Zi de azi si zi de maine.

Viata-i viata si in viata

O credinta si o soarta. are dreptul fiestecare
Cresc tarane din tarane. la o Mare Dimineata,
Cade stea din ceruri, moarta. la un mic apus de soare.

Dor cu dor se impereche Cu iubire ce-ncolteste

intr-un picure de roua. langa patima straveche,
Niciodata lumea-i veche, dor cu dor se intalneste,
niciodata lumea-i noua. dor cu dor se impereche.

Omul vine precum pomul Cine stie, daca stie,

sa-nfloreasca, sa rodeasca. ce inseamna fericire?
Langa om traieste-si omul Fericirea-i vesnicie?
viata sa cea pamanteasca. Fericirea-i nemurire?

Cere sufletul credinta Nour tuna cu furtuna,

si pe urma cere paine. cu furtuna nour ploua…
Nu se trec in pocainta Ea incape totdeauna
zi de azi si zi de maine. intr-un picure de roua.

Fara margini universul. Rade unul ca nici unul,

Ca un fir de mac pamantul. plange altul ca nici altul.
Si se lupta prea mult versul Cineva, tragand cu tunul,
cu cuvantul si cu gandul. face pulbere inaltul.

Este-o forta ca o torta Se-nfiripa tanar cantec

ce ne poarta catre-o poarta. si te gadila-n ureche.
Peste toate este-o forta, Coborata din descantec,
o credinta si o soarta. niciodata lumea-i veche.

Solitar hotar de creste Curge vreme cu poeme

ne aduna impreuna. rau de munte peste punte.
Ce-i poveste nu-i poveste. Infinita curge vreme
E istorie comuna. si in vreme se ascunde.

Revarsat din zodii astru Ce-am fost noi? Tacere grava?

ideal superb ramane. Secol desfacut in doua?
Creste-albastru din albastru. Cu trecutul ei de slava,
Cresc tarane din tarane. niciodata lumea-i noua.

Drumul nu-i usor, se-ntampla. Niciodata lumea-i noua,

Dar a fost usor vreodata? niciodata lumea-i veche.
Doare frunte, doare tampla, Intr-un picure de roua
doare inima barbata. dor cu dor se impereche.

Prefacuta-n neagra zgura, Cade stea din ceruri, moarta,

mai pustie, mai desarta, Cresc tarane din tarane.
uneori cu-nvatatura O credinta si o soarta:
zi de azi si zi de maine.
cade stea din ceruri, moarta.