1.4.

Principiile şi cerinţele Standardelor Internaţionale de Raportare

Financiară

În consecinţa extinderii legăturilor economice internaţionale a apărut necesitatea

elaborării cerinţelor şi principiilor unice faţă de informaţia contabilă prezentată utilizatorilor.
Asemenea cerinţe sunt reflectate în IFRS.
Principiile organizării contabilităţii diferă semnificativ de la o ţară al alta în ceea ce
priveşte conţinutul. Aceste deosebiri sunt condiţionate de diversitatea formelor de organizare
a activităţii economice, precum şi de influenţa unor factori economici şi politici asupra
practicii contabile.
Întocmirea situaţiilor financiare conform standardelor internaţionale presupune
respectarea regulilor fundamentale de prelucrare a informaţiei şi prezentare a acesteia în
situaţiile financiare.
La întocmirea şi prezentarea situaţiilor este necesar a respecta următoarele principii:
Principiul continuităţii activităţii. La pregătirea situaţiilor financiare conducerea
trebuie să estimeze posibilităţile entității de a-şi continua activitatea în viitorul previzibil.
Astfel, dacă conducerea nu intenţionează şi nu este obligată să lichideze întreprinderea sau
să reducă esenţial volumul de producţie, se vor aplica metodele tradiţionale de evaluare a
activelor, datoriilor, precum şi de calculare a rezultatelor financiare. În caz contrar se vor
folosi regulile respective pentru entitățile în proces de lichidare. De exemplu, activele nu se
vor evalua la cost, ci la preţ de vânzare.
Contabilitatea de angajamente presupune recunoaşterea elementelor contabile pe
măsura apariţiei lor, indiferent de timpul efectiv de încasare sau de plată a mijloacelor
băneşti. Potrivit acestui principiu veniturile şi cheltuielile se constată în perioada în care au
avut loc, indiferent de momentul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti. De
exemplu, veniturile din realizarea mărfurilor se constată la livrarea lor şi transmiterea
drepturilor de proprietate cumpărătorului. Energia electrică consumată se trece la cheltuieli
în perioada de gestiune în care a fost consumată, indiferent de momentul virării
mijloacelor băneşti. Analogic se contabilizează salariul calculat, cheltuielile de deplasare,
de transport etc.

1
 Exemplul 1. În februarie 2016 întreprinderea „Select” s-a achitat cu furnizorii pentru
serviciile de transport şi energia termică. Conform datelor din tabel, este necesar de calculat
suma cheltuielilor suportate de întreprindere conform principiului contabilităţii de
angajamente.
Informaţia cu privire la plăţile efectuate de întreprindere pentru serviciile primite
(euro)
Cheltuielile
Nr.
Conţinutul operaţiunii pentru serviciile pentru energia
crt.
de transport termică
1 Achitarea conturilor în februarie, inclusiv: 39400 4350
• achitarea conturilor pentru ianuarie în luna februarie 12400 4350
• acordarea avansului în februarie în contul livrărilor pentru
martie 27000 -
2 Acordarea avansului în ianuarie în contul livrărilor pentru
februarie 18000 -
3 Facturarea conturilor neachitate la sfârşitul lunii februarie 6350 1790
Rezultatele determinării cheltuielilor pentru luna februarie în conformitate cu
principiului contabilităţii de angajamente:
pentru serviciile de transport – 24350 euro (18000+6350);
pentru energia termică - 1790.
Exemplul 2. În mai 2016 întreprinderea „Select” a efectuat decontări cu cumpărătorii
pentru mărfuri şi servicii. Conform datelor din tabel, este necesar de calculat suma veniturilor
constatate conform principiului contabilităţii de angajamente.
Informaţia cu privire la încasările numerarului pentru serviciile prestate (euro)
Nr. Din vânzarea Din darea în arendă
Conţinutul operaţiunii
crt. mărfurilor a obiectelor
1 Încasarea numerarului în luna mai, inclusiv: 40200 10600
• încasarea sumelor în mai conform conturilor reclamate
în aprilie 16200 -
• încasarea avansului în mai în contul livrărilor pentru
iunie 24000 10600
2 Încasarea avansului în aprilie în contul livrărilor pentru
mai 39000 12000
3 Încasarea sumelor conform conturilor neachitate la
sfârşitul lunii mai 8700 -

Mărimea venitului constatat în luna mai conform principiului contabilităţii de

angajamente:
din vânzarea mărfurilor - 47700 euro (39000 + 8700);
din darea în arendă - 12000.
Principiul prudenţei prevede ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar
2
obligaţiile şi cheltuielile - subevaluate. Potrivit principiului, veniturile se constată numai în
cazul când au fost câştigate, iar cheltuielile - nemijlocit la momentul efectuării lor. De
exemplu: crearea corecţiilor la creanţe dubioase; reflectarea stocurilor în bilanţul contabil la
valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă; casarea pierderilor din
deteriorarea stocurilor în momentul constatării lor şi recunoaşterea venitului ce urmează a fi
obţinut de la persoanele culpabile în cazul când conducerea dispune de documente respective
etc.
Principiul priorităţii conţinutului asupra formei presupune reflectarea operaţiunilor
economice în contabilitate reieşind din conţinutul lor economic cu respectarea normelor şi
regulilor juridice. De exemplu, mijloacele fixe arendate până la expirarea contractului sunt
reflectate în bilanţul arendaşului, deşi, din punct de vedere juridic, acestea se află în
proprietatea arendatorului.
Consecvenţa prezentării. Potrivit acestui principiu modalitatea de prezentare a
elementelor în situaţiile financiare urmează a fi menţinută de la o perioadă la alta.
Compensarea. Activele şi datoriile, veniturile şi cheltuielile nu vor fi compensate, cu
excepţia cazului în care compensarea este cerută sau permisă de un standard sau de o
interpretare. Veniturile şi cheltuielile rezultate din efectuarea unor operaţiuni omogene se
includ în situaţiile financiare separat. Modificarea veniturilor şi cheltuielilor constatate şi
reflectate anterior în situaţiile financiare nu se admite. În cazul când apar îndoieli referitor
la primirea sumei cuvenite inclusă anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea
cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei venitului constatată iniţial. (Această prevedere se
referă, în special, la veniturile şi cheltuielile reflectate în contul de profit şi pierdere).
Principiile şi metodele de evidenţă folosite de întreprindere trebuie indicate în politica
contabilă şi în decursul câtorva perioade de gestiune acestea trebuie să rămână constante.
Aceasta rezultă din principiul consecvenţei prezentării.
Cu toate acestea standardele internaţionale admit modificarea principiilor şi metodelor
de ţinere a contabilităţii cu condiţia că situaţiile financiare, în acest caz, vor fi însoţite de un
comentariu cu indicarea metodei de evidenţă aplicată anterior, în prezent, motivul care a
determinat modificarea respectivă şi cum s-a efectuat recalcularea indicatorilor.
Informaţia financiară urmează a fi prelucrată în condiţiile respectării următoarelor
cerinţe unice:
3
 1. Importanţa informaţiei. Presupune că informaţia financiară are o importanţă
semnificativă pentru luarea deciziilor. Ea trebuie să servească drept temei pentru evaluarea
perspectivelor entității din punct de vedere al intereselor utilizatorilor. De exemplu, adoptarea
deciziei privind investirea sau retragerea mijloacelor dintr-o entitate în baza datelor
pronosticate privind nivelul rentabilităţii investiţiilor aşteptat în viitor;
2. Autenticitatea sau siguranţa informaţiei. Semnifică reflectarea reală a activităţii
economice a entităţii. Factorii principali care determină siguranţa informaţiei financiare sunt
profesionalismul şi onestitatea celor care o pregătesc. Autenticitatea include şi cerinţele
plenitudinii prezentării informaţiei;
3. Comparabilitatea. Conform acestei cerinţe informaţia din situaţiile financiare
trebuie să fie comparabilă în timp şi în spaţiu cu datele altor entităţi în scopul identificării
tendinţelor dezvoltării entității. Comparabilitatea se obţine, în primul rând, datorită
continuităţii aplicării metodelor şi regulilor de evaluare şi înregistrare în contabilitate a
elementelor patrimoniale, precum şi regulilor unice la întocmirea situaţiilor financiare;
3. Claritatea prevede ca informaţia prezentată în situaţiile financiare să fie accesibilă
tuturor grupelor de utilizatori. La rândul său, utilizatorii informaţiei contabile trebuie să
posede anumite cunoştinţe în domeniul întocmirii situaţiilor financiare şi analizei indicatorilor
activităţii economice a entității;
4. Neutralitatea. Potrivit acestei cerinţe informaţia din situaţiile financiare trebuie să
fie obiectivă şi imparţială faţă de toate grupele de utilizatori, precum şi să nu exercite
influenţă asupra luării deciziei constructive. Respectarea cerinţei de neutralitate se asigurată în
condiţiile aplicării regulilor standardelor internaţionale la întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare, fără vreo influenţă din partea personalului administrativ sau organelor de stat (de
exemplu, organelor statistice, fiscale etc.).