57.

Cancerul vaginului
(epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic,
evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

Epidemiologie, istorie naturală, evoluție

-c.vaginului reprezintă 1-2% din cancerele tractului genital feminin
-modificările mucoasei vaginale: VAIN (neoplazie intraepitelială vaginală)
-riscul de cancer vaginal este mai crescut la femeile care au avut un istoric de carcinom
de col uterin
-aproximativ 80-90% din cancerele vaginale sunt ca origine metastaze din col uterin sau
vulvă și sunt tratate conform leziunii primare
-HPV se asociază cu VAIN
-progresia de la VAIN la cancer invaziv variază între 3-5%
-expunerea la dietilsilbestrol în primele 18 săptămâni de gestație a gravidelor expune
viitoarele fiice la cancer vaginal sau cervical cu celule clare
-adenoza vaginală este prezentă la 45% din femeilie expuse la dietilsilbestrol și 25% au
tulburări structurale la nivelul uterului, colului uterin și vaginului
-aproape toate pacientele cu cancer vaginal au și adenoză vaginală
-85% sunt cc scuamocelulare
-cancerele vaginale apar cel mai frecvent de la nivelul peretelui posterior și a treimii
superioare a vaginului
-atunci când este implicat și colul uterin boala este definită ca neoplasm de col uterin mai
degrabă decât neoplasm vaginal, iar dacă e implicată vulva, ca neoplasm vulvar
-extensia directă a țesuturilor adiacente, structurilor osoase, paracolposului și
parametrelor, vezicii, uretrei, rectului și pelvisului osos apare când tumora este mare
-diseminarea limfatică – ggl paraaortici și pelvini pt vaginul superior, ggl inferior
gluteali, sacrali și pelvini profunzi pt peretele posterior, peretele anterior – ggl pelvisului lateral
și vaginul inferior – ggl inghinali și femurali
-diseminarea hematogenă: plămân, ficat, os, ggl supraclaviculari
-citologia și examinare de rutină sunt bazele screeningului populației generale
-femeile expuse la DES in utero ar trebui să aibă consult ginecologic și test pap anual
începând cu debutul menarhei
-supraviețuirea la 5 ani: st I 80%, st II 45%, st III 30%, st IV 15%
-factori prognostici: rata de control local, prezența metastazelor, dimensiunea tumorii,
implicarea întregului vagin,

Clasificare TNM și histopatologică

Clasificare FIGO
0 – carcinom in situ, cc intraepitelial
I – carcinom limitat la peretele vaginal
II – carcinom implicând țesuturile subvaginale, dar fără extensie la peretele pelvin
III – carcinom extins la peretele pelvin
IVA – extensie/metastazare la organele adiacente și/sau extensie depășind pelvisul real
IVB – M1 la distanță

Clasificare histopatologică
 -carcinom scuamocelular
Celelalte subtipuri sunt greu de diferențiat de tumori metastatice cu origine în altă parte
(ovar, col uterin)
-ADK
-cu celule clare
-mucinos
-adenoscuamos
-papilar
-nediferențiat
-cu celule mici
-melanom vaginal (asociază mutații BRAF, KIT, NRAS, CTNNB1)
-sarcom

Simptomatologie
-scurgere vaginală sau sângerare
-dispareunie
-masă palpabilă
-durere la nivelul perineului/pelvisului
-adenoza vaginală poate fi asimptomatică sau să se asocieze cu o scurgere apoasă cronică

Diagnostic
-diagnosticul poate fi ratat la examinarea vaginală dacă tumora este localizată la nivelul
celor 2/3 distale ale vaginului acolo unde pot fi acoperite de instrumentarul folosit pt examinare,
de aceea se recomandă ca instrumentarul să fie rotit pe măsură ce este înlăturat pentru a inspecta
cu atenție întreaga mucoasă vaginală
-tumora poate fi nodulară, ulcerativă, exofitică sau placard
-testul PAP și biopsia zonelor suspecte sunt principalele metode de dg
-RxT, HLG, biochimie, CT pt evaluarea extensiei regionale, RMN informații mai
detaliate despre infiltrarea paravaginală, PET-CT pt ggl
-dacă sunt implicate și alte structuri: cistoscopie, ureteroscopie, proctoscopie

Indicație terapeutică
Boala limitată:
-chirurgie (localizarea în apropierea VU, uretră, rect face ca marginile chirurgicale să fie
greu de obținut fără o intervenție tip exenterație. Reconstrucția vaginală poate fi obținută prin
grefe de țesut muscular de pe coapse sau prin rotația mușchiului gracilis)
-radioterapie – alternativă pt st I deși nu există studii care să confirme că e la fel de
eficientă ca și chirurgia (EBRT + BrahiT) 40-50Gy pe ggl și 70-75Gy pe tumoră
-chimioterapie topică 5FU de două ori pe zi în VAIN
-imiquimod cremă 5% de 2-3 ori pe săptămână
-tratament cu laser pt stadiul 0

Boala avansată se tratează ca și cancerul de col uterin

Principalele asocieri de chimioterapie