasc Iaptul c. practic. GMS este o otrav pentru organismul uman.

n mai 1998. Institutul Naional al Sntii a inut un simpozion
mondial intitulat Cascada de Glutamat: modalitate de declansare a
bolilor Sistemului Nervos Central. Medici. specialisti si oameni de
stiin din ntreaga lume au venit s discute eIectele glutamatului
asupra anumitor simptome si boli. Mesaiul central a Iost c este
nevoie de ajutorul companiilor farmaceutice pentru a produce
medicamente care s inhibe sinteza glutamatului n corp. Desi la
nceput a fost dificil, cu timpul s-au introdus din ce n ce mai multe
medicamente care s blocheze Iormarea glutamatului: unele pentru
tratarea bolii Alzheimer. altele pentru scleroza multipl etc.
Richard Hennebery. neurolog. a aIirmat la o ntrunire a Federaiei
Societilor Americane de Biologie Experimental. n legtur cu un
studio Iinanat de FDA asupra siguranei GMS-ului n alimentaie:
.Consider c este o ironie Iaptul c industria Iarmaceutic investeste
resurse imense n dezvoltarea unor substane care s blocheze
receptorii de glutamat ce proteieaz neuronii sistemul nervos central
mpotriva toxicitii glutamatului. n timp ce industria alimentar. cu
acordul FDA-ului. continu s adauge nestingherit cantiti uriase
de glutamat n produsele alimentare.
FDA continu si ea s aprobe nenumrate noi ingrediente si aditivi alimentari care conin acid glutamic liber
de sintez. n acelasi timp. reIuz sistematic s ia vreo msur mpotriva companiilor care nu eticheteaz
corect si nu menioneaz clar prezena glutamatului n produse. EPA aprob si ea Iolosirea acidului glutamic
de sintez ca pesticid n culturile agricole.
Mai mult. guvernul american a permis introducerea unei noi arome. care imit aciunile glutamatului. Ir
nicio testare prealabil a eIectelor adverse ale acestuia. Produsul. numit Senomix. este puternic susinut
Iinanciar de unii gigani ai industriei alimentare. cum ar Ii KraIt Global Inc.. Nestle. Campbell`s Soup.
Coca-Cola, Cadbury. Aiiimoto. Compania Senomix pretinde c. dup acest nlocuitor de glutamat. va
produce un substitut pentru zahr si unul pentru sare.
Pagina | 88

Istoria acestei companii vorbeste de la sine. Iiind cunoscut ca producnd substane neurotoxice. care
Iolosesc aceleasi ci de ptrundere n creier ca si glutamatul. ConIorm dr. Russell Blaylock. ultimele studii
dezvluie Iaptul c medicamentele care blocheaz receptorii de glutamat. administrate n paralel cu alte
medicamente si cu tratamentul chimioterapic. accelereaz Ioarte mult naintarea cancerului.
n 2004. Congresul American a aprobat Legea pentru Protecia Consumatorului si pentru Etichetarea
Alergenilor Alimentari. Hituit de plngerile si de rapoartele cu probleme de sntate ale milioanele de
oameni care suIer de reacii alergice si de alte simptome negative n urma consumului anumitor alimente
care nu sunt etichetate corespunztor. pentru ca oamenii s le poat evita. FDA a cerut industriilor
alimentare s indice pe etichet prezena alergenilor n produse. Principalele produse vizate erau laptele,
alunele. oule. soia. grul. nucile de pdure. pestele si scoicile. FDA si industria alimentar menioneaz c
aceast aciune va aiuta cele 7 milioane de americani care suIer de aceste alergii. Dar oare de ce nu s-a
Icut nimic si n privina glutamatului? Aceasta ar aiuta 25 din populaie. adic 65 de milioane de oameni.
care sunt alergici si sensibili la glutamat. FDA ignor complet problem grav a GMS.

Un alt atac asupra trupului nostru, pentru profit

EPA a aprobat Iolosirea. Ir restricie cantitativ. a acidului glutamic liber AuxiGro n culturile
agricole. n iulie 1997. corporaia Auxein (mai trziu cunoscut sub numele de Emerald BioAgriculture) a
cerut aprobare de la EPA s conduc un program experimental, de folosire a acidului glutamic liber sintetic,
Ir restricie cantitativ. n sau pe vegetalele care urmau s Iie puse n vnzare ctre populaie. AuxiGro
este un .stimulator de crestere pentru recolte. Acidul glutamic liber prezent este transIormat n acid gama-
amino butiric (GABA) n vegetale. dar si n corpul uman. La oameni. GABA stimuleaz n mod artiIicial
glanda pituitar ca s produc hormoni de crestere. La vegetale are acelasi rol. stimulnd cresterea plantelor.
Produsul stimuleaz producerea de GABA prin mitocondrii. AstIel. GABA deschide noi canale de nutriie n
pereii celulelor. permind redistribuirea elementelor nutritive n diIerite arii ale plantei. Dac nainte eram
ngriiorai din cauza hormonilor de crestere prezeni n carne si lapte. iat c acum avem o grii n plus:
pesticidele din vegetale.

AuxiGro a pornit iniial ca o substan ce cataliza cresterea si dezvoltarea culturilor. dar apoi s-a observat ca
insectele nu se atingeau de plantele stropite cu AuxiGro; prin urmare, compania a cerut patentarea
produsului AuxiGro si ca pesticid si erbicid. iar mai apoi. ca Iungicid. n august 1997. corporaia Auxein
nregistra spre aprobare pesticidul AuxiGro WP Catalizator Metabolic. un pesticid care coninea acid
glutamic liber de sintez n procentai de 30. n septembrie 1997. EPA a aprobat cererea de a realiza
programul experimental.
n octombrie 1997. compania Auxein a depus o petiie de a i se permite pulverizarea .acidului glutamic
biochimic n sau pe toate articolele alimentare. Ir restricii n ceea ce priveste cantitatea de substan care
rmne n sau pe vegetale. n momentul recoltrii. Acid glutamic biochimic a Iost prima denumire data de
Auxein acidului glutamic de sintez Iolosit n produsul su.

n ianuarie 1998, EPA aproba cererea de a Iolosi Ir restricii acidul
glutamic de sintez sub Iorma de catalizator al cresterii si dezvoltrii
plantelor. AstIel. EPA permitea companiei Auxein s Ioloseasc
produsul AuxiGro, indiferent de cantitatea de acid glutamic de
sintez rmas n sau pe nuci. semine. cereale. Iructe si legume n
momentul comercializrii.
Pulverizat peste recolte mai ales din avion. aceast toxin este
susceptibil de a Ii inhalat. dus de vnt la mari distane. n alte
regiuni dect cele prevzute de companie. de a intra n pmnt si de a
contamina reeaua de apa Ireatic. Salat verde. rosiile. cartoIii si
alunele au fost printe primele vegetale vizate.
n septembrie 2000. Auxein Corporation raporta c recoltele
pulverizate cu AuxiGro includ: elin. castraveii. Iasolea. strugurii.
Pagina | 89

ceap. ardeiul gras. alunele. cartoIii. cpsunele. rosiile si pepenii verzi. Astzi nu exist recolt care s nu Ii
Iost aprobat spre .tratare cu AuxiGro de ctre EPA.

n decembrie 2000, compania Auxein depunea o petiie n care cerea s se aprobe Iolosirea Ir restricii a
acidului glutamic de sintez n toate culturile si pe toate produsele aIlate sub iurisdicia EPA. n iunie 2001
EPA aprob petiia. n 2004. Emerald BioAgriculture cerea aprobarea de a Iolosi AuxiGro ca dezinfectant,
agent de deshidratare. Iertilizator. Iungicid. reglator de crestere pentru culturi. Interesant este ca n anul
2000. catalogul de prezentare a produsului AuxiGro a Iirmei Auxein coninea urmtorul avertisment:
.AVERTISMENT DE PRECAUIE: PERICULOS PENTRU OAMENI SI ANIMALE DE CASA
ATENIE!
De ce este periculos acidul glutamic. care este un aminoacid din proteine. s aiung direct pe legumele si
Iructele proaspete? Acidul glutamic liber Iolosit este de Iapt procesat prin sintez. coninnd si alte substane
chimice contaminante nedorite. Atunci cnd este produs prin hidroliza acid. acest produs conine substane
cancerigene. Cnd este obinut prin Iermentaie bacterian. bacteria Iolosit pentru a excreta Iorat acidul
glutamic prin pereii celulari este modiIicat genetic prin diIerite procedee care include si iradierea. Nu s-au
eIectuat studii reIeritoare la eIectele acestei substane asupra sntii umane si animale sau asupra mediului.
O dat pulverizat pe legumele si Iructele proaspete. substana ptrunde prin coaia n interiorul Iructelor.
legumelor. seminelor. EIectele nocive ale glutamatului sunt deia studiate si cunoscute.
Cercetrile eIectuate de industria glutamatului n 1970 si depuse la EPA de ctre Corporaia Auxein.
pretinznd c acidul glutamic sintetic este .sigur au Iost ndelung respinse ca Iiind neconcludente de ctre
oameni de stiin independeni. Neurologii Iolosesc n testele de laborator acidul glutamic de sintez. atunci
cnd vor s distrug selective anumite celule nervoase din creierul cobailor studiai.

Institutul Naional al Sntii din SUA recunoaste c acidul glutamic este asociat cu dependena. atacurile
de apoplexie. epilepsia. tulburrile degenerative. tulburrile neuronale. boala Alzheimer. boala Parkinson,
traumele cerebrale, schizofrenia, anxietatea, depresia, cancerul etc. Conform EPA, aditivii alimentari cu
numele de .glutamat monosodic cauzeaz reacii nocive asupra organismului uman. ConIorm FDA. aditivii
alimentari cu numele de .glutamat monosodic conin acid glutamic liber de sintez.
n revizuirea documentelor depuse de Corporaia Auxein. prin care se cerea acordul de a utiliza acidul
glutamic liber sintetic spre a Ii aplicat prin pulverizare asupra recoltelor n crestere. EPA nu s-a conformat
cererilor Actului Federal care reglementeaz Alimentaia. Medicamentele si Cosmeticele. Acest Act
reglementator cere ca EPA s revizuiasc si s aprobe aplicaiile primate n conIormitate cu riscurile pe care
acestea le produc asupra oamenilor. EPA a ignorat de asemenea si Ordinul Executiv nr. 13045 care cere
ageniilor guvernamentale s ia n considerare toate inIormaiile care exist la acea dat reIeritoare la
sensibilitatea variabil individual a consumatorilor. n special a copiilor. Organizaia american Adevrul
pe Etichete (`Truth n Labeling`) a Iost cea care a sesizat apariia produsului toxic AuxiGro n 1998 si care a
depus n 2001 o petiie de protest.


E-urile Iac parte din tehnologia de ucidere n mas a secolelor XX-XXI


Studiile recente au artat c. la nivel mondial. aditivii chimici
reprezint a treia cauz a mortalitii, pe primul loc fiind
consumul de droguri si de medicamente si urmnd apoi accidentele
de circulaie.
Un aditiv este o substan care se adaug n produsele alimentare,
cosmetice. Iarmaceutice etc.. pe parcursul procesrii lor. cu scopul
de a conserva. stabiliza. ameliora sau modiIica anumite caliti ale
produsului (textura. consistena. gustul. culoarea. mirosul. aspectul.
Pagina | 90

echilibrul bazic etc.). ori care serveste altor Iuncii tehnologice legate de produsul respectiv. Se estimeaz
c. n ultimii ani. o persoan consum anual. n medie. ntre 8 si 10 kg de aditivi.
Industria Iarmaceutic ar da Ialiment dac doctorii ar admite c medicamentele sunt toxice; c ele nu
vindec. ci mbolnvesc. nu aduc la via. ci produc un genocid Ir precedent. La Iel. marile corporaii
alimentare ar nceta Iolosirea la scar industrial a aditivilor si ar disprea complet. dac ageniile
responsabile de protecia consumatorului ar admite c acestia sunt extrem de nocivi si provoac boli grave.
Dar .ei ne Iac s credem c noi suntem de vin. Iiind sensibili la anumite substane. si nu ei. care au
contaminat toate alimentele cu substane otrvitoare.
Aproape 70.000 de substane chimice ne intoxic n fiecare clip
Cercetri recente din Europa si SUA au descoperit c. la ora actual. tehnologiile moderne Iolosesc aproape
70.000 de substane chimice. iar numrul lor creste anual cu alte aproape 2.000. Rezultatele acestor studii au
artat c n snge au aprut n ultimele decenii ntre 120 si 160 de substane chimice xenobiotice. care nu au
existat nainte. Un numr mare din aceste substane sunt cancerigene. mutagene sau teratogene.
Maioritatea lor se gsesc n mediul nostru cotidian! Putem s evitm otrvirea corpului nostru cu aceste
substane. Iolosind. pe ct posibil. alimentele cele mai puin poluate. Un studiu s-a realizat pe un lot de
voluntari. crora li sau analizat probe de urin si snge. S-au descoperit urme de plumb, mercur si alte
metale grele. solveni pe baz de clor. insecticide. pesticide. Italai etc. n organismul copiilor exist o
cantitate dubl din aceste substane.
Industria agroalimentar geme de invazia Ir precedent a
substanelor chimice. si ne .serveste pn n prezent aproximativ
10.000 de aditivi, care se folosesc n produsele alimentare, cosmetice
si Iarmaceutice. Dintre acestia. doar un numr Ioarte mic este
menionat pe etichete. Cei mai periculosi sunt ndulcitorii artiIiciali.
coloranii. conservanii si intensiIicatorii de gust. Din neIericire. nu
prea mai exist produse care s nu conin aditivi.
Cu ct sunt folosite mai multe tipuri de aditivi ntr-un singur produs,
cu att el este mai periculos, efectele nocive ale aditivilor
potenandu-se sinergic. Urmrile sunt catastrofale pentru sntatea
noastr. Castigurile sunt de partea industriei alimentare. iar
ulterior. de partea industriei medicale. creia ii va reveni rolul de a ne ,trata` de bolile ,inoculate` de
confraii lor chimisti din alimentaie.
n concluzie. consumnd alimente preparate industrial (.garnisite cu aditivi din abunden). ne ncrcm
Iiina cu reziduuri chimice care ne intoxic organismul! Trupul nostru devine astIel un depozit de substane
nocive de aici, explozia generalizat de alergii. de cazuri de scdere a imunitii. de maladii autoimune si
inIlamatorii. de tumori. limIoame si cancere.
.Argumente~ pentru folosirea aditivilor chimici
Deoarece doar 1-2 dintre aditivi se Iolosesc n scopul conservrii. restul de aditivi nu si iustiIic prezena
n alimente. n realitate. marea maioritate a aditivilor alimentari se utilizeaz pentru .cosmetizarea hranei:
pentru a conIeri produsului o culoare atrgtoare si apetisant. pentru a masca printr-o arom sintetic lipsa
ingredientului natural. pentru a conIeri un gust intens si irezistibil. pentru a crea o textur ct mai apropiat
de cea natural. Fr aceast puzderie de aditivi. ar disprea o mare varietate de produse din industria
alimentar. care. oricum. din punct de vedere nutritiv, sunt aproape
nule.
Pagina | 91

Un argument penibil. Iolosit de productori. pentru prezena aditivilor n medicamente. este acela c ei
exist n cantiti mai mici dect n produsele alimentare. Fals: ei sunt n cantiti .mai mici. dar suIicient
de toxice ca s creeze eIecte secundare sau adverse. uneori nebnuit de grave pentru sntate! Din pcate.
oamenii Iolosesc tratamentul alopat. adic apeleaz la sistemul clasic cu substane chimice. Ir s si
imagineze c simplul act de a nghii substana activ chimic dintr-un medicament constituie un fenomen
de .otrvire. n plus. medicamentele sunt pline de aditivi (ndulcitori artiIiciali nocivi. colorani.
conservani si ali excipieni etc.). care produc eIecte toxice. uneori agravnd chiar tulburrile pentru care au
fost prescrise.
Un alt argument mincinos pentru Iolosirea aditivilor este acela c ei se utilizeaz n cantiti att de mici.
nct sunt inoIensivi pentru sntate. Fals! Acest lucru nu poate Ii considerat valabil nici mcar pentru
aditivii care au o aciune toxic reversibil asupra organismului uman. Ca s nu mai vorbim de aditivii
extrem de toxici. care genereaz mutaii genetice si cancer!
Despre efectele toxice ale aditivilor
Fiecare aditiv trebuie s Iie supus unei proceduri de evaluare
toxicologic. Pentru c studiile sunt insuIiciente si incorect realizate.
eIectele aditivilor asupra sntii umane sunt descoperite ulterior
aprobrii lor pe pia. n cabinetele medicale sau n spitale. iar
avertismentele apar si mai trziu. n lucrrile de specialitate!
Efectele nocive ale aditivilor asupra sntii nu apar imediat.
dect n cazul reaciilor alergice. Acesti ucigasi tcui. aditivii. se
acumuleaz gradat n organism. grbind apariia cancerului. a
bolilor cronice, degenerative, autoimune sau genetice.
O alergie alimentar este o reacie nedorit a sistemului nostru imunitar la un aliment sau la un component
alimentar. Alte reacii pot Ii otrvirile si insuIicienele enzimatice. care mpiedic o bun asimilare a
anumitor componeni alimentari. ConIorm Autoritii Europene de Securitate Alimentar (European Food
Safety Agency EFSA). este imposibil de stabilit cu exactitate riscul de reacii alergice n cazul unei
substane.
Numrul cazurilor de cancer ia din ce n ce mai mult amploare si n Romnia. si se estimeaz c va Ii boala
mileniului al III-lea. Aditivii mutageni nu numai c duneaz cromozomilor si codului genetic: ei pur si
simplu distrug celulele vii. Aditivii teratogeni prezint un pericol imens pentru It. n perioada imediat
urmtoare concepiei si n timpul sarcinii.
De-a lungul timpului, s-a constatat cu regret c dovedirea toxicitii unui aditiv nu este o garanie c acesta
nu va mai Ii Iolosit ulterior. Cel mai bun exemplu n aceast direcie este cazul ndulcitorilor artificiali
(zaharin. aspartam. ciclamai etc.). a cror toxicitate a Iost dovedit prin numeroase studii si. cu toate
acestea. ei continu s Iie utilizai. n ciuda protestelor consumatorilor si a organizaiilor de medicin
naturist! Totul este de Iapt o mare aIacere si un cerc vicios. care cuprinde marile corporaii alimentare.
instituiile medicale si guvernele.
Potrivit statisticilor Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS). peste 30 dintre cazurile de cancer pot fi
evitate doar prin adoptarea unui regim de alimentaie sntos. Aceasta inseamn o hran cat mai natural.
cat mai bogat in legume si fructe, o hran lipsit de produsele excesiv procesate industrial. care au
invadat pieele si care sunt atrgtor ambalate. dar sufocate de prezena aromatizanilor. a coloranilor si a
conservanilor.

Pagina | 92

Modul n care ne mint aditivii
Suntem tentai s nghiim orice; dac aroma si culoarea mncrii
propuse ne inspir ceva bun. nu ne mai preocupm de compoziia
exact a alimentului. Dar. ascultnd urmtorul sIat: .Cu ct unui
aliment i se Iace mai mult reclam. cu att mai puin trebuie s-l
consumm. vom avea cele mai mari sanse de a evita s mncm
.gunoaiele alimentare ce umplu raIturile supermarketurilor.
OIerit din ignoran sau dintr-o diabolic premeditare. avizul
medicului sau cel al expertului. n ceea ce priveste Iolosirea
aditivilor. calmeaz psihicul nelinistit al consumatorului. care devine
astIel un viitor pacient. Pe de alt parte. legislatorul. care ar trebui s menin sntatea si ordinea public.
este de Iapt cel care aprob lista de aditivi. otrvind populaia.
S nu uitm de asemeni c noi suntem cei care putem alege dac trebuie s consumm sau s evitm un
produs. O bun documentare ne poate Ir ndoial aiuta si scoate din ignoran. astIel nct s putem
discerne singuri ce calitate are produsul care ni se oIer.
Remediile perfect naturale pot fi folosite cu eficien maxim n contracararea efectelor nocive ale
aditivilor
Regnul vegetal a constituit de-a lungul veacurilor principala surs de supravieuire pe aceast planet. att n
ceea ce priveste alimentaia ct si vindecarea bolilor. La nceputuri. utilizarea plantelor de leac era
considerat un act sacru nu exista nici o diIereniere ntre spiritualitate (religie) si vindecare. preotul era
vindectorul suIletului si al trupului deopotriv Iiecare epoc Iiind marcat de Iolosirea unor plante
miraculoase.
Ultimele secole au Iost marcate n schimb de dezvoltarea chimiei si a produselor medicamentoase de
sintez; aceste sinteze plecau adesea de la Iormulele unor substane chimice pure. care au Iost izolate din
plante. ns marea problem a aprut n momentul n care s-a constatat c substanele respective. destinate
vindecrii. de multe ori provoac alte mbolnviri sau se acumuleaz
n organism ca reziduuri toxice.
Urmarea a Iost revenirea la imensa bogie si nelepciune a naturii.
n snul creia vom gsi mereu remedii pentru toate aIeciunile
trupesti si suIletesti.

Este necesar constientizarea nocivitii unor produse din industria
alimentar. care. datorit acumulrii n timp. au eIecte dezastruoase
asupra sntii. Pentru reechilibrare. dup aceast otrvire lent dar
sigur de pe urma asa-zisei .hrane moderne. avem nevoie n primul
rnd de mijloace prin care imunitatea organismului s Iie reIcut si
ntrit. precum si de soluii eIiciente de puriIicare intern.








Pagina | 93

Capitolul 137. Vol. V. Principii ale cetii eseniene reorganizate

MAREA EVANGHELIE A LUI IOAN de Jakob Lorber

1. (Domnul): .Din toate acestea poi acum s nelegi c pn la
urm totul va Ii si chiar trebuie s Iie dezvluit n lumea de
dincolo. pentru ca nenumratele grupuri de spirite s poat exista.
ntrebarea care apare este: cum se va simi oare n lumea de dincolo
pmnteanul care. din cauza Iaptelor sale Ials miraculoase`. si-a
cstigat deia o reputaie nemaipomenit stiut Iiind c. pn la urm
n lumea de dincolo. se va putea vedea Ioarte bine c. de Iapt. toate
minunile ce au Iost Iptuite de el au Iost n realitate o mare
nseltorie. Chiar dac nseltoria sa a Iost bine intenionat. s nu
uitm c ea a Iost totusi scump pltit. Iiind vndut cumprtorului
cel naiv si orb pe muli bani. ca Iiind o marI autentic!

2. Exact la Iel a Iost si cu nvierile` voastre de pn acum. mai ales
cu acelea ale copiilor. nvierile` voastre lunare si publice. din
ncperile subterane de genul catacombelor. sunt o nseltorie prea
mare pentru a mai vorbi despre ele cci trebuia s avei niste
oameni pltii care. o dat pe lun. trebuiau s se preIac a Ii mori.
Ei trebuiau s stea ntinsi si nemiscai n sicrie asteptnd comanda
voastr. sub privirile mai multor spectatori orbi. Apoi ei trebuiau s
se ridice si s se Iuriseze de acolo. pentru a nu putea Ii ntrebai de nici unul dintre numerosii spectatori si
admiratori uluii cum se simt sau care le este numele si locul de bastin.

3. Aceast nseltorie este mult prea ordinar pentru a merita s vorbim despre ea; dar pentru c. prin
aceasta. muli au Iost convinsi s v ncredineze preaiubitul lor copil mort spre a-l renvia, o vom aborda
totusi. ntruct ea v va aduce si n lumea de dincolo mari necazuri.

4. Dar. dup cum spuneam. acum Eu o voi lua pe umerii Mei si voi ndrepta n Ielul acesta de dragul vostru
tot ceea ce ai Icut pn acum. Pe viitor ns. v spun Ierm c nimic din toate astea nu trebuie s mai apar
n cetatea voastr. Nu trebuie s mai rmn nici cea mai mic urm. nici mcar o rmsi de nselciune.
cu nici un pre. dac vrei cu adevrat ca Eu s rmn ntru spirit cu voi si n voi pn la sIrsitul vremurilor
acestui pmnt.

5. Stiind toate acestea trebuie ca de acum nainte n cetatea voastr s domneasc iubirea. bunvoina. bunul
sim si adevrul desvrsit. Ir nici o minciun. si atunci putei Ii siguri c ea va dinui. Chiar dac
gruparea voastr va mai Ii prigonit din cnd n cnd de ctre cei ri. ipocrii. deIimtori. invidiosi si
ntunecai. acestia nu-i vor mai putea Iace nici un ru!

6. Totusi. este bine s stii c scoala voastr nu va mai dinui mult n acest inut si nici nvtura Mea. cci
aceast ar va Ii pn la urm strivit de pgnii cei mai ntunecai. n viitor. undeva n Europa. toi cei care
cred cu o trie de nezdruncinat n numele Meu vor avea un mare sediu principal. iar voi vei rspndi noua
Mea nvtur n ntreaga lume. Iiind preuii de unii conductori. iar de alii. doar tolerai. Doar puini vor
Ii aceia care. orbi Iiind la adevrul propovduit de voi. v vor alunga dincolo de graniele mpriei lor. Iar
cei care totusi o vor Iace. vor primi o rsplat pe msur. de care nu vor scpa prea usor. Trebuie s stii c
atunci. la rndul lor. acele mprii care v vor prigoni nu vor Ii deloc nIloritoare.

7. Acesta este darul divin cu care v binecuvntez acum. pentru ca s rmnei ntotdeauna niste adevrai
ziditori. ce vor Ii inspirai de Dumnezeu Tatl. iar acea mprie n care pn la urm vei Ii ntmpinai cu
iubire si preuire s aib o temelie trainic. Eu nu vreau s Iac din voi doar niste vindectori de trupuri. ci
Pagina | 94

niste mari mesteri care. din nestematele suIletului lor trezit. s ridice cele mai trainice zidiri ale noului
Ierusalim ceresc. Acest nou oras va lua Iiin n viitor undeva n Europa si se va nla Ir oprire. din ce n
ce mai sus devenind un loc ales care va inIluena tot Pmntul.

PASA1ELE CARE URMEAZ CONIN FR NDOIAL UNELE PROFEII PE CARE IISUS
LE-A FCUT PENTRU VIITOR. V SFTUIM TOCMAI DE ACEEA S LE STUDIAI CU
FOARTE MARE ATENIE SI VEI DESCOPERI CU UIMIRE C MA1ORITATEA
ASPECTELOR LA CARE IISUS SE REFER N CELE CE URMEAZ SE PETREC DE1A SI
POATE CHIAR SE VOR PETRECE N CADRUL ACESTEI SCOLI SPIRITUALE (MISA). CINE
ARE URECHI DE AUZIT S AUD. ESTE TOCMAI DE ACEEA IMPORTANT S LUM
AMINTE LA AVERTISMENTELE SALE.
8. Voi vei Ii n viitor zidarii si constructorii Mei pe deplin liberi. iar Eu vreau ca cetatea Mea (NOTA 1) s
Iie zidit din nestematele adevrurilor si a revelaiilor divine cele mai rezistente. Vei nelege atunci cu
usurin. voi toi. mpreun cu tine. prietene Roclus. c pentru aceasta nu se pot Iolosi var. nisip si crmid.
adic minciuni si nseltorii. care nu dureaz vesnic. Doar adevrul cel adevrat. divin. curat si Ir de
prihan reprezint diamantul care poate s nIrunte eternitatea. Ir s Iie stirbit n vreun Iel.

9. Atunci n viitor muli dintre voi vei Ii de nenumrate ori ispitii s procedai altIel dect simii; dar voi
trebuie s nu v lsai ademenii. Totodat este necesar s vegheai si s nu amgii pe nimeni. cci. prin tot
ceea ce vei Ii si vei Iace atunci (n viitor) trebuie s rzbat adevrul deplin; procednd n Ielul acesta. vei
avea parte mereu de graia. puterea si nelepciunea Mea care v va inspira odat cu aiutorul care v va veni
de la TATL CERESC (DUMNEZEU).

10. Stiind toate acestea. luai aminte ca s nu promitei niciodat cuiva un lucru pe care s nu-l putei
ndeplini sau pe care apoi s nu vrei s-l mai Iacei. din anumite motive. mai trziu (este evident c aici
Iisus se reIer la ceea ce va Ii atunci n viitor); cci. adevrat v spun vou: nimic nu este mai amarnic si mai
suprtor pentru un om dect s nu-si respecte o Igduial solemn pe care a Icut-o! Dac unor oameni nu
li s-ar fi promis sprijinul, atunci ei nu s-ar fi bazat pe acea promisiune si ar Ii Icut altceva. care s le asigure
aiutorul. ns pentru c ei s-au bazat pe acea Igduin solemn. care ulterior nu a Iost respectat. ei pot
deveni disperai. tristi si dezamgii. blestemndu-i din cauza dezamgirii provocate pe aceia care prin
promisiunea lor nerespectat au adus aceast mare nenorocire asupra lor.

11. Luai aminte cci de acum nainte att n prezent. ct si n viitor trebuie s ndeplinii tot ceea ce vei
Igdui n mod solemn cuiva chiar cu preul vieii voastre pmntesti. altIel Eu nu voi putea rmne n
cetatea (este evident c aici IISUS se reIer la orasul NOULUI IERUSALIM) voastr! Chibzuii bine cine
este ACELA care v d acum aceast porunc! El este Domnul cel etern a tot ceea ce trieste si moare; si
luai aminte cci dac Eu nu pedepsesc toate greselile din aceast lume. pe aceasta (care const n Iaptul c
un om i promite altuia solemn ceva. dar. dup aceea dintr-un motiv meschin. mrsav sau egoist. nu si
respect promisiunea Icut) cu siguran o voi pedepsi!

12. Dac. spre exemplu. nu-i vei da leaIa promis aceluia care i Iace un serviciu. comii un pcat mai mare
dect dac Iuri de la cineva! n cazul n care el a Iost lenes si si-a Icut munca prost. poi s-i atragi ferm
atenia asupra acestui Iapt si chiar s-i spui c pe viitor. dac nu-si va Iace treaba cu hrnicie. nu va mai
primi aceeasi leaI; ns chiar pentru munca Icut cu trndvie (de mntuial) trebuie s-i respeci
promisiunea Icut. pentru ca el s simt c n tine este prezent si activ spiritul dreptii si al adevrului!

13. Tocmai din acest motiv Eu v aiut acum s nviai cu adevrat cei o sut sapte copii mori. pentru ca s
nu aprei c suntei niste mincinosi. niste oameni lipsii de cuvnt Ia de cei crora le-ai promis nvierea
odraslelor lor dragi; dar de acum nainte. va trebui s v abinei! Cci tot ceea ce vei Iace de acum nainte
mpotriva acestui sIat al Meu. care este att de usor de urmat. va aduce ntotdeauna roade Ioarte rele.

Pagina | 95

14. Vi se pare prea greu? Cci vd c esti cam gnditor! Spune-Mi deschis dac ai ceva de obiectat! Acum
cnd nc suntem mpreun. mai putem discuta. ceea ce pe viitor va Ii mult mai greu. pentru c nu ne vom
mai ntlni prea curnd! Vorbeste-Mi. dac ceva nu-i este clar te ascult!'

NOTA 1. Noul IERUSALIM este orasul despre care IISUS face aici profeii c va fi construit undeva in
EUROPA. Este important s ne amintim c si profeiile deia faimoase ale indianului SUNDAR SINGH
vorbesc despre faptul c NOUL IERUSALIM va fi construit in ROMNIA si el va fi acolo unde se afl acum
orasul BUCURESTI. In cazul celebrului clarvztor si profet PETRACHE LUPU atunci cand acestuia i-a
aprut in cateva di un misterios mesager din lumea de dincolo pe care PETRACHE LUPU l-a numit
,MOSUL`. acesta l-a anunat (pe PETRACHE LUPU) c pe teritoriul ROMNIEI va apare un foarte mare
centru spiritual care va avea o influen planetar. Aceste dou profeii sunt surprinztor de asemntoare.

Fragmente din Cartea a zecea - Confesiuni
Eu caut viaa fericit
Asadar. n ce Iel s Te caut eu pe Tine. Doamne? Cci atunci cnd
ncerc s Te aIlu pe Tine. o. Dumnezeul meu. eu caut viaa Iericit.
Te voi cuta pe Tine. pentru ca suIletul meu s triasc. ntruct
trupul meu trieste din suIletul meu. iar suIletul meu trieste din
Tine. Deci. n ce Iel pot eu s aIlu viaa Iericit? Fiindc n-am s pot
s-o am. pn cnd n-am s pot spune: .destul. este aici!. dup care
va trebui s spun n ce Iel am gsit-o. Oare prin reamintire. ca si
cnd as Ii uitat-o (si. ntr-adevr. in minte c pn acum am tot
uitat-o). sau prin dorina de a mi-o nsusi pe calea nvrii. ca pe
una necunoscut. ori ca pe una pe care nu am stiut-o niciodat. sau
ca pe una pe care am uitat-o n asa msur nct nici nu-mi amintesc
c am uitat-o? Oare nu poate Ii numit via Iericit nssi viaa pe
care toi si-o doresc si nu exist absolut nimeni care s n-o vrea? De
unde au aIlat de ea. de si-o doresc asa de mult toi? n ce loc au
vzut-o, ca astfel s-o iubeasc? Fr ndoial. eu unul nu stiu cum
avem aceast noiune. Si mai exist un mod. cel conIorm cruia.
cnd cineva o deine. atunci acela este Iericit; sau cnd unii. care
evident exist. sunt Iericii prin sperana ei. Acestia din urm o dein
ntr-un mod inferior. n raport cu aceia care sunt Iericii deia prin Iaptul nsusi c o dein; ns ei sunt totusi
mai buni dect aceia care nu sunt Iericii nici prin speran. nici prin Iaptul propriu-zis. Si totusi. acestia dac
nu ar deine-o n vreun Iel. nu si-ar dori att de mult s Iie Iericii. lucru pe care ei l vor la modul cel mai
sigur si ct se poate de limpede.
Nu stiu n ce Iel o cunosc. si de aceea ei o dein prin nu stiu ce cunoastere. n legtur cu care eu m Irmnt
dac ea se aIl sau nu n memorie. Iiindc. dac se aIl acolo. atunci noi am Iost deia Iericii cndva; dar
oare am Iost Iericii cu toii sau Iiecare n parte. ori numai omul acela. care a pctuit cel dinti. si n care noi
toi am si murit si din care noi toi ne-am nscut cu starea de pcat; un lucru de care nu m ocup acum. ci m
ntreb doar dac viaa Iericit se aIl sau nu se aIl n memorie. Pentru c. dac noi n-am cunoaste-o, nu am
iubi-o. Auzim numele acesta si toi mrturisim c dorim acest lucru; Iiindc noi nu ne mulumim doar la
auzul su. Cci atunci cnd un grec aude termenul acesta pronunat n latin. nu este mulumit. ntruct el
ignor ceea ce i s-a spus; noi ns suntem ncntai s-l auzim. asa cum ar Ii si acela. dac l-ar auzi pronunat
n limba greac. deoarece lucrul desemnat nu este nici grec. nici latin. ci este lucrul pe care si grecii. si
latinii. si oamenii care vorbesc alte limbi ar dori din tot suIletul s-l dobndeasc. Este. asadar. stiut de toi
c. dac oamenii ar putea s Iie ntrebai n aceeasi limb dac ar dori s Iie Iericii. ei ar rspunde Ir nicio
ntrziere c ar dori. Or. lucrul acesta nu s-ar putea ntmpla dac lucrul care este denumit prin aceasta. nu ar
Ii deinut deia de memoria lor.
Pagina | 96

Viaa fericit nu poate fi vzut cu ochii
Oare tot asa ne amintim si de viaa Iericit. cum si aminteste cineva
de Cartagina. n cazul n care a vzut-o? Nu. Iiindc viaa Iericit nu
se vede cu ochii. dat Iiind c ea nu este Iizic. Sau poate ne amintim
de ea asa cum ne amintim de numere? Nu. cci cel care le cunoaste
pe acestea nu mai caut s si le nsuseasc; n timp ce viaa Iericit.
desi noi avem cunostin despre ea. motiv pentru care o si iubim.
nc mai voim s o dobndim. spre a Ii Iericii. Ori poate ne amintim
de ea. asa cum ne amintim de regulile elocinei? Nu. cci. cu toate c
dup ce au auzit termenul respectiv. oamenii si reamintesc
coninutul elocinei. as zice chiar c si-l amintesc si cei care nu sunt
nc elocveni. muli dintre ei dorindu-si s Iie elocveni fapt din
care rezult c ea exist si n cunoasterea lor; totusi ei. prin simurile
trupului lor, i-au vzut pe alii mai elocveni si s-au simit desItai.
dorindu-si s Iie si ei n aceast situaie; desi. dac nu s-ar Ii simit
desItai graie unei cunoasteri interioare. nici n-ar vrea s Iie ntr-o
situaie similar. dac nu s-ar simi desItai. Dar viaa Iericit n-o
putem aIla la alii prin niciun sim al trupului.
Oare ne amintim de viaa Iericit asa cum ne amintim de bucurie? Probabil c da. Cci eu mi amintesc de
bucuria mea chiar si cnd sunt trist. dup cum mi amintesc de viaa Iericit atunci cnd sunt neIericit; dar
niciodat. printr-un sim al trupului meu. nu am vzut. nu am auzit. nu am mirosit. nu am gustat si nu am
pipit bucuria mea. ci am experimentat-o n sufletul meu, atunci cnd m-am bucurat. iar cunoasterea ei s-a
Iixat n asa Iel n memoria mea. nct sunt n stare s mi-o amintesc uneori cu dispre. alteori cu o anume
dorin. n Iuncie de diversitatea lucrurilor acelora de care mi aduc aminte c m-am bucurat. Cci eu am
Iost cuprins si de o anumit bucurie izvort din lucrurile urte. pe care. reamintindu-mi-le acum. le detest si
le resping cu oroare; dar mi-am amintit uneori si de lucrurile bune si cinstite. pe care. dorindu-le, le rechem
n memorie. Acestea. chiar dac uneori nu sunt prezente. tocmai de aceea mi readuc n memorie cu tristee
bucuria mea de altdat.
Asadar. unde si cnd am cunoscut eu n mod direct viaa mea Iericit. pentru ca acum s-mi amintesc de ea,
s-o iubesc si s-o doresc? Fiindc nu doar eu sau un numr mic de oameni dorim s Iim Iericii. ci absolut
toi; Iapt pe care dac nu l-am fi cunoscut printr-o cunoastere sigur. nu ni l-am dori cu o voin att de
Ierm.
Dar ce mai este si asta. Iiindc. dac li s-ar pune la doi indivizi
ntrebarea n ce msur vor ei s Iie militari. s-ar putea ca unul dintre
ei s rspund c vrea. iar cellalt c nu vrea; dar dac li s-ar cere s
rspund n ce msur ar dori s Iie Iericii. atunci Ir niciun Iel de
ezitare si unul si cellalt ar aIirma imediat c doresc s Iie Iericii:
unul. c vrea s Iie militar pentru niciun alt motiv dect ca s Iie
Iericit. iar cellalt. c nu vrea s Iie militar. tot pentru a Ii Iericit.
Oare este asa din cauz c unul si dobndeste bucuria dintr-un fapt,
iar cellalt dintr-altul? Asa stnd lucrurile. ei sunt de comun acord c
amndoi vor s Iie Iericii. dup cum tot ntr-un acord deplin ar Ii si
dac ar Ii ntrebai si despre urmtorul lucru: vor ei s se bucure.
ntr-adevr. si numesc ei bucuria nssi viaa Iericit? n ciuda
Iaptului c unul dobndeste lucrul acesta ntr-un domeniu, iar
cellalt ntr-altul. totusi att unul. ct si cellalt tind spre acelasi
lucru bucuria. Si Iiindc acesta este lucrul pe care nimeni nu poate
s spun c nu l-a ncercat. tocmai de aceea. dup ce a Iost
Pagina | 97

descoperit n memorie. este recunoscut atunci cnd se Iace auzit termenul de via Iericit.
Viaa fericit este s m bucur de Tine
Lipseasc! Lipseasc. o. Doamne. de la inima robului Tu. care i se mrturiseste ie. lipseasc de la mine
gndul de a m considera Iericit. atunci cnd m bucur de orice Iel de bucurie. Cci bucuria este ceva care nu
se d celor nelegiuii. ci acelor care Te cinstesc pe Tine ntr-un mod dezinteresat. cei pentru care bucuria esti
Tu nsui. Si iarsi. viaa Iericit nseamn a se bucura de Tine. la Tine si din cauza Ta: cci numai aceasta
este bucurie. iar o alta nici nu mai exist. Cei care cred c mai exist si o alt bucurie se ndreapt ctre
aceea. dar ea nu este cea adevrat. Cu toate acestea ns. voina lor nu se abate de la o anumit imagine a
bucuriei.
Viaa fericit este bucuria de Adevr
Asadar. nu este sigur c toi vor s Iie Iericii. Iiindc cei care nu vor s se bucure de Tine. singura via
Iericit care exist. nu vor n niciun caz via Iericit. Dar oare toi vor asa ceva? Dar. pentru c trupul
poIteste mpotriva Duhului. si Duhul poIteste mpotriva trupului. pentru ca acestea s nu Iac ceea ce vor
ele. ei decad n ceea ce pot si se mulumesc cu acest Iapt; deoarece lucrul pe care nu sunt n stare s-l Iac nu
si-l doresc att de mult ct ar Ii de aiuns ca s-l poat Iace. Eu. unul. as vrea s-i ntreb pe toi dac ei preIer
s se bucure mai mult de adevr dect de minciun. Dar. pe att nu ezit s spun c preIer s se bucure de
adevr. pe ct nu preget s aIirme c vor s Iie Iericii. ntr-adevr. viaa Iericit nu este altceva dect
bucurie de adevr. Cci aceasta este bucuria de Tine. Cel Care esti Adevrul. o. Dumnezeul meu. Irumuseea
mea. salvarea Ieei mele. Dumnezeul meu. Toi vor aceast via Iericit; aceast via. care este singura
Iericit. toi o vor; toi vor bucuria de adevr. Am cunoscut n mod direct n viaa mea numerosi indivizi.
care voiau s-i nsele pe alii; dar n-am vzut pe nimeni care s-si Ii dorit s Iie el cel nselat. Deci. unde au
cunoscut ei aceast via Iericit. dac nu acolo unde au luat cunostin chiar de adevr? Cci ei. dac ntr-
adevr nu vor s Iie nselai. iubesc n mod sigur adevrul. Ba chiar si atunci cnd iubesc viaa Iericit. care
nu este nimic altceva dect bucurie de adevr. ei tot adevrul l iubesc pn la urm. Si de bun seam c nu
l-ar iubi dac. n memoria lor. n-ar exista o anumit cunoastere a lui.
Prin urmare. de ce nu se bucur ei de aceasta? De ce nu sunt Iericii?
Nu sunt Iericii pentru c sunt mai ancorai n ceea ce i Iace pe ei
mai curnd neIericii. dect n adevrul acela. de care de-abia, de-
abia si mai amintesc. Fiindc n oameni lumina este. si pe deasupra.
si msurat: n-au dect s mearg. dar s nu-i prind ntunericul.
Dar de ce adevrul naste ur si de ce Omul Tu. Cel Care a predicat
adevrul. a devenit pentru ei un dusman. de vreme ce viaa Iericit.
care nu este altceva dect bucurie de adevr. este totusi iubit; de ce.
dac nu pentru c asa este iubit adevrul. nct aceia care iubesc
altceva. ar dori ca ceea ce ei iubesc s Iie adevrul; de ce l iubesc.
deci. dac nu pentru Iaptul c ei nu accept s Iie nselai. nu vor s
Iie dovedii c sunt Ialsi? Rezult clar de aici c ei ursc adevrul din
cauza acelui lucru pe care l iubesc n locul adevrului. Ei iubesc
adevrul. ns numai atunci cnd acesta lumineaz. si l ursc ori de
cte ori el i acuz. Cci. datorit Iaptului c nu vor s Iie nselai. ci
vor numai s nsele. ei iubesc adevrul. cnd acesta se arat pe el
nsusi. si l ursc atunci cnd i arat pe ei. Si de aceea el le va da
rsplat Iaptul c toi cei care nu vor s Iie dai n vileag de ctre el. vor Ii dai n vileag chiar atunci cnd nu
vor si cnd el. adevrul. nu va Ii vizibil pentru ei. Ei bine. asa este. chiar asa este suIletul omenesc. chiar asa
de orb si de ndrtnic. de urt si de nedemn: vrea s stea ascuns. dar nu vrea s i se ascund ceva. n mod
paradoxal. lui i se acord sansa de a nu i se ascunde adevrul. dar adevrul nsusi s-l ascund pe el. Totusi.
chiar si asa. n timp ce este neIericit. el nc mai doreste s se bucure de cele adevrate mai mult dect de
Pagina | 98

cele Ialse. Prin urmare. va Ii Iericit dac. neIiind mpiedicat de vreo diIicultate. se va bucura de adevrul
nsusi. singurul prin care toate sunt adevrate.

Fuhrer-ul Romaniei, Traian Basescu, urgenteaza inregimentarea
electronica a tarii.
Presedintele Traian Basescu a discutat, marti, la Palatul Cotroceni, cu primul-
ministru Emil Boc si cu ministri ai Guvernului cu responsabilitati in implementarea Hotararii CSAT nr.71/2010 privind
unele masuri necesare operationalizarii si dezvoltarii sistemelor nationale informatice specifice, informeaza Presedintia.
In cadrul intalnirii se va face o analiza a stadiului implementarii Hotararii CSAT nr.71/2010 adoptata in
sedinta CSAT din 28 iunie 2010. 'Scopul Hotararii CSAT este acela de a determina institutiile publice si
administratia publica centrala si locala sa-si constituie sisteme informatice si sa asigure servicii 'on-line de
informare si de plata a obligatiilor fiscale ale contribuabililor, in scopul diminuarii interactiunii directe a
cetatenilor si a agentilor economici cu Iunctionarii publici. se mai arata in comunicat.
Contribuabilii mari si mijlocii vor depune numai electronic declaratiile fiscale ncepnd cu obligatiile aferente lunii
octombrie. a anuntat Agentia National de Administrare liscal ANAl,. Declaratiile mentionate se depun prin accesarea
site-ului www.e-guvernare.ro, iar documentele trebuie semnate olosind semnatura electronic.Astel. la data de 25
noiembrie, vor fi transmise prin intermediul Sistemului Electronic Naional (SEN) declaraiile privind obligaiile de plata la
bugetul de stat, impozitul pe profit, obligaiile de plat la bugetele asigurrilor sociale i fondurilor speciale, precum i
deconturile privind accizele, impozitul la iteiul din producia intern, cel de TVA i cel special de TVA.
Totodat. va Ii transmis declaraia recapitulativ privind livrrile/achiziiile/prestrile intracomunitare i
declaraia rectiIicativ.
De la 1 august 2009. companiile miilocii sunt acele Iirme care au o ciIr de aIaceri cuprins ntre 6.7
milioane lei i 70 milioane lei. Companiile mari sunt societile cu aIaceri de peste 70 milioane de lei.
Contribuabilii mari si mijlocii vor depune declaratiile fiscale numai electronic incepand cu obligatiile
aferente lunii octombrie, se arata intr-un comunicat al Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala
(ANAF). Astfel, de la data de 25 noiembrie 2010, contribuabilii vor transmite prin intermediul Sistemului
Electronic National un numar de noua declaratii.
'ANAF incurajeaza persoanele care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mari sau mijlocii sa
Pagina | 99

utilizeze mijlocul electronic de depunere a declaratiilor fiscale ca metoda alternativa de declarare'. se mai
arata in comunicat.
Aceste declaratii se depun prin accesarea site-ului www.e-guvernare.ro, iar documentele trebuie semnate
prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat in conditiile Legii
privind semnatura electronica.
Toate primriile ar putea Ii obligate s implementeze sistemul de plat online a taxelor si impozitelor. Pn
n 2012. si locuitorii de la sat ar putea plti online impozitele. Cel puin asta prevede un proiect de Guvern.
Autoritile Publice Centrale si Locale care desIsoar activiti de ncasare a taxelor si impozitelor de la
ceteni vor Ii obligate se intre n Sistemul Naional de Plat a Taxelor si Impozitelor Ghiseul.ro.
Acesta este un proiect de hotrre de guvern elaborat de Ministerul Comunicaiilor si Societii
InIormaionale. n proiect nu este speciIicat. ns. modalitatea de a-i Iace pe cei care nu se descurc pe
internet. sau s Ioloseasc un computer. s-si poat plti datoriile ctre stat.
n prima etap a proiectului. n primele 7 luni dup adoptarea prezentei Hotrri. vor Ii nrolate n cadrul
Sistemului Municipiile resedin de Jude precum si toate orasele si Municipiile cu populaie de peste
100.000 locuitori. se precizeaz n nota de Iundamentare a proiectului de Hotrre de Guvern elaborat de
Ministerul Comunicaiilor. n etapa a II-a a proiectului vor fi incluse n sistem localitiile care au o
populaie de pn la 100.000 locuitori.
Si ranii vor putea plti taxele online
n ultima etap a proiectului. vor Ii nrolate n sistem. n termen de sase luni de la ncheierea celei de-a doua
etape. autoritatile cu statut de comun precum si alte instituii care nu au Iost vizate de primele dou etape.
care desIasoara activiti de colectare a taxelor si impozitelor. mai prevede proiectul de HG. BeneIiciarii
direci ai acestui serviciu vor Iii att cetenii si persoanele iuridice precum si Statul Roman prin
diversificarea opiunilor ceteanului de interaciune cu Statul. au explicat reprezentanii Ministerului
Comunicaiilor.

FRANCMASONERIA
Capitolul din lucrarea "Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul si Francmasoneria" a marelui savant Nicolae Paulescu



FRANCMASONERIA

Judaismul nu se agit numai de ctva vreme. - adic de cnd simte c se apropie de izbnd si ntrezreste
realizarea visurilor sale de despuiere si de subiugare a naiilor.
El lucreaz ntr-ascuns de veacuri, - si anume de la nceputul erei crestine. cci are un dusman groaznic -
Crestinismul - pe care l urste de moarte.
Pagina | 100

Evreii au o rbdare prodigioas si o ncpnare cu adevrat diavoleasc. Acest neam. blestemat de
Dumnezeu. nu se d ndrt niciodat si dinaintea nimnui; el desIide timpul si trece peste toate piedicile,
cnd e vorba s-si sature ura - care astzi e tot asa de vie. ca n timpul lui Hristos.
Si ntr-adevr. iidovii. care au mostenit nvturile fariseice - transmise prin Talmud - cuteaz s sugrume
religia divin. dup cum strmosii lor. acum vreo 2.000 de ani. au avut ndrzneala nemaipomenit s-L
rstigneasc pe nsusi Dumnezeu.
n adevr. .rabinii combtur. de la nceput. doctrina crestin. care Icea prozelii n turma lor...
.Evangheliile trebuiesc arse. - zicea hahamul Tarphon, - cci pgnismul este mai puin periculos. pentru
credina iidoveasc. ca crestinismul. Si nu era singurul s cugete astIel. cci toi hahamii nelegeau n ce
primeidie puseser iudaismul sectele iudeo-crestinesti.
Poate chiar c evreii, - .dac n-ar fi avut dect Biblia. drept carte sInt. - s-ar fi contopit n Biserica crestin
nscnd... Un lucru ns mpiedic Iuziunea si meninu pe iidovi printre popoare. - si acest singur lucru Iu
elaborarea Talmudului.


Erezii de origine iidoveasc

Am artat mai sus c Talmudul nu respir dect ur contra Crestinismului, - ur care s-a cristalizat n
Iaimoasa Iormul: .tob sebegoim harog. - adic: .pe cel mai bun dintre crestini. ucidel. Acesta este
adevratul su scop: exterminarea bunilor crestini. pentru ca mpreun cu dnsii s piar si crestinismul.
Talmudul declar deci rzboi.... un rzboi Ir mil. pe via sau pe moarte.
Dar pe de o parte evreii. slbii si mprstiai. nu puteau duce lupta pe Ia; pe de alta. crestinii i detestau si
nu se ncredeau n ei. mai ales cnd era vorba de vreo discuie religioas.
n asemenea condiii. mai mult dect perplexe. o idee inIernal ilumina devla lui Iuda. Trebuia s-i Iac pe
crestini s lupte. ei nsisi. n contra crestinismului.
Si ntr-adevr. se vzur atunci aprnd. una dup alta. nenumrate erezii care se succedar nencetat, din
primele secole ale crestinismului si pn astzi.
Prin soIisme. iidovii nselar pe crestini si mai ales pe neoIii si i transIormar n ereziarci. care n urm
cutar s distrug spiritul crestinesc.
Astfel s-au format toate ereziile care, - de la Ebionism. pn la Protestantism, - recunosc o origine
iidoveasc.

.Sar putea Iace istoria curentului ovreiesc n Biserica crestin. - istorie care ar merge de le Ebionismul
primitiv, la Protestantism, - oprindu-se ntre alii la Unitari si la Arieni.

Pagina | 101

Dintre aceste erezii iidovesti. cele mai importante sunt:
1. Ebionismul si Elkesaismul ivite la sIrsitul primului secol si Iormate de .iudaisani ncpnai. care
voiau s in sabatul si aveau repulsie s converteasc pe gentili. - cu alte cuvinte. erau dusmanii catolicitii
Bisericii.
Aceste erezii renscur. mai trziu. sub numele de Nazarenism sau doctrina crestinilor circumcisi. de Anti-
trinitarism, de Quarto-decimanisme etc... si se stinser n cursul veacului al IV-lea.
Ele renviar. pe la sIrsitul secolului al XII-lea, n Italia de sus, constituind Pasaginismul.

2. O a doua categorie de erezii. cu care Biserica a avut mult de luptat este reprezentat de gnosa iidoveasc
si mai ales de Nicolaitism. - despre care SIntul Evanghelist Ioan zice c Iace parte din .Sinagoga Satanei -
si de alte sisteme asemenea. care si ele s-au edificat pe baze judaice.

3. Din veacul al IV-lea pn n al VII-lea, istoria ovreilor este legat de istoria Arianismului. de izbnzile si
de nIrngerile lui. Aceast erezie. care ataca SInta Treime. reusi aproape s despart n dou crestinismul
si. aiutat de mai muli mprai. i amenin chiar existena.
Biserica nu a suferit niciodat. - de la nceput si pn n epoca actual sau Irancmasonic. - ca n timpul
persecuiilor ariene.

Printre ereziile de origine iidoveasc. - dar mai puin importante ca cea precedent. - s citm pe acelea ale
Unitarilor (monoIizism si monotelism). care durar. din veacul al V-lea. pn n veacul al VIII-lea. si pe
aceea a Iconoclastilor. care tulburar pacea Bisericii. de la nceputul secolului al VIII-lea si pn la
iumtatea secolului al IX-lea.

4. Manicheismul. sau gnosa persan. care Iu un Iel de amestec al Elkesaismului jidovesc cu doctrina lui
Zoroastru. lua nastere nc din secolul al II-lea. n Persia si se ntinse din ce n ce. de la rsrit nspre apus.
n veacul al XII-lea. aceast erezie reapru n Bulgaria. iar partizanii ei. Bogomili. se rspndir n Europa si
se stabilir. mai cu seam. n sudul Franei. unde Iormar Catari. - care. n secolul urmtor. se numir
Albigeni.
Aceast sect aIirma c doctrina ovreilor era de preIerat aceleia a crestinilor.
n contra Albigenilor, care provocar dezordini Ioarte grave. Biserica. pentru ca s-i extirpe. Iu obligat s
predice o adevrat cruciad.

5. Cnd Manicheismul fu nvins, cu Albigenii, doctrinele iidovesti gsir adpost la Cavalerii Templului, -
care mai nainte Iuseser servitori devotai ai credinei crestine.
Pagina | 102

Din actele procesului, - publicate de Michelet n Documents indits de l'histoire de France, - reiese c. n
momentul supresiei ordinului, batjocorirea Crucii Icea parte din ceremoniile iniierii. Acesti Cavaleri ai lui
Crist scuipau de trei ori pe Crucifix, renegndu-l.
Srutul rusinos completa aceste ceremonii de iniiere.

AIacerea Templierilor se explic Ioarte bine. cnd ne dm seama de modul de procedare al ovreilor. De
altIel. acest mod de a lucra variaz puin.
Jidovii corup o asociaie puternic. ce le serveste drept masin de rzboi. ca s atace cu vigoare organizaia
social care i incomodeaz.
ndat ce au ptruns acolo. ei procedeaz ca ntr-o societate Iinanciar. n care sIorrile tuturor nu au alt
scop dect a servi cauza sau interesele lui Israel, - Ir ca. de cele mai multe ori. indivizii s stie ce Iac.
Cavalerii Templului se gsir n multe mpreiurri n raport cu iidovii. pentru aIaceri de bani, - cci. ntr-
adevr. prin Templieri se ndeplineau toate operaiile Iinanciare ale Cruciadelor.

Dar, marele vis al jidovilor, - adic o revoluie universal. organizat de ctre Ordinul Templierilor, -
dispru n Ilcrile rugului lui Jacques de Molay. superiorul lor.

6. Aiungem n sIrsit la erezia lui Luther si a tovarsilor lui.

.n momentul ReIormei... crestinii erau mai puin credinciosi... Averoismul (IilosoIie arab) preparase
aceast decaden a credinei. - si se stie partea ce avur evreii la rspndirea Averoismului. asa c lucrau
astfel pentru ei.
Cei mai muli din averoisti erau increduli sau cel puin atacau religia crestin.
n ani. care anunau ReIorma. iidovul deveni educator sii nv pe savani limba ebraic; el i iniie n
misterele cabalei. dup ce le-a deschis porile Iilosofiei arabe.
El i nzestr. contra catolicismului. cu redutabila exegez pe care hahamii. n timp de veacuri. o cultivaser
si o IortiIicaser. - acea exegez (soIistic) de care va sti s se serveasc protestantismul si. mai trziu.
raionalismul.

.Rivalul lui Maimonide. rabi Solomon (Iiul lui Isaac din Troyes. cunoscut sub numele de Rachi). precum si
TosaIistii (savani talmudisti) Icur pe Nicolae din Lyra. care Icu pe Luther. (Renan). ntr-adevr.
franciscanul Nicolae din Lyra, de origine israelit. mprumut de la acesti ovrei multe din argumentele sale
contra Bisericii, - si aceste argumente Iur transmise lui Luther.

Pagina | 103

ReIorma si-a luat rdcinile n izvoarele ebraice. - zice evreul Bernard Lazare.
Spiritul jidovesc triumfa cu protestantismul.
ReIorma Iu. prin anumite pri. o ntoarcere la vechiul Ebionism din veacurile evanghelice.
O mare parte din sectele protestante Iur pe iumtate ovreiesti. doctrine anti-trinitare Iur. mai trziu.
predicate de protestani. - ntre alii de Michel Servet si de cei doi Socini din Siena.

n sIrsit. s mai citm nc doi ovrei. care vorbesc si ei de erezia lui Luther.

.Orice catolic. care devine protestant Iace un pas ctre iudaism. zice A. Weil.
.Un protestant. - adaug Heine. - este un catolic care prseste idolatria trinitar. pentru a merge ctre
monoteismul iidovesc.


EREZIA FRANCMASONIC

Toate ereziile de origine iidoveasc au Iost nvinse de crestinism. - aIar de Protestantism. care singur rezist
spasmurilor de izbvire ale Bisericii - si chiar se ntinse din ce n ce. ca ria. asupra celor mai multe popoare
de ras anglo-german.
Or. iidovii doreau de mult si lucrau din toate puterile lor, ca o asemenea erezie s poat tia. n dou.
unitatea crestintii.
Totusi. aceasta nu le era nc de aiuns.
O desprire analoag se produsese mai nainte. prin schisma greceasc. Ir nici un cstig pentru Israel.
Trebuia ca partea eretic s le Iie Iavorabil si s poat s se nvoiasc cu Iuncia oarb de mner de secure.
pentru a dobori partea rmas ortodox.
Acesta fu rolul ce evreii Icur s ioace Protestantismului; si ntr-adevr. aceast erezie trebuia s serveasc
de leagn celei mai Iormidabile societi oculte. - Francmasoneriei.
Dup cum zice Copin-Albancelii. .lumea protestant trebuia s Iormeze cuibul n care s cloceasc oul
societii secrete.

Originea. - Francmasoneria, - care este minciuna ntrupat. - pune n minile neoIiilor si cri rituale. n
care povesteste c .originea ei se pierde n noaptea timpurilor.
n realitate. primele loii Irancmasone luar nastere n Englitera, pe la nceputul veacului al XVII-lea.
Pagina | 104

Deia. n 1621. cnd Bacon scrise la Nouvelle Atlantide. el cunostea bine constituia acestei societi secrete,
- iar Cromwell (1599-1658) Iu susinut de Irancmasoni. cci Iusese protectorul iidanilor si ridicase sentina
de proscripie ce apsa asupra lor.

De altIel. la toi seIii protestani ai Engliterei gsim c planul acestei societi oculte este foarte propriu
pentru a ataca cu vigoare principiile catolice si pentru a zdruncina naiile care. ca Frana si ca Spania.
rmseser credincioase acestor principii.
n urm. Francmasoneria Iu importat. mai nti n Frana. apoi n Spania, n Italia, n Suedia. n rile-de-
jos etc, n cursul veacului al XVIII-lea.
Primele loii Iranceze Iur Iundate de la 1720 la 1730 si. n mai puin de 25 ani. dup aceea. o mulime de
altele se constituir. nu numai n Frana. dar si n toat Europa.

Organizaia. - Pentru a ntemeia Francmasoneria, evreii au luat, ca decor. o legend din Talmud; dar au
organizat aceast societate dup modelul Cahalului.

Francmasonii simbolizeaz pe lucrtorii zidari care. n timpul lui Solomon. au cldit templul din Ierusalim.
Scopul actual al Francmasoneriei este s .rezideasc templul lui Solomon. - ceea ce nseamn. vorbind Ir
metaIor. s restabileasc dominaia lui Israel asupra tuturor naiilor pmntului.
.Originea iidoveasca a Francmasoneriei este maniIest - zice Drumont - si iidanii nu pot Ii nici mcar
acuzai de multa preIctorie. n aceast circumstan. ntr-adevr. niciodat un scop mai deslusit n-a fost
indicat sub o mai transparent alegorie. A trebuit toat naivitatea Arienilor pentru ca s nu neleag c.
invitndu-i s se uneasc ca s rstoarne vechea societate si s reconstruiasc Templul lui Solomon, i-a
poItit s asigure triumIul lui Israel.

Si Drumont mai adaug: .deschidei orice ritual masonic si totul v vorbeste de Iudeea. Kados. unul din
gradele cele mai nalte. nseamn sInt pe ovreieste. Candelabrul cu sapte ramuri. arca alianei. masa de
lemn de salcm, - nimic nu lipseste din aceast instituie Iigurativ a Templului.

Un alt martor. care trebuie s cunoasc lucrurile a Iond. - deoarece a fost secretarul Marelui Orient din
Frana. - se exprim n mod si mai explicit:
.Francmasoneria. care este incontestabil de origine ovreiasc. este pentru israelii un instrument de aciune si
de lupt. de care se servesc n mod secret Jidovii. - att de remarcabili prin instinctul lor de dominaie si prin
stiina lor de a guverna. - au creat Francmasoneria ca s nroleze ntr-nsa oameni care, ne-aparinnd nea-
mului lor. se angaieaz totusi s-i aiute n Iaptele lor. s colaboreze cu ei la stabilirea domniei lui Israel
printre oameni.

Pagina | 105

Dar pentru a arta analogia ce exist ntre organizaia Francmasoneriei si cea a Cahalului. vom pune una
lng alta aceste dou asociaii secrete. - urmnd pentru Francmasonerie descrierea ce o d Copin-
Albancelii. Iost Irancmason. aiuns chiar. n aceast societate. la gradul superior de Rose-Croix.

Francmasoneria se compune din loii. Iormate de un numr limitat de adereni. - adic de vreo cincizeci la
numr.
Dup cum Cahalurile au. ca seI. un haham care este asistat de mai muli Iuncionari ai Sinagogii. - Lojile au
n capul lor un Venerabil. care este aiutat de mai muli demnitari ai templului masonic.
Venerabilii dirig si administreaz Loiile. - dup cum hahamii exercit dominaia n Cahaluri si le
supravegheaz Iinanele.
Venerabilii prezideaz dezbaterile n Loii si au. ca miiloace de constrngere. pentru recalcitrani. diIerite
pedepse care merg chiar pn la procedee drastice. semnnd cu excomunicarea sau cheremul Cahalelor.
Aceste sentine iudiciare sunt date de un tribunal - analog cu Bet-Dinul Cahalelor, - si Iormat de Venerabil si
de doi sau mai muli asesori.
Finanele Loiilor. - ca acelea ale Cahalelor, - consist n contribuii Iixe ale membrilor si n daruri voluntare.
Ele sunt destinate ntreinerii Loiilor... si Iormrii de Ionduri electorale.
AIar de asta. - ca si pentru Cahale. - toate Lojile dintr-o localitate sunt intim legate unele de altele si se
aiut intre ele reciproc.
Venerabilul si acoliii si sunt alesi. de Irancmasoni, care se strng mpreun n. acest scop. o dat pe an.
n plus. Iiecare Loi numeste un delegat. care se reuneste cu semenii si. o dat pe an. pentru ca s Iormeze
un Iel de adunare legislativ. numit Convent, - care reprezint Sinodul Cahalelor. Acesti delegai aleg un
Consiliu de ordine, - un fel de comitet executiv, - n capul cruia se gseste un presedinte sau Mare-Maestru,
analog cu Marele-Rabin.
Pentru Iiecare naie exist o Mare Loi sau Federaie. - de exemplu, Federaia Marelui Orient din Frana. - si
deasupra acestor diverse Loii naionale se gsesc Loii internaionale. - ceea ce aduce cu Asociaiile naionale
si internaionale ale Statului iidnesc. cu care de altIel se si contopesc.
n Iine. Loiile internaionale se reunesc si ele n Congrese analoage cu Sinoadele internaionale ale ovreilor.
Toat aceast organizaie a Francmasoneriei este secret pentru profani, - dup cum este si aceea a
Cahalelor, pentru ne-jidovi.
Dar Francmasoneria se diIereniaz de Cahalele talmudice si mbrac haina sa caracteristic de inIamie
hidoas cnd. - ca o mam denaturat. care si omoar copiii. - ea nsal Ir mil pe propriii si partizani. -
neiidani bineneles. - pe care i duce ori la esaIod. ca n timpul Revoluiei Iranceze. ori la un adevrat suicid
moral.

ntr-adevr. Francmasoneria posed nc o alt organizaie. oculta chiar pentru membrii si.
Ea se compune dintr-o ntreag ierarhie de grade.
Pagina | 106

Cele dinti trei grade sunt ucenicul. soul si maestrul. Aceste grade se ntlnesc singure n Loji. Pentru a
trece de la primul grad. la al doilea si de la acesta. la al treilea. trebuie ca Irancmasonul s Iac un anumit
stagiu; la Iiecare din ele corespunde o treapt progresiv de iniiere. - care. la drept vorbind. nici nu merit
acest nume, att este de anodin.
Dar ndat ce a intrat n Francmasoneria albastr. - care e Iormat din cele dinti grade. - i se insinueaz.
neoIitului. c membrii Loiilor (ucenici. soi. maestri) reprezint partea eseniala a societii secrete si c
numai pentru dnsii munceste ea.
Este adevrat c acesti membri lucreaz ei nsisi; dar ei nu sunt dect instrumente Ir iniiativ. conduse de
persoane misterioase, - adic de iidani.
De altminteri, cea mai mare parte dintre francmasoni au intrat n aceast societate. Iiind momii cu Igduieli
de ajutoare mutuale, mai ales materiale, comerciale sau de alt fel, - si sunt convinsi c Iac parte dintr-o
asociaie Iilantropic.
Iat ce conine prospectul pe care Francmasoneria l nmn viitorilor si sluiitori:

Francmasoneria. instituie esenialmente Iilantropic. IilosoIic si progresiv. are drept obiect cutarea
adevrului. studiul moralei si practica solidaritii. Ea lucreaz la ameliorarea material si moral precum si
la perIecionarea intelectual si social a omenirii

Si cnd te gndesti c nimeni nu se ntreab de ce se ascunde aceast societate. cnd are un scop att de
sublim ca acela de a cuta adevrul?
Ei bine. ndrtul perdelei se petrec lucruri care nu se pot mrturisi si aceast asociaie ocult nu este zidit
dect pe minciun.

Deasupra acestor trei dinti grade, - ucenic. so si maestru. - grade zise inIerioare. mai exist altele care le
sunt superioare, - care nu se dobndesc dect mai trziu. dup un stagiu mai mult sau mai puin lung. - ce
corespund la trepte mai naintate de iniiere - si dintre care vom cita numai pe al 18-lea grad: Ros-Croix, - pe
al 30-lea grad: Kados - si pe al 33-lea grad care se pare c este cel mai nalt din ierarhie.
n Loii circul zvonul. - venit nu se stie de unde, - c gradele superioare sunt rezervate celor vanitosi. care nu
se dau ndrt n Iaa nici unei stupiditi. din cauza iubirii de galoane.
Dar. dup cum vom vedea mai departe. aceast explicaie este un maraIet ca s nsele si s linisteasc pe
masonii gogomani.
Fiecrui grad i corespunde un atelier special. Dar toate gradele lucreaz n Loii si este interzis ucenicilor si
soilor s lucreze Ir maestri.
Cnd maestrii voiesc s se reuneasc ntre dnsii. ucenicii si soii sunt rugai s .acopere templul. adic s
ias.
Gradele superioare procedeaz asemenea cu gradele ce le sunt inferioare.
Pagina | 107

Francmasonii din gradele joase n-au dreptul s intre n atelierele gradelor mai nalte. Dar, masonii cu grade
superioare sunt inui s Irecventeze. cu srguin. atelierele inIerioare. - iar aceast obligaie este att de
riguroas. c cel ce n-ar ndeplini-o ar Ii dat aIar din societate.
De altfel, prin intermediarul acestor grade superioare, ajung la Loji deciziile voinei nevzute care diriieaz
Francmasoneria.
Pentru Iiecare grad exist o iniiere special: una pentru ucenici. alta pentru soi. o a treia pentru maestri. etc.
La intrarea Iiecrui grad. nvei un secret si depui un iurmnt. de a nu-l descoperi nimnui. nici proIanilor.
nici chiar francmasonilor de grad inferior.
Acest iurmnt este nsoit de ameninri si de blesteme nIricostoare.
n plus. la Iiecare iniiere. adic la intrarea Iiecrui grad. asisti la o ceremonie caraghioas. diIerit pentru
fiecare dintre ele.
Astfel, de exemplu, la gradul de Maestru, se comemoreaz asasinatul. ngroparea si dezgroparea lui Hiram.
arhitectul Templului din Ierusalim si printe al tuturor Irancmasonilor din lumea trecut. prezent si viitoare.
Iat cum Copin-Albancelli descrie ceremonia:

Scena se petrece n .Camera din miiloc a Loiei. unde Irancmasonii se introduc. unul cte unul si cu plria
pe cap, - cum Iac iidanii cnd intr n Sinagog... Cnd cineva ptrunde acolo pentru ntia oar. trebuie s
intre de-a-ndratele. adic cu posteriorul nainte. Alt dat trebuia s-si pun hainele pe dos. Maestrii sunt
luminai de lumnri. acoperite de imense conuri de hrtie. nalte de 30 cm.. ce las s treac lumina printr-o
deschiztur situat la partea lor superioar si printr-o alta Icut la baz.
Unul dintre maestri ine rolul lui Hiram; alii. pe acel al asasinilor. Acestia svrsesc omorul. Pe urm.
Hiram este culcat ntr-un cosciug si este acoperit cu un cearsaI mortuar peste care se depune o ramur de
salcm artificial.
Venerabilul Loiei expune atunci Irailor. cu cea mai mare seriozitate. c regele Solomon este nelinistit de
dispariia lui Hiram si c a dat ordinul s se procedeze la cercetri. Imediat toat banda execut o prim
.cltorie de cercetri. - adic se pune s se nvrteasc si s caute. peste tot. cadavrul. - Iiecare Icndu-se
c nu vede cosciugul. care este pus n miilocul odii.
Dup constatarea c cercetrile au Iost zadarnice. un alt voiai e ordonat. Dup al doilea. un al treilea.
Tocmai n cursul acestei din urm cltorii. este permis s se descopere ramura de salcm. Toat lumea se
precipit si nconioar cosciugul. Se ridic cearsaIul ce acoper pe Hiram. - se apuc mna acestuia si se
zglie un deget. Atunci se preIac c vd. cu mare spaim. c degetul acesta se dezlipeste de mn si strig
toi cu oroare: Mac benac!
Dar. sub acest caraghioslc. se vd iesind la iveal ideile talmudice de ur si de rzbunare.

La gradul de Rose-Croix se reprezint o parodie a ultimei cine a lui Iisus Hristos. - si asa mai departe.
Pagina | 108

Muli proIani. intrnd n Francmasonerie si supunndu-se stupidelor si ridiculelor probe de iniiere. se simt
rusinai si nu mai pun picioarele n vreo Loi.
Dar Francmasoneria n-are trebuin de asemenea indivizi. cu spirit independent.
Caraghioslcul, aruncat cu profuzie peste organizarea acestei societi secrete. are drept scop s ascund mai
bine Puterea ocult a lui Iuda si. n acelasi timp. s arate gradul de rbdare si de idioie al masonului.
De altfel, cei mai buni francmasoni nu sunt dect niste dobitoace Ioarte limitate n ceea ce priveste intelectul
si au. mai ales. o cultur Ioarte mrginit.

ntr-adevr. masonii .se recruteaz. n mare parte. printre arhivistii si printre neizbutiii carierelor liberale
(medici Ir clientel - avocai Ir procese - studeni care nu-si vd de treab si care preIer politica. scoli -
institutori si proIesori care caut. n aIar de capacitile lor proIesionale. titluri la naintare, etc.), - printre
Iuncionari ambiiosi. - printre industriasii. negustorii... si prvliasii de tot Ielul crciumari. birtasi. bcani.
caIegii. croitori. mcelari. etc. D. Copin-Albancelli, care i-a vzut de aproape. i numeste ignorani. - si
aceast ignoran Iundamental i Iace. mai ales. n stare s se supun la cele mai detestabile inIluene
Pe cnd autoritatea administrativ a Francmasoneriei nu dureaz dect un an. gradele sunt pentru toat viaa.
Dar ce e mai mult. ridicarea la grade provine. nu din alegerea de ios. ci din selecia de sus. care e transmis
n Loi. - ca si voinele Puterii oculte. - prin masonii de grade superioare.
ntr-adevr. Irancmasonii de grad inIerior sunt observai Ir s bnuiasc nimic. n timp de mai muli ani.
de ctre masonii de grade superioare si nu sunt ridicai n rang. dect atunci cnd sunt iudecai c sunt
capabili de a transmite altora inspiraiile directrice.
Dar cea mai mare parte dintre francmasoni, nu se suie dincolo de gradul de Maestru.
Francmasoneria minte deci cnd si zice ei nssi egalitar si democratic.


Deasupra Francmasoneriei albastre, - aceea a celor dinti trei grade, - si deasupra Francmasoneriei gradelor
superioare. exist o serie de societi internaionale care constituie o a treia Francmasonerie invizibil. cu
adevrat secret chiar pentru cele precedente. Totusi membrii acestei Masonerii invizibile Iac n acelasi timp
parte din atelierele Masoneriei albastre si din cele ale Masoneriei gradelor nalte. Prin urmare,
Francmasoneria, considerat n totalitate. este compus din o suprapunere de societi si Iiecare din ele este
secret pentru cele ce se aIl sub dnsa. De sus pn ios. ele lucreaz unele asupra altora n acelasi mod cum
societile inIerioare lucreaz asupra lumii proIane.
n capul Francmasoneriei, n vrful gradelor si al asociaiilor. se gseste un grup de oameni care dirig toat
aceast colosal organizaie. Acest consiliu superior este compus din seIi necunoscui. chiar de masoni
avnd cele mai nalte grade; si acesti seIi necunoscui sunt. toi. Iiii unui acelasi neam si adepii unei
aceleiasi religii. - adic Jidovii.

Pagina | 109

Iat ce scria. n 1862. un Irancmason protestant. din Berlin:

.Mai sunt si alte Loii compuse numai din iidovi si n care ne-evreii nu pot ptrunde...
La Londra exist dou Loii ovreesti. care n-au vzut niciodat vreun crestin trecndu-le pragul...
La Roma se gseste de asemenea o Loi Iormat n totalitate de iudei.
Aici se aIl tribunalul suprem al Revoluiei. unde se reunesc toate Iirele rscoalelor urzite n Loiile crestine.
De aici sunt dirijate celelalte loii. prin seIi secrei; - astIel c cea mai mare parte dintre revoluionarii crestini
nu sunt dect niste ppusi oarbe. puse n miscare de ctre iidani. prin miilocul misterului.

Aceasta este puterea ocult suprem a Francma-soneriei, - putere ce guverneaz si Statul iidovesc.

Vom mai aduga c una din principalele inte ale acestei ruIctoare asociaii este de a se ntinde asupra
ntregului pmnt si de a stabili astIel Republica universal ovreiasc. - prescris de Talmud.

n ochii masoneriei. .marea misiune a Franei este de a prezida la organizaia Republicii universale. - al
crei presedinte va Ii un Iiu al lui Iuda.

De altIel. .Francmasoneria se Ioreaz s prepare Statele-Unite nu numai din Europa, ci din lumea ntreag.



Dar Francmasoneria are o mulime de apendice; ea a creat un numr considerabil de asociaii pe care le vom
numi sub-masonerii.
Asemenea codie sunt. de exemplu. Ligile liberei cugetri (Libre-Pense), - acelea ale Drepturilor omului si
ale ceteanului. - acelea ale nvmntului, - Casele scoalelor. - Cercurile de studii, - Societile de
biblioteci. de conIerine. de Universiti populare... pn si sindicatele de lucrtori.

AstIel. n 1891. la Congresul Loiilor din Miazzi. s-a aIlat c .libera-cugetare francez numr 600 grupuri.
a cror Iormaie este datorat. n mare parte. Francmasoneriei.

La Conventul din 1900. F. Lecoq Icu declaraia urmtoare: .Nu trebuie s uitm c. alturi de Franc-
masonerie. mai sunt si Iiicele Francmasoneriei: Liga nvmntului. societile... Universitile populare.



Pagina | 110


n 1894. Congresul masonic recomand crearea de societi care s lucreze sub inspiraia masonic. mascnd
totusi masoneria: Acest miiloc ne va procura ocazia de a Iace s predomine ideile noastre pretutindeni. dac
avem talentul de a organiza aceste societi. stnd ns ntre culise.

Si n 1908. raportorul unei comisii masonice zise. la rndul su. n Convent: .nu trebuie lsat s se vad. n
aceasta oper. mna Francmasoneriei.

Prin urmare. ntotdeauna si n tot locul. Irnicie. nselciune si viclesug.

Dar, ce se face n Lojile masonice?
ncepi - zice Copin-Albancelli - prin a asculta predici si. mai trziu. predici tu nsui altora.
Aceste predici se desIsoar. de obicei. pe dou teme:
1. - Francmasoneria este o instituie sublim. sInt si sacr; ea este eterna nceptoare a tot ce se Iace bine si
mare n omenire.
2. - Francmasoneria are un dusman. - crestinismul si n particular catolicismul, - pe care trebuie s-l ursti si
s-l combai.
ntr-adevr. acesta este scopul esenial al acestei opere satanice. Si noi stim c acelasi scop l urmresc si
Talmudul si Cahalul. cu care Francmasoneria Iormeaz o triad inIernal.
Trebuie de asemenea s se stie c. n Francmasonerie. nu se dau si nu se primesc. niciodat. ordine.
Se lucreaz numai prin sugestie.
Ceea ce se transmite, este starea de spirit indispensabil pentru realizarea planurilor Puterii oculte.
AstIel se poate citi n Revista masonic; .o somaie oIicial. venit din partea Francmasoneriei. este
destinat s avorteze. Trebuie. din contr. s se ntrebuineze inIluenele individuale. ascunse ns cu
ngriiire.

ntr-adevr. ntr-o loi te gsesti ntr-un mediu unde i se cnt mereu acelasi cntec, care, mai curnd sau
mai trziu. sIrseste prin a te sugestiona.
Dac. de exemplu. n timp de mai muli ani. la Iiecare reunire. esti obligat s asculi mai muli oratori care
nu vorbesc dect de pericolul clerical si tun si Iulger asupra congregaiilor. - dac. n toate discuiile si
conversaiile ntre Irancmasoni i se demonstreaz cu probe. - bineneles mincinoase si presrate cu
anecdote piprate. - imoralitatea popilor, - aiungi dup ctva timp s devii anticlerical. chiar dac la nceput
erai binevoitor sau cel puin indiIerent Ia de cler.

Pagina | 111

Legea iubirii - Acum. cunoscnd organizaia Francmasoneriei si stiind chiar care i este scopul. - s vedem
prin ce aceast societate. care si zice Iilantropic. va nlocui caritatea crestin. pe care vrea s o nimiceasc.
- si cum va rspunde la divinele cuvinte ale lui Hristos:
.Am Ilmnzit si mi-ai dat de am mncat;
Am nsetat si mi-ai dat de am but;
Strin am Iost si m-ai primit;
Gol am Iost si m-ai mbrcat;
Bolnav am Iost si m-ai ngriiit;
n temni am Iost si ai venit la mine... Amin zic vou. de cte ori ai Icut acestea unuia dintre acesti Irai ai
mei mai mici, Mie Mi-ai Icut?
Dar s ascultm pe Drumont care o s ne-o spun:
.Srcia. - dup F. Ragon. - este lepra hidoas a masoneriei.

.Nu introducei niciodat n Ordin dect oameni care pot s v prezinte mna. iar nu s v-o ntind - adaug
F. Bemouville.
Pentru F. Bazot, - .sracul. masonul care ntinde mna. este un geniu ruIctor care te chinuieste
pretutindeni si n tot minutul. Nimic nu te poate sustrage s nu te plictiseasc si obrznicia lui nu cunoaste
nici margini nici obstacole. l gsesti cnd te scoli. n momentul aIacerilor tale. la mas. cnd iesi... Mai bine
ar Ii s ntlnesti o mn armat cu un pumnal; ai putea cel puin s opui curaiul. cuitului asasin.
Prin urmare. .ceea ce caracterizeaz masoneria. este un sentiment. - necunoscut pn la dnsa. - un
sentiment cu adevrat diabolic: ura sracului. Si cnd te gndesti c sracul este marele prieten al lui
Dumnezeul.
Francmasonul are, ca evreul. cultul bogiei. - adunat nu import cum. Intrai n orice Loi si .niciodat nu
vei auzi pe nimeni s cear s se ating de miliardele iidanilor.


EFECTELE FRANCMASONERIEI

Acum s examinm eIectele Francmasoneriei. cci .la lucru vezi ce poate lucrtorul.
Cel dinti si cel mai important dintre aceste eIecte a Iost Revoluia Irancez. - ale crei dramatice
evenimente sunt enigmatice pentru cine nu cunoaste misterioasa origine.
Am spus. n alt loc. n ce a constat aceast Revoluie. care poate Ii considerat ca o dezlnuire
nspimnttoare si ca o ciocnire si mai amar a patimilor de proprietate si de dominaie.
Pagina | 112

Aici ne vom mulumi s punem mai nti n eviden rolul ce l-a avut Francmasoneria ca iniiatoarea si
conductoarea acestui dezastru colosal. - si s artm. n urm. scopul de cpetenie al acestui cataclism
social. care a Iost dublu. adic:
1. naturalizarea jidovilor;
2. persecuia crestinismului.



ROLUL FRANCMASONERIEI CA INIIATOARE
SI CA DIRECTOARE A REVOLUIEI FRANCEZE

n 1776, evreul Adam Weishaupt a creat n Bavaria, - adic aIar din Frana. - o sect de Irancmasoni,
numii Iluminai. care-si propuneau. ntre alte scopuri. s distrug Catolicismul adic Crestinismul.
n 1782. el convoc. la Wilhelmsbad. un mare Congres al Francmasoneriei universale si acolo. Loiile
Iranceze. germane. engleze. italiene etc.. se contopir mpreun.
n sIrsit. n 1785. acest iidov adun pe toi Irancmasonii ntr-un Convent. inut la FrankIurt. si aici se
hotrr planurile Revoluiei Iranceze. care trebuia s izbucneasc patru ani mai trziu.
.Tot n aceast reunire Iur decise omorul regelui Ludovic al XVI-lea... si al reginei Maria-Antoaneta.

.n Frana. dup propriile sale anuare. Francmasoneria ar data din 1725, - adic ar Ii precedat cu 64 de ani
Revoluia. - si cei dinti mari-maestri ar Ii Iost doi englezi: lordul Derwentwater si lordul Harnouester.
Apoi. ea Iu prezidat de un mare senior Irancez. ducele d'Antin. - pe urm de un prin de snge. Ludovic de
Bourbon, comte de Clermont, - n sIrsit. de la 1771 la 1793. de ducele de Chartres. care deveni mai trziu
ducele d'Orleans.
Ducele Philippe d'Orleans a fost deci Serenisimul Mare-Maestru al Masoneriei Iranceze. nainte si n timpul
Revoluiei.
El avea legturi intime cu evreii si stia c ei diriieaz Francmasoneria.
El plti primele cheltuieli ale revoltei; - si tot el. sub numele de Philippe-Egalite. spernd s poat escalada
tronul. vota moartea vrului su Louis XVI; - n sIrsit. devenit inutil sectei. se urc. la rndul su. pe
esaIod.

Alturi de acest mizerabil ambiios. cei mai mari seniori din Frana. - ducele de la RocheIoucauld. prinul de
Broglie. ducele de Biron. contele d'Aumont.... de Choiseul. de Noailles. de Praslin. de Castellane etc.. ca si o
Pagina | 113

bun parte din naltul cler. se nregimentar n Loii si mpinser din toate puterile la roile Revoluiei. -
srmani naivi care. mai toi. au pltit cu capul. neghiobia lor.
Inspiratorii oculi ai Masoneriei. printr-o spiritual ironie. botezaser o Loi din Versailles. exclusiv
recrutat din aristocraie. cu numele Saint-Jean de la Candeur. Trebuia, - zice Drumont, - o doz enorm de
candoare. acestor mari seniori. pentru ca s conspire contra lor nsisi.

Dar. n aceleasi Loii se ntlnesc. de asemenea. toi oamenii care au luat o parte activa la Revoluie.

.AstIel. n .Loia Nou surori Irecventeaz Condo-rcet, Mirabeau, Brissot, Bailly, Camille Desmoulins,
Fourcroy. Danton.... n alte Loii gsim pe LaIayette. pe Fauchet. Sieyes... Chabot. Peuon. Barnave.... pe
Marat, pe Saint-Just. pe Robespieire....

De altIel. mai muli istorici. ca .Barruel. Eckert. Deschamps. Claudio Janet... au probat c Irancmasonii
populau adunrile de la 1789 la 1799.

Ceva mai mult
.La nceput. Loiile nu-si asociau dect numai oameni de un oarecare rang. adic nobili. ecleziastici. scriitori.
negustori.... uneori aiungeau chiar pn la mici burghezi, - dar nu descindeau mai jos.
Deodat. n 1787. si aIiliar hamali. plutasi. haimanale de tot soiul hoi de strad sau briganzi de drumul
mare. asasini si ruIctori de meserie. De asemenea primir. n mas. o mulime de soldai.
Sar putea obiecta c Loiile Irancmasone au Iost nchise nc de la nceputul Revoluiei.
Lucrul acesta e adevrat.
Dar, ele au fost nlocuite prin Cluburi, pe care Jacobinii, - adic Irancmasonii, le-au deschis atunci n toat
Frana.
nainte de Revoluie. .n Frana numai. tabloul corespondenei Marelui-Maestru al masoneriei, ducele
Philippe d'Orleans. nu ne arat mai puin de 282 orase. avnd Iiecare Loii regulate.
n Paris. se numrau 81.... 16 n Lyon.... 7 n Bordeaux,... 5 n Nantes,... 6 n Marseille... 10 n Montpellier,...
10 n Toulouse....
Or, - zice Talmeyr, - Clubul Jacobinilor. cu clubul sau central din Paris si cu cluburile corespunztoare din
provincie. constituie Francmasoneria ea nssi cu cele 282 orase ale sale. Iederate n loii.
De altIel. .clubul Jacobinilor reproduce n mod riguros Francmasoneria. n ceea ce priveste statutele.
regulamentele. obiceiurile. precum si anumite particulariti de vocabular. Acelasi mod de admisie. aceeasi
organizare interioar. aceleasi ramiIicaii exterioare. aceleasi angaiamente impuse si luate. acelasi sistem
mecanic de transmisie de ordine si de lozinci.
Pagina | 114


Iat ce zice despre aceste cluburi. Taine. istoricul Revoluiei. - care totusi vorbeste relativ puin de ele.
impunndu-si s nu numeasc Francmasoneria.
.n primele sase luni din 1790. orice oras mare si are clubul su... Dar. mai ales. dup srbtoarea
Federaiei. aceste societi se nmulesc. n timpul acestei srbtori. sectarii capitalei sau ai marilor ceti
.au primit si ndoctrinat pe semenii lor. sosii din orasele mici si din trguri. Acestia au luat cu ei .instrucii
si direcii; li s-a spus la ce serveste un club. cum l Iormezi si. din toate prile. societi asemenea se
stabilesc pe acelasi plan. cu acelasi scop. sub acelasi nume.
.Dup cderea tronului... sunt aproape attea cluburi, cte comune, - adic 26.000
Aceste cluburi au o organizare puternic. Ele au la Paris un centru de reunire si un stat maior .n clubul
Amis de la Constitution. cruia provincia i mprumut statutele. regulamentul. spiritul si care devine
societatea mam. toate celelalte Iiind Iiicele ei adoptive.
Cu modul acesta, s-a Iormat .o vast asociaie. ale crei lstare multiplicate au invadat tot teritoriul si care
acoper. pe cel mai puin nsemnat dintre aderenii ei. cu atotputernica sa protecie. n schimb. Iiecare club
afiliat se supune lozincii ce-i este expediat din Paris.
Si asociaia .si ntinde ramurile n tot regatul si chiar n strintate.
Dar .totul se petrece sub secretul cel mai inviolabil.
Este .o oper de tenebre. SeIii ei nsisi o numesc Sabat.
Aceste cluburi .nroleaz bandii n serviciul lor. Se rspndeste zvonul c n cutare zi va Ii o mare rscoal.
cu asasinate si iaI important. - precedat de o distribuie de bani. de ctre seIi subalterni. pentru oameni-
siguri, - si. dup aceste anunuri. briganzii se adun din treizeci sau patruzeci leghe mpreiur.
Sunt pltii .12 Iranci pe zi... Ct pentru bani. i iau de la ducele d'Orieans - si-i iau din belsug. cci la
moartea acestuia, din 114 milioane avere, s-au gsit 74 milioane datorii.

Dac Taine evit chiar s pronune numele de Francmasonerie. - doi scriitori. Cochin si Charpentier.
studiind de curnd campania electoral din 1789. n provincia Bourgogne (dup actele arhivelor municipale
si naionale), - au gsit urme nendoioase ale aciunii Francmasoneriei si au descoperit chiar. n documentele
ce au avut n mini. ntrebuinarea jargonului masonic. astzi bine cunoscut. Si dnsii conchid:
.Nu exist nici o singur miscare. zis popular. de la 1787. la 1795. care s Ii Iost n realitate popular.
Toate au Iost hotrte. organizate. determinate n amnunte de ctre seIii unei societi secrete.
Francmasoneria, - care au lucrat n acelasi timp si n acelasi mod. Icnd s se execute peste tot aceeasi
lozinc.

Louis Blanc, - Irancmason si chiar revoluionar - semnaleaz si dnsul partea luat de masonerie. la
Revoluie.
Pagina | 115

.n aiunul Revoluiei. Francmasoneria luase o dezvoltare imens. Rspndit n toat Europa... ea agita pe
ascuns Frana si prezenta imaginea unei asociaii Iundat pe principii contrarii celor societii civile...
Cum cele trei grade (ucenic. so. maestru) ale masoneriei ordinare cuprindeau un mare numr de oameni.
opusi. prin stare si prin opinii. la orice proiect de sub-versie social. novatorii multiplicar gradele scrii
mistice ce trebuia suit; ei crear sub-loji, rezervate sufletelor ardente... sanctuare tenebroase ale cror pori
nu se deschideau adeptului. dect dup o serie de ncercri. calculate astIel ca s se poat constata progresul
educaiei sale revoluionare.
Francmasoneria atrase... pe ducele d'Orieans, viitorul amic al lui Danton, - pe acest Philippe-Egalit, att de
celebru n Iastele Revoluiei. - creia i deveni mai trziu suspect si care-l ucise...
Acesta primi Marea-mestrie. ndat ce-i fu oferit si. n anul urmtor (1772). Masoneria din Frana.... se
strnse sub o direcie central si regulat. constitui Ordinul pe baze cu totul democratice si lu numele de
Mare-Orient. Aici fu punctul central al corespondenei generale a Loiilor; aici se reunir deputaii oraselor
mbrisate de miscarea ocult; de aici pornir instrucii. pe care un ciIrai special sau un limbai enigmatic le
ascundeau privirilor dusmane. astIel ca nimeni s nu le ptrund sensul.
Din acel moment. Masoneria si deschise porile naintea oamenilor pe care i vom regsi n miilocul
nvlmselii revoluionare.

Dar nu este nc totul.
.n tot timpul rscoalei. - zice Barruel, - fie la Hotel-de-Ville, fie la Carmes (unde a avut loc un masacru de
preoi crestini). adevratul miiloc de a Iraterniza cu briganzii. erau semnele masonice. n chiar momentul
mcelului. gzii ddeau mna. ca Irancmasonii. acelora dintre simplii spectatori care i apropiau.
n plus, - mai toi termenii ntrebuinai n timpul Revoluiei ca: .Adunarea naional. .Convenie (de la
Convent). .a declara pe cineva suspect. .a declara patria n pericol. etc. pn si Iaimoasa deviz
republican .Libertate. Egalitate. Fraternitate. sunt niste expresii pur masonice.


SCOPURILE
REVOLUIEI FRANCEZE


1. Introducerea iidanilor n Frana si naturalizarea lor.

Acum, cunoscnd rolul pe care Francmasoneria l-a iucat n producerea si conducerea Marii Revoluii. s
amintim cititorului c evreii, - gonii din Frana n 1394. - nu s-au ntors ndrt dect n 1791. cnd
Constituanta le-a deschis larg fruntariile.
Pagina | 116

Dar, aceasta n-a Iost ndeaiuns Iiilor lui Iuda. Ei au voit s pun mna si pe drepturile de cetenie. iinduite
cu mare dor.
Cum ns iidovii. prin ei nsisi. ar Ii Iost neputinciosi s aiung la realizarea unui asemenea scop, au recurs la
Francmasonerie, - creat de ei tocmai pentru acest scop, - si aceast Iormidabil societate ocult le-a permis
s Iac s lucreze Irancezii .la reconstruirea Templului lui Solomon.
Si ntr-adevr. Irancmasonii din Constituant luptar. timp de patru ani. pentru ca iidanii. sosii de ieri. s
capete aceleasi drepturi civile si politice ca si Irancezii.
Ei rencepur de paisprezece ori atacul si sIrsir. a cincisprezecea oar. prin a-si aiunge scopul, - la 29
septembrie 1791. chiar n aiunul dizolvrii Constituantei.
Faimoasa Carte a Drepturilor omului apare. celor ce o privesc mai de aproape. ca Iiind inventat ca s
disimuleze o alta. pe care voiau s o impun lumii. Ir s o Iormuleze. - Cartea Drepturilor Jidovului.

2. Suprimarea crestinismului

Vom insista acum asupra unui al doilea scop, pe care l-a avut Francmasoneria n timpul Marii Revoluii -
scop capital pentru neamul talmudic. adic; nimicirea crestinismului. - scop pe care a nceput s-l pun n
practic. chiar naintea izbucnirii acestei teribile Iurtuni.
ntr-adevr. Irancmasonii avur dibcia diavoleasc s se scape mai nti de singurul dusman de care aveau
serios team. - adic de iezuii!
.Fr desIiinarea prealabil a iezuiilor. Revoluia Irancez ar Ii Iort imposibil. - zice Rabaud Saint-
Etienne. protestant si revoluionar.
Suprimarea iezuiilor a Iost. ntr-adevr. un capo d'opera de perIidie din partea Francmasoneriei.
Acesti clugri se gseau n drumul su si o mpiedicau s nainteze. Ei erau niste crestini. - nu numai buni si
caritabili, - dar inteligeni. instruii. crescui ntr-o disciplin rigid. capabili s opun o rezisten invincibil
Irancmasonilor si chiar s demaste manoperele oculte ale acestora, ceea ce, n momentul acela, ar fi avut ca
rezultat nlturarea deIinitiv a scopului. la care iidanii ineau att de mult s aiung.
Masonii ncepur deci s rspndeasc. cu proIunzime. minciuni si calomnii att de infame, asupra acestor
bravi soldai ai lui Hristos. c si astzi. - n toat Europa si chiar la noi. n Romnia. - numele de iezuit este
odios si echivaleaz cu acela de viclean mrsav.
.Concertul de acuzri si de calomnii azvrlite n contra iezuiilor. n aceast epoc. are ceva nspimnttor.
- scrie chiar un istoric protestant.
Apoi. cnd ceasul pru sosit pentru a-si executa planul conceput n ntuneric. Irancmasonii recurser la
violen. unit cu ipocrizia.
Prima lovitur Iu dat n Portugalia. n aceeasi zi. mnstirile iezuiilor Iur nconiurate de trupe si acesti
prini Iur aruncai n nchisoare. sub inculpaia de conspiraie.
Pagina | 117

Puin timp dup aceea. veni si rndul Franei. - care Iu succesiv urmat de Spania si de Austria.
n Spania si n imensele colonii ce ea poseda pe atunci. Compania lui Iisus Iu nimicit printr-un miiloc si
mai inIam. Francmasoneria Iabric o scrisoare Ials. - pe care o prezent ca venit din partea iezuiilor. n
aceast scrisoare se vorbeste de niste documente. din care ar rezulta c nasterea regelui nu Iusese legitim si
c. prin urmare. acesta n-avusese nici un drept asupra tronului, pe care-l uzurpase. O asemenea invenie
absurd. Icu o asa de mare impresie asupra prea credulului monarh. c imediat el ordon expulzarea a 6.000
de iezuii.
n urm. Irancmasonii atacar direct catolicismul. cu toat ardoarea ce poate da un monstruos Ianatism.
Vom urma. si aici. pe marele istoric Taine. care descrie persecuia religioas a Revoluiei. vorbind de
Constituia civil a clerului.

Una din trsturile caracteristice. cele mai marcante. ale Revoluiei. a Iost o groaznic persecuie religioas.
Aceast persecuie. - expresia unei uri implacabile n contra crestinismului. - a lovit nu numai n clerul nalt,
care altdat se bucura de privilegii. dar a izbit si n toi preoii si n toi credinciosii. adic n imensa
majoritate a poporului francez.
Jacobinii ncepur prin a nchide. a drma. a incendia bisericile, - a le jefui tezaurele, - a proIana vasele si
alte obiecte sacre.
Dar, toate astea nu le-au fost de-ajuns.
Dup ce au conIiscat bunurile ecleziastice si. prin aceasta. au suprimat .cultul. - cercetrile stiiniIice. -
nvmntul superior si primar. - asistena sracilor, - ngrijirea bolnavilor,... a infirmilor. a Iemeilor luze. -
educaia orIanilor si a copiilor gsii.... Adunarea stabili Constituia civil a Clerului.
Or. aceast Constituie tinde. nici mai mult nici mai puin. s Iac .Biserica Franei schismatic.
Papa nu va mai avea, de acum nainte. s conIirme episcopii sau preoii.
.Poporul alege ministrii Bisericii. Episcopul e numit de ctre alegtorii departamentului, - preotul. de ctre
alegtorii districtului. - si. prin o agravare extraordinar. acesti alegtori nu sunt nici mcar inui s aparin
comuniunii sale.
Puin import ca adunarea electoral s conin o proporie notabil de calvinisti. de luterani si de ovrei. sau
c maioritatea sa. Iurnizat de club. sa Iie pe Ia ostil catolicismului si chiar crestinismului. Ea va alege pe
episcop sau pe preot.
.La toate aste nouti. clerul trebuie s subscrie. nu numai prin o supunere pasiv. dar chiar printr-un
iurmnt solemn
Ca sanciune. .toi ecleziasticii care reIuz iurmntul cerut. sunt destituii si declarai reIractari... suspeci
de revolt n contra legii si de rele intenii n contra patriei.
Dar. .mpreun cu clerul. legea atinge si pe laici toi cetenii care reIuz iurmntul impus pierd dreptul de
vot. sunt revocai din Iuncii si sunt declarai incapabili de orice oIiciu public. Prin urmare. prin aceast
Pagina | 118

drceasc dispoziie. catolicii sunt exclusi de la alegeri si mai ales de la alegerile ecleziastice; de unde
rezult c. cu ct esti mai credincios. cu att mai puin iei parte la alegerea preotului.
.O sut treizeci si patru de arhiepiscopi si de episcopi reIuz iurmntul n iurul acestui stat-maior. se adun
marea maioritate a preoilor.
n consecin. .din 70.000 de preoi. 46.000 sunt destituii. apoi gonii. nchisi. exilai. mpuscai. necai.
ghilotinai. masacrai.
.Continuarea sluibei de preoie a devenit o rusine si chiar o crim . - zic jacobinii la tribuna Conveniei.
Dar. Iuria acestor revoluionari blestemai se rsIrnge si asupra tuturor ortodocsilor zelosi si mai ales a
tuturor femeilor din clasa de miiloc si din cea de ios. .Li se d o porecl. ca si nobililor. - adic li se zice
fanatici, - ceea ce echivaleaz cu aristocrai. - cci aceste dou nume indic dusmani publici ce sunt pusi n
aIar de lege.
.Porunca este de a mpiedica cultul. public sau privat. cu orice pre.
.Se omoar Iemei pentru c au asistat la liturghie.
Pedeaps cu moartea contra celui ce primeste un preot.
.Rzboi Duminicii si vechiului calendar.... prznuirea obligatorie a celei de a zecea zi, sub pedeaps de
amend si de nchisoare.
Persecuia meschin si ridicul. - dac n-ar Ii Iost odioas. - .se continu chiar pn la mas. Un decret al
Directoriului .schimb zilele de trg pentru ca credinciosii s nu mai poat cumpra peste n zilele de post.
.Nimic nu ine iacobinilor pe suIlet ca acest rzboi n contra catolicismului; nici un articol din programul lor
nu va Ii executat cu atta insisten si ncpnare.
ntr-adevr. ei urmresc pn la capt planul talmudic de .a extirpa crestinismul.



PERIPEIILE
PRIN CARE A TRECUT FRANCMASONERIA,
DE LA REVOLUIA FRANCEZ
PN ASTZI

Dup 1793. Francmasoneria Iu oprit de propriile-i excese. adepii ei ntorcnd turbarea sngeroas. contra
lor nsisi - si puin dup aceea. un general victorios, Bonaparte. putu s-i smulg din gheare Frana. care era
aproape sugrumat.
Pagina | 119

Francmasoneria, - adic iidnimea. - mai nti susinu pe acest general. Dar l rsturn ndat ce. Iiind
mprat. el deveni ienant pentru Israel.
Iat de altIel. ce zice n aceast privin. evreul Bernard Lazare:

nc din timpul Revoluiei. Jidovul si burghezul merser mpreun; mpreun ei susinur pe Napoleon, n
momentul cnd dictatura deveni necesar pentru a apra privilegiile (adic hoiile) cucerite de ctre Al-
treilea-Stat.
Cnd tirania imperial deveni prea grea si prea opresiv pentru capitalism. burghezul si iidanul. unii
mpreun. pregtir cderea Imperiului. prin acapararea miiloacelor de via. n momentul campaniei din
Rusia si contribuir la dezastrul Iinal. provocnd scderea rentei si cumprnd trdarea maresalilor.
Apoi. Francmasoneria trebui s se prosterne din nou. prin ngenuncheri ipocrite. n Iaa monarhiei regale
nviate si s aIirme. cu iurmnt. .respectul su pentru orice credin religioas.
n acelasi timp. - adaug Bernard Lazare. - .evreii se artar cei mai siguri aliai ai burgheziei. - cu att mai
mult c. lucrnd pentru ea. lucrau pentru ei nsisi. - si n toat Europa. ei Iur n primul rnd n miscarea
liberal. care. de la 1815 la 1848. se Ior s stabileasc dominaia capitalismului burghez. adic iidovesc.

Revoluia din 1848. - Dup o preparare ascuns de o iumtate de veac. n 1848. masoneria recuceri din nou
puterea n Frana. Guvernul provizoriu revoluionar Iu masonic. Din unsprezece membri, noua erau francma-
soni.
Aceast revoluie din 1848 Iu. de altIel. peste tot. opera Francmasoneriei iidovesti.
Iat ce scrie. un om de stat german. n decembrie 1865. lui G. Des Mousseaux:

.Evreii sunt Ioarte activi ca s ruineze Iundamentele societii noastre si s prepare rscoale...
De la recrudescena revoluionar din 1848. m-am gsit n relaie cu un iidan care. din vanitate. trda
secretul societilor oculte crora era asociat si m avertiza. opt sau zece zile nainte. de toate revoluiile care
trebuiau s izbucneasc ntr-un punct oarecare al Europei...
Lui i datorez convingerea neclintit c toate aceste mari miscri ale popoarelor oprimate (?) sunt combinate
de o iumtate de duzin de indivizi. care dau ordine societilor secrete din Europa ntreag.
Pmntul este burdusit sub picioarele noastre si iidovii dau un larg contingent acestor sptori de mine.

Iat. de altIel. ce spune un ovrei. care nu e mai puin vanitos dect acela despre care fu acum vorba:

Jidovii nu Iur strini marii miscri ce zgudui toat Europa. n 1848; n unele ri. mai ales n Germania. ei
aiutar s o prepare... Ei Iur de asemenea printre cei dinti care au beneIiciat de dnsa.
Pagina | 120

Acelasi scriitor adaug: .Evreii Iur. la aceast epoc. printre cei mai activi propagandisti. i gsim
amestecai n miscarea Tinerei Germanii; ei Iur n mare numr n societile secrete care Iormar armata
lupttoare revoluionar. - n lojile masonice, - adic n grupurile Carbonariei, - n nalta-vnzare roman. -
peste tot. n Frana. n Germania. n Elveia. n Austria. n Italia.

Si ntr-adevr. - dup cum am artat mai sus. - Francmasoneria tulbur din nou Europa. pentru ca iidanii s
poat dobndi. peste tot. drepturi de cetate.
AstIel .n Austria.... israeliii devenir ceteni n 1848.
.La aceeasi epoc. emanciparea lor Iu eIectuat n Germania. n Grecia. n Suedia. n Danemarca.
n Englitera... tocmai n 1860. ei Iur complet asimilai cu ceilali ceteni englezi.
Ungaria. legea ce naturaliza pe ovrei Iu votat n 1867.
n 1870. cderea puterii temporare a Papilor Icu s dispar ultimul ghetto occidental.

Singure Rusia si Romnia rezistar. pn astzi. miscrilor liberaliste si revoluionare. - adic francmasonice
sau. mai bine zis. iidovesti.
Dar n Frana. n 1848. Adunarea naional reIuz s semneze ideile Guvernului masonic.
Atunci Francmasoneria leg. cu Louis Napoleon. intrigi care duser la al doilea imperiu.
Noul mprat. - reIuznd dup ctva timp s execute planul masonic n ceea ce priveste religia. - vzu
ridicndu-se contra lui. toate Iorele Puterii oculte. AstIel. Francmasoneria se opuse la reorganizarea armatei,
si. puin dup aceea. imperiul se drm. strivit de Germania. - unde aceast societate secret predicase
patriotismul. pe cnd n Frana ea nlase paciIismul pn n slava cerului.
Francmasoneria Irancez aiunse. astIel. s pun mna din nou pe putere. n 1870. Dar. se nnmoli n
aventura Comunei din Paris, - dup cum se aIundase. un secol mai nainte. n iaIurile si masacrele Teroarei.
Revoluia ncepnd. avorta si Iu respins.
Curnd ns dup aceea. n 1871. ea stiu s proIite de divizarea Irancezilor n partide regaliste, bonapartiste
etc. si reusi s instaleze Republica. sub care Frana Iu complet si deIinitiv robit Puterii oculte a iidanilor.



TREI SISTEME SOCIALE DERIVATE DIN
FRANCMASONERIA JIDOVEASC

Pagina | 121

Evreii au creat Francmasoneria. cu aiutorul creia au zmislit Revoluia Irancez.
Profitnd de dezlnuirea acestei teribile Iurtuni. ei au aiuns. pentru un moment. s distrug autoritatea
monarhic. - s pun mna pe toate bogiile rii. - si s vatme serios grandiosul ediIiciu al Bisericii
catolice.
n acelasi timp. ei reusir. - nu numai s ptrund. n mas. n Frana. - dar chiar s dobndeasc acolo
drepturi de cetenie.
Totusi. evenimentele se ntoarser. Ir voia lor. astIel c dominaia le scp din gheare. - c proprietatea nu
intr toat n buzunarele lor. - si c Biserica crestin se ridic din nou n picioare.
Visul talmudic era deci compromis.
Israel nu ajunsese, - cum sperase el, - nici stpnul omenirii, nici proprietarul pmntului si nici nu izbutise
s sugrume pe dusmanul su de moarte. crestinismul.
i veni atunci n minte, lui Iuda, o idee, - mai mult dect inIernal. - adic. s Iac s lucreze toate naiile la
propria lor ruin si la propria lor nimicire.
S iat cum:
Omenirea. care de douzeci de veacuri. a primit o educaie crestin si care a aiuns la o dezvoltare
intelectual si material nemaipomenit pn acum. - simte trebuina s posede o Iormul politico-econo-
mic. potrivit moralei eterne a lui Hristos si. n acelasi timp. care s se adapteze la nevoile actuale. adic la
realizarea necesitailor ei instinctive. de dominaie si de proprietate. De aceea. muli oameni de valoare au
cutat si caut nc. cu srguin. un asemenea model.
Dar jidovii s-au grbit s le-o ia nainte si au reusit astIel s devieze mersul progresiv al lumii. n proIitul
Cahalului lor.
Ei inventar deci. unul dup altul. dou sisteme sociale. politico-economice (dominai & proprietate) si
anume: un Fals-liberalism si un Pseudo-Socialism. zis Marxism dup numele autorului. evreul K. Makx.
Acestor dou sisteme. se alipi un al treilea. Anarhismul. care le constituie un Iel de coad veninoas.
ntr-o alt publicaie. am artat n ce consist aceste sisteme iidovesti. Nu vom mai reveni deci asupra
ntocmirii lor, - si ne vom mulumi s aducem aici mrturisirile ctorva ovrei. ce vin s sprijine spusele
noastre.


I - Liberalismul jidovesc

Acest Ials liberalism deriv din Francmasonerie si se adreseaz burgheziei. El a Iost adoptat de toate
guvernele care sunt. mai mult sau mai puin. masonice.
Adepii acestui sistem. - pe care i vom numi liberalisti pentru ca s-i distingem de adevraii liberali
crestini. - voiesc:
Pagina | 122


1. S distrug monarhiile. cci monarhii sunt aprtorii naturali ai popoarelor n contra ntreprinderilor
jidanilor, - si s le nlocuiasc. cel puin pentru moment. prin Republici. n care cei ce guverneaz s Iie usor
de cumprat.
De altIel. scopul de cpetenie. ctre care tinde ovreimea. este s realizeze o Republic universal sub
dominaia lui Israel (vezi anterior). care va aiunge astIel stpnul lumii ntregi. Sub masca pseudo-
liberalismului, omenirea va ndura o mprie cu mult mai despotic dect cele ce s-au vzut pn acum. - o
adevrat tiranie. analoag cu aceea ce omul impune dobitoacelor. si conIorm cu prescripiile Talmudului.
2. Liberalistii voiesc s dea iidovilor toate bogiile rilor crestine. aducnd popoarele n stare de proletariat,
- adic ntr-un Iel de robie. n care omul nu mai munceste dect pentru Iolosul lui Israel.
3. Liberalistii Irancmasoni mai voiesc. - si chiar nainte de toate. - s alunge crestinismul din educaia
naiilor.
De altIel. aceast turbare Iurioas a liberalistilor. de a persecuta Biserica. se explic Ioarte bine prin originea
iudaic a sistemului lor.
Iat ce zice. n aceast privin. iidanul Bernard Lazare:
n istoria liberalismului modern, - n Germania. n Austria. n Frana. n Italia. - evreul a jucat un mare rol.
Liberalismul a mers mn-n mn cu anti-clericalismul. si evreul a fost desigur anticlerical. El a mpins
Kultur Kampf-ul n Germania, - el a aprobat legile (de persecuie religioas) ale lui Ferry n Frana...
Din acest punct de vedere. este exact a zice c evreii liberali au decrestinat. - sau cel puin au Iost aliaii
celor ce au condus decrestinarea...
Liberalismul anticlerical rpune vechiul Stat crestin.


II - Socialismul ovreiesc

Acest pseudo-socialism, - care vrea s se serveasc de popoarele aduse de liberalism n starea de mizerie
proletar. - are ca int:
1. S ia goimilor ceea ce le-a mai rmas. mai ales pmntul - pe care sistemul liberalist n-a putut s-l
rpeasc n totalitate - si s-l predea iidovilor. n adevr. dac acestia au cptat. graie liberalismului. tot
capitalul industrial si agricultor. - ei n-au putut pune mna dect pe o parte din capitalul funciar.
Or. socializarea tuturor proprietilor nu este altceva dect darea lor. ca plocon. conductorilor Statului
socialist.... adic ovreilor.
Si. ca s nu mai rmn nici o ndoial c toate aceste bogii vor intra n buzunarul lui Iuda. s ascultm ce
zice Bernard Lazare:

Pagina | 123

n ce priveste Partidul Socialist. evreii contribuir. cu putere. la organizarea lui. Mabx si Lassalle n
Germania, - Aaron Liberman si Adler n Austria. - Dobrogeanu-Gherea n Romnia, - Gompars, Kahn, Lion,
n Statele Unite ale Americii, - Iur sau sunt nc directorii sau iniiatorii acestui partid.
Bernard Lazare mai citeaz. printre iidanii conductori ai socialismului. pe James Cohen (Danemarca), - pe
Neumayer (Austria), - pe Fribourg, pe Loeb, pe Haltmayer, pe Lazare Levi, pe Armand Levi (Frana). - pe
Singer, pe Bernstein, pe Leo Frankel (Germania), pe Cohen (Englitera), - pe Coenen (Belgia) etc., etc.
Astfel se vor ndeplini proorocirile Talmudului.
2. Socialistii mai voiesc s suprime deIinitiv orice urm de crestinism. n adevr. pecetea ce nIiereaz
socialismul, - analoag cu aceea ce caracterizeaz liberalismul. - este o teroare satanic n contra crestinilor.
- ceea ce se explic usor. prin Iaptul originii talmudice a acestor dou sisteme.
De altIel. de vrei s stii dac o doctrin este sau nu iidoveasc.... nu avei dect s cutai dac este sau nu.
ndreptat mpotriva crestinismului:
Iat ce scrie. n aceast privin. iidanul Bernard Lazare:

.Evreii ddur arme celor ce combteau crestinismul si. n asalturile date Bisericii. se gsir ntotdeauna n
rndul dinti.
De asemenea... ei aduser la ndeplinire Revoluia. Ei Iur n acest secol. printre cei mai aprinsi susintori ai
partidelor liberale. socialiste si revoluionare. pe care le susinur cu capitalurile lor.


III Anarhismul

Acest sistem, - care serveste iidovilor ca un simplu instrument si care Iace apel la droidia societii. la
vagabonzi. la ruIctori. la adevrai bandii. - este destinat:
1. S completeze opera celor dou sisteme precedente, - adic s omoare pe toi cei ce se vor mpotrivi sau
nu se vor lsa s Iie despuiai de ctre molohul jidovesc;
2. S rad cu totul. prin dinamit. monumentul Evului Mediu si s distrug cea mai mic rmsi. care s
poat aminti viitorului minunile artei crestine.



Legturile ce exist ntre Francmasoneria liberal. cu Socialismul si cu Anarhismul.

Pagina | 124

1. Socialismul - Pentru a pune n eviden rolul ce l ioac Francmasoneria liberalist. alturi cu iidnimea.
n dezvoltarea socialismului, - vom raporta rndurile urmtoare. mprumutate de la deputatul francez Prache:

Desi. prin esen .burghez. Francmasoneria nclin din ce n ce mai mult spre colectivism. F. Bonardot
propuse, - la Congresul Loiilor Centrului. inut la Gien. n 1894. - s se proclame principiul proprietii
colective..
.Cea mai mare parte din Loiile pariziene au devenit socialiste. Multe din Lojile departamentelor le-au urmat
pe aceast cale.
La Loia Fidelitii din Lille. n iulie 1900. un Irate zicea; .Trebuie ca Francmasoneria s se democratizeze
din ce n ce, - iar calea-i e deschis spre socialism.

n Conventul din 1900. F. Bedaride declar c numai n socialism si anume n socialismul aplicat n
ntregime. se gseste cheia chestiei sociale; si acest Irancmason consider socialismul .ca Iiind concluzia
logic si singura ncoronare consecvent a ideilor de solidaritate ale Masoneriei universale.

Prin urmare. aceste dou sisteme. Liberalismul si Socialismul. - pe care le-ai fi putut crede adverse, - se
conIund intim ntr-un singur bloc, pe care Francmasoneria l mbriseaz. Si. ntr-adevr. doctrinele lor
provin, amndou. din acelasi izvor.... adic din Talmud.
Karl Marx. de altIel. spune c socialismul su este urmarea istoric si necesar a liberalismului, - care
ntotdeauna trebuie s-l precead.
Iat. de asemenea. ce zice n aceast privin un socialist din Romnia. - evreul ce se ascunde sub
pseudonimul Dobrogeanu-Gherea. dar pe care l cheam n realitate Nuhm Katz. - ntr-o publicaie recent.
Neoiobgia. ce conine o poliloghie ru scris si tot att de plicticoas. ct de obositoare.

.O epoc social prepar condiiile de existen necesare pentru epoca urmtoare. AstIel. epoca Ieudal a
dispus aceste condiii pentru epoca burghez si aceasta, la rndul ei. le aranieaz pentru cea socialist.
De aci rezult c o societate nu poate. - Ir a-si periclita viaa. - s-si creeze o evoluie proprie. diIerit de
acea ce rezult din dezvoltarea sa istoric; bunoar. ea nu poate s sar peste epoca capitalist.

Dar mai e ceva. Socialistii. - ca vicleanul jupn Nuhm Katz, - au ndrzneala s sItuiasc pe romni s
adopte. mai nti. Irancamente liberalismul pentru ca. n urm. s poat s cad cu siguran n socialism, -
regim asteptat cu mare nerbdare de neamul lui Iuda.
ntr-adevr. el recomand transIormarea mosiilor mari, n peticele micue. care s Iie date ranilor.
Dar. mulimea micilor proprietari. astIel creai. va Ii .disperarea novatorilor socialisti!
Pagina | 125

Jidanului ns nu-i pas. Pentru moment. el nu ine dect s distrug .oligarhia care se opune. cu curai. la
orice uzurpare iudaic si care este compus numai din marii proprietari. n urm. Sloim va ndeplini usor si
restul. nghiind Ioarte repede. una dup alta. mosioarele stenilor, - n asteptarea ceasului n care
socialismul l va proclama proprietarul ntregului pmnt

.TransIormarea unei notabile pri din marea proprietate. n mic proprietate. - si prin urmare. schimbarea
proletarilor agricoli n mici proprietari, - ar Ii. pentru o ar capitalist. un eveniment preiudiciabil, din
punctul de vedere economic... La noi ns aceast metamorIoz ar constitui un Iapt util... cci ar Ii un Iapt
revoluionar.
.Dar. cum se poate ca un acelasi Iapt social s produc. - la noi si n societile capitaliste naintate. -
rezultate nu numai diIerite. ci chiar diametral opuse?...
Ei bine! .noi n-am prsit nc epoca medieval si trebuie s intrm n cea capitalist. - adic liberalist. - pe
cnd rile occidentale ncep s ias din perioada capitalist si se dirig ctre cea socialista.

Un socialist care preconizeaz liberalismul! Aceasta pare o adevrat sminteal.
Si totusi. perIidul iidan este Ioarte logic cu sine nsusi... pentru c sirul celor dou doctrine duce tocmai la
scopul prescris de Talmud.
El mai voieste s ne Iac s credem c. n mod Iatal. omenirea va trece pe sub iugul acestei perechi de
sisteme.

.Supresia neoiobgiei va remedia mizeriile regimului actual. Dar aceast transIormare a vieii noastre
agrare, va aduce dup dnsa mizeriile si necazurile regimului capitalist. ntre altele, proletarizarea unei bune
pri a rnimii.
Va sosi ns si timpul cnd un alt regim va vindeca toate rnile produse de cel dinainte. - si acest regim va Ii
cel socialist,... care va veni Ir doar si poate si de acest lucru nu trebuie s aib nimeni nici cea mai mica
ndoial.
Ai zice c auzi o vriitoare care prezice unui srman cltor c. mai nti. o s cad n minile unei bande de
hoi care-l vor ieIui; pe urm. o s ntlneasc o alt ceat de briganzi care-l vor despuia cu totul si-l vor lua
si rob. Si aceast zgripuroaic vrea s-l conving pe nenorocit c. - orice ar face, - nu o s poat s scape din
ghearele bandiilor.
Dar i s-ar putea rspunde: Scorpie blestemat! Proorocirea ta s-ar mplini. dac as Ii dezarmat sau as Ii luat
Ir de veste. Dar. - slav Domnului. - stiu ce m asteapt si sIidez pe ruIctori s m atace... cci si vor
lua rsplata.
Si mai departe. acelasi ovrei adaug:
.Toate Iormele sociale. care nasc si vieuiesc. trebuiesc s mbtrneasc si s moar. Si aceast lege social.
la rndul ei, face parte din o alta, mai general. - din legea chiar a Evoluiei universale.
Pagina | 126

Ah! Evoluia universal! Ce snoav! Ce Iaimoas minciun. - pe care am refutat-o ndeaiuns n leciile
precedente si care acuma vine. ca prob. s spriiine zisele acestui Iuda.... cu cultur intelectual rudimentar!

2. Anarhismul. - Francmasoneria liberalist. - care s-a Iurisat ndrtul socialismului, - se gseste astzi
pitit si dup anarhism.
Astfel, delegatul Consiliului Ordinului, - la Congresul Lojilor departamentului Deux Charentes, n 1899, - a
aIirmat c: .idealul Francmasoneriei este de a crea. prin IilozoIia pozitiv. o legtur ntre socialisti si chiar
ntre anarhisti. cu burghezimea.

Ferrer, anarhist spaniol, directorul centrului anarhist Scoala modern. - implicat n tentativa de asasinat a
regelui Alfons al XIII-lea, - a fost o personalitate Ioarte important n Francmasonerie. Dup Bidegain (v.
Eclair, 1906), el este cel ce negocia, n numele Marei Loji din Catalonia, cu Marele-Orient din Frana. De
altfel, Francmasoneria din toat lumea. - chiar si aceea de la noi. s-a ridicat s protesteze n contra
condamnrii sale la moarte. - si anul acesta chiar. a avut loc la Galai. o srbtorire a aniversrii execuiei lui.

Iat acum si trsura de unire ce leag Anarhismul cu Jidovimea.

.Evreii rusesti. trebuie s ocupe un loc aparte n socialism... si. alturi de studeni. de medici si de avocai
israelii nihilisti. trebuie pus masa considerabil a reIugiailor lucrtori. care au Iondat la Londra si la New
York importante aglomeraii uvriere. centre de propagand socialist si chiar comunist anarhist.

Jidovul este deci cauza eIicient a acestor trei sisteme detestabile.

.El este. - cum zice Drumont, - cel mai puternic agent de tulburare pe care pmntul l-a produs vreodat.

Se nelege usor cum Iuda. - care altfel este att de poltron, - n-are Iric de revoluiile socialistilor. nici de
atentatele anarhistilor.
El plteste pe acesti ruIctori si ..imprim insureciei miscarea ce o voieste... El este garantat n contra
Revoluiei. pentru c cei ce o conduc sunt oamenii si.

Noi trebuie s ne Ielicitm c. ntotdeauna. tinerimea romn. - mai ales aceea care s-a dus s se instruiasc
n strintate. - n-a luat de-acolo dect idei sntoase de democraie si nu s-a lsat s Iie tras pe sIoar de
jidani, - cum s-a ntmplat bunoar cu tinerimea Irancez. austriac. italian. rus, etc.
Pagina | 127

ntr-adevr. nici .boniuristii de la 1848. care au adus n ar doctrinele liberalismului. - nici .generosii din
1900, care au venit cu idei socialiste, n-au trdat patria. nzestrai cu mult bun sim. ei au neles trebuinele
eseniale ale Romniei si au artat un viu patriotism. luptnd din toate puterile n contra pericolului iidnesc.



ACIUNEA ACTUAL
A FRANCMASONERIEI

Dup ce a instalat cele trei instrumente de rzboi (liberalismul. socialismul si anarhismul) si dup ce a
ndreptat sIorrile lor ctre un scop unic. - robirea lumii sub jugul lui Israel, - ce mai face Francmasoneria?


FRANCMASONERIA N ROMNIA

La noi. n Romnia. acest Ilagel ocult a gsit o libertate ntreag. nu numai ca s intre n ar. dar si ca s
creasc n voie.
Dar, Lojile, care sunt foarte slabe, de-abia vegeteaz. sau se umplu de ovrei... printre care romnii. - ce nu
vor deloc s muste din undi. - Iormeaz rarae aves.
ntr-adevr. terenul rii este reIractar acestei teribile boli parazitare, - dup cum este rebel si dezvoltrii
Socialismului. Romnia e ca via american. care se apr n mod natural contra Iiloxerei.
Bunii-Templieri - Vznd c cu Loiile de aduli. - cu care au reusit pretutindeni n alte pri. - n-ajung aici la
nimic bun, Francmasoneria ncerc s rennoiasc atacurile... asupra tinerimii si chiar asupra copiilor din
scolile primare, - cu sperana de a atrage n curs si pe prinii acestor nevinovate victime. Ea trimise deci, n
acest scop, Ordinul Bunilor-Templieri, - care si ddu ca int de aciune combaterea alcoolismului.
Dar si de data asta. va Ii o munc pierdut n zadar:
1. pentru c romnul. mai ales n localitile unde acesti masoni si-au asezat Loiile. sau mai bine zis cursele.
- nu este deloc alcoolic (v. pag. 93);
2. pentru ca Bunii-Templieri, - n loc s atace pe iidani. care alcoolizeaz realmente pe ranii moldoveni (si
stim si de ce nu o vor Iace niciodat). - se mulumesc s se npusteasc. cu nesratele lor conIerine. asupra
bieilor copii din Bucuresti. pe care-i plictisesc cu serbri caraghioase si-i dezgust. cu sedine ce produc
grea.

Dar ce sunt acesti Buni-Templieri?
Pagina | 128

Revista lor oIicial. .Antialcoolul. are s ne-o spun:

Stii c ne numim Buni-Templieri. Cuvintele Templu, Templier si Loie sunt Ioarte vechi si interesante...
Cu vreo mie de ani nainte de nasterea lui Hristos. Solomon zidi un splendid Templu la Ierusalim...
Mai trziu, - acum vreo opt sute de ani. adic n 1118. - se Iorm. tot acolo la Ierusalim. o societate de
oameni care luar armele pentru ca s proteag pe pelerini. Regele Baldovin al II-lea le de-te ca resedin o
cas construit chiar pe locul vechiului Templu si de-aceea luar numele de Templieri.
La nceput nu erau dect nou. dar puin timp dup aceea. un mare numr de bravi soldai. venind din
diverse ri. se alipir pe lng dnsii. pn cnd n cele din urm se constitui o mare si puternic asociaie.
numit Ordinul Cavalerilor Templieri - si care Iu. la acea epoc. cea mai considerabil societate din lume.
Templierii stabilir anumite iurminte si obligaii sIinte si se consacrar serviciului lui Dumnezeu.
Istoria acestui Ordin. care a durat 200 ani. este Ioarte important pentru oricine: dar ea este plin de
nvminte preioase pentru noi. care suntem membrii Ordinului Bunilor-Templieri.

Aceast istorie o cunoastem bine. Cavalerii Templieri. czui n desIru sub imboldul iidovilor. s-au lepdat
de Iisus Hristos. - pe care iuraser s-L serveasc. Ordinul Iu dizolvat si superiorul lor. Jacques de Molay.
expira, pe rug, crima de lese-divinitate.
Or. cnd cineva are asemenea strmosi. e mai prudent. nu numai s nu se laude cu ei... ci chiar s se
ascund.
Organizaia acestui Ordin (grade si loii). precum si disciplina. sunt analoage cu acelea ale Francmasoneriei
ordinare.

Intrnd n Ordinul nostru. proIanul ncepe s se obisnuiasc. - condus de conductorii naturali. adic de
Iuncionarii Loiei si de templierii mai vechi. care au experien. - cu modul de constituire al Ordinului si cu
Ielul de trai al membrilor lui.
Recunoastem aici miilocul de aciune bine cunoscut al masoneriei: .sugestia prin francmasoni mai vechi,
care au experien!
.S nu destinuim nimic din aIacerile speciale ale Ordinului. - ca semnele de recunoastere. lozincile.
ceremoniile. etc. E asa de usor de inut aceast obligaie. mai ales cnd vom sti de ce trebuie s-o
ndeplinim.

Dar la ce serveste acest secret. - cnd e vorba s Iaci numai bine.... s mpiedici pe oameni s se mbete?
Trebuie. desigur. s existe dedesubt ceva murdar. ce nu ndrznesc s arate aIar.

Pagina | 129

Ordinul Bunilor-Templieri a fost primit n Romnia cu mare cinste. Profesori universitari[176], doamne din
societatea distins. nali demnitari ai rii... se grbir s-l patroneze. Bineneles. - scopul aparent al acestei
societi pare Ioarte nobil si oricine se crede dator s se asocieze la ndeplinirea lui.
S-a gsit chiar un Ministru al Instruciei Publice care s dea. acestor ruIctori. autorizaia de a se servi de
scolile Statului. pentru ca s poat svrsi. n mod perIect. tenebroasele lor planuri.
.Bunii-Templieri romni adreseaz mulumirile lor recunosctoare D-lui Ministru al Instruciei Publice. care
le-a ngduit s ie. n orice scoal din ar. seztori anti-alcoolice.
O ncuviinare mai deplin si mai de sus... nu ne putea veni.

Si ntr-adevr. ei nu pierd vremea:
.O sptmn ntreag - n sapte scoli deosebite - alese mai ctre marginile orasului. pe unde ntunericul e
mai mare si nevoile mai multe. - s-au inut seztori anti-alcoolice cu atta lume c. uneori. abia o ncpea
sala.
Lucrurile aiunseser la acest stadiu. cnd o noutate senzaional sosi din Germania.
Ordinul .Guttempler Iace parte ntr-adevr din Francmasonerie. Loiile sale. care caut s se inIiltreze pe
lng copilrime. pentru ca s-o murdreasc si s-o corup. sub pretext c lupt contra alcoolismului. - au
ncercat s se introduc si n scolile primare din Bavaria.
Din fericire, s-a gsit acolo un ministru. mai prevztor ca al nostru. care se grbi s opreasc mersul nainte
al acestei Iuneste societi secrete.


Francmasoneria ncearc. de asemenea. s ptrund. la noi. printr-o alt poart. aceea a Ateneului popular si
a Universitii populare. - adic prin niste Sub-masonerii a cror semniIicaie o cunoastem (vezi anterior).
Din cauza simpatiei si respectului ce avem pentru muli dintre cei ce s-au nscris s vorbeasc n aceste
asezminte. asa-zise populare. ne vom abine de a insista. - mulumindu-ne s raportm ce scrie .Universul
din 27 septembrie 1913:

.Astzi. la orele 200. va avea loc n sala .Transilvania. inaugurarea seriei de conIerine. din anul acesta. a
Ateneului popular.
Profitnd de bicentenarul lui Diderot (care a fost francmason), - iniiatorii vestitei Enciclopedii si unul din
promotorii spirituali ai Marii Revoluii Iranceze - dl I. T..... cunoscutul publicist si conIereniar de istoria si
IilozoIia critic a religiilor la Universitatea popular. va expune....





Pagina | 130


FRANCMASONERIA N ALTE RI

S vedem acum ce Iace Francmasoneria n alte ri.
n Rusia. ea este persecutat si. de altIel. i este interzis s ptrund n acest vast imperiu.
n Turcia, Francmasoneria, - reprezentat de partidul Tinerii-Turcii, - sap religia lui Mahomed (pe care
Sinagoga ar voi s-o Iac s piar n acelasi timp cu cea a lui Hristos) si dezorganizeaz armata. - ceea ce a
permis popoarelor crestine din Balcani s nving usor Islamul. altdat att de teribil.
n celelalte ri ale Europei. Francmasoneria progreseaz si se ntinde din ce n ce mai mult. Pentru a sti ce
unelteste acolo. ne va Ii de aiuns s privim la ceea ce Iace n momentul de Ia n Frana.

FRANCMASONERIA N FRANA

Astzi. n Frana. Masoneria se ndeletniceste s-si realizeze scopul esenial. bine deIinit de Talmud, - adic
distrugerea crestinismului. De aceea. n Loii si n Convente. ea nu Iace dect politic.
F. Gonnard, vorbind la banchetul de nchidere al Conventului din 1886, zice: ,A fost un moment, cnd a
trebuit s declarm c Francmasoneria nu se ocup nici de religie. nici de politic. Era oare o ipocrizie?...
Sub impresia legilor si a poliiei. Iuseserm obligai s disimulm. ceea ce noi toi avem misia s Iacem. sau
mai bine zis s Iacem unicamente.
Da. Iacem politic. n toate conventele. ce Iacei dac nu politic?.

Din vreo 900 senatori si deputai. ce compun parlamentul Irancez. mai mult de iumtate sunt Irancmasoni.
Pentru a ine n lan pe acesti parlamentari. - mai toi Iiind ptai. - Francmasoneria recurge la msuri
strasnice.
Astfel, F. Mamelle. zice n 1891: .Ar trebui ca membrii Parlamentului. care sunt Irancmasoni. s Iie chemai
si s Iie legai. inndu-i prin propriul lor interes.
Si. nc din 1884. Garantul de amiciie al Marelui-Orient. pe lng Supremul Consiliu. (o dregtorie
masonic) adresa ameninri Irailor si deputai si senatori. care .n-ar Ii nimic Ir Francmasonerie . cci
dnsa .i-a scos din neant.
Cu un asemenea parlament si cu ministrii iesii dintr-nsul. Masoneria si poate zice c ine Frana sub
picioare.

F. Gadaud. Iost ministru de agricultur. declar. la Conventul din 1894 c .Irancmasoneria nu este altceva
dect Republica acoperit. - dup cum Republica, ea nssi. nu e altceva dect masoneria descoperit.
Pagina | 131

F. Lucipia, care prezida Consiliul Ordinului. zicea n Conventul din 1895: .Francmasoneria si Republica nu
sunt dect unul si acelasi lucru.
Si F. Geyer. la Conventul din 1898. - maimurind pe marele monarh Ludovic al XIV-lea, a putut zice, nu
Ir dreptate: .Statul suntem noi.
n sIrsit F. Fernand Maurice declara n Conventul din 1890. c .peste zece ani. Masoneria va Ii stpn
peste tot si nimeni nu se va mai misca n Frana. - aIar de noi.

Si ce Iace Francmasoneria cu Puterea pe care o deine prin politic?
Ea ntrebuineaz aceast imens Ior social:
1 ca s drme pe ascuns Armata. - de care i e Iric;
2 ca s persecute. cu o Ierocitate extrem. Biserica catolic. - care este aceea a aproape unanimitii
poporului francez.
ntr-adevr. n momentul de Ia. Frana. - care altdat se interesa de tot ce e nobil si nalt. - pare c nu mai
are alt ocupaie dect s-si spioneze soldaii si s terorizeze preoii si clugrii.

I. Spionarea militarilor precum si a tuturor Iuncionarilor Statului

Fr a mai vorbi de masonul Herve si de partizanii si. care merg pn s insulte drapelul patriei lor.
aruncndu-l n blegar si clcndu-l n picioare, - Francmasoneria, n unire cu guvernul, a organizat un vast
serviciu de spionare asupra tuturor Iuncionarilor statului Irancez si. mai cu seam. asupra militarilor.
Toat lumea si aduce aminte de scandalul nspimnttor care a izbucnit cnd, n 28 octombrie 1904,
deputatul Guyot de Villeneuve citi, n Camer. Iisele de denunare ntocmite de Francmasonerie. - n
complicitate cu ministerul, - asupra a 25.000 de oIieri Irancezi.
Si ce cuprindeau aceste Iise ale Marelui-Orient?
Fr ndoial. inIormaii asupra capacitii militare. asupra valorii proIesionale a acestor oIieri.
Ei bine. ctusi de puin. Aceste Iise nu conineau dect o mrsav spionare asupra opiniilor religioase ale
oIierilor si ale Iamiliilor lor.
ntr-adevr. Francmasoneria se intereseaz s aIle dac oIierul este catolic, - dac Iemeia sa se duce la
biseric. - dac copiii si sunt crescui ntr-o scoal crestin.... attea crime care i vor nchide. pentru vecie.
usa avansrii.
Iat. ca exemplu. nceputul Iisei D-lui locotenent-colonel Janicot. directorul scolii de artilerie din Grenoble:
.Reacionar. - clerical nfocat, - dominat de femeia sa, care-l duce chiar la biseric...
Terminndu-si discursul. deputatul naionalist Guyot de Villeneuve strig:
Pagina | 132

.Din cele ce preced. rezult n mod luminos. c Ministru de rzboi. n nelegere cu D-l Presedinte al
Consiliului. si de conivena cu Marele Orient. a organizat contra Armatei. denunarea anonim si spionaiul.

Dar. la ce bun. aceast imens si ignobil spionare, - care nu se mrgineste numai la militari. ci se ntinde
asupra tuturor Iuncionarilor. mari sau mici. ai statului Irancez?
n adevr. n 1902. F. Delpech. Mare maestru al Marelui Orient. trimise tuturor Loiilor din ar. un
chestionar care coninea acest pasai:
.S ne semnaleze toi Iuncionarii. de orice categorie. care au copii n scolile congreganiste.

Este ca s ating pe toi crestinii si. torturndu-i. s rneasc la inim Crestinismul. - dusmanul. pe care
Sinagoga a iurat s-l Iac s dispar. pentru totdeauna.

II. Terorizarea crestinilor

Scopul principal al Francmasoneriei este, - dup cum am artat mai sus. - decrestinarea naiei care a avut
nenorocirea s cad n ghearele ei. - si aceast societate ocult si-l atinge prin dou ci:
a) persecutnd Biserica;
b) punnd mna pe nvmnt

a) Persecuia Bisericii
Biserica Franei. - care altdat sedea pe un tron mai strlucitor ca acel al Regilor, - este acum aruncat ntr-
un col. unde agonizeaz de pe urma suIerinelor de nenchipuit ce ndur de la iidovime. prin intermediarul
Francmasoneriei.
Fr a mai vorbi de ura slbatic a iidanilor. care se maniIest sub Iorm de calomnii mincinoase, de
insinuri Iictive. de denunri anonime. de sarcasme batiocoritoare. de insulte ce rnesc pn n strIundul
inimii. de sicane Ir numr.... attea torturi morale cu care se adap. n Iiece moment. viaa servitorilor ei, -
nu ne vom ocupa aici dect de persecuiile prea evidente. adevrata rstignire. care sIsie. ca niste cuie.
trupul sfnt al acestei sublime martire, mireasa lui Hristos.

S examinm mai nti planul de rzboi al Irancmasonilor, - pentru ca s vedem unde voiesc s aiung; n
urm. vom reveni la Iapte.
Dup cum altdat. n al XVII-lea secol, Francmasoneria a pe popoare n contra Iezuiilor. sub pretext c
acestia interpretau religia catolic cu intoleran si prin intrigi si calomnii. aiunse s-i suprime, - tot asa si n
epoca noastr. ea lans. prin evreul Gambetta. Iormula idiot: Clericalismul. iat dusmanul!
Pagina | 133

Or. e sigur c congregaiile ntrein spiritul de clericalism. Trebuie deci s Iie izgonite si bunurile lor
confiscate, ceea ce fu punctual ndeplinit. prima oar de ctre F. F. Waldeck-Rousseau, Combes,
Clemenceau si de ali Irancmasoni ejusdem farinae.
Pe urm aiunser la preoi. care si ei au acelasi spirit ca congregaiile.... si rezultatul Iu separaia Bisericii de
Stat. ceea ce vrea s zic spoliarea. de ctre Francmasonerie. a salariului ntregului cler din Frana - salariu
ce Iusese acordat de Concordat ca o mic despgubire. pentru despuierea colosal ce suIerise Biserica n
timpul Revoluiei.
Dar. deia. se puteau auzi strigte de ur n contra ntregului Catolicism.
F. Courdavaux. proIesor la Facultatea de litere din Douai. a Icut. n 1880. o conIerin Irancmasonilor. n
care zicea: .Distincia dintre clericalism si catolicism este pur oIicial. subtil pentru trebuinele tribunei.
Dar. n Loi. s spunem tare. pentru adevr. clericalismul si catolicismul nu Iac dect una.
.Catolicismul. - trebuie ca noi. Irancmasonii. s-i provocm distrugerea deIinitiv.
.Francmasoneria este o Contra-Biseric. - un Contra-Catolitism, - este Biserica Ereziei.
Ca s puie vrI. F. Delpech. ntr-un discurs inut la banchetul Conventului. n 1902. a pronunat cuvintele
urmtoare: .TriumIul Galileanului a durat douzeci de secole... La rndul su. dispare acest Dumnezeu
mincinos (!)... Francmasoni, ne place s constatm c nu suntem strini de aceast ruin a Ialsilor prooroci.
Si. mai nainte. F. de Lanessan. Iost ministru. se exprimase astIel: .Trebuie s zdrobim pe InIamul. Dar
infamul nu e clericalismul, infamul este Dumnezeu.
Dar ce ru a putut face acestor francmasoni dulcele Iisus. ca ei s-L deteste n asa grad?!
Ei bine.... ndrtul lor se zreste silueta hidoas a lui Iuda!
Prin urmare. Sinagoga a declarat rzboi. nu numai clericalismului, nu numai catolicismului, - ci
crestinismului ntreg si divinului su Iundator.
Acestea sunt planurile Irancmasonilor. Iat acum si Iaptele lor.
Femei virtuoase s-au reunit ca. mpreun. s aduc lui Dumnezeu prinosul adoraiei. - s-I adreseze cereri si
s-I mulumeasc cu recunostin pentru bineIaceri.
Dar ageni ai Iorei publice vin s le mprstie... sub pretext c nu sunt autorizate (?); - si dac au naivitatea
s se duc s cear autorizaia. Irancmasonii ce sunt la putere le dau aIar. rzndule n nas.
n timpul acesta. ali zbiri Ioreaz broastele. -jefuiesc slabele resurse de trai ale acestor nenorocite. lsndu-
le s moar de Ioame. - si conIisc casa n care locuiau. pe care o vnd. n urm. pe nimic. - de cele mai
multe ori la jidani.
Alte femei, - devotate omenirii srace. - au adpostit copilasi. Ir tat si Ir mam. - orIani prsii de toi
si lsai n cea mai neagr mizerie.... si i-au nvat s citeasc si s scrie.
Pentru aceast crim nspimnttoare. au Iost date aIar. ele si orIanii lor. iar casa Iu scoas la mezat. n
profitul bandei judeo-masonice.
Sute de asemenea opere de bineIacere avur aceeasi soart.
Pagina | 134

Asa. bunoar. suIlete de elit. - tinere Iecioare aparinnd. mai toate. celor mai bune Iamilii din Frana. -
consacrndu-se n serviciul bolnavilor, pe care i ngriieau gratis cu o caritate ngereasc. - Iur aruncate n
strad. si. n locul lor. Iur puse inIirmiere gras pltite.
Le-am vzut. la lucru. n spitalele din Paris. pe aceste inIirmiere zise lice. care constituie o plag grozav.
adugat la celelalte nenorociri ale poporului srac. ntr-adevr. sunt niste Iemei Ir nici o crestere. care ies
de nu se stie de unde... lenese. obraznice. vicioase. cu nravuri. neIiind n stare s resimt nici cel mai mic
avnt de mil pentru durerile si mizeriile bieilor suferinzi, - ce ar trebui s Iie alintai. ca niste copii. -
maimurind ns minunat aceste sentimente de comptimire. cnd pot stoarce vreun bacsis. - n orice caz,
Iiind absolut incapabile de a se ridica pn la admirabila caritate a incomparabilei surori crestine. ce
ngriieste pe bolnav ca si cum ar Ii nsusi Dumnezeu.
Si acelasi nenorocit destin l avur si oameni care Iac stiin. istorie sau IilosoIie. - care se ocup de
nvmnt sau de predicaie. - care cultiv chiar pmntul. - si care au Iost risipii n cele patru coluri ale
lumii.
AstIel. mii de clugri si de clugrie. - care intrnd n mnstire. se despuiaser de bunvoie de toate
bunurile materiale, dndu-le sracilor. - se gsir dintr-o zi ntr-alta gonii aIar. Ir adpost. Ir hran.
Ir Ioc n timpul iernii si chiar Ir s poat lucra. pentru a-si cstiga o bucat de pine. - cci nimeni nu
ndrzneste si gzduiasc. de team s nu-si atrag. asupra sa. mnia celor ce in puterea.
Si de ce s se izgoneasc. cu atta Iurie. aceast elit a naiei Iranceze. compus din savani. IilosoIi. oratori.
- cum nu se vor gsi vreodat n Parlamentul Irancmason. - si din Iemei care constituie Iloarea-Iin.
chintesena virtuii pe acest pmnt. elit care ar trebui pus n pinaclul societii si nconiurat de veneraie
si de admiraie?
Ce ru au Icut toate aceste Iiine att de crud dezmostenite?
Ei bine.... acesti martiri n-au dect o singur crim s-si impute.... aceea de a Ii adevrai crestini
Si aceast prescripie slbatic n-are seamn n istorie. - nici mcar n timpul Cezarilor romani. cnd se
schingiuiau. se omorau. se aruncau la Iiare crestinii. n adevr. acestia triau cel puin linistii n intervalul
epocilor de persecuie si puteau s slveasc n voie pe Dumnezeu.
Astzi ns este raIinarea torturii. - care atinge nu numai corpul, dar caut s omoare si suIletul. - care nu
nceteaz niciodat si loveste n Iiece zi. n Iiece moment.. ntr-un cuvnt. este tortura iidoveasc!
Si cnd te gndesti c asemenea chinuri sunt ndurate astzi. n al XX-lea secol, ntr-o ar care se crede c
este n Iruntea civilizaiei lumii... pe cnd. n realitate. ea se gseste cuIundat ntr-o mocirl. mai mult dect
barbar. Ir rmuri si Ir Iund.
Si te ntrebi. cu nedumerire. cum e posibil ca un popor. dotat cu attea caliti geniale. s suIere atta
nelegiuire si s Iie att de orbit nct s se sinucid... n timp ce Iuda. rniind ntr-un col. trage sIorile care
Iac s lucreze. sub masc. demnul su valet Francmasoneria.
Si. ceea ce este si mai ru. - persecuia nu se mrgineste numai s loveasc n clerul crestin. - ci izbeste
direct n srmanul popor. n adevr. n momentul de Ia. pndarul de la ar sau Iactorul postal. care s-ar
duce la biseric sau si-ar pune copiii ntr-o scoal crestineasc. ar Ii imediat dat aIar din nemernica-i slujba.

Pagina | 135

b) Monopolul nvmntului
Pentru a atinge mai proIund Crestinismul. pentru a-l izbi la inim. Francmasoneria avu grii s pun mna
pe nvmnt. - si ncepu s aplice acest plan prin suprimarea iezuiilor. care se ocupau. n Iiecare ar. s
dea popoarelor o educaie crestin.
Dup izgonirea acestora. Societatea ocult se nsrcina s rspndeasc pretutindeni o nvtur asa-zis
laic. AstIel ea transmise noilor generaii doctrinele sale... si mbcsi lumea ntreag de ateism si
materialism.
n plus. dup Revoluie. ea Icu ca aceast instrucie s Iie gratuit si obligatorie. - n scopul de a lua si
educaia. nimicind astIel orice urm de nvtur crestin.
n modul sta Iu creat nvmntul de Stat. diriiat de ctre Francmasonerie.
Sub Bonaparte, Concordatul restabili cultul catolic n Frana. - dar nu si nvmntul crestin. cci Masoneria
se opuse la aceasta din toate puterile. De altfel, Napoleon era adeptul su si. cnd a creat Universitatea de
Stat, el i-a urmat planul.... dar ntors. de data asta. n proIitul su personal.
De atunci. toate scolile din Frana. de la cele primare si pn la Iaculti. - adic ntreg nvmntul public, -
este n stpnirea Irancmasonilor.
Si exemplul Franei a Iost urmat de toate celelalte ri ale Europei.

nelegei acum. de ce attea generaii. nselate de Francmasonerie. au ncercat. cu o ardoare de necrezut. s
susin doctrinele soIistice ale ateismului inept si ale materialismului degradator. - sisteme copilresti si ab-
surde. care trebuia s le suIoce - si care ar Ii Iost bune. cel mult. pentru o ras napoiat ca iidovimea.
nelegei acum de ce mulimea proIesorilor. demi-savani vanitosi. au avut oroare s pronune numele lui
Dumnezeu n Iaa elevilor. care i crezur pe cuvnt si se lsar s Iie convinsi c Natura. - care nu e cauz.
ci efect, - este agentul creator al Universului.
nelegei acum de ce acesti dascli stupizi au negat, ridiculiznd-o. ideea de suIlet. susinnd c n natur nu
exist dect materie dotat de energie si c noiunea de scop nu se gseste dect n imaginaia crestinilor.
abrutizai de obscurantism. Si orbii de Francmasonerie. ei nu-si dau seama c marii si adevraii savani.
Iundatorii si gloriile stiinei. - dup cum am artat altdat prin numeroase citaii. - au admis toi si au
proclamat existena cauzei primare sau Dumnezeu. - si n observaiile si n experienele lor. la Iiinele
vieuitoare. au ntlnit ntotdeauna scopuri manifeste, ceea ce indica existena unei cauze secunde sau
sufletul.
nelegei acum la ce serveste doctrina Generaiei spontanee. - la ce serveste Darwinismul. adic ipoteza
nedemonstrat si nedemonstrabil (pentru c e Ials) a Evoluiei. la ce serveste Monismul materialist al
francmasonului Haeckel, etc, etc...
Dar mai e si altceva.
Limba latin. care este. per exeelentiam. limba stiinei universale. cci se adapteaz perIect s exprime n
mod clar. precis si concis. toate cunostinele omenesti. - aceast limb. Ioarte preioas pentru cei ce Iac
stiina. a Iost izgonit din stiin de ctre Francmasonerie.



Pagina | 136

n oarba lor ur. Masonii n-au vzut c. privnd stiina de adevrata si unica sa limb. - cci stiina este una.
- ei au distrus orice miiloc de apropiere a savanilor de astzi ntre ei si. n plus. i-au izolat si de trecut care.
pentru muli dintr-nsii. nu mai are nici un sens.
Si pentru ce atta sacriIiciu?
Pur si simplu pentru c limba latin este n acelasi timp si limba Bisericii Catolice.
Dar. a pune mna pe nvmnt. - ai alte cuvinte, a ascunde oamenilor adevrul. pentru ca o ras netrebnic
s poat aiunge s-i subiuge.... este crima cea mai oribil. - crima de lese-omenire.
Si aceast din urm crim. a Iost comis de Irancmasonerie, sub ordinul jidovilor.
[3] n Evul Mediu. n anumite societi oculte de vriitorie. de magiei de - satanism, fundate de iidovi cabalisti. acestia
perverteau pe crestini. - ale cror pasiuni le excitau. - si-i convingeau c sunt indrcii. desprii pentru totdeauna de
Biseric si blestemai de dnsa. (Copin-Albancelli, Le drame maonnique. II, p. 381-384).
[9] Idem, I. cit. p.87. Principalii scriitori crestini si Prinii Bisericii. mai toi. au combtut pe Jidovi.
Asa. de pild:
Tertulian (De adversus judaeos),
Sf. Grigore din Nysa (Testirnonia adversus judaeos ex vetere Testamente),
Sf. Augustin (Oratio adversus Judaeos),
Sf. Ambrozie, Sf. Ieronim.
SI. Ioan Gur de aur (Adversusjudaeos) etc. (B. Lazare, I. cit, p. 69-70).
[10] Hergenroether, Histoire de l'Egiise, T. II, p. 22. (Delhomme et Briguet, Edit). Oroarea lsat de aceast
doctrin. n suIletele crestinilor. a Iost att de adnc ntiprit. c a persistat. la noi. pn la nceputul veacului al XIX-lea.
AstIel. blestemele si aIuriseniile, - coninute. de exemplu. n actele de donaie. pentru a nspimnta pe urmasii care ar
Ii voit s-si aproprieze mosiile nchinate mnstirilor. - sunt Icute pe numele lui Iuda si al lui Arie.
Pierre le Venerable. stareul din Cluny. scrie despre Albigeni:
.Am vzut. - prin o crim nemaipomenit la crestini. - proIannd bisericile. rsturnnd altarele. arznd crucile biciuind
pe preoi. ntemnind pe clugri si silindu-i s-si ia Iemei. prin ameninri si chinuri (Drumont, I. cit, I., p. 158).
Dup rzboiul Albigenilor. Conciliul din Latran (1215) lu hotrrea s oblige pe ovrei s poarte. pe piept. o bucat
mic de stof galben. - pentru ca poporul. care e usor de nselat. s poat s-i recunoasc si s se prezerve astIel de
insinuaiile lor perIide mpotriva religiei crestine.
.Societile. care se leapd de Hristos. simt trebuina de a simboliza aceast niosire. printr-un semn vizibil.
Srutul rusinos se mai ntlneste la unii Irancmasoni. numii Mopsi. Postulantul, - ai crui ochi sunt legai n timpul
ceremoniei iniierii. - este ntrebat ce preIer: .S srute posteriorul Marelui Maestru sau pe acel al Diavolului? Cum.
de obicei. recipiendarul reIuz s opteze Ia de o alegere att de puin atrgtoare. supra-veghetorul loiei i aplic. cu
Iora. pe buze. posteriorul unui cel mpiat. avnd coada ridicat. pe care-l ia de pe masa Venerabilu-lui si care
reprezint pe dracul. Este logic ca. cel ce dispreuieste pe Dumnezeu. s adore... curul unui cine.
Ca variant a srutului rusinos. n unele loii se practic proba caprei lui Solomon. Venerabilul, adresndu-se cu
gravitate recipiendarului. i zice: .Domnule. noi posedm capra care a servit drept doic regelui Solomon; aceast
capr. prin o ntmplare minunat si providenial. este nc vie... Vei ngenunchea si vei avea onoarea de a suge din
Pagina | 137

ele ei sIinte. ProIanul. Iiind Ir bnuial. se pune n poziia voit si... .se pomeneste. pe gur. cu posteriorul
zbrcit al unui ap puturos. (Drumont La France juive, l. p. 176).
[18] Aceast revoluie Iusese pregtit de mult vreme de ovrei. - care, n plus, se bizuiau pe ajutorul regelui Maurilor
din Granada si pe al sultanului din Tunis (vezi Archives nationales, carton J. 429. No. 18) precum si pe rscoala
leprosilor, Ioarte numerosi n acea epoc. Acestia din urm. - aai. ndriii si nselai de Israel .cu Igduieli
mincinoase de regate. de comitate si de alte bunuri materiale (vezi Guillaume de Nangis, 1321, p. 78; - vezi si
Mkhelet). ar Ii servit s otrveasc puurile si Intnile. cu otrvuri preparate de iidani. si cu modul sta ar Ii aruncat
pretu-tindeni ngrijorarea. tulburarea. nebunia. indispensabile marilor rsturnri sociale.
De altfel, evreii ar Ii lsat pe acesti nenorocii leprosi s cad n minile unei represii nemiloase. ndat ce ei ar Ii tras.
din aceast revoluie. tot proIitul ce doreau s aib (Drumont. I. cit. I. p. 180).
Acest plan a fost reluat, punct cu punct, n al XVIII-lea secol, n timpul marii revoluii franceze.
[19] Drumont, I. cit, I, p. 177.
Manualul Francmasonilor declar c. .dac Templierii au disprut din ordinea civil. ei au lsat urma n
Francmasonerie... Marele capitol mason din Stockholm pretinde chiar c posed testamentul autograI al lui Jacques de
Molay, care a stabilit continuarea miste-relor Templierilor, sub aparena conIreriei mistice a Francmasonilor
(Drumont. Leit. I. p. 178). De aici provin si Bunii Templieri de la noi.
Salcmul, - att de venerat de francmasoni, - era considerat ca sfnt de vechii ovrei. (Drumont, I. cit, II, p. 322).
[29] j. Bidegain, Le Grand Orient de France, Paris, 1905, p. 186. CbpiihAIbanceffi, fost francmason, spune: ,Rasa
ovreiasc. - care e organizat secret si internaional. - a creat asociaia secret si internaional a Francmasoneriei. n
care toate riturile, formulele si legendele sunt iidovesti. - ca si cum s-ar numra chipurile lunile si anul. Asa de pild.
un act masonic ce provine de la Marele-Orient al Belgiei. este datat n modul urmtor: l-er/n. de /'an c/e ;V, I. 5856. -
adic 1 martie 1856. (Copin-Albancelli, I. cit., 11. p. 438 et I, p. 131).
[30] Fiecare mason trebuie s plteasc pe an. cel puin 25 de lei.
[31] Asociaiile Irancmasonice Iac parte dintr-un rit sau din altul (Irancez. scoian. misraiin etc.) dup Iormulele.
simbolurile si ceremonialul ntrebuinat
[32] Copio-Albaacelli, I. cit., I, p. 160-168.
F. Dequaire a expus n Conventul din 1894 .un raport ce atinge organizaia internaional a Francmasoneriei...
relaiile cu Supre-mele Consilii ale altor naii.... care. pe tot pmntul. combat. - mpreun cu Marele Orient al Franei.
- pentru succesul final al operei masonice universale`. (BulL du Grand-Orient, Aout-Septembre, 1894, p. 117; - vezi
Prache, La ptition contre la Franc-maconnerie a la Chamhre des Deputes. Paris, 1905, p. 286).
[33] Banal. nensemnat. neimportant. sters.
[34] Constitution du Grand Orient de France. J. Bidegain, I. cit.. p. 14. Posedm un asemenea prospectus care provine
de la Loja Memtis din Bucuresti. EI ncepe prin aceste cuvinte: .Francmasoneria. continuaia misterelor antice. este o
instituie IilosoIic. progresist si moral....
[43] Ucenicul, n Francmasoneria Marelui Orient, promite urmtoarele: .M angaiez s pstrez n mod inviolabil
secretul masonic; s nu spun nimic. nici s scriu asupra celor ce voi putea s vd sau s aud n adunrile masonilor si
asupra oricrei chestii ce poate interesa Ordinul. - aIar numai dac n-am primit o permisie expres si numai n Ielul
cum mi va putea fi indicat..
Consimt. dac vreodat as clca aceste angaiamente. s suIr pedepsele meritate prin ticlosia mea; iar memoria mea
s Iie n oroare tuturor masonilor (Cahiers des Grades symboliques du Grand-Orient de France, p. 40).
Ucenicul. n Masoneria scoian. depune un iurmnt si mai pitoresc: .As vrea mai bine s mi se taie gtul si s Iiu
ngropat n nisipurile mrii. asa ca Iluxul si reIluxul s m duc ntr-o uitare vesnic... dect s divulg acest secret
(Rituel des trois premiers degres symboliques de la Maonnerie ecossaire. p. 32).
Pagina | 138

[44] Copin-Albancelli. I. cit., I, p. 173-174.
[45] .n inscripia pus pe cruce. literele Iormnd numele I.N.R.I. nu sunt dect iniialele cuvintelor Iisus
Nazarineanul, Regele Iudeilor.
Adeptul Rose-Croix nva s o nlocuiasc cu interpretarea urmtoare: Isus din Nazaret condus de RaIael n Iudeea. -
tlmcire care nu mai face din Hristos dect un ovrei ordinar, dus de un alt ovrei, Rafael, la Ierusalim, pentru a fi
pedepsit pentru crimele sale. De team ca explicaia aceasta s nu i se stearg din minte. - de team ca ntreaga ur. cu
care ea i nsuIleeste contra lui Hristos. s nu i se sting n inim. - va trebui ca Ir ncetare s o aib n spiritul su.
Masonul Rose-Croix va zice Inri cnd va ntlni un Irate din gradul su. Cu acest cuvnt se va recunoaste; el este
lozinca ce distinge acest grad. (Barruel, Memoires, - vezi Druroont I. cit., II, p. 328).
.Consiliul universal si suprem. dar secret. al Masoneriei. compus din nou membri. trebuie s in n rezerv. pentru
reprezentanii naiei iidovesti. un minimum de cinci locuri (G. des Mousseaux. Le Juif, p. 359). Dar, probabil,
Consiliul despre care vorbeste acest autor nu constituie nc autoritatea suprem a Francmasoneriei.
[74] Anumite societi masonice sunt Irancamente satanice. Iniiaii lor proIeseaz cultul lui LuciIer. adornd pe acesta
ca Iiind adevratul Dumnezeu. Ei sunt animai de o ur implacabil n contra Dumnezeului crestinilor. pe care l
declar inseltor.
Ei au chiar o Iormul care le rezum starea de spirit G... E... A.. A... I.. H... H... H... A.. D... M... M... M.. - ceea ce
nseamn: Glorie si iubire lui LuciIer; ur. ur. ur. Dumnezeului blestemat. blestemat, blestemat.
Am putut constata, - zice Copin-Albancelli, - c o asemenea asociaie. - Iormat din brbai si din Iemei. - este o
adevrat scoal de desIrnare. care ntrece tot ce se poate nchipui. - si chiar asasinatul e adeseori practicat. (Copin-
Albancelli, I. cil., I. p. 295).
n ritualurile masonice exist o legend dup care Irancmasonii ar descinde toi din Hiram. - constructorul Templului
din Ierusalim, - si din Balkis. regina din Sabba.
Acestia ar Ii. amndoi. urmasii lui Cain. - care. n loc s Iie Iiul lui Adam si al Evei. ar Ii Iiul Evei si al lui Eblis.
ngerul de lumin. adic LuciIer. (Copin-Albancelli, I. cit.. 1, p.292).
[75] Paulescu, Instincte sociale, etc. 1910, p. 159 (Sfetea, edit).
[76] Drumont, Leit. I. p. 265. Asociaia oculta a Iluminailor fu dizolvat. n 1786. nainte de Revoluia Irancez. de
ctre guvernul bavarez care conIisc multe documente inIame si le depuse n Arhivele Statului. unde se gsesc si
astzi. (Barruel. Memoires pour servir a l'histoire du Jacobinisme, Hambourg, 1803).
[78] Vezi scrisoarea cardinalului Mathieu, Arhiepiscop de Besancon. 7 aprilie 1875. citat de Drumont n la France
Juive, I, p. 276.
[79] Annuaire du Grand-Orient de France, pour l'annee maonnique, commencant le l-er mars. 1899.
[80] M. Talmeyr, la Franc-imonnerie et la Rvolution francaise. 1904. p. 7 (Perrin edit.)
Motioie a descris ceremonia la care a trebuit s se supun Ducele Philippe d'Orleans. pentru ca s Iie primit cavaler
Kados.
.Louis-Philippe-Joseph Iu introdus. de cinci Irancmasoni. numii Frai. ntr-o sal ntunecoas.
n Iundul acestei sli era reprezentat o pester care coninea niste oseminte. luminate de o candel de mormnt. ntr-
un col al slii era pus un manechin. nvesmntat cu toate podoabele regalitii...
Ducele d'Orleans Iu narmat cu un pumnal si i se ordon s-l nIig n ppusa ncoronat. - ceea ce dnsul execut...
I se mai ddu porunca s taie capul acestei Iiguri. s-l in ridicat cu mna dreapt si s pstreze pumnalul n mna
stng; - ceea ce dnsul si Icu. Atunci i se spuse c osemintele ce vedea n pester. erau ale lui Jacques de Molay.
Pagina | 139

Mare-Maestru al Ordinului Templierilor si c omul. al crui cap nsngerat l inea n mna dreapt, era Philippe le
Bel. regele Franei. - adic strmosul su. (Montioie, Histoire de la conjuration du duc dOrleans, vezi Drumont, I. cit.
I. p. 279).
[154] Liberalistii Irancmasoni intervin si n familia crestin. - pe care ar voi s o distrug. - si ncearc s micsoreze
autoritatea tatlui. cruia i se ia educaia copiilor. La Conventul din 1902. F. Debierre se exprim astIel:
Printele de familie nu trebuie niciodat s uite c. n ceea ce priveste drepturile sale asupra propriilor si copii. el le
deine prin delegaie. El nu lucreaz. fa de copiii si. dect ca delegat al societii si. - dup cum societatea nu-i
permite s otrveasc corpul copiilor, - tot asa ea nu-l las s intoxice nici constiina moral a aces-tor copii. (C.R du
Convent de 1902, p. 208; v. Prache, I. cit, p. 67).
Iat c si congresul Loiilor algeriene si tunisiene. din 1903. vorbeste n acelasi sens: .Considernd c nimeni n-are
dreptul s impun sau s invee pe copii o religie oarecare;
Considernd c printele de familie nu poate, - Ir s-si piard drepturile asupra copiilor, - s se ating de viaa. de
moralitatea si chiar de patrimoniul lor. c. tot asa. el nu poate s impun copiilor principii care pervertesc
inteligena. - la o vrst cnd ei sunt n imposibilitatea de a le discuta;
Emite dorina ca o dispoziie astIel conceput s Iie adugat Codului civil:
Impiedicri formale s fie fcute prinilor... de a da sau de a nva. pe copii. o religie oarecare, - sub pedeapsa de a
pierde puterea printeasc... Si. n caz de inIracie. bine constatat. copii s fie luai si s fie confiai Statului. pe
socoteala prinilor. (C R du 10-me Congres maonique des Loges de l'Afrique du nord, tenu a Tizi-Ouzou, Avril,
1903, p. 36; v. Prache, I. cit, p. 71).
Acesti nemernici Irancmasoni vorbesc de morala crestin care. dup ei. .otrveste constiina moral a copiilor si .le
perverteste inteligena. - Ir mcar s se gndeasc c spusele lor se potrivesc ntocmai cu morala talmudic.
mpotriva creia ns nu e permis nimnui s ndrzneasc a vorbi ntr-o Loi masonic.
[155] B. Lazare, I. cit., p. 360-361.
[156] B. Lazare, I. cit, p. 343-344.
[157] 2. Ca si liberalistii. socialistii vor cu orice pre s distrug Iamilia crestin. - care, de altIel. nici nu exist pentru
talmudisti (vezi anterior) - si ei preconizeaz. pentru a aiunge la acest scop:
a) o fals emancipare a femeii.
.Femeia este stpn pe inima sa; ea o mparte cui i convine. O relaie nceteaz de a-i place. liber este s o rup si
s-si poarte aIecia n alt parte. (Bebel Die Frau, p. 192).
b) o educaie comun a copiilor si o suprimare a autoritii binefctoare a tatlui n familie:
.Important este s se suprime radical autoritatea tatlui si puterea lui. ca si regal n Iamilie... Copilul trebuie sustras
acestei autoriti si trebuie pus sub tutela Statului... Copiii. nu sunt si ei ca prinii? Pentru ce s-i constrngi s se
supuie? Cu ce drept?
S nu mai Iie supunere. cci atunci nu mai este egalitate. (Benoit Malon. Socialisme intgral. Paris).
Bineneles c asemenea inepii sunt bune numai pentru crestini... dar nu si pentru iidani.
Ministru de rzboi. de care vorbeste G. de Villeneuve. era generalul F. Andre, - care ndat Iu plmuit. n plin
Camera. de ctre deputatul Siveton.
De aici a rezultat un proces. Dar. acest proces ar Ii desteptat Frana si. cu ea. lumea ntreag. - si ar Ii artat n plin
lumin turpitudinile ascunse ale Francmasoneriei. Trebuia deci s Iie mpiedicat cu orice pre. - si aceasta nu se putea
obine dect suprimnd illico pe acuzat. Si ntr-adevr. chiar n ajunul acestui proces, Siveton Iu gsit asasinat n
cabinetul su.
Pagina | 140

[194] Circulate confidentielle du Grand-Orient aux diverses loges de France, vezi Prache, I. cit. p. 115; vezi si J.
Bidegain. I.. cit, p. 182.
[195] Apsarea iidovului nu este stpnirea. oarecum inconstient. a unei Iiine superioare, - ci este asuprirea unei
fiine inferioare. care se impune elitei printr-un Iel de obstinaie grosolan. printr-un dispre tenace si surd al libertii
altora, printr-o voin ncpnat in amnuntele cele mai minuscule`. (Drumont, I. cit.. I. p. 20).
[196] Catolicismul, - pe care Francmasoneria l numeste fanatism, obscurantism, - este vrednic de ur. din cauza
intoleranei sale si Irancmasonii se revolt n contra acestei intolerane. Dar. acesti sectari. asa-zisi tolerani. nu
tolereaz nici o religie.... nici pe a Evangheliei. nici pe a Coranului.... aIar de aceea a Talmudului (Coprin-Abancelli,
I. cit., II, p. 130,131,136).
[202] Francmasoneria a nuntit deci, timp de 150 de ani, cnd a afir-mat c .respect credina religioas a Iiecruia din
membrii si si c .cel ce se deprteaz de la datoriile religiunii. nu este adevrat mason (Copin-Albancelli, I. cit, I,
p. 92 si 88). Dar s-ar putea s ni se obiecteze: dac Francmasoneria este anti-crestin n rile catolice ca Frana. Italia.
Spania, Austria... ea este religioas. conservatoare. tradiionalist. patriot n Engtitera. n Germania. n America...
Binevoii s asteptai puin. Rndul acestor ri va veni n curnd. (Copin-Albancelli. I. cit. I. p. 86 si 83).
[203] S nu-si nchipuie cineva c ura iudeilor n contra crestinismului provine din Iaptul c Hristos s-a lepdat de
legea iidoveasc (care a Iost redactat mai trziu si a constituit Talmudul). - nici c a Iost un Mesia. diIerit de cel pe
care-l asteptau evreii (adic un Iel de Mahomet iidnesc).
Ei bine, nu. Evreii ursc crestinismul tocmai pentru c este o religie perfect. care se opune patimilor de proprietate
si de GRPLQDLH si. prin urmare. constituie un obstacol serios la mplinirea poftelor de jaf si de despotism ale lui Israel.
[204] Pentru a acoperi aceste enormiti monstruoase ale persecuiei. care ntrec orice nchipuire. guvernanii au Icut
s se spun poporului. prin ziarele ovreiesti. c congregaiile din Frana ar poseda un miliard.
Poporul, - credul ca ntotdeauna si avid de atta bogie. pe care si-o imagineaz c trebuie s-i revin lui. - ls s se
Iac.
Toate bunurile congregaiilor au Iost conIiscate si vndute la mezat; iar rezultatul a Iost c nu s-a adunat nici mcar
ndeajuns pentru a plti cheltuielile urmririi.
[205] .Ascuns ndrtul Francmasoneriei... evreul poate ndeplini rul Ir s Iie: responsabil (Drumont. I. cit.. II. p.
330).
[206] Paulescu. Noiunile de SuIlet si Dumnezeu n Fiziologie. Bucuresti. 1906.
[207] Acest Haeckel este o mare legum ntr-o Loi a Liberei-cugetri masonice.
[208] n plus. ,Istoria a fost falsiIicat de Puterea ntunericului. ce depune pata neagr a vesnicei minciuni pe tot ce
atinge (Copin-Albancelli. I. cit. I. p. 322). Si ntr-adevr istoria ce se nva la noi n scoli este mincinoas cci. de
ordinar. e tradus din Iranuzeste dup cri Icute de Irancmasoni.
[209] Paulescu, Despre stil n fiziologie: v. Definiia fiziologiei. etc. I,1914. (Sfetea edit).
[210] Un om de stiin este astzi obligat s piard un timp enorm ca s nvee 5 sau 6 limbi. - dac nu vrea s se
rtceasc n Iaa acestui Turn al lui Babei ce a devenit stiina modern.
Sa ncercat. s se remedieze acest inconvenient prin crearea unor limbi artificiale, ca Volapuk, ca Esperanto etc., care
s serveasc de limbi universale. nlocuind limba latin dizgraiat. Dar.... ziarul .Universul (5 august 1912) ne aduse
vestea c Esperantistii. reunii n Congres la Cracovia. au cerut ca adunrile lor s Iie considerate ca liber-
cugeratoare... si au dat aIar pe catolici.

Pagina | 141

$GHYUDWXO(PLQHVcu

Un luptator antimasonerie sters din istorie


Motto: ,vvtev .pcii. vv vai .tiv ce roiv. ce . tacev. ce . priviv.
ce . re.pivgev. iv cive . ve ivcreaev: vv ve vai ivetegev .i vv ve vai av.iv vvii pe atii:
ne trebuie o iaee care . ve tivpe.ea.c toate capetete .i care . ve ivprevve pe toi ta tvcrv t.)
De aceea atvvgai tvrva ace.tor vetrebvici
care vv vvvce.c vivic .i v-av vivic .i ror . tria.c ca oavevii cei vai bogai:
ei vv .tiv vivic .i ror . r ivree copiii .i v-av ae.tvt vivte pentru a se economisi pe sine
.i ror . r ecovovi.ea.c pe roi toi
- Mihai Eminescu

Pe 15 ianuarie se srbtoreste si acum cu aceleasi declaraii pompoase ziua de
nastere a .Marelui Poet Naional`. ajuns atat de aimos incat prea puini ii mai
cunosc astzi opera. Incontestabil Mihai Lminescu a ost un izionar. un om
inteligent ce a depsit cu mult gandirea epocii in care a trit. Un om dotat cu
talent scriitoricesc. un condei .periculos` pentru ignorani si mincinosi pentru
c deinea mijloacele de a-si propaga ideile si a transmite mesajul de trezire
naional.

Dup ce Lminescu a ost redus la tcere de aceleasi ore din umbr care
manipuleaz si astzi raiele politice ale lumii. opera sa a ost trunchiat si
.omorat cu bun stiin ca si autorul ei. (onsiderm .cazul Lminescu` unul
dintre cele mai cutremurtoare exemple de manipulare prin intermediul mass-
media si al unor .experi` istorici si critici. Imaginea lui a ost cosmetizat atat
in epoc cat si pentru posteritate. opera trunchiat corespunztor si mesajul
alterat. De ce il iubim pe Lminescu si considerm necesar reconsiderarea
operei. ieii. mesajului si imaginii lui Pentru c el a iubit extraordinar de
mult Romania si poporul roman. Patriotismul a ost poate cea mai deinitorie
calitate a lui Lminescu. Ll a militat pentru trezirea si emanciparea romanilor si
de aceea a aut atat de mult de suerit. n epoc. el a ost acuzat de nebunie si
internat cu ora pentru c ideile lui erau .periculoase`. Pentru posteritate. el a
fost prezentat apoi doar ca un poet romantic.

'HVSUH(PLQHVFXWLPFXWRLL

(e rspundei la intrebarea: ,Cive a to.t vive.cv. Ah. ei spune. este o intrebare usoar. (ine nu a inat la scoal despre
marele poet. si mai cu oie. mai r oie. a memorat mai mult interpretrile diersilor critici decat poeziile sale. Despre
prozatorul sau despre jurnalistul Mihai Lminescu. ins. la scoal nu se spune aproape nimic. Pentru cei mai muli dintre
noi, Eminescu este doar un capitol de studiu obligatoriu n manualele de limb roman si unul dintre subiectele cele mai
temute de eleii care se pregtesc de Bacalaureat. 1recerea sub tcere a laturii incomode a actiitii lui Lminescu a inceput
inc de pe remea cand poetul mai tria. internat iind intr-un bolnav de psihiatrie. Apoi prpastia dintre iaa si opera lui
Lminescu a ost adancit in mod deliberat de criticii si biograii poetului. in runte cu George (linescu si a ost
ampliicat apoi de sistemul de inmant. care a propagat in mas acest model. Pan si imaginea poetului att de bine
cunoscut nou este prima lui poz. pe cand Lminescu aea doar... 19 ani. Probabil c ea corespundea mai bine cu
imaginea dorit de poet plpand. ira. eterat. nebun. r implicare sau eicien in iaa social si politic a remii.

Pagina | 142

Scriam n articolul .Inormaia: Jocuri si manere` c atunci cand nu poi impiedica o inormaie s se propage. cel mai
eicient este s o direcionezi incotro ai neoie. Acest mecanism a ost utilizat din plin in cazul marilor genii ale acestei
lumi. pentru c de regul acestea au ost persoanele cele mai .periculoase` citii .capabile s ii trezeasc si pe ceilali
oameni din somnul in care sunt inui cu bun stiin de cei ce doresc supremaia asupra lumii`,. La el s-a procedat si in
cazul lui Eminescu. S-a omis ceea ce nu corespundea cu direcia dorit. adic bogata sa actiitate publicistic din ziarele
remii. A ost ampliicat ceea ce conenea acestei direcii - Lminescu trebuia s rman pentru toi doar un poet genial si
nebun. S-a creat un sentiment de obligatiitate si supra-saturare a minilor in legtur cu subiectul respecti. astel incat
oamenii s nu mai aib aspiraia de a-l aprofunda.

A fost Eminescu nebun?

e stie deja c a declara pe cinea nebun inseamn a-l izola din punct de vedere
social si a-i afecta credibilitatea. Cu att mai mult in trecut. dar si in prezent.
aceast tar a nebuniei. era aruncat asupra celor ce se doedeau a i persoane
incomode. Desi Lminescu a ost in mod repetat internat in spitale de
psihiatrie, cele scrise de el n perioada 1883-1889 doedesc c autorul textelor
respectie era o persoan coerent. logic ce poate i acuzat cel mult de
opoziie a de iziunea majoritar a acelei epoci si de demascarea unor
realiti spinoase ale remii. n acel moment Lminescu era practic una din
vocile cele mai puternice ale luptei pentru unitatea naional si desprinderea
1ransilaniei din inluena Imperiului Austro-Ungar. S-a mers pan intr-acolo
incat multe din manuscrisele sale din acea perioad au disprut r urm intr-
o incercare neericit de a demonstra c Lminescu era atins de nebunie, deci
incapabil s creeze. Lxist ins multe persoane din jurul lui care orbesc
despre un Lminescu acti. coerent si oarte proliic. Aceasta este deci rolul pe
care l-au aut biograii. Pentru c realitatea de persoan creati. cum a ost el
de apt in acea perioad. nu corespundea deloc cu imaginea pe care au rut s
o transmit mai departe. l-au abricat pe poetul Lminescu plpand. lipsit de
oin. rtcit. pierdut in lumea lui!

n aceeasi perioad in care Lminescu era izolat pe motiul nebuniei a ost desiinat si Societatea (arpaii din care cea
parte si el si care era una din cele mai puternice organizaii pro-Ardeal. 1rebuia tot atunci s se semneze si tratatul secret
dintre Romania si 1ripla Alian Germania. Austro-Ungaria si Italia,. tratat care usese negociat timp de mai bine de doi
ani chiar de ctre junimisti despre care se stie c au ost masoni si impotria crora Lminescu se intorsese de mult. contrar
cu ceea ce airm toate manualele de limb si literatur roman in incercarea
de a crea legturi cat mai stranse intre Lminescu si Junimea,.

Iat ce scrie Nicolae Georgescu in cartea .A doua ia a lui Lminescu`
despre contextul politic in care Lminescu trebuia redus la tcere: ,cbivbvt ae
telegrame secrete. aate iv .itete voa.tre ta ireat. rorbe.c ae avevivri grare: 1ov
i.varc/ e.te gata . aectare r.boi Rovviei aac vv .e tac vrgevt retractri .i vv .e aav
a.igvrri terve c ra ivtra iveaiat iv .tera ae ivttvev a Cervaviei .i .v.tro-Ungariei.
Se cere terv ae.tiivarea ocietii Carpaii. vv aaerrat partia .ecret ae re.err. cv .eci ae
vii ae vevbri. care vitita pe ta .i iv a.cvv. pevtrv rvperea .raeatvtvi ae vperivt
Austro-|vgar .i atipirea tvi ta ar. Petre Crai.teavv. avtorvt vvvi ai.cvrs incendiar la
a.i. pteac. ivprevv cv vivi.trvt ae eterve. D... tvra.a. ta 1ieva . cear .cv.e. iv
per.oav. ivpratvtvi. Mai e.te epvt.at .iari.tvt Zavtir C. .rbore tprietev cv
Eminescu), la cererea Imperiului Rus. Toate acestea - ntr-o .ivgvr .i, la 28 iunie 1883,
cva i.toria titerar cov.evvea. .ec .i caerea tvi vive.cv!.

Acest an. 1883 este si cel in care se incepe crearea imaginii de poet rtcit.
Pagina | 143

nebun. prin olumul .Poesii` scos intr-o ediie de excepie de 1itu Maiorescu. in care sunt publicate 64 de poezii. De ce nu
a scos 1itu Maiorescu un olum cu articolele jurnalistice ale lui Lminescu. dat iind aptul c Lminescu usese mult mai
acti in acest plan Si in tot acest timp poetul - nu numai poet. asist neputincios. desi uneori reacioneaz cu disperare. la
trunchierea operei sale artistice. Sunt situaii in care sparge itrinele unei librrii si arunc in noroi crile ce conin propriile
poezii ca un ultim semn de protest a de nedreptatea la care trebuia s asiste. Poate ar trebui s amintim c in tot acest
complot. declansat pentru a-l reduce la tcere pe cel ce zdrnicea planurile politice. a ost acuzat inclusi de aptul c
acosta emeile pe strad.

&kWHYDFRLQFLGHQHQXPHULFHEL]DUH

Textul interogatoriului luat lui Eminescu, n ospiciul din strada Plantelor, la
12 iunie 1889. cu trei zile inainte ca el s moar este de apt un als! Acest
interogatoriu a aut ca scop punerea sub interdicie a lui Lminescu. deci s-a
pornit din start de la ideea c el era bolna psihic. Cel care face acest
interogatoriu este judectorul cunoscut si ca Metru Ghi Metru. de la maitre.
r. semniic maestru. apelati al magistrailor. dar si grad rancmasonic.
Amestecul masoneriei in aceast chestiune este demonstrat de parolele si
coincidenele numerice ce indic pecetea masonic pus pe acest text,. Dup
cum s-a demonstrat. acest text a ost prelucrat ulterior si ceea ce este mai
interesant este c alte acte cum ar i diagnosticele medicilor lipsesc din dosarul
declarrii oiciale a nebuniei lui Lminescu. ca pentru a lsa posteritii doar
mesajul autorilor reali ai inchiderii si in inal omorarii .poetului` s-a zonit c
Lminescu ar i ost bolna si de siilis si de acea a ost .tratat` cu mercur,.

,- Cvv te cbeav.
- Sunt Matei Basarab. av to.t rvit ta cap ae ctre Petre Poevarv. vitiovar. pe care regete
l-a pv. . v ivpv.te cv pv.ca vvptvt cv pietre ae aiavavt ct ovt ae vare.
- Pentru ce?
- Pevtrv c ev tiiva vo.tevitorvt tvi Matei a.arab. regete .e tevea ca ev . vv-i iav vo.tenirea.
- Ce-ai ae gva . taci cva te rei tace bive.
- .v . tac botavic. .ootogie. viveratogie. gravatic cbive.ea.c. erreia.c. itatevea.c .i .av.crit. tiv 1 ae tivbi.
- Cine e Poenaru care te-a lovit?
- |v ov bogat care are 1 ae vo.ii. 1 ae rvri. 1 ae garavri. 1 ae ca.e. 1 ae .ate .i
care are 1 ae vitioave.

Eminescu se considera continuatorul lui Matei Basarab care luptase mpotriva
anarioilor pentru trezirea neamului romanesc. Ll chiar isi propuse iniinarea
unei societi Matei Basarab care. surpriz. trebuia s ie construit dup
modelul rancmasoneriei. dar orientat spre scopuri beneice poporului
roman. poate despre acest lucru orbeste Lminescu cand spune c regele se
temea s nu ii ia mostenirea: ,O orgavi.are ivtre rovvi a.evevea .ocietii
travcva.ovitor .i ie.viitor .i a bi.ericii catotice. Pretvtivaevi oavevi care . ie regi.trv ae
tot .vttetvt rovve.c. Cet .tab trebvie ivcvraiat .i tvaat pevtrv ca . aeriv bvv: tre.it
ae.ertcivvea tvi. aecorat ta veroie. tre.ite vii ae .perave iv et. iv ca. ae etrev veroie
aivtat cbiar. .e .ivt c ocietatea Matei a.arab repre.ivt o pvtere evorv.

,Petre .av Petrea Poevarv. covive iv vvvete .v ,pietrei. vvvete obiectvtvi care a torit
trvvtea poetvtvi. .i iar.i pare togic a.ocierea. Mai pviv togic pare pre.eva ti.ic a
ace.tvi per.ovai iv .tabitivevtvt aiv .traaa Ptavtetor: .tiv ae.pre et c era tevor. aiv
tavitia vare a actoritor. a.aaar tvve trecrevtat ae vive.cv. ^v era vv .triv. vv
oarecare. ci it cvvo.tea pe poet. Poetvt pretivae c-i cvvoa.te .i .copvt toritvrii,
Pagina | 144

(conform lui Nicolae Georgescu).

ntr-o balad popular. bine cunoscut lui Lminescu apare un astel de moti: ,. ptecat ta rvtoare rve.e cprioare
Cprioare v-a rvat i et .ivgvr .-a ivpv.cat Cvv pi.tot ae aiavavt Cv gtoave ae britiavt. Sensul acestei airmaii nu poate i
decat aptul c Lminescu se al in aceeasi postur cu antorul care se aneaz singur. prin ideile sale.

Numerele

Despre cirele 64 si 48 este suicient s spunem c sunt des utilizate in
rancmasonerie. nu ne propunem s acem aici analiza semniicaiei lor
spirituale. sarcin pe care -o lsm dumneaoastr. (ert este c ele rein
obsedant intrucat dac numrm rezult exact 64 de cuinte in acest
interogatoriu.

Iat o analiz mai detaliat realizat tot de Nicolae Georgescu in lucrarea ,.
aova ria a tvi vive.cv: ,)etvt ateviovea.: vv e rorba ae 1 ae tivbi ci ae 1 ae
roci. perieva poate covtivva. Preci.v aiv capvt tocvtvi c voi vv av epvi.at toate
retaiite vvverice aivtre ace.te cvrivte. ^v ve propvvev a tva tocvt citratorvtvi. ci aoar a
.e.i.a ei.teva vvvi citrv care a ae gvait. vvvrv cvrivtete aiv privvt r.pvv..
cov.iaerat ta aov cvrivte: .vvt eact ae roci. ..ta aa. .tie oricive c e citr va.ovic!
. to.t vive.cv travcva.ov .i a r.pvv. citrat. ..ta iv.eavv c vv era vebvv!
Reivev: aac .ocotiv ta vv cvrvt ie.e vv totat ae 2. .t aoitea r.pvv. are ] cvrivte:
nu-i it .ocotiv ca aov cvrivte. Dac .ocotiv vv-i ca un singur cvrvt. obivev ]: cvrivte.
care aavvate cetor avterioare tiv priva rariavt) aav citra 1. pre.evt ca citr iv tet.
.te vv .i.tev ae .ocotire ivcrvci.at. care cere atevie .i... ai.tribvie. Mai vvtt. at treitea
r.pvv. are tot ] cvrivte. cv citra 1. .i tot ]: cvrivte tr citr. ..aaar. aac
aare.avtvt vit . aavve ta privvt r.pvv. ae ae carate. pe vrvtoarete ]: cvrivte. e.te
ateviovat a aova oar. avp care. iv cet ae-at treitea r.pvv.. citra 1 .e repet ae ori:
semnal puternic. Asta. pe priva aiagovat a ivcrvci.rii t - ]: - ]:). Pe cea ae-a aova aiagovat a ivcrvci.rii ie. trvvoa.ete .vve: 2.
] - ]. aaic ] 1 ~ 1. ivetriite .vvt att ae bive cov.trvite. ivct e.te tivpeae c tetvt. iv ivtregvt .v. a to.t tvcrat vigto.. Patru
ivtrebri .i patrv r.pvv.vri: 1 1 ~ ]: acea.ta pare a ti citra ae ba. care trebvie tvat iv catcvt. Privete trei ivtrebri au 16 cuvinte
(socotind ce-ai aiv ivtrebarea a treia arept aov cvrivte). . patra ivtrebare are cvrivte tte-a. aov cvrivte) .i bvviv c trebvie . vai tie
vvvt pevtrv totatvt ae 21 cvrivte at tvtvror ivtrebritor: ivtr-aaerr. iv ,cive e Poevarv care te-a torit trebvie. poate. pre.vpv. prevvvete
avvvat ae vive.cv: ,Petre Poevarv. .cea.t ovi.ivve are ivportava ei: totatvt cvrivtetor aiv ivtregvt tet taavgva .i citrete. tr a
.ocoti tigatvrite cte vv cvrvt) e.te ]]] cvrivte. .avgva citra ] pevtrv cvrvtvt pre.vpv. tip.. ie.e .vva ae ]]2: eact 16 * 7 = 112. n
tet .vvt citre to aat 1 .i ae ori. 1... Pe vive vv v ivtere.ea.. ae tapt. .evviticaiite ace.tor citre totate iv .i.tevvt citric pre.vpv..
Cov.tat aoar c. retaiite vvverice aivtre cvrivte .vvt .v.pect ae eacte. ceea ce iv.eavv c actvt. iv ivtregvt .v. e.te vn fals. Cade dintr-un
condei vatoarea probatorie a ace.tvi act. a ]2 ivvie ]. poetvt .pvve tvcrvri ae bvv .iv. c .e cov.iaer vo.tevitorvt tvi Matei a.arab .i
c tevorvt Petrea Poevarv t-a torit ta cap. pv.ete tvi .vvt. iv.. ,rebv.ate. De ctre cive. 1ov rerevi. ae.igvr. cva ra trebvi . tacev pviv
i.torie titerar. Pv atvvci. ii rog pe travcva.ovi . vv v .v.pecte.e ae rearoiv .av reacreaiv: vai bive . aivte ta elucidarea crimei
covi.e ivpotrira tvi vive.cv. aac pot.









Pagina | 145



Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda
francmasoneriei





Motto: ,)reptat ie. ta ireat tegtvri pe care averoie te-av ti ae.coperit aiv trvtvrite ae ivtorvaii oticiate. ori oticioa.e
ate rrevii. Cta.vt .v. vvic iv covcertvt potiticiavi.vvtvi rrevii. trebvia . tie .tiv.. vpra vvtt aaerrvt .v.
at cvttorvtvi ae .b.otvt! Cci pevtrv et. vv ei.ta aaerrvt ae covivvctvr at partiaetor.
ci aoar aaerrvt vaiei rovve.ti pevtrv care a trit .i pevtrv care a to.t .acriticat.
cv tcvta covpticitate a vvor per.ovaie vatetice.
- Zoe Dvvitre.cv v.vtevga.

Istoria oicial a ieii lui Mihai Lminescu a impus un sablon conenabil.
(onorm acestuia. Lminescu ar i ost o iin labil. neadaptat. pierdut in
lumea sa de poet si ar i murit nebun. bolna de siilis si alcoolic. Istoria sa
real este ins cu totul alta. Lminescu a ost de apt un om puternic. de o
luciditate excepional. bine ancorat in realitatea social si mai ales politic a
remurilor zbuciumate in care a trit. un militant activ pentru drepturile
romanilor din Ardeal si pentru unitatea naional. un ziarist de excepie. un
izionar. un reormator. Lminescu a ost declarat nebun si internat la
psihiatrie ntr-un moment in care guernul Romaniei urmrea s incheie un
pact umilitor cu Austro-Ungaria. prin care renuna la preteniile asupra
Ardealului si se angaja s ii anihileze pe toi cei catalogai drept .naionalisti.`
Muli au renunat la alorile si principiile lor pentru a i scosi de pe lista
proscrisilor. Lminescu nu a acceptat s ac niciun el de compromisuri. si de
aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci
mai ales prin aptul c plnuia s pun bazele unei organizaii independente.
aflate nafara controlului francmasoneriei, de trezire si promoare a spiritului
romanesc si de reacere a Daciei mari.

0DLSRWROLL-OSH(PLQHVFX

,Mai pototii-t pe vive.cv!Acesta este mesajul pe care rancmasonul si
junimistul P. P. Carp l transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul si parlamentarul 1itu Maiorescu.
(omanda a i executat intocmai de cei din ar pe 23 iunie 1883. Lminescu aea 33 de ani.

(arp se ala la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu 1ripla Alian Austro-Ungaria. Germania si
Italia,. care de altel a si ost incheiat pe 18 30, octombrie 1883. Reputatul eminescolog. proesorul Nicolae Georgescu.
lmureste in ce context a aut loc internarea orat a lui Lminescu. ,Ce roia ace.t tratat., scrie el. ,v privvt rva. ca
Rovvia . .e orievte.e potitic .pre .v.tro-|vgaria. Cv atte cvrivte. Rovvia vv vai pvtea .-.i rerevaice .raeatvt. .ce.t tratat vvta tvpta
araetevitor iv .raeat. vcvre.tivt era ae .ece avi aovivat cvttvrat ae araetevi. care riaicav puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru
areptvrite rovvitor care erav a.vprii. Or. tratatvt te ivter.ice brv.c . prote.te.e iv vcvre.ti pevtrv etiberarea .raeatvlui. Ioan Slavici este
veroit . tvg aiv vcvre.ti iv ]. vteveia. )ribvva iv ]1. v ivrvt ei .e orgavi.ea. privete tvpte pevtrv .raeat. Covaiia .evvrii
Pagina | 146

tratatvtvi era aeci avorirea rocii pevtrv .raeat iv vcvre.ti. ,Directira ae .v. .-a reverberat n diferite moduri la nivel cultural. Declararea
nebuniei lui Mihai Eminescv e.te vvvt aivtre ete.

ntr-ader. 28 iunie 1883 este o zi in care se petrec mai multe eenimente importante. Austro-Ungaria rupe relaiile
diplomatice cu Romnia timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, i trimite regelui Carol I o telegram
prin care amenin Romania cu rzboiul. La Bucuresti au loc descinderi si percheziii simultane la sediile mai multor
organizaii care luptau pentru Ardeal. printre care si Societatea (arpaii. in care actia Lminescu.

Lste inchis ziarul L`Independance Roumaine si directorul acestuia. Emil
Galli. este expulzat din ar. La el si Zamir (. Arbore. Societatea (arpaii
este pur si simplu desiinat. in urma unui raport al baronului on Mavr.
agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimidai de aceste msuri. o parte
din militanii pentru Ardeal se dezic de ideile lor si isi trdeaz conraii.
pentru a-si sala propria piele. Printre ei se al Simion si (hibici. presedinii
Societii (arpaii. Ocseanu si Siderescu. membri in conducerea aceleasi
societi. Grigore Ventura. ziarist la L`Independance Roumaine. acelasi pe
care (aragiale il ridiculizase in personajul Ric Venturiano. n semn de
obedien. toi acestia se or implica plini de zel in aciunea de internare
orat a lui Lminescu.

De ce era att de incomod Eminescu?

Priit in acest context. nebunia lui Lminescu. ca si detaliile internrii sale.
capt o nou dimensiune. Nu mai poate i orba de un accident sau de o
coinciden. ci de executarea comenzii trasate de la Viena : .Mai potolii-l pe
Lminescu!`
n perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla
Alian c situaia din Romania este sub control. Regina Llisabeta. Regele (arol I. primul-ministru Brtianu. P. P. (arp si
Titu Maiorescu merg n Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe. D. A. Sturdza. ministrul (. Sttescu si
Petre Grdisteanu merg la Viena. unde Grdisteanu isi cere personal scuze pentru organizarea srbtorii de la Iasi. unde
usese dezelit statuia lui Stean cel Mare si usese citit poezia maniest a lui Lminescu. Doina.

Judecand dup msurile luate impotria lui. Lminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilali. el nu putea i
conins cu niciun chip s renune la ideile si principiile sale. Lminescu era
membru acti in mai multe organizaii care luptau pentru drepturile romanilor
din Ardeal: Romnismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege),
Orientul. Romania Jun. Societatea (arpaii. din care cea parte si
Slavici. (u astel de preocupri. nu este de mirare c era constant urmrit atat
de poliia si sericiile secrete romanesti. cat si de cele austro-ungare. n
anturajul su erau iniltrai mai muli inormatori. printre care se numra si
Ocsanu de la Societatea (arpaii.

La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr i trimitea contelui Kalnoky, ministrul
Casei Imperiale austro-ungare. o not inormati in care arta: ,ocietatea
Carpaii a ivvt iv 1 ate tvvii iv cvr.. o ivtrvvire pvbtic cv vv .ev. .ecret. Divtr-o .vr.
.igvr. av to.t ivtorvat ae.pre acea.t ivtrvvire v.v avp toate probabititite .vr.a era
chiar Titu Maiorescu]. S-a .tabitit c tvpta ivpotrira .v.tro-|vgariei . tie covtivvat.
vive.cv. reaactor privcipat ta )ivpvt. a tcvt propvverea ca .tvaevii trav.itrvevi ae
vaiovatitate rovv. care trecrevtea. iv.titviite ae ivrvvt aiv Rovvia pevtrv a .e
iv.trvi. . tie pv.i . aciove.e iv tivpvt racavei iv tocvrite vatate pevtrv a orievta opivia
pvbtic iv airecia vvei Dacii Mari. Aceast not a dus in inal la desiinarea
Pagina | 147

Societii (arpai.
Actiitatea sa ca jurnalist il cea cu atat mai periculos. cu cat aea si parghiile necesare pentru a aciona: ideile sale erau
exprimate n mod magistral ntr-un ziar. 1impul. pe care il transormase in cotidian naional.

n aceast publicaie demascase corupia politicienilor romani si grasele
comisioane pe care acestia le incasaser din concesionarea cilor erate.
Scrisese despre condiionrile umilitoare impuse Romaniei de puterile
europene. in schimbul recunoasterii Independenei. n 1880 declansase o
incitant campanie de pres priind .chestiunea dunrean`. problem
sensibil pentru marile puteri europene. Participase acti la Iasi la inaugurarea
statuii lui Stean cel Mare si citise acolo in aa mulumii poezia manifest
Doina. Acest eeniment naional deranjase oarte mult puterile occidentale.
n sarsit. chiar in dimineaa zile in care aea s ie dus cu ora la balamuc.
apruse in 1impul un alt articol. Intitulat ,Pevtrv tibertatea pre.ei .i a
ivrvati.tvtvi, acesta era un protest la adresa inclcrii dreptului la liber
exprimare si demasca msurile represie luate de guernul Brtianu impotria
jurnalistului Emil Galli.

7LWX0DLRUHVFXSUHJWLVHLQWHUQDUHDOXL(PLQHVFXvQFGHODSULPHOH
RUHDOHGLPLQHLL

Varianta cea mai des ehiculat despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este
urmtoarea: n dimineaa acelei zile. Lminescu s-ar i trezit cu noaptea in cap si loit de nebunie ar i inceput s se certe cu
soia lui Slaici. la care locuia in gazd. Lcaterina Szoke Magvarosv. Aceasta ii trimite la orele sase dimineaa un bilet lui
Maiorescu, cerndu-i s o scape de Lminescu.

Maiorescu ia o msur de excepie - in loc s mearg direct la Slaici acas. pentru a o sala pe soia acestuia de .nebun`.
se duce mpreun cu (onstantin Simion. presedintele Societii (arpai. la spitalul doctorului Suu si. pentru suma de 300
de lei. aranjeaz internarea imediat a lui Lminescu. A doua ciudenie. Maiorescu. bazandu-se exclusiv pe spusele acestei
femei, cere direct internarea. si nu examinarea lui Lminescu de ctre doctorul Suu. asa cum ar fi fost firesc.

ntors acas. se pomeneste ins cu Lminescu. care aea cu el un exemplar din ziarul 1impul. in care tocmai ii apruse
articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l intreab nimic despre incidentul
de diminea cu doamna Slaici presupunand c acesta ar i aut intr-ader
loc,. l trimite ins la sediul Societii (arpai. unde Poliia cea percheziie.
pentru a se intalni chipurile cu Simion. complicele su la internare.

,^vvai. ae .-ar tace a.ta tr grevtate scrie Maiorescu in jurnalul su in
dimineaa zilei de 28 iunie 1883. dup ce petrecuse o noapte de nesomn. sub
apsarea a ceea ce stia c a ace a doua zi. Nu se a ace ins ,tr grevtate.
asa cum isi dorea Maiorescu. cci Lminescu isi schimb traseul. Nu se duce la
Societatea (arpaii. unde totul s-ar i cut r martori. ci la (apsa. La acea
reme (apsa nu era doar un local de lux. ci si sediul Ambasadei SUA si
resedina mai multor ambasadori occidentali. Lminescu se duce la (apsa in
sperana de a semnala abuzurile guernului acestor diplomai si in special
ambasadorului SUA. Lugene Schuvler. pe care il cunostea personal si care era
un erent aprtor al drepturilor omului. Orchestratorii monstruosului
complot sunt neoii s isi schimbe planul.

6FHQDFXSLVWROXOUHODWDWGH*ULJRUH9HQWXUD RQRXvQVFHQDUH

Pagina | 148

La (apsa. Lminescu este abordat de Grigore Ventura. Aici. conorm declaraiilor lui Ventura. Lminescu ar i inceput s
in un discurs ,politico-socialo-vaiovat inierbantat. ar i scos un pistol. ar i ameninat-o pe soia patronului si ar i strigat
.la toate aceste nu-i aect vv teac. it ivpv.c pe rege!. Semne clare de nebunie! Ventura. in loc s il calmeze. ii ine isonul si ii
propune s mearg impreun la palatul (otroceni. Ajunsi acolo al c Regele nu este in Bucuresti. Pe drumul de
intoarcere. Ventura il duce pe Lminescu la bile publice Mitraseski. il las intr-una din camere si apoi alerteaz Poliia c
un nebun s-a nchis in baia public. i cheam la aa locului pe ali doi membri ai Societii (arpai. Siderescu si Ocsanu.
(a un cut. cei doi au cu ei o cmas de or. Intr in baie. il imobilizeaz pe Lminescu si spre orele 19 il duc la
stabilimentul Suu. unde aea deja rezervat un loc de cu noaptea n cap.

Scena cu pistolul de la (apsa si declaraia lui Lminescu c il a omori pe Rege sunt piesele de rezisten ale tezei nebuniei
sale. Lle sunt relatate ins doar de o singur persoan. Grigore Ventura. care a poesti acest episod in stanga si dreapta.
dar a ezita s scrie totusi despre el. desi era ziarist. Scena a i consemnat de-abia n octombrie 1911 de Al. Ciurcu ntr-
un articol aprut in Aderul. ,vive.cv. aiv avivtirite vete.

Povestea lui Grigore Ventura nu st ins deloc in picioare din mai multe motie. n primul rand. Ventura susine c a
asistat la toate eenimentele din acea zi. liind principalul martor. ar i trebuit s apar in procesul erbal incheiat de Poliie.
ori numele su nu apare deloc. Ventura susine c el este cel care a alertat Poliia. ori in procesul erbal este consemnat c
poliia a ost sesizat de domnii Ocseanu si Siderescu. Acestia dau ins detalii pe care nu aeau cum s le cunoasc.
intrucat nu useser prezeni la aa locului. (eea ce arat c cinea ii inormase. Acesta nu poate i decat Ventura. care a
avut rolul de a-l intercepta pe Lminescu si a ace in asa el incat acesta s poat i luat pe sus dintr-un loc izolat si dus la
psihiatrie. in condiiile in care primul plan imaginat de Maiorescu czuse. Ventura a imaginat apoi si a rspandit poestea
cu pistolul pentru a crea impresia c Lminescu era nebun si a justiica astel internarea.

(ellalt martor al acestei scene. doamna Vautier. soia patronului de la (apsa. despre care Ventura spune c a ost persoana
ameninat cu pistolul de Lminescu. nu menioneaz in memoriile sale publicate la Paris in 1909. absolut nimic despre
aceast scen. care. dac ar i aut loc. ar i trebuit s o i marcat pround. Lminescu declar c rea s il impuste pe Rege.
ori era puin probabil ca el. in calitate de ziarist s nu stie c Regele era plecat de catea zile la Sinaia.

n procesul erbal intocmit de Poliie nu se aminteste nimic de reo arm. ci doar c ,vive.cv a revit .ivgvr ta ite
Mitra.er.cbi. .i tiiva ativ. ae atievaie vivtat .-a ivcviat .ivgvr pe aivvvtrv .i a retv.at . ae.cbia. La locul aptei ajung. Simion.
Siderescu si Ocseanu de la Societatea (arpaii. care aeau inc de diminea
misiune de la Maiorescu s il duc la casa de nebuni a doctorului Suu. Acestia
intr in baia unde Lminescu se al in ap. dezbrcat. Lminescu le cere s
ias. l imobilizeaz si ii pun cmasa de or. ntre timp Poliia ii
perchiziioneaz locuina. ii ridic bunurile. ii umbl prin hartii si manuscrise.
sperand s descopere cea compromitor. 1otul se petrece cu complicitatea
soiei lui Slaici. Poliia nu a deschide o anchet. asa cum proceda de obicei
si cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul erbal al Poliiei nu este
intampltoare. Varianta c Lminescu a enit singur si s-a nchis n baie era
mai credibil pentru teza nebuniei. decat cea in care era adus de Ventura si
care ar fi putut atrage suspiciuni.

2PRUkWOHQWSULQRWUYLUHFXPHUFXU

De la Bile Mitraseschi Eminescu este dus direct n stabilimentul doctorului
Suu. unde tratamentul aplicat il transorm intr-o legum. Niciun alt bolna
nu mai este acceptat pentru internare in acea perioad. chipurile pentru a nu-i
deranja linistea lui Lminescu.

Fiica lui 1itu Maiorescu. Liia. ii scrie lui I. L. 1orouiu despre modul in care
era tratat Lminescu la Suu in urmtorii termeni: ,.. rrea . r .pvv c toi
Pagina | 149

aovvii care cercetea. vivtea tvi vive.cv av vv vare cv.vr: it. cbercbevt viai a ]1 bevre. tcavt vie.vl zilei la ora 14).

n noiembrie 1883. la insistenele unor prieteni. printre care Lmilia lumpel. Lminescu este transerat intr-un sanatoriu din
Viena. 1itu Maiorescu. care stia cel mai bine c Lminescu nu este nebun si medicii din Viena isi or da usor seama de
aceasta. se opune la inceput ehement. n cele din urm cedeaz. gandindu-se c este mult mai important s il in pe
Lminescu departe de ar.

Lminescu stia oarte bine ce i se inscenase si odat reintors in ar a cut chiar eorturi pentru o campanie de pres in
aoarea sa. Priit ins ca un nebun. nimeni nu i-a acordat dreptul la replic. ntr-o scrisoare adresat in ianuarie 188 lui
Gheorghe Panu el scrie: ,-a r.pvait priv .iare .tirea c a. ti grar botvar. )oate ace.te .rovvri. tip.ite de orice fundament, sunt
r.pvaite poate cv rea creaiv. ivct .i at. C. Mitte. ivtr-vvvt aiv articotete .ate. a g.it votir ae-a rorbi ae boata vea pretiv.. )e rog a
.pvve tvtvror c .e att iv aeptiv eroare .i c atar ae .vteriva vea ae picioare. vv av ab.otvt vivic . |v vic aevevti tae.vivire) iv orgavvt
(ziarul) dumitale n-ar .trica.

1imp de mai bine de o lun. medicii austrieci nu reusesc s isi dea seama deloc de ce boal suer Lminescu. n decembrie.
il declar sntos si recomand externarea. Nimeni nu are ins interesul s il readuc in ar. cu atat mai puin Maiorescu.
Medicul austriac. Obersteiner. ii cere in repetate randuri s il scoat pe Lminescu din spital. unde nu-si are locul printre
bolnaii psihic. lisele de obseraie medical din timpul sederii in sanatoriul austriac dispar intr-un mod misterios, pentru a
nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu.

1ot Maiorescu aranjeaz ca Lminescu s plece in Italia. sub atenta supraeghere a unui om de incredere. chipurile ,pevtrv a
se retace. La intoarcerea din Italia. Lminescu rea s in la Bucuresti. dar Maiorescu ace tot posibilul s il in departe de
capital. 1oate munca sa. crile. notele de lectur. manuscrisele se al la Bucuresti. la Maiorescu. Prin intermediul
diersilor prieteni. Lminescu ii cere in mod repetat acestuia s ii inapoieze .lada cu cri`. r de care ar i trebuit s isi
reia toat munca de la zero. Maiorescu este de neinduplecat.

(um nu se cumineste. este trimis tot cu ora la ospiciul de pe lang
Mnstirea Neam. Lminescu. pe deplin lucid. i se plange lui Gheorghe
Bojeicu de la (ernui. c a ost ,ivtervat ca ativeat. ae.i vv tv.e.e. Este
sechestrat la Neam din noiembrie 1886 pan in aprilie 188. Gardienii arunc
pe el glei de ap rece si il bat cu unia ud pentru a-l ,catva. ncearc s
ug de mai multe ori si in cele din urm reuseste s obin o mutare la Iasi.
sub ngrijirea doctorului Iszac.

Acesta este cel care i va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de
istorie: ,.ititi. covgevitat vaterv cv parati.ie geverat progre.ir. Diagnosticul
coninea ins un mesaj important: Lminescu trebuia s ie paralizat. Lminescu
trebuia s ie anihilat. trebuia oprit din a mai publica in ziarele remii.
Asasinarea ciil a lui Lminescu din 1883 a i completat de experimentele
doctorului Iszac. care isa s scrie o lucrare despre cazul Lminescu. cu care s
intre n analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale are vremii,
care artau c mercurul este toxic si total contraindicat n tratarea sifilisului,
doctorul Iszac ii a administra doze uriase de mercur. de 4 pan la grame.

Un alt psihiatru din Bucuresti. Panait Zosin. care nu il consultase reodat pe Lminescu si cunostea cazul doar din
corespondena cu sora lui. larieta. preia diagnosticul lui Iszac si chiar il completeaz cu urmtoarele relecii: .ca psihopat
ereaitar. et ar ti petrecvt ivc vopi atbe. ar ti tcvt orgii. ar ti vi.tvit varcotice .i ecitavte tv.v. iv covaiiite iv care .e .tie c vive.cv era vv
adversar aectarat at varcoticetor). |v p.ibopat atcootic .i .itititic. et a aivv. . aibe perioaae ae tvrie. ae ivcov.tiev. ae pro.aic ivtvvecare a
actiritii p.ibice.

De-abia in 1888. Veronica Micle reuseste s il smulg din mainile doctorului Iszac si s il aduc in sarsit la Bucuresti. Aici
Pagina | 150

reincepe s publice. si in urma unui articol impotria guernului. aprut in Romania liber. este internat cu ora tot la dr.
Suu. unde a si muri.

La moartea sa. produs din cate s-a spus. de o loitur la cap cu o piatr. celebrul doctor G. Marinescu nu realizeaz dup
autopsie. analiza microscopic a creierului. care ar i doedit c Lminescu nu suerea de siilis. Dup o examinare
supericial. arunc pur si simplu la gunoi creierul lui Lminescu. pe moti c intrase in putreacie. Lste totusi neoit s
consemneze c a ost rapat de mrimea acestui creier. Pe actul su de deces. nu apare semntura niciunui prieten sau
membru al amiliei. ci doar amprentele digitale a doi martori analabei din personalul spitalului.

6RFLHWDWHD0DWHL%DVDUDEVSLULWXOQDLRQDOLIUDQFPDVRQHULD

Lminescu a ost etichetat drept nebun. siilitic. alcoolic. pericol public. atentator la adresa regelui. reacionar. paseist.
antisemit. xenoob. naionalist soin etc. De ce toate aceste apelatie De ce publicistica lui a ost mereu trecut sub tcere.
interzis. cenzurat De ce in memoria romanilor Lminescu a ost impus doar ca poet. in timp ce principala sa actiitate a
fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale Operei sale, editate sub ingrijirea lui Perpessicius dup manuscrisele originale.
cinci conin poezii si altele cinci. articolele publicate de el in perioada 180-1883 si 1888-1889. Desi majoritatea articolelor
au ost scrise inainte de asa-zisa declansare a nebuniei. muli susin si astzi c ele nu merit s ie citite. intrucat ,.vvt roavt
vvei vivi atacate ae boat. iv cvtarea vvei bvci ae pive.

,vive.cv v-a aivv. . varcbe.e potitica vaiovat. ae.i e.te ivteveietorvt aoctrivei
vaiovate voaerve. scrie Theodor Codreanu n ,Dvbta .acriticare a tvi vive.cv.
,Divpotrir. opera .a a to.t cv grii .eparat ae .trvctvrite ae protvv.ive ate potiticii
vaiovate. opera tvi pvbtici.tic tiiva ivter.i. totat. avp at aoitea r.boi vovaiat.
Efectele sunt vizibile .i a.t.i. ..a-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc
covteciovat. pevtrv a prerevi .i a tace iveticievt vv reritabit cvtt vive.cv. Priv vvvita
airer.ivve .e creea. ivpre.ia tpe care cei vairi o iav ca atare) c evive.ciavi.vvt e.te vv
element neta.t. ivavicvt pvbtic vvvrvt vvvt at aevocraiei .i at .tatvtvi rovv.
^eivtvpttor. Cb. Crigvrcv. vvvt aiv vercevarii cvrevtvtvi avtievive.ciav a.ivita
cvttvt pevtrv poetvt vaiovat cv aceta at tvi Ceav.e.cv. v reatitate. .tatvt rovv vv a ativ.
niciodat eigevete tvi vive.cv. tiivac vici vv .i-a propv. acea.ta rreoaat. ae.i varii
gvaitori av pteaat .tatorvic pevtrv a.ivitarea orgavic a evive.ciavi.vvtvi ca tevei at
tiivei voa.tre vaiovate.

Au existat tentatie ca Lminescu s ie inrolat in masonerie. lr succes.
Lminescu lucra ins la crearea unei organizaii romanesti si pro-romanesti.
numit Societatea Matei Basarab si alat in aara controlului si inluenelor
rancmasoneriei. care masonerie se ala si atunci in slujba unor interese
supranaionale. ,O orgavi.are ivtre rovvi, scria el. ,Pretvtivaea oavevi care . ie
regi.trv ae tot .vttetvt rovve.c. Cet .tab trebvie ivcvraiat .i tvaat pevtrv ca . aerie bvv.
.e .ivt c ocietatea Matei a.arab repre.ivt o pvtere evorv. ivta. |virea tvtvror rovvitor. evavciparea ecovovic .i ivtetectvat a
ivtregvtvi popor rovve.c.

nc din 184. el ii scria lui Maiorescu c ,aprotvvaarea .tvaivtvi tito.otitor gervavi v-a tcvt . v orievte. ctre etaborarea vvei
filosofii practice, viznd .coaterea Rovviei aiv .vbi.torie. vtere.vt practic pevtrv patria voa.tr ar cov.ta crea iv ivttvrarea oricrei
ivareptiri pevtrv ivportvt vecritic ae iv.titvii .trive.

Lminescu nu renunase la acest plan nici in ultimii si ani. Alexandru Vlahu poestea cum. izitandu-l la sanatoriul
doctorului Suu. Lminescu i-a povestit ,ae.pre vv ptav at tvi ae reorgavi.are .ociat. ta care .e gvae.te ae vvtt. o tvcrare coto.at.

Gheorghe Panu poesteste in ,.vivtiri ae ta vvivea de un sfat pe care Eminescu i l-a dat: ,Pavvte. .tii tv c iv tvvea a.ta vv
e.te vivic vai ivtere.avt aect i.toria poporvtvi vo.trv. trecvtvt tvi... )ot. tot e.te vv .ir veivtrervpt ae vartiri. Eminescu a fost unul
Pagina | 151

dintre ei.
,Or . rie pe-a ta vrv iv covroiv ae vvorvvtare,
ptevaia ca o irovie cv pririri vep.toare . . .
Iar deasupra tuturora va vorbi vr-un mititel,
^v .trivav-te pe tine . . . lustruindu-se pe el
vb a vvvetvi tv vvbr. at tot ce te a.teapt.
a . re.i. . . po.teritatea e.te ivc .i vai areapt.
^epvtva . te aivvg. cre.i c-or rrea . te aavire.
i ror aptavaa ae.igvr biogratia .vbire
Care s-o 'ncerca s-arate c v-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai to.t ov cvv .vvt .i av.ii. . . Mgvtit e tiecare
C v-ai to.t vai vvtt ca av.vt. i pro.tatecete vri
i te vvtt ori.icive iv .aravte aavvri
Cva ae tive .e rorbe.te. -a vete. ae vai vaivte
C-o irovic griva. . te tavae v cvrivte.
..ttet ivcpvt pe vva a oricrvi. te ra arege.
Rele-or .ice c .vvt toate cte vv ror ivetege . . .
Dar atar ae ace.tea. ror cta rieii tate
-i g.ea.c pete vvtte. rvti .i vici .cavaate -
..tea toate te apropie ae av.ii. . . Nu lumina
Ce n lume-ai rerr.at-o. ci pcatete .i riva.
Obo.eata. .tbicivvea. toate retete ce .vvt
ntr-un mod fatal legate de o mn ae pvvt:
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mvtt vai vvtt ii ror atrage aect tot ce ai gvait.
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I, 1881)


Pagina | 152






Pagina | 153


Cuprins



1. Antimasonerie pag.3
2. Guvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim-ministri masoni pag. 5
3. Noua Ordine Mondial Lumea ncotro? pag.8
4. Aciunile criminale de intoxicare a populaiei prin intermediul chemtrails-urilor pag.25
5. Noua Ordine Mondial responsabil de genocidul biochimic planetar pag.27
6. KANKROPOLI - Mafia cancerului pag.33
7. ngerii sunt legtura dintre om si Dumnezeu pag.44
8. Educaie n spirit luciIeric pag.44
9. n Romnia. Cavalerii de Malta si Iac ritualurile n biserici ortodoxe pag.62
10. INITIUM substan extrem de toxic testat n premier mondial. pe romni! pag.69
11. Drumul ctre iad este pavat cu aspartame pag.71
12. Glutamatul monosodic ne distruge neuronii pag.80
13. E-urile Iac parte din tehnologia de ucidere n mas a secolelor XX-XXI pag.89
14. Capitolul 137. Vol. V. Principii ale cetii eseniene reorganizate pag. 93
15. Fragmente din Cartea a zecea - Confesiuni pag.95
16. Fuhrer-ul Romaniei, Traian Basescu, urgenteaza inregimentarea electronica a tarii. pag.98
17. Francmasoneria pag. 99
18. Adevratul Eminescu , un luptator antimasonerie pag.141