PE APELE DUNĂ RII

De când am fost mică până acum, barca m-a fascinat într-un mod semnificativ,
când venea momentul ”eliberării” (vacanța de vară), ca mulți copii români, o
petreceam la țară împreună cu bunicii, verișorii și prietenii de la colțul străzii.
Am amintiri deosebite petrecute cu cei dragi jucându-mă până seara târziu, dar
momentele cele mai frumoase de care îmi amintesc cu drag sunt excursiile cu
barca. Trăind într-o zonă de deltă, plimbările cu barca erau și sunt aproape în
fiecare zi ( mai rar pe timp de iarnă că frigul nu este prietenul meu cel mai bun).
Acum că m-am mutat la țară pot să fac o plimbare când vreau și nu mai trebuie
să aștept vara, acest fapt m-a condus la o bunăstare și la un sentiment de
libertate pe care nu știam că aveam nevoie.
Pentru mine barca este o fugă de realitate, când vreau să mă ”rup” de realitate
pentru câteva ore pot să mă urc în barcă și să mă plimb, îmi dă o senzație de
libertate și un pic de adrenalină cauzate de frica că ar putea să se întâmple ceva.
Traseele pe canale, pe Dunăre sau pe lacuri sunt destul de periculoase pentru că
ruta nu o să fie niciodată la fel: poate să cadă un copac în apă (deseori
inobservabil) și dacă atenția nu este suficientă la traseu se poate sparge barca
sau poate rupe elicea, iar ierburile prea înalte se pot încurca în elice. Asta este
un motiv de care îmi este teamă să conduc barca, dar din punctul meu de vedere
pentru a conduce o barca trebuie să avem un gram de frică deoarece această
spaimă ne poate salva viața de multe ori. Consider că barca este mai periculoasă
decât o mașină: cum am spus mai devreme traseul nu este niciodată la fel, în
unele zone curenții de apă sunt foarte puternici (mai ales pe Dunăre) și dacă nu
se ”taie valul” cum trebuie se poate pierde controlul bărcii, ceea ce s-a întâmplat
deseori în Delta Dunării.
După ce am dobândit permisul de conducere pe ape interne, tatăl meu m-a
învățat să conduc barca. Deși am învățat în mare parte practica, încă nu mă simt
destul de pregătită pentru a ieșii pe apă de una singură sau, mai ales, să am în
grijă turiștii.
Barca poate oferi și servicii precum excursiile pe canale, lacuri și Dunăre până
la unirea Dunării cu Marea Neagră, pescuitul sportiv, pescuitul în scop
comercial sau transferuri directe către orașele/sate care sunt accesibile doar cu
barca sau vaporul.
Excursiile cu barca sunt serviciile mele preferate, deși încă nu am destul curaj sa
mă duc singură fără o persoană cu experiența, prefer acest serviciu pentru ca
am posibilitatea de a mă simți bine și în același timp să am și un profit. Odată cu
profitul vin și riscurile. Din curiozitate am fost de multe ori împreună cu
prietenii mei la plimbări cu turiști și din ce am observat este că acest serviciu
implica foarte mult interacțiunea barcagiului (considerat și ghid) cu turiștii,
atenționarea acestora de pericolele ce le pot cauza chiar ei. Este destul de greu
să mulțumești toți turiștii, obositor, și implică foarte multă răbdare. Dar părerea
mea este că la finalul zilei merită toată greutatea și toată oboseala, financiar
vorbind. Mulți turiști au impresia că condusul bărcii este simplu, cum ai spune
bună-ziua, și sunt inconștienți de faptul că dacă se mișcă, se mută în mod diferit
față de cum au fost așezați de barcagiu sau se apleacă peste barca pentru a
atinge apa, se poate balansa existând riscul de răsturnare în apă, de asta îmi este
cel mai mult frică, o frică de care trebuie să scap în proporție de 80%.
Marca mea preferată de bărci preferată este ”Corsar”, sunt diferite modele dar
cea mai folosită este Corsar 630, este cât trebuie de încăpătoare și permite
accesul în canale înguste, ceea ce nu se poate face cu un yacht sau o barca cu
cabină fiind prea mari, plus că fiind o barcă mică nu necesită un motor mare
ceea ce conduce la un consum mic de benzină adică un profit mai mare.
Deșii există multe elemente pozitive pe care le-am prezentat mai sus, există și
elemente negative care mă conduc la rărirea plimbărilor personale: barca este
destul de costisitoare, de fapt nu barca cât motorul bărcii. Mai bine să fim
precauți decât să plângem după ce s-a stricat ceva la motor.
Barca nu este doar un bun de transport pe apă, ea se poate folosi și pe teren!
Actualmente nu mai sunt bărci din lemn pe apă, acum se folosesc ca ornamente
pentru curțile pensiunilor, de exemplu în curtea familiei mele am pus o barcă
din lemn, așa cum a fost scoasă din apă cu ani în urmă, unsă cu smoală (ce a
rămas din ea) am umplut-o cu pământ si ornat-o cu flori, sau poate fi agățată pe
gard.
În concluzie produsul meu preferat este barca, pentru simplu fapt ca mă pot
folosi de ea și pentru mine dar și pentru alții!