DeCE Pentru Ca Esti Uns

De ce?
Pentru că ești uns
T.D. Jakes
De ce?
de T.D. Jakes
Toate citatele din Scriptură, dacă nu se menționează altfel, sunt din Sfânta Biblie, Versiunea King James.
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cărți nu poate fi reprodusă sub nicio formă fără
permisiunea scrisă din partea editorului, cu excepția cazului de citate scurte încorporate în publicații
legate de biserică, articole critice sau recenzii.
Tipărit în Statele Unite ale Americii
Copyright © 1994 de către T.D. Jakes
Caseta P. O. 7056
Charleston, WV 25356
Tipărit în Statele Unite ale Americii
ISBN 1-56229-434-2
Editura Pneuma Life
Caseta P. O. 10612
Bakersfield, CA 93389-0612
(805) 324-1741
Cuprins
Introducere................................................. ...........5
1 De ce?................................................................ .............11
2 Căutați și veți găsi.................................17
3 Universitatea lui Dumnezeu — Școala Duhului..........27
4 Scop — Metoda nebuniei..........35
5 Pentru că ești uns..................................53
6 Persistați și perseverați...................................67
7 Mergi înainte!................................................. ........75
Introducere
Până când, Doamne, trebuie să chem ajutor, dar Tu nu asculți? Sau să-ți strigi: „Violență!” dar nu
salvezi? De ce mă faci să privesc nedreptatea? De ce tolerezi răul? Distrugerea și violența sunt înaintea
mea; există ceartă și conflictul abundă. Prin urmare, legea este paralizată, iar dreptatea nu prevalează
niciodată. Cei nelegiuiți stăpânesc pe cei drepți, astfel încât dreptatea este stricată. Ochii tăi sunt prea
curați pentru a privi răul; nu poți tolera răul. Atunci de ce tolerezi pe cei perfid? De ce tăceți în timp ce
cei răi îi înghit pe cei mai drepți decât ei înșiși? (Habacuc 1:2-4, 13...NIV)
L-ai așteptat pe Dumnezeu un răspuns?
I-ai pus lui Dumnezeu întrebări despre viața ta și despre societatea în care trăim? De ce atâta durere,
atâta durere? Ați devenit, ca și profetul Habacuc, perplex, tulburat, întristat, întristat și chiar mâniat din
cauza nedreptăților de astăzi? Dar situația săracilor, durerea celor asupriți, răutatea continuă a omenirii
și ipocrizia latentă și complezența așa-zisei biserici? Ai plâns la miezul nopții și l-ai întrebat pe
Dumnezeu: „Cât timp?” Te-ai gândit, ca și Habacuc, că poate Dumnezeu pur și simplu nu ascultă?
Există probleme în viața ta rămase nerezolvate, întrebări fără răspuns? Ai 5
6 De ce?
s-a gândit să intre în sala de judecată a Împărăției lui Dumnezeu pentru a întreba: „Doamne, Onorată
Tare, de ce? Ce se întâmplă? Care este scopul? Ce se întâmplă în viața mea?”
"Doamne, nu vreau să intru în programul tău încărcat, dar dacă vrei, te rog doar dezvăluie-mi metoda
acestei nebunii? Planul tău principal trebuie să fie o strategie divină." Dumnezeu spune: „Așteaptă-mă, o
să-ți răspund. O să-ți răspund. O să-ți vorbesc. Îți voi arăta gloria și puterea mea”.
De ce nu este neapărat o încercare rebelă de a pune la îndoială autoritatea lui Dumnezeu. De ce este
doar să vrei să înțelegi și să fii una cu raționamentul lui Dumnezeu. De ce cunoaște copiii lui Israel
faptele lui Dumnezeu, dar Moise cunoaște căile (inima și raționamentul Lui) lui Dumnezeu? De ce este o
dorință pentru o împărtășire divină și o revelație de la Dumnezeu, dorind ca mintea Lui să fie în tine,
care este mintea lui Hristos.
De ce este să spui: „Doamne, vreau să fiu o clonă a înțelepciunii tale. Vreau să trag din resursele tale
spirituale și intelectuale până când gândurile tale devin gândurile mele, și căile tale devin căile mele, iar
ideile tale devin ideile mele. Vreau un schimb supranatural”.
„Doamne, nu-ți pun la îndoială dreptul sau capacitatea de a conduce sau de a guverna, ci arată-mi
strategia. Arată-mi planul și scopul tău pentru viața mea. Lasă-mă să văd planul înainte ca clădirea să fie
construită. Lasă-mă să văd planul înainte. produsul este fabricat. Vreau doar să știu ce voi fi când voi
trece de plâns, suferință și muncă în tulburări și confuzie. Din când în când
Introducere 7
și apoi spune-mi și amintește-mi cum se va termina!!"
Există o anumită intensitate emoțională pe care nu o obțineți când citiți cuvântul „de ce” sau rostiți
cuvântul „de ce”. Dar când un „de ce” sincer, sincer, plin de pasiune iese din inima cuiva, acesta este
adesea consecința unei anumite cantități de nedumerire și nedumerire. Vine de la unul care a devenit
supărat, descurajat și descurajat. Scrie: „Am ajuns la capătul frânghiei. Am ajuns la sfârșitul
raționamentului și nu înțeleg de ce. De ce trebuie să sufăr? De ce trebuie să plâng? De ce trebuie să
continui să mă adresez oamenilor care m-a rănit? De ce sunt înțeles greșit? De ce continui să trec prin
aceleași lucruri din nou, și din nou, și din nou? De ce continui să trec prin perioade de confuzie
prelungită? Nu spun că o să renunț sau eu" o să dau înapoi. Nu mă pregătesc să ies, să mă îmbăt, să
arunc prosopul, să mă predau ispitei și presiunii satanei sau poftei lumii. Dar Doamne, sunt în genunchi
și Vreau doar să știu de ce?
„De ce cei răi par să prospere pestedrept? De ce ipocriții par să primească toate binecuvântările, iar
adevărații sfinți se duc fără? De ce sunt prigoniți cei unși? De ce pare să nu existe dreptate? De ce
întârzie viziunea? Este o urgență! Este un SOS. Este un 911. Doamne, am nevoie de o descoperire chiar
acum; nu mâine, nu săptămâna viitoare, luna viitoare sau anul viitor. Doamne, am nevoie acum!!!"
De ce întârzie binecuvântarea? De ce trebuie să aștept? De ce se înfurie păgânii? Dumnezeule mare!!!
8 De ce?
De ce se întâmplă atât de mult „hoop” în viața mea? De ce își imaginează oamenii lucruri deșarte? Ei
doar inventează lucruri sau vin cu lucruri ciudate. Sunt în locul potrivit la momentul nepotrivit sau în
locul potrivit la momentul potrivit? Doamne, ce e? De ce mințile oamenilor vin cu toate aceste iluzii
pentru a mă nedumeri și a mă tulbura? De ce se împiedică toată lumea de mine? De ce lucrurile deșarte,
lucrurile goale, lucrurile fără viață și lucrurile moarte continuă să-mi bombardeze gândirea și viața? De
ce, de ce, de ce, de ce, de ce, "DE CE?"
„De ce” s-au impus regii pământului (bărbați și femei cu poziție, prestigiu și autoritate) împotriva mea?
Ar putea fi doar pentru că sunt uns?”
Știți că oamenii unși trec prin mai multe decât toți ceilalți! Am avut ideea greșită că atunci când ești cu
adevărat uns, nu mai ai probleme sau vremuri grele. Dar tu îmi arăți pe oricine este cu adevărat Duh
Sfânt, care smulge genunchii, vorbește limba, scoate demoni, pune mâna pe bolnav, făcător de minuni,
schimbă lumea, transformă mintea, uluitoare, uns cu îndreptarea capului și vă voi arăta pe cineva care a
plâns în miezul nopții și a suferit toată noaptea, întrebându-se unde este Dumnezeu. "M-am uitat în
dreapta și tu nu erai acolo. M-am uitat în stânga și tu nu erai acolo." Oricine este cu adevărat uns a
suferit unele lucruri, a plecat fără, a fost singur, a agonisit, a trebuit să treacă și s-a târât o milă sau două.
Dar prietenii mei, trebuie să mărturisesc asta, prin ea
Introducere 9
toți, eu, ca și unșii, am învățat să mă încred în Isus. Prin toate acestea, am învățat să mă încred în
Dumnezeu. Deși El mă va ucide, totuși Îl voi lăuda. "De ce?" Este ungerea?
Poate că ați fost dezorientat, confuz sau descurajat în timp ce așteptați pe Dumnezeu. Te-ai întrebat de
ce viziunea ta întârzie sau când lucrurile vor începe să arate în sus? De ce durează atât de mult până vine
dimineața? De ce nu apare schimbarea mea? Dacă ai fost total preocupat, consumat, copleșit și depășit
de De ce? și încă nu am răspunsuri, iubiții mei frați și surori, nu vă pot spune decât ce mi-a spus
Dumnezeu în urmă cu ceva timp. " PREGĂTIȚI-VĂ! PREGĂTIȚI-VĂ! PREGĂTIȚI-VĂ! PREGĂTIȚI-VĂ!
PREGĂTIȚI-VĂ!
1
1 De ce?
Pentru că ești uns!
„De ce se mânie neamurile, și poporul își închipuie un lucru zadarnic? Împărății pământului se pun, și
conducătorii se sfătuiesc împotriva Domnului și împotriva unsului Lui...” Psalmi 2:1-2
De ce?” Cuvântul „de ce” este o cerere a unui student, nu doar pentru un răspuns, ci pentru înțelegerea
procedurii care duce la un răspuns. Nu este doar o cerere care spune „Dă-mi răspunsul de bază. „ „De
ce” spune studentul: „Explică dinamica problemei, situației sau problemei până când înțeleg pe deplin în
detaliu absolut și complet procesul care mă conduce la soluție.” Dicționarul american definește „de ce”
în acest fel: În ce scop, motiv sau cauză, cu ce intenție, justificare sau motiv, cauza sau intenția care stă
la baza unei anumite acțiuni sau situații, o problemă sau întrebare dificilă De ce: Folosit pentru a
exprima o ușoară indignare, surpriză sau nerăbdare.
"De ce?" Fiecare mamă vă va spune că copiii trec printr-o perioadă în care se întreabă de ce. Indiferent
câte răspunsuri le dai, ei tot întreabă: „De ce?”
— De ce e lumină afară, tati?
— Pentru că soarele strălucește, fiule.
11
12 De ce?
„De ce strălucește soarele?”
„Pentru că Dumnezeu a vrut ca soarele să strălucească”.
„De ce a vrut Dumnezeu să strălucească soarele?”
— Pentru că avem nevoie de lumina soarelui.
"De ce avem nevoie de lumina soarelui? De ce?"
„Pentru că lumina soarelui ne ajută să creștem”.
„De ce ne ajută să creștem?”
După această linie de întrebări, devii exasperat, epuizat și frustrat. În cele din urmă spui: „De ce tot spui
„De ce?” De ce mă tot întrebi același lucru iar și iar? Ți-am dat un răspuns, dar mă tot întrebi „De ce?”
De ce nu spune doar „da-mi un răspuns”. Este o cerere, o anchetă, o cerere ca să vorbești cu mine, să
dialogezi cu mine până când îți înțeleg procesul de gândire. Se spune: „Comunică cu mine până când îți
voi înțelege înțelepciunea, până când știu să deduc singur și să determin în mintea mea lucrurile pe care
le-ai descifrat în maturitatea ta. Știu că pot să par a fi inferior și intelectul meu poate fi. mai puțin
dezvoltat decât al tău, dar explică situația și descompune-o la nivelul meu de înțelegere că s-ar putea să
pot determina singur problema. În acest fel, atunci când nu ești prin preajmă, pot să echivalez și să ajung
la o soluție sau o concluzie pe cont propriu fără ajutorul altora.trebuie să gândesc într-o decizieun mod
pentru mine ca să învăț să fiu independent.”
"De ce?" Tatăl meu mi-a spus ceva înainte să moară. Era pe patul de moarte
De ce? 13
iar cuvintele lui mi-au schimbat viața. El disparea, în fața mea, ca un tânăr de patruzeci de ani. În timp ce
stăteam lângă patul lui, tatăl meu a spus ceva foarte simplu, dar profund. El a spus: „Fiule, vreau să știi
ceva. Până mi-am dat seama despre ce înseamnă viața cu adevărat, era timpul să plec”. Asta m-a
deranjat. Asta m-a tulburat. Asta m-a enervat. Chiar m-a deranjat.
M-am gândit: „Nu vreau să-mi petrec toată viața încercând să-mi dau seama despre ce este viața cu
adevărat și, când îmi dau seama în sfârșit ce se întâmplă de fapt, este timpul să plec”. Din acel moment,
am început să joc beat-the-clock. „Doamne, vreau să știu de ce? Vreau să știu acum, nu când sunt bătrân
sau pe patul meu de moarte. Vreau să pot descifra, să determin și să realizez scopul, să înțeleg care este
adevăratul sens. pentru existența mea. Îndepărtați de trivialitățile, lucrurile mărunte, lucrurile de
suprafață și problemele superficiale. Vreau să știu adevărata afacere; natura intrinsecă a lucrurilor. Dă-
mi filozofia divină, strategia cerească și planul maiestuos. vreau să știi despre ce este vorba cu adevărat.
Te rog Doamne, răspunde la „De ce” problemei."
Romancierul englez Charles Dickens a scris în celebra sa carte „A Tale of Two Cities” că „viața este o
poveste spusă de un prost”. A spus să nu întreb de ce, pentru că nu există răspuns. Viața, potrivit lui
Dickens, este doar un bombardament de incidente separate care nu au armonie, relativitate sau relație
unul cu celălalt. Doar asta, asta și cealaltă. În viață nu există nicio formație, nicio concluzie, nici un
răspuns - doar un om sălbatic care spune o poveste ciudată care nu are sfârșit, soluție sau
14 De ce?
ecuaţie. Viața este sporadică, scăpată de sub control, sălbatică, nebună și totul amestecat. Nu încerca
să-ți dai seama. Doar lăsați-l acolo unde este. Nu vă faceți griji. Doar așezați-l pe o parte. Nu încerca să
înțelegi nimic despre ce înseamnă viața cu adevărat.
Dar Dickens a greșit. Întrebarea care are nevoie și rămâne de răspuns este: „De ce greșesc toți fataliștii și
cei rătăciți ai pieirii lumii?” Această carte încearcă să abordeze această întrebare a dilemei fără răspuns a
persoanei unse: bucurie și durere, suferință și mângâiere, tragedie și triumf.
Având o perspectivă divină
Pentru început, Charles Dickens a greșit în evaluarea vieții. El a căutat să tragă o concluzie fără să
recunoască și să întrebe de la Cel care a dat viață tuturor oamenilor. Dumnezeu este Creatorul omului și
al tuturor viețuitoarelor. Perspectiva biblică a vieții nu este una a viselor neîmplinite sau a rugăciunilor
fără răspuns. Perspectiva biblică, evlavioasă a vieții este una de perspicacitate, direcție, speranță, vise și
viziuni împlinite. Doar pentru că viziunea întârzie, nu înseamnă că Dumnezeu și-a schimbat părerea sau a
renunțat la tine. Ar putea foarte bine să însemne că momentul sau situația nu sunt potrivite pentru ca
Dumnezeu să obțină gloria supremă și să beneficieze din încrederea ta în El. Păstrați-vă credința chiar și
în mijlocul luptei.
Viziunea ar putea fi amânată pentru că Dumnezeu știe că nu ești suficient de matur pentru a face față
succesului. Poate că va avea ca rezultat o ungere nouă și proaspătă pe care o căutați. Poate viziunea
De ce? 15
întârzie pentru că, deși ești mântuit, botezat cu Duhul Sfânt și puțin sfințit, Tatăl tău ceresc știe că există
o parte din acel bătrân păcătos care nu a murit. Dar, îți voi spune, ca martor viu, dacă mai ții și mai
aștepți puțin, schimbarea ta va veni. Dumnezeu va trece până la urmă. Stai ca Şadrac, Meşac şi Abed-
Nego. Nu vă plecați în fața ispitei agendei omului sau în fața convingerii nelegiuite. Nu încercați să țineți
pasul cu Jones sau să vă închinați ambiției egoiste și auto-promovare. Nu te pleca în fața spiritului de
anxietate și nerăbdare. Continuați să umblați prin credință și nu prin vedere, știind că Dumnezeu este
capabil să facă mai mult și mai mult decât ați putea cere sau gândi. (Efes. 3:20) Dumnezeu este capabil
să termine acea lucrare bună pe care El a început-o în tine când ți-ai dat viața pentru prima dată. Dacă
faci aceste lucruri și menții credința, indiferent de circumstanțele exterioare, în timp vei ieși ca aur curat,
un vas de onoare.
Înainte de a începe călătoria noastră în tărâmul adevărului și al Spiritului, vă rog să-mi permiteți să spun
că nu propun ca această carte să răspundă la toate „De ce” care vă preocupă gândurile și mintea. Ceea
ce mă străduiesc să fac este să vă prezint câteva principii biblice de bază, niște bijuterii spirituale
prețioase care, dacă sunt puse în aplicare, vă vor oferi o perspectivă mai bună asupra inimii Tatălui
vostru ceresc. El dorește ca noi să cerem direcție pentru viața noastră.
Amintiți-vă, cei care Îl iubesc pe Dumnezeu cu tot ce este în ei și care își păstrează încrederea în
16 De ce?
Părinte, te poți bucura de zicala: Lucrurile bune vin cu adevărat la cei care așteaptă. Factorul
determinant este pe cine aștepți. Dumnezeu spune în Eclesiastul 3:1, „există un scop și un timp pentru
toate lucrurile”. Existămotivul existenței omului. Există o rezolvare bună a problemei. Există o anumită
logică în dezvoltare și o strategie majoră care face ca toate aceste piese rupte să se potrivească. Dacă ne
raportăm la Dumnezeu ca un elev cu un profesor și întrebăm „de ce” suficient de mult și suntem
suficient de perseverenți, vom începe să înțelegem despre ce este vorba despre „De ce”.
2 Căutați și veți găsi
Am fost învățat să nu-l întreb pe Dumnezeu „De ce”. Am fost învățat că adevărații creștini nu Îl întreabă
niciodată pe Dumnezeu de ce. A fost o încălcare a credinței noastre să-L întrebăm pe Dumnezeu de ce.
Dacă crezi cu adevărat pe Dumnezeu, accepți în totalitate tot ceea ce îți iese în cale, fără a-I cere lui
Dumnezeu nimic legat de motivul pentru care se întâmplă; Este ca și cum Dumnezeu este insultat,
supărat sau simte că ai pune la îndoială autoritatea Lui când Îl întrebi „De ce?” Alții simt că, dacă întrebi
de ce, Dumnezeu este intimidat de căutarea ta de cunoaștere sau că ai putea să-I întrebi ceva la care El
nu poate răspunde sau că ai putea să jignești sau să împiedici capacitatea lui Dumnezeu de a fi
omniscient. Indiferent de motiv, pur și simplu nu-l întrebi pe Dumnezeul Atotputernic: „De ce?”
Totuși, Biblia spune: „Dacă unui om îi lipsește înțelepciunea, să ceară de la Dumnezeu, care dă fiecăruia
cu generozitate și nu mustră”. (Iacov 1:5) Dumnezeu a spus: „Vino la mine și întreabă-mă de ce”. El a
spus: „Nu mi-e frică de întrebările tale, nu mi-e frică de tine”. Dumnezeu nu este nesigur în
suveranitatea Sa. El nu este invidios pe om sau se teme că poziția sau puterea Sa de autoritate va fi pusă
în pericol de tine sau de oricine altcineva care știe prea multe. Nu-mi pasă de câte ori trebuie să-L
întrebi. El spune să ceri de la Cel care dă gratuit cum vrea El. a spus Dumnezeu. Când ai 17 ani
18 De ce?
confuz, mintea ta este nedumerită, inima ta este tulburată, confuză și nu știi ce-în-lumea-să faci, vino la
mine și întreabă-mă. Vino la mine și pune toate cărțile pe masă. Spuneți: „Asta se întâmplă și asta se
întâmplă. Sunt probleme aici și sunt probleme acolo. Peste tot sunt probleme. Te-am servit tot ce știu și
se pare că lucrurile se înrăutățesc în loc să se îmbunătățească. Doamne, de ce?” Dumnezeu spune că se
poate descurca. Adu-I-o. „Sunt în stare”, spune Dumnezeu, „să vă împărtășesc genul de adevăr care
transformă.” Dumnezeu spune: „Strigă către Mine, întrebați-Mă, bateți și ușa se va deschide, căutați și
veți găsi.”
Credința în Dumnezeu, cheia rugăciunilor răspunse
Dumnezeu spune că atunci când L-ai căutat cu toată inima ta (întreaga ta ființă) atunci Îl vei găsi. Dacă
suntem serioși să auzim de la Dumnezeu, va trebui să exercităm genul de credință care este puternică și
persistentă, la fel ca femeia din pilda lui Isus despre judecătorul nedrept.
Și le-a spus o pildă în acest scop, că oamenii trebuie să se roage mereu și să nu leșine; Zicând: Era într-o
cetate un judecător, care nu se temea de Dumnezeu, nici nu se temea de om:
Și că era o văduvă în cetatea aceea; și ea a venit la el și a zis: Răzbună-mă pe dușmanul meu. Și n-a vrut o
vreme; dar după aceea a spus în sinea lui, deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu privesc pe om; Dar
pentru că această văduvă mă tulbură, o voi răzbuna, ca să nu mă obosească prin venirea ei neîncetată.
Și Domnul a zis: Auziți ce zice judecătorul nedrept. Și nu-i va răzbuna Dumnezeu pe ai Săi
Căutați și veți găsi 19
aleși, care strigă zi și noapte către El, deși îi îndura mult? Vă spun că El îi va răzbuna repede.
Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ? Luca 18:1-8
Judecătorul nu a vrut să audă pledoaria femeii pentru dreptate, dar femeia l-a apăsat atât de tare și atât
de mult încât a dat curs cererii femeii. Judecătorul a făcut acest lucru nu pentru că i-a părut milă de ea
sau pentru că i-a fost milă de ea, ci judecătorul i-a admis petiția pur și simplu pentru că doamna i-a luat
literalmente „nervii eterni”. Văduva, dându-și seama de reticența și refuzul judecătorului de a o asculta,
ar fi putut să-și piardă speranța, să-și piardă credința și pur și simplu să renunțe. Dar femeia a fost
persistentă, iar perseverența ei a fost de fapt alimentată și împuternicită de credința ei; o credință care
declară: „Nu-mi pasă cât timp durează; nu-mi pasă ce trebuie să sufăr sau ce durere trebuie să suport;
nu-mi pasă cine nu este de acord cu mine sau nu-i place. eu pentru că am crezut în Dumnezeu; știu că
dacă voi continua, într-o zi, mai devreme sau mai târziu, schimbarea mea va veni și voi vedea mântuirea
Domnului.”
Indiferent de excesele și unele învățături eronate care au fost asociate cu așa-numita mișcare „Cuvânt
de credință” și sau „harismatică”, creștinii trebuie să-și amintească pentru totdeauna și să fie conștienți
de faptul că Cuvântul lui Dumnezeu declară că orice în viața noastră. care nu este înrădăcinat sau produs
de credința în Cel Atotputernic, este păcat. Căci, fără credință, este imposibil să-i mulțumești lui
Dumnezeu. Cei drepți (bărbați și femei drepți ai lui Dumnezeu) vor și trebuie să trăiască prin credință.
Credința pentru credincios este pentru care este benzina
20 De ce?
un automobil; este ceea ce este electricitatea pentru lumini și aparate de mare putere. Ea (credința în
Dumnezeu și încrederea în sine) este ceea ce ne alimentează viețile și dă motivație, inspirație și speranță
eternă pentru existența noastră.
Ca motivativorbitorul onal și inspirator Les Brown spune despre credința în Dumnezeu și în sine: „În tine
se află puterea de a profita de ceasul și de a-ți trăi visele. Credința este uleiul care îndepărtează
fricțiunea vieții. Credința vă va permite să transformați datorii în bunuri și pietre de poticnire în pietre de
treabă. Când începi să ai credință, sarcina ta va deveni grea, dar genunchii nu se vor curba, vei fi
doborât, dar nu vei fi doborât. Trebuie să ai credință. dacă vei reuși în viață.Trebuie să crezi în tine și
într-o putere mai mare decât tine și să faci tot posibilul și să nu-ți faci griji pentru restul.Trebuie să
menții credința și să lucrezi ca și cum totul ar depinde de tine și roagă-te de parcă totul ar depinde de
Dumnezeu”.
Te rog, lasă-mă să fiu clar ce este credința, ca să nu greșești despre ce vorbesc. Nu vorbesc despre un fel
de mărturisire de bine înrădăcinată în umanism care spune: „Sunt bine, ești bine”. Nici nu mă refer la un
fel de manipulare a Scripturii pentru a-mi formula rețeta succesului. Aceasta este o formă de vrăjitorie
carismatică și nu mă asociez cu vrăjitoarele. Nu! Nu! Nu! Nu! Când spun: „Credință”, vorbesc despre
încrederea completă, absolută, fără compromisuri în Dumnezeu. Este o credință care știe că succesele
mele în viață nu se datorează unei abilități minunate ale mele, ci
ajutorul vine de la Domnul. Căci El, Domnul Dumnezeul Atotputernicul, îmi dă putere să fac din
bunăvoința Sa și toate lucrurile pentru buna Sa plăcere.
Dumnezeu este cel care lucrează toate lucrurile și face toate lucrurile împreună pentru binele nostru. În
conformitate cu chemarea Sa asupra vieților noastre și cu toate scopurile Sale pentru omenire, El face
aceste lucruri (încercări, precum și binecuvântări) ca premise ale iubirii noastre pentru El. Iubirea
îndreptată către Dumnezeu este reflectată și exprimată prin ascultarea noastră față de Cuvântul Său și
supunerea față de poruncile Sale. (1 Ioan 5:2-3) Trebuie să știm că principiul suprem al credinței este
produsul iubirii lui Dumnezeu față de noi. „Credința lucrează prin iubire” (Gal. 5:6). Adesea avem
încredere doar în oamenii despre care știm că ne iubesc, oameni în care suntem siguri că au cel mai bun
interes în suflet. Cu dragoste agape, bunăstarea primitorului este întotdeauna preocuparea numărul unu
a celui care dă. Știind acest lucru, este mai ușor să ai încredere în Tatăl ceresc, cel care te-a iubit pe când
erai încă un păcătos, nevrednic de iubire. După ce i-am promis că El nu ne va părăsi și nici nu ne va
părăsi, indiferent cât de dificile ar fi circumstanțele sau cât de grea este situația, nu suntem lipsiți de
speranță. Speranța noastră ne face să nu ne fie rușine „pentru că dragostea lui Dumnezeu este vărsată
în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne este dat”. (Romani 5:5) Credința lucrează prin iubire.
Răbdare și așteptare pe Dumnezeu
Problema cu majoritatea creștinilor este că suntem mult prea nerăbdători. Dacă Dumnezeu nu vorbește
în primele cinci minute ale timpului nostru de rugăciune, ne ridicăm, ne scuturăm și admitem că
Dumnezeu nu este
22 De ce?
vorbind azi. Nu mai avem genul de tenacitate, sârguință și perseverență ca sfinții de altădată. Acei sfinți
din vremurile trecute se ridicau cu fața în fața lui Dumnezeu și se apucau de coarnele altarului și refuzau
să dea drumul până când primeau un cuvânt sigur de la Dumnezeu. Spre deosebire de acești bărbați și
femei prețioase ai lui Dumnezeu, noi am devenit generația „cuptoarelor cu microunde”. Vrem totul
peste noapte, chiar și maturitate creștină. Vrem orice este rapid, rapid și în grabă. Am șters, șters și total
șters din Biblie și din gândurile noastre acele pasaje din Scriptură care ne poruncesc să așteptăm pe
Dumnezeu în vremuri tulburi, tulburi și nesigure.
Frații mei, socotiți că este o bucurie când cădeți în diverse ispite; știind aceasta, că încercarea credinței
voastre aduce răbdare.
Dar răbdarea să aibă lucrarea ei desăvârșită, ca să fiți desăvârșiți și întregi, fără să lipsească nimic.” Iacov
1:2-4
Ați putea să mă întrebați: „Episcope, de ce (mai există din nou acel „DE CE?”) îi ia lui Dumnezeu atât de
mult să răspundă la rugăciunile noastre?” Îi punem o petiție, o cerere sau o întrebare în fața lui
Dumnezeu într-o zi de luni și ar putea fi săptămâna următoare sau luna următoare până când Dumnezeu
va da un răspuns. Aceasta ne testează credința pentru a vedea dacă vom continua să-L slujim pe
Dumnezeu, chiar dacă El întârzie răspunsul Lui. Dacă Dumnezeu decide să prelungească un răspuns sau
o prevedere pentru nevoile noastre, suntem noi oare suficient de dispuși și siguri în suveranitatea Sa, să
ne încredem și să așteptăm în El, indiferent de cât de sumbră ar arăta situația? Frații și surorile mele,
trebuie să lăsăm răbdarea să aibă munca ei perfectă (completă, absolută, până la maturitatea deplină).
Răspunsul lui Dumnezeu la întrebările sâcâitoare și la problemele complexe care ne preocupă gândurile
este: „Poate că nu vă răspund imediat, dar mergeți mai departe și întrebați „de ce” și așteptați-mă”.
„Dar cei ce nădăjduiesc în Domnul își vor reînnoi puterea. Se vor înălța pe aripi ca vulturii; aleargă și nu
se obosesc, umblă și nu leșin”. (Isaia 40:31) Ce aștepți? Astept un raspuns. Vă întârzie vederea?
Asteapta. Fii harnic. Nu te obosi să faci binele: căci la timpul potrivit vei culege răsplata cererii tale,
cererii tale, ostenelii tale și răspunsurile la „De ce” tale dacă nu leșini. . (Galateni 6:9)
Ți-a spus Dumnezeu că te-a destinat pentru un anumit lucru? Ți-a dat Dumnezeu o viziune a slujirii? Ți-a
promis El o binecuvântare specială? Poate că ești singur și Dumnezeu te-a asigurat că te vei căsători la o
oră stabilită. Dar se pare că perechea pe care Dumnezeu la potrivit pentru nevoile tale specifice nu este
nicăieri la vedere.
Dacă vreuna dintre aceste probleme este experiența ta actuală, îți amintesc de ceea ce i-a spus
Dumnezeu profetului Său Habacuc. Într-un moment în care profetul era descurajat din cauza a ceea ce
văzuse și trăise, Dumnezeu a spus: „Scrieți vedenia și clarificați ca cel care o citește să alerge să o
urmărească și să o împlinească. Căci viziunea este totuşi pentru un timp hotărât, dar la sfârşit va vorbi şi
nu va minţi; deşi va zăbovi, aşteaptă, pentru că cu siguranţă se va împlini şi nu va întârzia.” (Habacuc 2:2-
3)
24 De ce?
Dacă Dumnezeu ți-a vorbit despre viața ta și ți-a arătat un final glorios al problemei, așteaptă-l. Dacă, în
așteptarea ta, vei exercita credința, rugăciunea și răbdarea, cu siguranță viziunea se va împlini. Domnul
Dumnezeul tău nu este un om pentru a minți și nici Fiul Omului pentru a se pocăi. Dumnezeu spune:
„Cunosc gândurile pe care le gândesc despre tine, gânduri de pace, și nu de rău, pentru a-ți da un sfârșit
așteptat. Atunci mă vei chema și vei merge și te vei ruga la mine și eu voi asculta. la voi. Și Mă veți căuta
și Mă veți găsi, când Mă veți căuta din toată inima voastră. Și voi fi găsit de voi și voi întoarce robia
voastră." (Ieremia 29:11-14a)
Necazurile lucrează răbdarea
De aceea, fiind îndreptățiți prin credință, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos:
Prin care, de asemenea, avem acces prin credință în acest har în care stăm și ne bucurăm în nădejdea
Slavei lui Dumnezeu.
Și nu numai așa, ci ne lăudăm și în necazuri; știind că necazurile lucrează răbdarea. Romani 5:1-3
Răbdarea, contrar credinței populare, nu este același lucru cu așteptarea. Așteptarea este o postură
pasivă, iar răbdarea este un principiu activ. Așteptarea, în sine, nu este nicidecum o garanție a primirii
promisiunii pe care Dumnezeu o are pentru viața ta. Dacă ar fi fost cazul, cele șapte fecioare din Biblie
prinse fără ulei în lămpile lor ar fi fost gata la venirea Domnului.
De asemenea, evreii care au ieșit din Egipt ar fi intrat în Țara Făgăduinței. Nu!
Răbdarea nu înseamnă doar „a aștepta pe Dumnezeu”. Răbdarea se bazează pe principiul scriptural al

perseverenței și al perseverenței (stăruința în întârziere). De asemenea, răbdarea nu vine doar prin
rugăciune. De fapt, o rugăciune pentru răbdare este doar o recunoaștere a lipsei tale și nu înseamnă că
Dumnezeu îți va îndeplini cererea printr-un dar supranatural. Nu! Fratele și sora mea, mi-aș dori să fie
atât de ușor. De fapt, când îi ceri lui Dumnezeu răbdare, o primești doar ca un produs secundar al
altceva pe care Domnul ți-l trimite în cale. Ești curios să știi ce este acela altceva? Stiu ca esti. Este necaz.
Necazul. Nu există absolut nicio altă modalitate dată de Dumnezeu de a crește în rodul răbdării. Trib-u-
la-tion. Cuvântul chiar sună amuzant și de nedorit, dar este un element necesar al perfecțiunii creștine și
o condiție prealabilă primară pentru a primi promisiunile lui Dumnezeu.
Necazul. Ce este? Ce înseamnă? Este suferință? Înseamnă că va trebui să sufăr? "DA!" "DA!!"
Necazul înseamnă toate acestea și multe alte lucruri nedorite și nedorite pe care le voi discuta într-un
capitol ulterior. Dar, fără să exersăm răbdarea, nu vom putea primi sfatul deplin al Domnului și nici nu
vom vedea viziunea lui Dumnezeu în viața noastră împlinită. Nu va exista răbdare fără necazuri.
De multe ori ne rugăm pentru lucruri, dar nu recunoaștem sau înțelegem răspunsul la rugăciunile
noastre. Amintiți-vă, în toate lucrurile, Dumnezeu are un proces și o ordine divină prin care El operează
26 De ce?
totul pe pământ. Cerem putere și Dumnezeu ne trimite situații dificile pentru a ne face puternici.
Ne rugăm pentru înțelepciune, iar Dumnezeu ne oferă probleme care ne provoacă să găsim soluții și să
dezvoltăm înțelepciunea. Cerem prosperitate, iar Dumnezeu ne dă putere să lucrăm și înțelepciune
pentru a inventa. Cerem o favoare, iar Dumnezeu ne dă responsabilitatea. Un mare procent din succesul
nostru este rezultatul faptului că am mâncat pâinea adversității și am băut apele amare ale suferinței.
"Geniul succesului este de a putea vedea binele care se ascunde în fiecare situație. Așa cum un pesimist
vede obstacole în oportunitățile sale, așa un optimist vede oportunități în obstacolele sale." Necazurile
lucrează răbdarea.
3 Universitatea lui Dumnezeu — Școala Duhului
Orice profesor vă va spune că educația începe, nu cu prelegeri sau discursuri, ci cu interacțiunea cu

elevul. Orele nu sunt chiar bune până când profesorul nu a stimulat suficient elevii până în punctul în
care încep să pună întrebări despre materia studiată. Cu mâinile ridicate, ei îl întreabă pe profesor: „De
ce?” Apoi începe procesul de explicație. Înainte să știi, tu hare loc un dialog serios, totul centrat în jurul
inchiziției, „De ce?” După cum explică profesorul, ea stabilește o relație cu elevul. Profesorul știe că are
elevul în palmă. Dacă te poate determina să pui o întrebare, te motivează pentru că atunci când întrebi
„de ce”, spui „mă interesează ceea ce faci”. În acel moment precis, profesorul te-a implicat pe tine
(elevul) nu numai în procesul de educație, ci și în experiența de învățare propriu-zisă.
Profesorii care continuă cu succes în procesul de educare, nu numai că trebuie să stabilească un dialog
cu elevul, ci și să răspundă adecvat și competent la întrebări complexe, dificile și nedumerite din minte
27
28 De ce?
a elevilor. Linia de întrebări a elevului din acel punct începe să transmită un mesaj care spune: „Îți
respect capacitatea ca profesor de a-mi putea da răspunsuri”. În această etapă a procesului educațional,
începe încrederea. Dacă profesorul a dovedit continuu că are la îndemână interesul personal și academic
al elevului, procesul de învățare avansează la etapa esențială și cea mai justificată, numită ucenicie. Din
acel moment, elevul îi comunică profesorului că prin relația lor dorește un schimb. Nu doar un schimb
de răspunsuri, ci ca profesorul să-l învețe cum să raționeze ca un profesor. Prin urmare, acest schimb va
permite elevului să devină profesor și, în cele din urmă, să învețe alte persoane. Aceasta este ceea ce
Dumnezeu dorește cu adevărat și dorește să ne împărtășească, ca ucenici ai lui Hristos.
Dumnezeu dorește ca toți copiii Săi să aibă dialoguri intime cu El, așa cum a avut cu Adam și Eva înainte
de căderea omului. Dumnezeu, Tatăl nostru Ceresc, încă caută să umble cu noi în răcoarea zilei. Contrar
credințelor eronate, Dumnezeu a căutat întotdeauna să comunice cu cea mai binecuvântată și mai înaltă
creație pământească a Sa - omenirea. Dumnezeu vrea să comunice cu noi, care este unul dintre motivele
principale pentru care a trimis Duhul Sfânt să comunice cu noi; ca să putem învăţa ceva din căile şi
scopurile Lui. Scriptura declară că: „Nu aveți nevoie ca cineva să vă învețe, ci după cum același ungere vă
învață despre toate, este adevăr și nu este minciună, și așa cum v-a învățat, veți rămâne în El”. (1 Ioan
2:27)
Universitatea lui Dumnezeu — Școala Spiritului 29
Așa cum profesorii de colegiu se raportează la studenți, Dumnezeu, prin Duhul Său, dorește să aibă
același schimb cu noi. Dorința lui Dumnezeu este să fie cu noi, să lucreze cu noi, să ne modeleze și să ne
modeleze, să se convoace și să planifice cu noi și să se ocupe de noi până ajungem în punctul în care
creștem din a fi studenți și devenim noi înșine profesori. „Ca să nu mai fim copii, zvârcoliți încoace și
încoace și purtați de orice vânt de doctrină, de viclenia oamenilor și viclenia, prin care ei stau la pândă
pentru a înșela. Dar rostind adevărul în dragoste, să crească în El în toate lucrurile, care este capul, chiar
Hristos.” (Efeseni 4:14-15) Învățătorii sunt capabili să împărtășească înțelepciune potențialilor studenți și
înțelepciune unii altora, astfel „Școala Duhului”.
Animalul profesorului
Nu există nicio posibilitate să fii genul de elev care face ore suplimentare și să nu devii animalul de
companie al profesorului. Îți amintești că i-ai văzut la școală? Erau acei elevi care erau mereu în fața
profesorului, iar profesorul pur și simplu îi iubea. Întotdeauna întrebau „De ce” de parcă tot ce a discutat
profesorul ar fi atât de interesant. Probabil ai fost ca mine, mereu atât de plictisit și atât de sătul de ei,
încât ai vrut să-i lovești în cap cu un măr. Au tot întrebat: „De ce?” iar profesorul părea să se bucure atât
de mult de ele. Ei stabiliseră acea relație profesor-elev, elev-învățător. Dumnezeu spune: „Nu sta în clasa
mea și nu fi reticent în a pune întrebări. Eu sunt Maestrul Învățător, Bunul Maestru Învățător”.
Dumnezeu
30 De ce?
spune: „Dacă vrei cu adevărat să știi, întreabă-mă și eu îți voi da neamului ca moștenire...” (Psalmul 2:8)
Dacă chiar vrei să faci ceva cu mine, începe să te scurgă de laptele înțelepciunii mele, începe să tragi de
la mine. „Cereți și vi se va da; bateți și ușa vi se va deschide; căutaţi şi veţi găsi.” (Matei 7:7).
Dumnezeu vrea să fim curioși. S-a săturat ca copiii Săi să fie pasivi și să accepte tot ce vine în viața
noastră. El dorește să-L punem întrebări pentru a găsi claritate și a găsi soluții eficiente la problemele cu
care ne confruntăm zi de zi. Vrea să iei atitudine și să începi să întrebi „De ce?” S-a săturat să stăm întinși
și să spunem: „Așa trebuie să fie. Nu cred că se va schimba în vreun fel”. Dumnezeu a spus: „Vreau să
mă contesti și să întrebi „De ce?””.
Peter, animalul de companie al Învățătorului (Maestrul Învățătorului).
Slujirea pământească a lui Isus a început prin predarea, instruirea, dezvoltarea și îndrumarea Lui pe
doisprezece bărbați. Biblia se referă la ei ca fiind ucenici. Cuvântul „discipol” provine din cuvântul
grecesc mathetes, care înseamnă „învățător sau student”.
Era tradiția zilei lui Isus că ucenicii nu numai că învățau de la profesorulprelegeri și discursuri, dar și prin
observarea și experimentarea fiecărui aspect al vieții profesorului. Ucenicii au trăit literalmente cu
profesorul. De fapt, au urmărit tot ce făcea profesorul. Ucenicii au ascultat totul
Universitatea lui Dumnezeu — Școala Duhului 31
spuse profesorul. Ei au mâncat cu El și au călătorit cu El. Ucenicii erau în strânsă apropiere cu fiecare
aspect personal al vieții lui Isus (Maestrul Învățător).
Biserica există astăzi ca urmare a supunerii și credincioșiei acelor doisprezece oameni, minus unul (Iuda).
Așadar, este destul de evident că Isus a fost un Învățător extrem de bun, priceput și eficient pentru
unsprezece dintre cei doisprezece oameni ai Săi pentru a continua și a schimba întreaga lume și cursul
întregii omeniri. Nici un alt profesor, școală sau universitate nu poate pretinde un asemenea succes și
eficacitate.
Totuși, dintre cei doisprezece bărbați, unul s-a remarcat deasupra tuturor celorlalți. Era Peter. Mai târziu
a devenit cunoscut drept Apostolul Petru, pe cel pe care Isus l-a numit stâncă. O calitate foarte unică și
pasională despre acest discipol l-a deosebit de celelalte unsprezece. Acea calitate a fost hotărârea
obținută a lui Peter de a înțelege problemele. Era cunoscut pentru că întreba mereu: „De ce?”
Fără îndoială, ceilalți ucenici au crezut că Petru era un gura mare. Probabil au spus că a vorbit prea mult.
Probabil că au simțit că Peter credea că este un știe-totul, dar era tendința lui Peter de a întreba mereu
„De ce?” asta l-a făcut pe Isus, Învățătorul, să ia în seamă acest om cu gura tare și să-l răsplătească cu
poziția mult dorită de animal de companie al Învățătorului. Observați, am spus recompensă și nu numiți.
S-ar putea să fii desemnat să fii discipol, dar trebuie să-ți câștigi dreptul – prin sârguință de a cunoaște
adevărul – de a fi animalul de companie al profesorului. De aceea
32 De ce?
Isus l-a ales pe Petru. Isus știa că, dacă s-ar răspunde suficient din „De ce” ale lui Petru, atunci pescarul
cu gura zgomotoasă, cu nasul și dezgustător va deveni în cele din urmă un mare conducător și apostol pe
care Dumnezeu l-ar putea folosi pentru a atrage atenția lumii.
Dumnezeu nu face respect pentru persoane. El nu acordă privilegii favorite sau speciale bazate pe o
abilitate umană sau realizări pământești. Dumnezeu arată favoare celor care flămânzesc și însetează
după dreptate. Dumnezeu îi favorizează pe cei care însetează să cunoască adevărul și doresc, oricât de
mare ar costa, să facă voia lui Dumnezeu. Este evident că Isus a acordat mai multă atenție dezvoltării a
trei dintre ucenici — Petru, Iacov și Ioan. Dar a fost ceva extra semnificativ în relația dintre Isus și Petru,
și asta a fost atât de semnificativ, faptul că au avut o relație.
Prin perseverența lui Peter în a pune întrebări („De ce?”), a inițiat un schimb care a dezvoltat o relație
între elev și profesor. A făcut ca profesorul să petreacă timp special cu elevul. De fiecare dată când se
întâmpla ceva sacru și semnificativ în viața și slujirea lui Isus, Petru era acolo. Când Moise și Ilie au
apărut pe Muntele Schimbării la Față, cine era acolo? Când Isus a înviat-o pe fetiță din morți, El a scos pe
toți, inclusiv familia, afară din cameră, cu excepția a trei dintre ucenicii Săi. Cine a fost unul dintre acei
discipoli? Da, ai ghicit bine, Peter! Peste tot și de fiecare dată se petrecea ceva interesant în viața și
slujirea lui Isus, Simon
Universitatea lui Dumnezeu — Școala Spiritului 33
Peter era acolo.
De ce ar petrece Dumnezeu timp special cu un student sau cu un copil al lui Dumnezeu în comparație cu
orice alt copil al lui Dumnezeu? Nu este asta arătând parțialitate? Nu îi iubește Dumnezeu pe toți copiii
Săi la fel? Răspunsul la această întrebare este da, Dumnezeu îi iubește pe toți copiii Săi cu același grad de
iubire. Dar Dumnezeu este un om de afaceri înțelept, precum și Domnul suveran. El petrece timp
suplimentar, nu pe baza iubirii Lui mai mult decât pe alții, dar Tatăl Dumnezeu știe, la fel ca Isus, că
investești mai mult timp în indivizi care manifestă o dorință mai mare de a cunoaște adevărul, de a
opera în acele adevăruri și doresc să influențeze și să-i convingă pe alții cu acel adevăr.
Dumnezeu dorește ca noi să cunoaștem voia Lui mai mult decât vrem să o știm. Dacă suntem dispuși să-
L întrebăm pe Dumnezeu de ce și să-L lăsăm să ne transforme pentru a primi voia Sa, Dumnezeu ne va
arăta favoarea Sa și va răspunde „De ce” inimii noastre.
4
4 Scop — Metoda către nebunie
Și știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care îl iubesc pe Dumnezeu, celor care sunt
chemați după planul Său.
Romani 8:28
Când ne uităm la cursul vieții noastre, uneori pare a fi pe un drum haotic. Cursul pare să nu aibă o
direcție sigură. Da, chiar și creștinii se trezesc adesea să pună la îndoială sensul și cursul vieții lor.
Lucrurile pe care le face Dumnezeu în viețile noastre, precum și incidentele și situațiile care se întâmplă
în multe cazuri, par a fi o manifestare întâmplătoare și neregulată a unui nebun căruia îi face plăcere să-
și vadă supușii suferind și trăind în disperare.
Dar cu Dumnezeu, acesta nu este cazul. Există un motiv pentru ghicitoare. Există un răspuns la întrebare,
claritate la confuzie și calm la haos. O nouă zi strălucitoare răsare după noaptea întunecată. Există un
timp și un scop pentru totdeaunaceva sub soare; o metodă la nebunie.
Cunoașterea scopului divin al lui Dumnezeu pentru viața ta este unul dintre cele mai mari atuuri și
posibilități pentru a 35
36 De ce?
înțelegeți și înțelegeți nedumeririle și complicațiile care par să vă copleșească. Oamenii care posedă
astfel de cunoștințe au putere. Isus a arătat o asigurare că Își cunoaște scopul în viața și slujirea Sa. Când
oamenii au căutat să-L omoare pentru poziția și îndrăzneala Sa în declararea adevărului, El nu s-a
înspăimântat și nu s-a dat înapoi de la ceea ce spusese. Nu! Isus a rămas în picioare. De ce? El Își
cunoștea scopul. Scopul lui era să distrugă lucrările diavolului, nu să fie distrus de lucrările diavolului.
Când ești sigur de scopul tău, nu îți este frică de bărbați și nici de conflictele personale externe care
încearcă să te împiedice. De ce? Pentru că știi cu încredere că, mai devreme sau mai târziu, fiecare
încercare, fiecare situație care împiedică și fiecare persoană și lucru opus din viața ta se vor pleca în cele
din urmă și inevitabil și se vor supune planului și scopului lui Dumnezeu pentru viața ta. Este doar o
chestiune de timp și de circumstanțe.
Omul care își cunoaște scopul și viziunea dată de Dumnezeu se comportă într-o manieră strategică,
precisă și decisivă pentru războiul spiritual. Pavel ia spus lui Timotei să ducă un război bun prin profețiile
care au mers înaintea lui. Când îți cunoști scopul, nu vei sta și nu vei permite pasiv să se întâmple în viața
ta lucruri care sunt contrare scopului și viziunii lui Dumnezeu pentru viața ta. Nici nu vei fi atât de
repede să te descurajezi când situațiile aduc conflicte și dezordine în viața ta. Știi că toate lucrurile
lucrează împreună pentru binele tău, pentru că îl iubești pe Domnul și ești chemat conform Lui
Scopul — Metoda către nebunie 37
scop, nu deveniți frustrați sau copleșiți de acele lucruri pe care nu le puteți ruga, nu le puteți mustra, nu
le puteți lepăda, nu vă puteți mărturisi sau nu vorbi. De ce? Pentru că știi că, dacă este în viața ta,
Dumnezeu a îngăduit și El vrea să se folosească de el (din moment ce este acolo) pentru a te transforma
în imaginea expresă a lui Hristos. El te va aduce în acel scop pentru care ai fost creat. Toate lucrurile, nu
unele, lucrează împreună pentru binele celor care îl iubesc pe Domnul.
Prin urmare, dacă sunteți confuz, gata să renunțați, întrebându-vă ce se întâmplă și despre ce este toată
frământarea și haosul pe care le experimentați, întrebați-l pe Dumnezeu: „De ce?” El ar putea spune
doar: „Este scopul”. Poate că El construiește o bază de caracter în viața ta. Poate că vă va permite să
obțineți succesul și binecuvântarea care urmează să fie turnate în viața voastră. Poate că este un
preludiu la ungerea care urmează să vină peste tine. El trebuie să te învețe cum să ai încredere în El
acum, în timp ce ești în deșert, astfel încât atunci când ajungi în țara făgăduinței și oamenii încep să se
comporte amuzant față de tine pentru că sunt gelosi pe ungerea vieții tale, să nu o vei face. să fie frică să
tai cravata necinstită. Știi că ajutorul tău nu vine de la om, ci de la Domnul. Înțelegi ce spun? Știu că faci.
Dacă nu, mai bine întrebați pe cineva! Dar nu întrebați pe oricine, întrebați-l pe Domnul! Cheamă-L pe
Domnul și El îți va răspunde. Daţi-i drumul. Nu-ți fie frică, întreabă-L: „Doamne, de ce?”
De ce este atât de multă tensiune, de ce atâta luptă, atât de mult conflict, de ce atât de mult iad? Ar
putea fi pentru că sunt bărbat sau femeie de
38 De ce?
destin? Ar putea fi pentru că există un scop, un motiv pentru viața mea? Trec prin atât de multe pentru
că nu am fost adus pe acest pământ la întâmplare, dar există de fapt o logică ordonată divină a ființei
mele? Contrar a ceea ce a încercat diavolul să mă facă să cred, este adevărat că nu sunt o greșeală pe
care mama și tatăl meu au făcut-o într-o noapte în căldura pasiunii sau a poftei de nestăpânit? (Dacă te-
ai născut în afara căsătoriei sau chiar dintr-un act de viol, nu ești un copil nelegitim. Ceea ce au făcut
părinții tăi a fost ilegitim, nu tu. Trebuie să știi asta.)
„Doamne, este posibil să ai un motiv divin, un motiv divin pentru concepția mea? Sunt eu destinat,
intentionat, chemat să fac ceva măreț în viață? Este ceva ce nimeni altcineva nu a făcut, ceva ce nimeni
altcineva nu poate face decât eu? Fratele meu nu poate, sora mea nu poate, soțul meu nu poate, soția
mea nu poate, pastorul meu. Este ceva atât de unic personalității mele , atât de comun cu experiențele
mele de viață, atât de relativ la sfera mea de influență, atât de dependent de culoarea și cultura mea,
atât de necesar pentru nevoile și eșecurile și neajunsurile mele încât nimeni, nimeni, nu o poate face
exact așa cum vrei tu, dar eu?" Răspunsul lui Dumnezeu este: „Ai perfectă dreptate!” Nu uitați, „cui i se
dă mult, se cere mult”. (Luca 12:48) Așa că pregătește-te pentru FOC!!!
Declararea Sfârșitului de la Început
Amintește-ți asta, fixează-l în minte și ia-l la inimă. „Amintiți-vă de lucrurile anterioare,
cele de demult; Eu sunt Dumnezeu și nu există altul; Eu sunt Dumnezeu și nu este nimeni ca mine.
Sfârșitul îl fac cunoscut de la început, din cele mai vechi timpuri, ceea ce mai urmează. Eu zic: Planul
Meu va rămâne în picioare și voi face tot ce voiesc.” (Isaia 46:9-10).
Stai puțin, Doamnea spus El declară sfârșitul de la început. Asta e invers. Asta e în afara secvenței. Asta
nu e în ordine. Nu declari niciodată sfârșitul de la început. Oricine spune o glumă bună îți va spune să nu
spui linia de pumn înainte de introducere. Dumnezeu spune: „O voi face invers pentru tine. Declar
sfârșitul de la început. Nu încep de la fundație, inversez ordinea. Încep cu sfârșitul ei, apoi mă întorc și
încep să lucrez. la început și fă ca începutul să lucreze până la sfârșit.” Dumnezeu spune: „Îmi stabilesc
scopul și apoi construiesc procedura”.
Dumnezeu spune: „Eu pun biruința în ceruri, apoi pornesc de la pământ și merg în sus. Mă asigur că
totul este așezat conform planului meu, apoi îl rezolv conform scopului meu și planului meu, voinței
mele și a mea. cale." De aceea Dumnezeu nu este nervos când tu ești nervos, pentru că El ți-a pus
sfârșitul de la început. În timp ce te zbateți, bâjbâiți și mârâiți, încercând să le puneți împreună și vă
întrebați dacă veți reuși, Dumnezeu știe că veți reuși, pentru că El v-a pus deja sfârșitul!
Un prieten de-al meu mi-a spus odată cum se fac filmele. Am crezut că regizorii au filmat scenele filmului
în secvență numerică, începând cu
40 De ce?
prima scenă și terminând cu ultima. Nu așa se face. De cele mai multe ori vor filma mai întâi scena finală
a filmului. Ei filmează mai întâi ultima scenă, apoi rulează filmul înapoi și încep să filmeze de la început,
făcând ca începutul să se îndrepte spre final.
Construit pentru o locuință a lui Dumnezeu
Acum de aceea nu mai sunteţi străini şi străini, ci concetăţeni cu sfinţii şi din casa lui Dumnezeu; Și sunt
zidiți pe temelia apostolilor și a profeților, Iisus Hristos însuși fiind piatra din capul unghiului;
În care tot trupul, bine unit, crește într-un templu sfânt în Domnul.
În care și voi sunteți zidiți împreună pentru a fi locuința lui Dumnezeu prin Duhul.
Efeseni 2:19-22
Abordarea lui Dumnezeu față de destin este mai întâi stabilirea scopului, apoi revenirea la început
pentru a te dezvolta și a te instrui despre cum să-ți împlinești scopul. Dumnezeu își realizează un scop
așa cum ai proiecta și ai construi o casă. Dacă ai vrut să construiești o casă masivă, trebuie mai întâi să
angajezi un arhitect. Arhitectul ia viziunea pe care o ai pentru casa și o transformă pe hârtie (plan),
stabilind ce va fi ea înainte de a fi construită vreodată. Apoi intervine tâmplarul și face viziunea în
realitate, construind în formă materială (manifestând în prezent) designul (viziunea) pe care arhitectul l-
a stabilit pe hârtie (planul). Ori de câte ori constructorul este confuz, el se referă la plan. Privind planul,
el știe dacă
comanda grinzi de otel sau grinzi de lemn, covor sau tigla, caramida sau stuc. Ori de câte ori nu este clar
cu privire la orice detaliu sau specificație, tot ce trebuie să facă este să verifice specificațiile și să se uite
înapoi la ceea ce arhitectul a declarat în proiect.
Vreau să știți că Dumnezeu este Maestrul Arhitect (designer) și Maestru Constructor, toate într-unul. Nu
se confundă niciodată cu ceea ce este planificat sau cum urmează să fie construit. Când Dumnezeu
construiește ceva, El îl construiește pentru eficiență maximă și performanță optimă. Suntem confuzi și
ne îndoim de rezultat. Descurajați, ne trezim adesea să-L întrebăm pe Dumnezeu: „De ce m-ai făcut să
aștept în timp ce alți oameni pleacă? De ce durează atât de mult până să vină descoperirea mea?”
Dumnezeu răspunde: „Ce spune planul? Ce necesită specificațiile?”
De multe ori ne întrebăm de ce trecem prin atâta persecuție. De ce trăim atât de multă respingere încât
adesea ne simțim înstrăinați de cei din jurul nostru doar pentru că Îl iubim pe Dumnezeu și dorim să
facem voia Lui? Dumnezeu spune: „Eu construiesc o fundație solidă, astfel încât să poți sta sub presiune
și să poți trece prin furtunile vieții fără să fii mișcat sau zdruncinat”. Răspunsul lui Dumnezeu este
simplu. Orice este făcut bine se face lent. „Calitatea trebuie să intre înainte ca numele să continue”. Tot
ceea ce merită să ai merită să lupți și pentru care merită să muncești din greu.
De asemenea, trebuie să știm că Dumnezeu nu doar construiește orice fel de casă. Dumnezeu
construiește o casă a gloriei, o casă plină cu Duhul Său, guvernată de Cuvântul (voința) Său și supusă
domniei Fiului Său, Isus Hristos. La fel de
42 De ce?
chiriași ai acelei case, suntem chemați să-l reprezentăm pe Ziditorul și Domnul acelei case prin
manifestarea slavei Sale pe pământ. Dumnezeu spune: „Când termin cu tine, când reușesc să-ți pun în
cuie, când termin să-ți agăță-ți doi-cu-patru împreună și să pun ferestre înăuntru, când termin să-ți agăt
situl pe tine și să-ți pun cărămizi pe cadru. , atunci vei fi un edificiu glorios, o priveliște pe care să o vadă
lumea.” Totuși, casa nu este pentru ca noi să fim slăviți, ci pentru ca Dumnezeu să fie înălțat și proslăvit.
„Dar noi avem această comoară în vase de lut, pentru ca măreția puterii să fie a lui Dumnezeu, și nu a
noastră”. (2 Corinteni 4:7)
Viziunea (Revelația) și Scopul
Undenu există revelație (viziune), poporul lepădă reținerea (piere); dar fericit este cel ce păzește legea
(Cuvântul lui Dumnezeu).
Proverbele 29:18 (RSV)
Solomon a declarat în cartea Proverbe că acolo unde nu există viziune (nici o revelație divină și
proaspătă de la Dumnezeu), oamenii pierd (își pierd controlul și lepădă reținerea).
Dacă ești o persoană fără direcție, scop, sens sau înțelegere a intenției specifice a lui Dumnezeu pentru
viața ta, ar putea foarte bine să însemne că îți lipsește viziunea. S-ar putea să-ți lipsească o revelație
personală, care este înțelegerea divină a lui Dumnezeu asupra motivului ființei tale și a motivului vieții
tale. Viziunea nu numai că dă sens și înțelegere a scopului cuiva în viață, ci oferă și înțelepciune despre
cum să-l împlinească.
Viziunea dă înțelegere și dezvăluie sens încercărilor pe care le poți experimenta în orice moment.
Dumnezeu îți oferă o revelație a planurilor Sale pentru viața ta. Așa începe viziunea. Apoi, în unele
cazuri, Dumnezeu confirmă acel cuvânt pe care ți l-a spus personal printr-o profeție dată de un alt
bărbat sau femeie a lui Dumnezeu. Dacă încerci să-ți dai seama împlinirea profeției uitându-te la situația,
circumstanțele sau condiția ta actuală, poate fi greu de crezut fără asigurarea credinței și mărturia
Duhului Sfânt. De ce ar fi atât de greu de crezut? Pentru că atunci când Dumnezeu îți dă o viziune,
aceasta este întotdeauna prea mare și complexă pentru tine în propria ta putere și capacitatea de a o
realiza. „Nu prin putere, nici prin putere, ci prin Duhul Meu, zice Domnul...” (Zah. 4:6)
Dumnezeu numește acele lucruri care nu sunt ca și cum ar fi. El te numește în prezent ceea ce vei fi în
viitor și apoi te face să dovedești că Cuvântul Său este adevărat. De aceea Scriptura spune: „Dumnezeu
să fie adevărat și fiecare om mincinos”. (Rom. 3:4) Înseamnă că îmbrățișezi ceea ce Dumnezeu a spus
despre tine mai degrabă decât ceea ce toți ceilalți au spus despre tine, bine sau rău. Când totul a fost
spus și făcut, Dumnezeu dovedește ceea ce a spus despre tine. Ea vine prin Cuvântul Său scris și prin
revelația Lui personală către tine. Cuvântul Lui este drept și oricine vorbește contrar acelui „cuvânt” este
un mincinos. Viața ta va fi martoră la valabilitatea Cuvântului lui Dumnezeu dacă vei continua să umbli
prin credință și să asculti de Tatăl. Vei dovedi acestei lumi că Dumnezeu este real și
44 De ce?
că El este capabil. Nu există nimic altceva în viață care să-i placă mai mult lui Dumnezeu Tatăl.
Isus a dovedit valabilitatea Cuvântului lui Dumnezeu când El a înviat din morți. Acest lucru a fost
adevărat indiferent de romani, evrei, sceptici și cei care nu credeau în divinitatea Sa.
Frații și surorile mele, trebuie să continuați să ascultați și să-L slujiți pe Dumnezeu. Vei arăta criticilor tăi
și necredincioșilor că tu, ca slujitor al lui Dumnezeu, vei câștiga în cele din urmă. Unii critici vor paria
împotriva ta și vor vorbi împotriva ta. Ei vor spune: „Fata aceea nu va fi niciodată nimic. Mama ei nu era
nimic. Mătușa ei nu era nimic. O cunoșteam pe bunica ei și ea nu era nimic. Bunicul ei nu era nimic. Tatăl
ei nu era nimic și ea va fi nimic. ." Conform Cuvântului lui Dumnezeu, „dacă este cineva în Hristos, este o
făptură nouă; lucrurile vechi au trecut și toate s-au făcut noi”. (2 Cor. 5:17) Dumnezeu a spus că vom
face din toți un mincinos. El spune: „Voi rămâne adevărat (dovada) și fiecare om mincinos”.
Unii dintre voi v-ați mințit singuri, spunându-vă că nu sunteți nimic. Îți spui că nu ești bun, dar ar trebui
să-L crezi pe Dumnezeu. Crede-L în pofida sentimentelor sau emoțiilor tale. Nu mai crede în acele
profeții mincinoase ale trecutului: rude și prieteni care susțin că nu vei ajunge niciodată la nimic. Nu mai
crede oameni și profesori care te-au numit prost. Fă urechile surde la rasism care a spus că pentru că
ești negru nu ești important, sexişti care au spus că pentru că ești femeie nu ești important. Nu mai
crede minciunile oamenilor.
Fii reînnoit la adevărul lui Dumnezeu. S-ar putea să fi avut o copilărie proastă și să fi fost abuzat, folosit
greșit, respins și neglijat. Dumnezeu spune că uitați acele lucruri care sunt în spatele vostru și întindeți-
vă la acele lucruri care sunt înaintea voastră. Apăsați spre semnul chemării voastre înalte în Hristos Isus.
(Filipeni 3:13-14)
Numirea acelor lucruri care nu sunt așa cum ar fi fost
El este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut pe Dumnezeul care dă viață morților și
cheamă lucrurile care nu sunt ca și cum ar fi. Romani 4:16a-17 NIV
Nu te vei mai chema Avraam, ci va fi numele tău Avraam, căci te-am făcut tatăl multor neamuri. Geneza
17:5 NIV
„Numim acele lucruri care nu sunt ca și cum ar fi”. Accentul în acest context particular (Romani 4:18) nu
este Avraam sau vreun credincios care numește lucrurile care nu sunt ca și cum ar fi, ci Dumnezeu
cheamă lucrurile care nu sunt ca și cum ar fi. Este Dumnezeu, prin Cuvântul Său, care vorbește în
existență voia Sa, nu voia omului. Ar trebui să ne bucurăm foarte mult că este Dumnezeu și nu om. Nu
mi-aș dori ca un bărbat să aibă puterea de a-mi determina viitorul și destinul.
Dumnezeu este cel care cheamăacele lucruri care nu sunt ca și cum ar fi. Responsabilitatea noastră este
să ne aliniem voința cu voința Lui. Când o facem, viețile noastre devin împuternicite de harul și Duhul lui
Dumnezeu pentru a realiza ceea ce în mod normal ar fi imposibil din punct de vedere uman. Aceasta
este esența profeției autentice care vine din inima
46 De ce?
Dumnezeu.
Dacă continuăm să umblăm prin credință, crezând în cuvântul profetic pe care Dumnezeu l-a rostit peste
viețile noastre, lucruri care pot părea imposibil de realizat în firesc se vor întâmpla.
Cel drept va trăi prin credință și tot ceea ce nu este din credință este păcat. Căci umblăm prin credință și
nu prin vedere (simțurile fizice, adică emoțiile, raționamentul mental sau lucrurile pe care le putem
vedea în mod vizibil).
Când Dumnezeu rostește un cuvânt în viețile noastre, în ceea ce îl privește, acesta a fost deja împlinit.
Dacă scopul a fost deja îndeplinit, sarcina sau sarcina a fost deja îndeplinită, este în esență o lucrare
terminată. El le numește „lucruri care nu sunt ca și cum ar fi”.
Evrei 10:14 declară că Dumnezeu L-a oferit pe Hristos ca jertfă supremă pentru păcatul omului și i-a
„desăvârșit pentru totdeauna pe cei sfințiți”. Cuvântul „desăvârșit” în acest pasaj particular al Scripturii
înseamnă în greacă „a pune capăt prin completarea sau desăvârșirea împlinirii de a aduce la
deplinătate”. Aceasta înseamnă pur și simplu că sfârșitul este deja terminat. Ea a venit prin puterea
supranaturală și harul dat nouă prin ceea ce Hristos a realizat în timpul răstignirii și învierii Sale.
Prin urmare, nu mai trebuie să ne luptăm în trup pentru a împlini scopul lui Dumnezeu. Chemarea
pentru viețile noastre a fost deja determinată în ceruri. Este o lucrare completă și terminată. Ta
scopul în ochii lui Dumnezeu este deja un lucru împlinit, așteptând împlinirea voastră. „Perfect”
înseamnă finalizat, decontat, făcut și încheiat. Dumnezeu spune: „Ți-am desăvârșit viața și scopul vieții.
Le repar, le-am pus calea în piatră. Nu trebuie să alergi și să vezi care va fi sfârșitul”. Dumnezeu a spus că
s-a realizat deja. Lucrul de care ești îngrijorat să faci, Dumnezeu a spus că este deja făcut.
Dar toate resturile din viața ta? Dar toate acele lucruri nesigure și nesigure despre care vorbea Charles
Dickens? El a spus: „Viața este o poveste spusă de un prost”, dar Dumnezeu spune o altă poveste. El
spune: „Toate aceste lucruri nebunești vor lucra împreună pentru binele celor care îl iubesc pe Domnul,
pentru cei care sunt chemați conform planului Său”. (Rom. 8:28) Pentru a umbla cu Dumnezeu, trebuie
să fii dispus să auzi unele lucruri care sună nebunesc. De multe ori, ascultarea lui Dumnezeu pare a fi „o
poveste spusă de un prost”.
Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe Muntele Sinai și a spus: „Vino aici sus. Îți voi arăta scopul meu, care
va fi planul meu”. Moise a mers pe munte spunând: „Da, Doamne, ce se întâmplă?” Domnul a spus:
„Aceasta este pe cale să se întâmple. În biserica ta (tabăra) este un băiat pe nume Aaron. Aaron urmează
să fie numit mare preot. Îi fac o ținută: o haină care simbolizează model de sfințenie, neprihănire și setul
meu și modul divin de a comunica cu poporul meu. Veșmântul va avea un pieptar cu douăsprezece
pietre, fiecare reprezentând unul dintre cele douăsprezece triburi ale lui Israel
48 De ce?
— Poporul meu ales. Îl adun, încingându-i coapsele cu adevărul. Când voi scăpa de el, el va fi o priveliște
glorioasă și frumoasă pentru ochi să vadă. Aaron va fi cel care va putea intra și ieși înaintea mea.”
Oricine poate încerca să intre înaintea lui Dumnezeu, dar este nevoie de o persoană sfântă pentru a ieși
în viață. Dumnezeu i-a spus lui Moise când nimeni altcineva nu poate fi în prezența Lui și trăiește, Aaron
va fi uns să intre și să iasă viu.
Aaron pare un om destul de bun, dar în timp ce Dumnezeu îi declara lui Moise despre starea desăvârșită
a lui Aaron, El avea deja grijă de sfârșitul lui Aaron, numind acele lucruri care nu sunt ca și cum ar fi.
Aaron era jos la poalele muntelui, lucrând la început. Dacă ar fi să judeci de la începutul lui Aaron, nu ai
crede ce i s-a promis acestui tip. De fapt, tipul era în josul muntelui absorbit de închinarea la idoli,
închinând un vițel de aur. Tipul pur și simplu nu avea asta. Era un idolatru. El era capul ipocriților,
președintele eșecurilor, președintele celor învinși, ocupat să construiască un vițel de aur pentru un zeu
străin.
Când Moise a coborât de pe munte, a început să-l zidească pe Aaron, îndemnându-l despre cine era și ce
l-a chemat Dumnezeu să facă și să fie. Moise a primit revelația sfârșitului. Moise spune: „Hei, omule
(parafrazez), oohhh Dumnezeu a conceput o ținută pentru tine... Sânge, vei fi întins, vei fi prea ascuțit”.
Știu ce probabil ai fi spus. Ceva de genul: „Doamne Doamne, știi unde
el este? Știi ce face?” Nu crezi că Dumnezeu știa ce făcea? Amintește-ți că Dumnezeu stabilește sfârșitul
de la început, numind acele lucruri care nu sunt la fel dedeși erau. Dumnezeu îți declară chiar și astăzi, în
timp ce citești această carte, că „În ciuda a ceea ce ai făcut, în ciuda felului în care ai eșuat, în ciuda
felului în care te-ai încurcat, în ciuda felului în care ai făcut. a suferit, în ciuda câte ori ai renunțat și
aproape ai murit, vreau să știi că harul Meu este suficient pentru tine. Harul Meu te va face să fii
victorios și să-ți îndeplinești călătoria (scopul). Am vărsat sânge pentru tine și am dat jertfe pentru tine.
Când voi trece prin spălare, modelat și transformându-te în ceea ce am declarat deja că ești, vei arăta
lumii cât de glorios sunt."
Că nici un trup nu trebuie să se laude în ochii Lui
Fraților, gândiți-vă la ce erați când v-ați chemat.
Nu mulți dintre voi au fost înțelepți după standardele umane;
nu mulți erau influenți; nu mulţi erau de naştere nobilă.
Dar Dumnezeu a ales lucrurile nesăbuite ale lumii pentru a-i rușina pe cei înțelepți;
Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii pentru a-i face de rușine pe cei puternici.
El a ales lucrurile smerite din această lume și lucrurile disprețuite și cele care nu sunt — pentru a anula
lucrurile care sunt... Pentru ca niciun trup să nu se laude în prezența Lui.
(1 Corinteni 1:26-28 NIV, 1:29 KJV)
Dumnezeu nu caută să-și manifeste gloria și
50 De ce?
fapte glorioase prin cei pe care lumea îi percepe ca fiind mari și minunati. El declară cu îndrăzneală, fără
scuze sau teamă, că „Căile mele nu sunt căile tale, gândurile mele sunt mai sus decât gândurile tale”.
(Isa. 55:8) Când oamenii caută persoane care să facă lucruri mărețe și monumentale, ei caută pe cei care
au o educație, bogăție, prestigiu și onoare grozave; un om de mare noblețe. Dar Dumnezeu îi alege pe
cei care sunt ca un vagabond. El îi alege pe cei pe care lumea i-a respins; cei care au fost ostracizați și
înstrăinați de familie, prieteni și semeni; cei care sunt mereu criticaţi. Dumnezeu le ia și le face și le
infuzează cu puterea, revelația și înțelepciunea Sa, astfel încât să poată fi educați în mod minunat în
lucrurile lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă astfel încât să se poată schimba foarte mult și să
afecteze lucrurile lumii.
Dumnezeu îi consideră pe cei fără cont, pe cei pe care nimeni nu se așteaptă să fie nimic; cei pe care
familia, prietenii și rudele i-au aruncat și au renunțat la speranță. Dumnezeu îi ia pe cei care sunt
înfricoșați și nu cred în ei înșiși și îi face bărbați și femei măreți cu bogăție, prestigiu și onoare - bărbați și
femei puternice și viteji! Aceștia sunt bărbați și femei precum Abraham, Joseph, Gideon, Jacob, Peter,
Deborah, Ruth, Esther, Mary, William J. Seymore, Oral Roberts, Episcopul Mason al Bisericii lui
Dumnezeu în Hristos, Amie Simple McPherson de la Biserica Foursquare și Kathryn Kuhlman, pentru a
numi doar câteva. De ce face Dumnezeu asta? De ce folosește Dumnezeu pe cei respinși și pe cei
disprețuiți?
Este un răspuns simplu, dar profund că El, Dumnezeu, ar primi toată slava și nu omul, „ca niciun trup să
nu se laude în prezența Lui”. Căci Cuvântul lui Dumnezeu spune că „avem această comoară în vase de
lut, pentru ca măreția puterii să fie a lui Dumnezeu și nu a noastră”. (2 Corinteni 4:7) Este Dumnezeu și
nu tu. Dumnezeu spune: „Când te voi scoate afară, criticii tăi vor ști că am fost eu. Voi aștepta până când
eșuezi; voi aștepta până când îți pierzi încrederea în tine, în educația ta, în locul tău de muncă, în titlul
tău influent. , CV-urile tale, prietenii tăi, familia ta, doctrinele tale, crezul tău și apartenența ta
denominațională. Când ți-ai pierdut speranța în tot ceea ce este pământesc și te simți total lipsit de
valoare și ești într-o disperare completă, atunci am să-mi întind mâna dreaptă .Voi ridica picioarele tale
din lutul noroios.Te voi aseza pe o stanca sa stai.Cand nimeni altcineva nu ma va lauda,lauda va fi
continuu in gura ta,pentru ca vei sti mâna mea dreaptă și brațul meu sfânt ți-au adus biruința. Eu am
fost cel care te-am scos afară. Eu ți-am dat o străpungere, și nu tu însuți și nici ajutorul omului."
Te mai întrebi de ce ai fost nevoit să treci prin toată durerea și iadul pe care le-ai trăit de când ai vorbit
serios cu Dumnezeu și ai jurat să-L asculti, indiferent de cost? Motivul este că nu ai mai avea încredere în
trup, pentru că Dumnezeu este Cel care lucrează în tine atât pentru a voi, cât și pentru a face bunăvoința
și plăcerea Lui. Dar în toate lucrurile trebuie să-I dăm lauda, nu omului, „ca niciun trup să nu se laude
înaintea Lui”. (1 Corinteni 1:29)
5
5 Pentru că ești uns
De ce se înfurie păgânii, iar oamenii își închipuie un lucru zadarnic?
Împărații pământului s-au așezat și conducătorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului și împotriva
unsului Său, zicând:
Să le rupem legăturile și să le aruncăm de la noi funiile. Cel ce stă în ceruri va râde; Domnul îi va lua în
derâdere. Atunci el le va vorbi în mânia lui și îi va supăra în neplăcerea lui. Totuși, mi-am așezat regele
pe dealul meu sfânt al Sionului. Voi vesti decretul: Domnul mi-a spus: Tu ești Fiul Meu; în această zi te-
am născut. Cere de la mine și-ți voi da neamurile ca moștenire și marginile pământului ca stăpânirea
taion. Psalmii 2:1-8
De ce se înfurie păgânii și oamenii își imaginează un lucru deșartă? Întrebarea actuală din acest text nu
este regele David care îi cere lui Dumnezeu motivația celor care se sfătuiesc (conspira) să vină împotriva
Domnului și a unsului Său. Mai important, David îl întreabă pe Dumnezeu de ce permite El să se
întâmple. „Doamne, de ce îngădui păgânilor să se mânie și de ce lași conducătorii și împărații
pământului să se împotrivească Ta și împotriva unsului Tău? De ce Dumnezeu, de ce?”
53
54 De ce?
Întrebarea este de ce?
De ce permite Dumnezeu ca unsul Său să sufere atât de mult? La urma urmei, singura motivație a
unsului este să facă voia lui Dumnezeu. Ai crede că, dacă singura dorință principală în viața unșilor este
să-i placă Tatălui lor ceresc, cel puțin El ar putea face este să-i protejeze și să-i păstreze. Ai crede că
Dumnezeu va opri persecuția, maltratarea și abuzul asupra păgânilor și a oamenilor falși ai bisericii. Dar
adevărul este că Dumnezeu permite și, în cele mai multe cazuri, trimite, unsul Său prin mai mult decât
toate celelalte. O întrebare inteligentă este: „Doamne, de ce?”
Unsul ar putea spune: „De ce lași această mizerie să se întâmple când eu te supun? De ce lași oamenii să
mă trateze așa? Doamne, ce-i cu asta? Ești un sadic căruia îi place să provoace durere altora? Doamne ,
de ce le permit acestor păgâni să se împiedice de mine așa? Adică, până la urmă, sunt un om al lui
Dumnezeu, sunt o femeie a lui Dumnezeu. Nu trebuie să iau acest tip de tratament de la vreun angajator
prost nesalvat care nici măcar nu respectă faptul că sunt chemat, numit și uns. Hei, acești oameni nici nu
te cunosc. Eu te cunosc. Prin urmare, ar trebui să mi se acorde privilegii speciale. Nu ar trebui să aștept
până mă maturizez și să dezvolt caracterul pentru a obține tot ceea ce îmi doresc — sunt copilul unui
rege! Ar trebui să pot doar să-l numesc și să-l revendic. Am cheile Regatului. Pot să numesc ceea ce
vreau să existe. M-am gândit că tot ce trebuie. este să spui Cuvântul, nu?” Dar știi care este răspunsul lui
Dumnezeu la tot acel egoism și carne? "Nu,...eu...NU...CRED...ASA!!!"
Pentru că ești uns 55
Să ne uităm la întrebarea psalmistului în pasaj și să abordăm fiecare punct, unul câte unul.
„De ce” al Unsului

Împărații pământului s-au așezat și conducătorii se sfătuiesc împreună (conspirând împreună), împotriva
Domnului și împotriva unsului Său. Psalmii 2:2
„Împotriva Domnului” Păcatul cel mai predominant al întregii omeniri este păcatul egoismului...
idolatriza de sine (idolatria de sine). Egoismul este simbolul motivațiilor și comportamentului păcătos
satanic, demonic și rebel. Observând puterea și măreția Dumnezeului Atotputernic, Satana a devenit
gelos pe slava Domnului. Satana a căutat să provoace o revoltă în Rai. Gelozia este manifestarea
nesiguranței și a nemulțumirii față de chemarea și stima de sine. Când nu-ți cunoști scopul, devii
nemulțumit și de multe ori devii invidios pe succesul altuia. Gelozia și invidia amară sunt cauza principală
a spiritului competiției. Acest spirit îi afectează în prezent pe mulți din conducerea bisericii și pe cei care
aspiră la poziții de conducere. Toată lumea vrea să fie numărul unu, câinele de top, capul, bărbatul sau
femeia la cerere.
Deci, în dorința noastră de a fi numărul unu, râvnim, poftim și concuram pentru poziția, statutul sau
posesiunile altuia. „De ce” facem asta? Pentru că vrem ca toată lumea să ne privească, să ne placă, să ne
admire, să ne respecte, să ne închine. Înainte să ne dăm seama, ne-am îmbătat de ambiție egoistă și, ca
Satana, de motivele noastre ascunse de
56 De ce?
inima devine atitudinea răzvrătirii împotriva cui și a ceea ce ne-a chemat Dumnezeu să fim și să facem.
Dacă nu ne venim în fire și nu ne pocăim, vom fi inevitabil înșelați și copleșiți de pofta de putere,
prestigiu, poziție și posesiuni. Motivul și mărturisirea inimilor noastre nu mai aspiră să-L iubim pe
Domnul din toată inima, sufletul, puterea și mintea. Mărturisirea și atitudinea inimii noastre reflectă
sentimentul lui Satan: „Mă voi înălța deasupra tronului lui Dumnezeu, deasupra tronului soțului meu,
deasupra tronului angajatorului sau supraveghetorului meu. Biserica mea va fi mai mare decât biserica
baptistă în jos. pe stradă. Voi fi mai popular și mai mare decât celălalt evanghelist TV. Voi... Eu, eu, eu,
mă voi înălța."
Pentru că nu ai fost suficient de răbdător pentru a aștepta timpul lui Dumnezeu (chiar dacă ai fost
chemat, trebuie să aștepți până când ești trimis), te-ai aliniat cu conducătorii răi ai zilei și te-ai sfătuit
împotriva Domnului. "DE CE?" Egoism!
„ȘI ÎMPOTRIVA UNSULUI SĂU”. Este fără excepție, absolut necesar ca unsul să sufere. În momentul în
care începi să accepți și să înțelegi acest lucru, vei începe să te bucuri de necaz. Știu că acest lucru nu se
potrivește cu mult din ceea ce am fost învățați cu referire la victoria noastră în Hristos. Avem biruință în
Hristos, dar trebuie să înțelegem că trebuie să existe o luptă pentru a obține o victorie. Nu există victorie
fără război. De asemenea, trebuie să știți că, așa cum Dumnezeu a promis că ne va asigura toate
nevoileAducând la bogățiile Sale în slavă, El ne-a promis și încercări și
necazuri în această viață. Necazurile și încercările servesc, cu ajutorul Duhului Sfânt, unui scop divin.
Scopul este moartea. Moarte? Așa e, mă refer la moarte — moartea cărnii.
Dacă ai de gând să mergi în ungerea și prezența lui Dumnezeu, trebuie să fii mort pentru tine însuți.
Pentru a fi viu pentru Hristos, trebuie mai întâi să te predai lucrării de sfințire a Duhului Sfânt și să mori
în fața faptelor cărnii. "De ce?" Pentru ca niciun trup să nu se laude înaintea Lui. Înainte ca un bărbat sau
o femeie să fie mort pentru sine, ei sunt ocupați și consumați de sine și de modul în care își pot face
plăcere. Ei iau o decizie conștientă de a merge în propria lor înțelegere, în loc să-L recunoască pe
Domnul și să fie îndrumați de înțelepciunea Sa.
supunere + suferință + ascultare + laudă = ungere
Și Samuel a zis: „Oare are Domnul o mare plăcere în arderile de tot și jertfele, ca să asculte de glasul
Domnului? Iată, a asculta este mai bun decât jertfele și a asculta decât grăsimea berbecilor. Căci
răzvrătirea este ca păcatul de vrăjitorie și încăpățânare este ca nelegiuirea și idolatrie.Pentru că ai
respins cuvântul Domnului, și El te-a lepădat de la a fi Împărat.
1 Samuel 15:22-23
La fel ca regele Saul, creștinii egoiști sunt vrăjitoare carismatice. Ei se răzvrătesc împotriva supunerii
totale domniei lui Hristos Isus (unsul). La fel ca regele Saul, creștinii egoiști, carnali și liderii creștini sunt
idolatri ai sinelui. Ei insistă cu încăpățânare să facă lucrurile în felul lor, în locul lui Dumnezeu. Oameni
egoisti
58 De ce?
(auto-idolatrii) uneori sunt un zeu pentru ei înșiși. La fel ca regele Saul și Samson judecătorul, ei se vor
trezi într-o zi și vor descoperi că slava (ungerea) a dispărut (adică, dacă au fost vreodată unși în primul
rând).
Oamenii unși sunt la mare căutare de către cei care au nevoie de atingerea lui Dumnezeu în viața lor.
Deoarece oamenii unși au capacitatea de a extrage din resursele puterii făcătoare de minuni a lui
Dumnezeu în timpul unei nevoi disperate, oamenii au tendința de a se închina și de a face idoli din ei.
Dar Dumnezeu spune că El nu împărtășește gloria Lui cu nimeni. Dumnezeu este un Dumnezeu gelos.
Dumnezeu nu va revărsa Duhul Său Sfânt asupra unui creștin egoist, care este absorbit de ambiție
egoistă, care încearcă să construiască o împărăție în detrimentul folosirii ungerii lui Dumnezeu. Multe
slujiri încearcă să-și construiască propria împărăție personală, în timp ce raționalizează că ei construiesc
Biserica lui Dumnezeu. Diavolul este un mincinos și adevărul nu este în el.
„De ce” sunt persecutați unșii? Oamenii unși sunt oameni liberi. Cuvântul lui Dumnezeu spune unde este
Duhul Domnului acolo este libertate. (2 Cor. 3:17) Conducerea răutăcioasă și oamenii încăpățânați,
calmiți, care au luat sfaturi împotriva Domnului, nu le plac oamenii liberi, pentru că oamenii liberi nu pot
fi controlați.
Oamenii unși sunt plini de Duhul Sfânt. Viața în Duhul Sfânt este neprihănire, pace și bucurie. Oamenii
unși sunt oameni care au fost împovărați de crucea Calvarului și nu mai sunt legați de păcatele și
stânjenile vechilor stiluri de viață.
Bărbații și femeile unși ai lui Dumnezeu știu asta
din cauza sângelui prețios vărsat de Isus Hristos, ei au dreptate față de Tatăl. Când se gândesc la
bunătatea lui Isus și la tot ceea ce El a făcut pentru ei, chiar sufletul lor strigă aleluia! Ei încep să-L laude
pe Dumnezeu cu zel și pasiune nestăpânită. Aceasta, frații și surorile mele, este ceea ce vă dă bucurie
nespusă și plină de slavă, prezența unsă a Duhului Sfânt.
Oamenii care controlează (cum ar fi acei conducători care au vrut să-i împiedice pe oameni să-l laude pe
Isus) consideră că acest tip de laudă extatică este foarte iritant și irațional. Ei vor să fii compus și demn în
orice moment. "De ce?" Pentru că, în loc să-l laude și să-l închine pe Isus, ei, fără să știe (și unii cu bună
știință) doresc să-i lăudați – mărețul „Doctor Unul și Așa” și minunata „Mama care-dun-o”. Dar din nou,
diavolul este un mincinos!
Păgânii declară: „Să le rupem legăturile și să le aruncăm de la noi funiile lor”.
Cuvântul „benzi” înseamnă lanțuri și corzi sau cătușe atașate în jurul picioarelor pentru a restricționa
mișcarea. Psalmistul semnifică unitatea în ilustrație. Poporul uns al lui Dumnezeu se găsește adesea în
conflict cu cei care au agende personale care sunt contrare voinței lui Dumnezeu. Persecuția este un
produs secundar obligatoriu al ființei unse de Dumnezeu. Ai crede că, din moment ce motivațiile și
intențiile tale sunt doar de a face voia lui Dumnezeu și de a sluji poporului lui Dumnezeu, toată lumea, în
special așa-zișii oameni creștini, te-ar iubi și te-ar aprecia atât de mult. Nu asa. Întrebarea
atotcuprinzătoare vine la
60 De ce?
minte, "De ce" nu?
Ungerea lui Dumnezeu are capacitatea înnăscută și minunată de a înmuia inimile dure, de a rupe
gâturile înțepenite, de a zdrobi mândria și de a dărâma zidurile ceartă și dezbinare. Acest lucru va aduce
inevitabil bărbați și femei sincere la pocăință. O inimă pocăită este moale și blândă. Inimile blânde sunt
receptive la reconciliere. Reconcilierea este tel semnul distinctiv al iubirii. Iubirea și iertarea sunt piatra
de temelie și temelia care construiesc. Deci de ce caută păgânii să dezbine poporul lui Dumnezeu? Mai
simplu spus, ca să nu fie nici ungere. Nimic nu poate să se ofilească și să se usuce izvorul proaspăt al
ungerii Duhului mai repede decât cearta, dezbinarea (două viziuni diferite) și discordia. Biblia spune:
„Domnul urăște șase lucruri și al șaptelea este o urâciune”, al șaptelea lucru fiind cei care seamănă
discordie între frați (sfinții lui Dumnezeu). Dar când ajungem într-un acord, căutând voia lui Dumnezeu,
El se va manifesta întotdeauna, aproape fără excepție.
Și când ziua Cincizecimii a sosit deplin, toți erau împreună într-un singur loc.
Și deodată s-a auzit din cer un zgomot ca de vânt puternic, și a umplut toată casa în care stăteau ei.
Și li s-au arătat limbi despicate ca de foc și s-au așezat peste fiecare dintre ei.
Și toți s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, așa cum le dădea Duhul să se
rostească. Fapte 2:1-4
Unitatea evoluează în jurul credincioșilor care caută adevărul
care se angajează să cunoască inima lui Hristos. Unitatea aduce puterea și ungerea Duhului.
Cel ce stă în ceruri va râde
Dumnezeu este mulțumit și obsedat de a fi glorificat și de a primi glorie din creația Sa. Mulți copii ai lui
Dumnezeu au fost copleșiți de nedumerire și sunt confuzi cu privire la „de ce” lucrurile rele par să se
întâmple mereu oamenilor buni. Dar răspunsul este simplu, prietene. Dumnezeu vrea să fie glorificat.
Deci, din când în când, s-ar putea să te trezești ispitit și urmărit ca un fugar, căutat de diavol. Presiunea,
stresul și încordarea din viața ta te pot face să te simți ca o bucată de brânză pe o capcană pentru
șoareci, gata să fii mâncat de inamic. S-ar putea să vă faceți ideea că Dumnezeu vă folosește ca pe un
pion pe o tablă de șah, jocul numit viață, despre care nu aveți control și nu puteți câștiga.
Diavolul se mulțumește pentru că crede că ești de acord. Dar, Dumnezeu râde! "De ce?" Pentru că,
Dumnezeu știe deja că nu vă va permite să treceți prin nimic, sau să fiți supus la nimic, dincolo de
ungerea voastră. (1 Cor. 10:13) Dumnezeu îți dă capacitatea de a-l suporta. De aceea El râde și lasă
diavolul să aibă uneori la tine. Dumnezeu știe că ești credincios. Dumnezeu știe că este doar o chestiune
de timp până când Satana te împinge atât de departe, încât vei cădea imediat înapoi în poala bunătății și
a milei.
De ce bunătate și milă? Pentru că bunătatea și mila sunt parteneri de laudă. Ei depun mărturie și
62 De ce?
mărturie despre bunătatea lui Dumnezeu. Ele ne amintesc de faptul că, indiferent cât de grea ar fi lupta,
cât de grea este încercarea, putem avea siguranța că Dumnezeu Tatăl nu ne va părăsi niciodată. El nu ne
va părăsi niciodată. Bunătatea ne face încrezători să știm că, dacă vom rămâne nemișcați și îl vom
aștepta pe Dumnezeu, vom vedea în cele din urmă și inevitabil mântuirea Domnului. Bunătatea este
garanția lui Dumnezeu că vom obține acel „descoperire” masiv, necesar și întârziat.
Dar milă? Uneori, fiindcă suntem obosiți de luptă, copleșiți de grijile vieții sau pur și simplu din cauza
neascultării sau a faptelor moarte ale cărnii noastre, din când în când cedăm în fața ispitelor. Ne
supunem poftei cărnii. Am putea la fel de bine să fim sinceri în privința asta. Chiar dacă nu suntem doar
„păcătoși mântuiți prin har”, ratăm din când în când obiectivul. Într-adevăr, noi suntem neprihănirea lui
Dumnezeu în Hristos Isus și avem dreptate față de Tatăl. Cu toate acestea, uneori ne lipsește păcătuind
în carnea noastră, nu în spiritul nostru. În acele vremuri, mila intervine prin persoana și sângele lui Isus
Hristos. Mila pledează cazul nostru în fața Tatălui. Biblia spune că avem un avocat la Tatăl, că „dacă ne
mărturisim păcatele înaintea Lui, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de
orice nelegiuire”. (1 Ioan 1:9) Scriptura spune într-un alt loc că: „Deci acum nu este nicio condamnare
pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu umblă după trup, ci după Duhul”. (Romani 8:1)
Mercy spune: „Doamne, știu că a fost neascultător; știu că nu a făcut ceea ce i-ai spus, dar poți găsi în
inima ta să-i arăți doar puțină milă? La urma urmei, tati, el este copilul tău. și știi că te iubește cu
adevărat. În ceea ce privește fragilitatea lui umană, el încearcă să te supună și să te slujească, așa că
dacă ai vrea, și știu că datorită bunătății tale poți, te rog să-l ierți și să-i arăți milă? Nu doar oarecare
milă, sau orice milă, ci mila Ta.”
Mila lui Dumnezeu nu este ca orice fel de mila. Nu poți compara mila lui Dumnezeu cu mila omului
pentru că mila lui Dumnezeu nu se bazează pe condiția a ceea ce am făcut. Se bazează pe ceea ce a făcut
Dumnezeu prin sângele vărsat al lui Isus Hristos. Prin sângele lui Isus Hristos avem răscumpărarea
păcatelor noastre. Comportamentul nostru cu doi pantofi nu contează. Așa că acum, suntem cu
adevărat eliberați pentru că nu mai trebuie să ne facem grijifiind suficient de bun. Suntem acceptați și
iubiți de Tatăl. Acum asta e ceva de strigat!!!
Mila omului este un caz diferit. Mila omului se bazează pe capacitatea ta de a te mântui și de a-ți
schimba căile rele. Mila și iertarea lui Dumnezeu se bazează pe voința Sa de a te mântui și pe capacitatea
Sa de a te împuternici cu Duhul Său pentru a te transforma din căile tale rele. Omul este inconsecvent.
Dumnezeu este consecvent. Bărbatul este dornic. Dumnezeu este stabil. Omul este fulger și de cele mai
multe ori, neajutorat. Dumnezeu este minunat și tot timpul este capabil.
David a spus Domnului: „Când păcătuiesc, te rog, lasă-mă să cad în mâinile tale și nu în mâinile lui
64 De ce?
om. Căci omul este rău și crud, fără milă, dar Dumnezeu este iubitor și iertător, arătând milă celor ce
cheamă numele Lui.”
Dumnezeu știe că dacă El te poate pune în destule necazuri cu diavolul; suficientă nevoie și lipsă în
finanțele tale; ajunge sub presiunea potrivită; experimentați atât de multă durere; și treci prin suficient
stres și efort, El știe că vei striga după ajutor. „Mâna Domnului nu este scurtată, ca să nu poată mântui;
nici urechea Lui nu este grea, ca să nu audă”. (Isaia 59:1) Dumnezeu vrea să zidească în tine credincioșie.
Tatăl tău ceresc știe că, dacă El te poate duce până la capătul tău, în cele din urmă vei începe să nu te
mai sprijini de brațul cărnii tale. Vei începe să te încrezi sincer în El din toată inima ta și să nu te sprijini
pe propria ta înțelegere. Dar în toate căile tale vei începe cu adevărat să-L recunoști, nu numai ca
Mântuitor, ci și ca Domn. (Prov. 3:5-6)
Biserica în ansamblu trebuie să înțeleagă că este absolut imperativ să acceptăm adevărul scopului
suprem și universal al lui Dumnezeu pentru toți cei care invocă numele lui Isus. Trebuie să fim
conformați și transformați în imaginea expresă a lui Hristos; la fel cum Hristos a fost imaginea expresă a
Tatălui. (Evrei 1:3) Evrei spune că Isus a fost și este imaginea expresă a lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă
că Hristos a reprezentat persoana și mintea perfectă și completă a lui Dumnezeu Tatăl.
Scopul nostru final, ca cetățeni ai Împărăției lui Dumnezeu și ambasadori ai lui Hristos, este să fim
expresii perfecte și complete ale
persoana și puterea lui Isus Hristos. Trebuie să manifestăm voia lui Dumnezeu pe pământ așa cum este
în ceruri. A trecut cu mult ora în care acceptăm această realitate. Mandatul regatului este slujirea
reconcilierii; reconcilierea omului cu Dumnezeu. Mai întâi trebuie să murim după chipul nostru pentru a
fi transformați în chipul lui Hristos. Acesta este unul dintre multele, dacă nu motivul principal, pentru
care Dumnezeu ne permite să trecem prin încercări și ispite ale dușmanului. Am spus că El vă permite să
fiți ispitit de diavol, nu am spus că El inițiază ispitirea. Dacă nu ești ispitit de rău, de unde știi că poți
rezista răului? De asemenea, dacă nu ești tentat de inamic, ar putea foarte bine să însemne că te-ai
supus inamicului. Ispita, în sine, nu este păcat. Predarea ispitei este păcatul.
Când Îl reprezentăm cu adevărat pe Dumnezeu, Îi exprimăm voința și Îi manifestăm gloria. Acesta este
motivul pentru care Dumnezeu râde de încercările zadarnice ale satanei de a veni împotriva și a-și
distruge copiii. Diavolul devine emoționat când suntem în punctul de a renunța și de a ceda, gata să
aruncăm prosopul. Când suntem disperați, diavolul crede cu adevărat că vom înceta să mai încercăm să
trăim corect, să încetăm să ne rugăm și să nu mai încercăm să fim creștini și să ne retrăim.
Dar Dumnezeu râde

"De ce?" Dumnezeu știe că atunci când ajungem la capătul frânghiei, când ajungem la punctul cel mai
slab și devenim disperați, doar atunci ne echivoc, fără întrebări sau plângeri, ne bazăm absolut și avem
încredere în El. Încrede-te în El când te-ai rugat fiecare
66 De ce?
rugăciune știi cum. Încrede-te în El când ai citat fiecare verset pe care l-ai memorat vreodată. Aveți
încredere în El când ați făcut fiecare mărturisire plină de credință pe care o puteți aduna. Ai încredere în
El când ai făcut tot ce știi să faci și situația încă nu s-a schimbat sau nu pare să existe vindecare, mântuire
sau eliberare în vedere. Dumnezeu îți spune același lucru pe care El i-a spus marelui Apostol Pavel: „Nu-
ți face griji, fii fericit. Căci când ai făcut tot ce știi să faci, stai în picioare”. „Harul Meu îți este de ajuns,
căci puterea mea se desăvârșește în slăbiciune”. (2 Corinteni 12:9a)
Prin urmare, să luăm, ca bărbați și femei unși ai lui Dumnezeu, atitudinea lui Pavel: „De aceea, cu mare
bucurie mă voi lăuda cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să se odihnească asupra mea. , în
nevoi, în persecuții, în necazuri pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt puternic.” (2 Corinteni
12:9b-10)
Deci „de ce” mă bucur de necazuri, încercări și necazuri? Pentru ca cand ma slabesc, atunci ma ung!!!
6 Persistați și perseverați
Persistență-Ține-te tare de mărturisirea ta de credință
Să ne apropiem cu o inimă adevărată, cu deplina asigurare a credinței, având inimile stropite de o

conștiință rea și trupurile spălate cu apă curată.
Să ținem cu fermitate profesia de ocredința ta fără șovăire; căci credincios este cel ce a promis. Evrei
10:22-23
Frații și surorile mele, s-ar putea să treci prin iad chiar acum. Faptul este că trebuie să acceptați
realitatea că Dumnezeu Tatăl, Creatorul cerului și al pământului, încearcă să vă modeleze și să vă
transforme. Dumnezeu vrea să te transforme în ceea ce El a declarat ca scop pentru viața ta și în ceea ce
El a vorbit în Cuvântul Său scris. Cuvântul acesta este: ești mai mult decât un biruitor prin Isus Hristos
care te iubește. Tu ești neprihănirea lui Dumnezeu în Hristos Isus. Mai mare este Cel ce este în tine decât
cel care este în lume. Ai puterea de a călca peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea dușmanului.
Nicio armă creată împotriva ta nu va prospera. Tu chiar ești capul și nu coada, deasupra și nu dedesubt,
bogații și nu cei 67
68 De ce?
sărac.
Voi, frații și surorile mele, sunteți într-adevăr ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu că sunteți. Trebuie
să vă însușiți ceea ce spune Cuvântul că sunteți și ceea ce spune Cuvântul că aveți. Implică mai mult
decât „a crede și a primi!!!”
Trebuie să fii capabil să persiste și să mergi înainte în voia lui Dumnezeu pentru viața ta. Persistența ta
trebuie să continue chiar și atunci când totul pare să se destrame și când pare că nimic nu iese bine. Nu
te mai plânge. Învață să te ridici sub presiune. Pune în fața ta viziunea lui Dumnezeu ca pe un silex și
mergi cu viteză înainte cu planul lui Dumnezeu. Nu mă interesează de câte ori se sting luminile, nu mă
interesează de câte ori se sting apa și căldura. Nu mă interesează de câte ori se întârzie chiria. Nu-mi
pasă dacă nu ai mașină și trebuie să folosești autobuzul pentru a ajunge de la punctul „A” la punctul „B”.
Nu-mi pasă dacă trebuie să mănânci fasole roșie și orez trei zile pe săptămână doar pentru a supraviețui.
Uită de prostiile! Dacă Dumnezeu ți-a dat o viziune pentru ceva, trebuie să ȘTII că diavolul nu va sta cu
mâinile în brațe. Trebuie să te lupți cu diavolul pentru viziune, dinți și unghii de la picioare, la fiecare pas
al drumului. Este mai puțin intens să mergi pe drumul ușor, drumul încrederii în lucrurile și sistemele
acestei lumi. Este întotdeauna convenabil să-i suni pe mama și pe tati pentru a obține un împrumut sau
pentru a-ți compromite standardele și morala pentru o promovare la locul de muncă. Poate părea
justificat să deturnezi bani de la sfinții lui Dumnezeu pentru a-ți face biserica sau slujirea să crească. La
urma urmei, doar încerci să faci lucrarea Domnului și ei ți-o datorează.
Persista și perseverează 69
Să știți, frații și surorile mele, că lumea are un drum anume către succes. Calea celor răi este calea care
duce la distrugerea spirituală, morală și fizică.
Calea către adevăratul succes spiritual, moral, fizic și economic este drumul mai puțin parcurs. Este
drumul drept și îngust. Pentru a crește cu adevărat, trebuie mai întâi să scazi. Înainte ca o sămânță să
înmugurească și să dea roade, trebuie mai întâi să cadă în pământ și să moară. Pentru a-ți câștiga viața,
trebuie mai întâi să o pierzi de dragul lui Hristos. Dacă vrei cu adevărat să-L cunoști pe Hristos în puterea
învierii Sale, trebuie să ai părtășie cu suferințele Sale. Trebuie să încetăm să fim dușmani ai crucii.
Trebuie să ne luăm crucea și să o purtăm zilnic. Mersul a fost întotdeauna dificil, așa că ne-am putea la
fel de bine să ne punem mințile să devină duri. Nu-L lăudați pe Dumnezeu doar când totul pare bine și
bine. Trebuie să începem să învățăm cum să strigăm către El în laudă, chiar și atunci când pare că trecem
prin iad.
Dumnezeu vrea să te ducă în punctul în care să devii la fel de credincios ca patriarhul Iov. Când oamenii
unși sunt sub presiune, ei spun ca Iov: „Chiar dacă El mă va ucide, îl voi lăuda”. El vrea să fii diferit de
copiii lui Israel, care doar murmurau și s-au plâns când i-a scos din robia egiptene. Dumnezeu știe că ești
uns, iar oamenii unși au calitățile lui Moise, Pavel, Ștefan și Isus. Ei sunt credincioși, indiferent de
suferințe, până la moarte. În aceasta, Dumnezeu este mult preaslăvit.
Fiul manifestat prin suferință
70 De ce?
Matei 3:17 spune: „Tu ești fiul meu și astăzi te-am născut”. Nu spun că suferința face pe cineva fiu. Sunt
un fiu al lui Dumnezeu pentru că l-am crezut și l-am primit pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor și Domn.
(Ioan 1:12) Dar există ceva în suferință care face evidentă calitatea ta de fiu. Există ceva în suferință care
va aduce glorie vieții tale. Apostolul Pavel a spus că s-a lăudat în necazuri. Există ceva în suferință care
construiește determinarea în viața ta. Este determinarea care spune: „Nu-mi pasă ce simți tu pentru
mine, ce crezi despre mine sau chiar cine mă privește. Când simt nevoia sau îndemnul, Îl voi lăuda pe
Domnul. vreau să fiu liniștită, calmă și controlată, dar oricum îl voi binecuvânta. Am trecut prin prea
multe pentru a lăsa pe cineva să mă lege sau să mă împiedice să-L laude pe Dumnezeu. Domnul m-a
eliberat și m-a ajutat și pe mine. multe situații insuportabile. A trebuit să vărs prea multe lacrimi de
durere și durere pentru a lăsa pe cineva să mă oprească să-i dau lui Dumnezeu lauda și cinstea carese
datorează numai Lui. Situația mea era atât de rea încât numai Dumnezeu m-ar fi putut scoate afară.”
Dumnezeu spune: „Tu ești copilul meu și acum este timpul să arăți și să spui. O să te înviez. O să te scot
din situația ta asuprită. O să te eliberez, eu' O să te scot afară. Au spus că nu vei fi niciodată nimic, dar te
voi ridica." Dumnezeu spune: „Tot haosul, problemele nerezolvate și situațiile inexplicabile vor începe să
aibă sens. Toate acestea. Trebuia să treci prin asta ca să suferi suficient ca să mori”. După moarte
proces, Dumnezeu va spune: „Te voi aduce într-un loc de înviere. Vei fi tu, dar nu vei fi tu. Vei avea o
nouă minte și o nouă atitudine. Voi putea să-mi înțeleg relațiile și funcționarea. Veți înțelege și veți
înțelege clar scopul meu pentru viața și slujirea voastră. În curând veți avea viziunea de a vedea clar și
obiectiv voința mea în viața voastră."
Dumnezeu vrea să te aducă în punctul în care nu vei fi doar puternic când vor veni necazurile, ci și stabil.
El vrea să nu-ți mai faci griji tot timpul cu privire la rezultatul lucrurilor. Data viitoare când se întâmplă
ceva devastator în viața ta, nu trebuie să te superi. Ar trebui să spui: „Am mai trecut prin asta înainte.
Am fost singură înainte, a trebuit să plâng înainte, am suferit înainte. A trebuit să mă străduiesc înainte
și am aflat că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care Îl iubesc pe Domnul și sunt
chemați conform planului Său. Voi sta aici și voi aștepta să văd cum mă scoate Dumnezeu. Nu știu când
va veni descoperirea sau de unde va veni, dar știu că va veni. Pe cine va folosi Dumnezeu, s-ar putea să
nu știu. De unde va veni cecul, s-ar putea să nu știu. Prin cine îmi va da Dumnezeu favoare, s-ar putea să
nu fiu sigur. Există un lucru Pot fi sigur și asta este: dacă pot doar să aștept pe Domnul, El mă va scoate
învingător. Dacă El trebuie să mute un munte, să facă o minune sau să creeze o minune, am credință și
încredere că Dumnezeu o va face; adică dacă voi continua să stăruiesc, să fiu statornic, neclintit și să
abund mereu în lucrarea și voia Domnului, voi ieși... și voi veni
72 De ce?
afară strălucind. El, spre slava și onoarea Sa, mă va aduce prin ea, iar eu voi continua să-L laud prin
toate.”
Perseverenţă
Prea iubiților, să nu credeți că este ciudat în ceea ce privește încercarea de foc care este să vă încerce, ca
și cum vi s-ar întâmpla ceva ciudat: dar bucurați-vă, pentru că sunteți părtași la suferințele lui Hristos;
pentru ca, când slava Lui se va descoperi, și voi să vă veseli cu o mare bucurie.
Dacă vi se ocară numele lui Hristos, fericiți sunteți; căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu se odihnește
peste voi... 1 Petru 4:12-14c
David a pus întrebarea: „De ce se opun împărații pământului împotriva unsului lui Dumnezeu?” După
cum am aflat, este necesar ca unsul să sufere. Când începi să înțelegi acest principiu al Împărăției, te va
face să te bucuri de necazuri.
Există o rădăcină care produce un agent de îmbălsămare pe care Biblia îl numește smirnă. Smirna a fost
unul dintre ingredientele majore folosite de preot și de profeți pentru a unge și a hirotoni oameni, locuri
și lucruri care au fost puse deoparte pentru slujba sfântă a Domnului. Smirna este o substanță
parfumată. Crește dintr-un mic arbust asemănător unui băț. La suprafață, nu este nimic spectaculos. Nu
este atrăgător de privit. Este doar un arbust asemănător rădăcinii. De asemenea, smirna este foarte
amar la gust. Dar dacă îl aruncați pe pământ și îl zdrobiți, emană un parfum minunat, minunat și ceresc.
Cu cât îl zdrobiți mai mult, apăsați pe el, îl învinețiți și îl bateți, cu atât
mai minunat și încântător este mirosul care emană. Cu cât devine mai bătut, învinețit și călcat, cu atât
eliberarea este mai puternică. Nu este nimic încântător pentru ochi. Este o rădăcină spartă, dar cu
siguranță miroase bine. Dumnezeu le spune în această oră slujitorilor Săi: „Dacă am de gând să te
folosesc pentru a-mi arăta gloria și puterea mea, va trebui să te zdrobesc pentru a scoate parfumul meu
(ungerea) din tine. Încrede-mă. în zdrobire pentru că atunci când zdrobirea se va termina cu totul, va
aduce la îndeplinire scopul meu. O să aduc moartea, ca să pot aduce viață. O să te fac atât de aromat
încât ori de câte ori intri într-un oamenii din cameră vor ști că tocmai au întâlnit prezența Dumnezeului
Atotputernic”.
Dumnezeu dorește să fii umplut și să curgi cu ungerea Sa atât de mult încât să te poată trimite în locurile
împuțite ale acestei lumi. Când intri în aceste locuri, vei aduce viață care curge din parfumul prezenței lui
Dumnezeu.
Lazăr este un exemplu al acestui principiu. Era mort. Surorile lui Lazăr au spus: „Doamne, acum
miroase!” Isus și-a luat timpul să vadă despre prietenul Său Lazăr. Surorile au crezut că sosirea lui Isus a
fost prea târziu. Ei, ca și noi, nu învățaseră încă cum să se încreadă în Dumnezeu în așteptare. Dar când
aroma ungerii lui Isus a lovit cimitirul, puterea lui Heste ungerea a adus viață acolo unde a fost moarte.
Dacă Isus nu l-ar fi numit în mod special pe Lazăr, toată lumea ar fi înviat. Cuvântul și Duhul lui
Dumnezeu forțează viața să existe. Dumnezeu spune: „O să te îndulcesc, așa că atunci când intri în
74 De ce?
parfum al prezenței Mele, vei umple întreaga atmosferă. Va lumina locul pentru că ai intrat.”
Dacă vrei să fii uns, trebuie să fii zdrobit. Dacă vrei să fii uns, va trebui să treci prin unele lucruri. Ai trecut
prin ceva? Dacă vrei cu adevărat să fii binecuvântat de ungere, lasă pe cineva care a trecut prin ceva să
predice, să învețe sau să cânte. Dacă ești printre toți cei care spun aleluia doar pentru a spune aleluia,
pentru că un bărbat sau o femeie a lui Dumnezeu predică, nu ai nicio aromă. Voi toți care ați fost bătuți,
bătuți, zdruncinați, zdrobiți, lepădați și ostracizați, aveți un parfum care iese din voi mai dulce decât
mierea din fagure. Este mai bun decât Trandafirul lui Sharon, pentru Dumnezeu, un miros plăcut în nări.
Și cu cât ești mai suferit, cu atât vei deveni mai uns.
Fii statornic
De aceea, preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, abundeți mereu în lucrarea Domnului, pentru că știți că
munca voastră nu este zadarnică în Domnul.
1 Corinteni 15:58
7 Mergi înainte!
Iar ei fiind eliberați, s-au dus la ceata lor și au spus tot ce le-au spus preotul cel mai mare și bătrânii. Iar
când au auzit acestea, și-au ridicat glasul la Dumnezeu într-un fel și au zis: Doamne, Tu ești Dumnezeu,
Cel ce ai făcut cerul, pământul și marea și tot ce este în ei; care, prin gura lui slujitorul tău David a spus:
„De ce se mânie neamurile și poporul își închipuie lucruri deșarte?
„Împărății pământului s-au ridicat și conducătorii s-au adunat împotriva Domnului și împotriva
Hristosului Său.
Căci, cu adevărat, împotriva sfântului tău copil Isus, pe care l-ai uns, s-au adunat atât Irod, cât și Ponțiu
Pilat, cu neamurile și poporul lui Israel,
Căci să faci tot ce mâna ta și sfatul tău au hotărât mai înainte să se facă. Și acum, Doamne, iată
amenințările lor și dă-le slujitorilor Tăi ca, cu toată îndrăzneala, să spună cuvântul Tău,
Întinde-ți mâna pentru a vindeca; și să se facă semne și minuni prin numele sfântului tău copil Isus.
Și după ce s-au rugat, locul unde erau adunați s-a zguduit; și toți au fost umpluți de Duh Sfânt și au rostit
cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
Fapte 4:23-31
Petru și Ioan fuseseră în închisoare pentru predicarea 75
76 De ce?
Evanghelia și vindecarea unui șchiop în numele lui Isus. Biblia spune că Dumnezeu a fost mult preaslăvit
în inimile oamenilor ca rezultat al miracolului pe care Domnul la săvârșit prin Petru și Ioan. Conducătorii
orașului au căutat să-i pedepsească pe apostoli pentru că predicau în numele lui Isus, dar Dumnezeu
trecuse și făcuse o minune în numele lor, acordându-le eliberarea.
Acum știți cum este când Biserica este persecutată. Ei vin la serviciul de părtășie comportându-se foarte
amuzant! Așa că fratele Petru și-a spus: „Mai bine primesc un mesaj bun pentru această slujbă. Lasă-mă
să trag ceva aici din cartea Psalmilor. Voi folosi pasajul când regele David era tot perplex și confuz,
întrebând pe Domnul, de ce să faci furia păgână?'"
Petru a început să le predice acest mesaj despre Dumnezeu și scop. Petru și Ioan încă mai aveau
amprentele lanțurilor pe încheietură, fuseseră în închisoare toată noaptea și, probabil, nu mai aveau
mâncare sau apă. Aici a fost o șansă de a fi cu adevărat apăsat și descurajat. În schimb, Petru, fostul
„animal de companie al profesorului” a început să le predice despre scop. El a început (și parafrazez):
„Știți, oameni buni, tocmai am avut o experiență minunată a Duhului lui Dumnezeu în timp ce
petreceam (sărbătorim) la festivalul Rusaliilor și, așa cum era de așteptat, am avut o mică problemă cu
legea pentru bruiaj ( cântând și lăudând) prea tare, prea tare și prea puternic. Am experimentat o
încercare care ne-a provocat puțină durere și disconfort, dar îl vei vedea pe Dumnezeu
Du-te mai departe! 77
întoarce-l și fă-l să funcționeze spre binele tău.”
Oamenii îl ascultau pe Petru predicând. Petru era entuziasmat, vorbindu-le despre scopul lui Dumnezeu.
Petru a continuat: „Fraților, dacă doar urmăriți scopul lui Dumnezeu, Dumnezeu vă va binecuvânta cu un
destin divin. Dumnezeu vă va arăta cum să ieșiți din asta. El vă va dezvălui cum să fiți eliberat”. Biblia
spune că atunci când au auzit Cuvântul, dintr-o dată au început să creadă ceea ce a spus Dumnezeu
despre ei. Lasă-mă să spun asta, trebuie să crezi că ai ieșit din dilemă. Trebuie să crezi că ieși din
încercare și test cu un punctaj de trecere și perfect.
Știți ce s-a întâmplat când Petru a reușit să predice despre scopul lui Dumnezeu în viețile lor și să
răspundă la „ce” lor? si "de ce?" Biblia spune că s-au adunat și s-au rugat. S-au rugat și s-au rugat și s-au
rugat. S-au rugat până când toată casa a fost zguduită. S-au rugat untdacă podeaua a început să
tremure. S-au rugat până când temelia a început să tremure.
Când te rogi pentru eliberarea lui Dumnezeu, nu poți să te rogi mici rugăciuni drăguțe și sofisticate. Când
te afli într-o situație disperată și urgentă, o rugăciune educativă, intelectuală și demnă nu te va tăia.
Când ești cu adevărat în necaz, nu ai timp pentru acele tipuri de rugăciuni superficiale, drăguțe,
impresionante și cu sunet intelectual, cum ar fi: „O, Tată veșnic, Conducător al universului, EU SUNT cel
ce EU SUNT” al Israelului, Mângâierea, Nadejdea lumii, Cel Puternic. Vin la harul tău de bun augur,
78 De ce?
prin vălul sfâşiat care era rupt în templu. Îmi pun detaliile în fața abilităților tale, pentru că prin
necesitate sunt în stare să-ți determin măreția preeminentă preexistentă și îți pun în fața dorințele celei
mai fragile inimi, știind că ești mereu atent la rugăciunile sfinților tăi. O, Prea milostiv..." Dumnezeu
spune: "Taci din gură la mizeria aia nesinceră și falsă!" Când ai nevoie reală de ajutor, nu mai ai timp
pentru toate prostiile alea. Ceea ce ai nevoie este un "Ajutor" disperat. Doamne, te rog, ajută-mă
acum!!” Acea prostie poate fi în regulă pentru un predicator înapoiat care încearcă să impresioneze o
grămadă de oameni religioși, dar când ai probleme serioase, împovărat de o nevoie serioasă, trebuie să
te rogi până treci dincolo de limita cărnii tale. Trebuie să te rogi până când voința ta începe să se alinieze
cu voința Lui, până când gândurile tale devin gândurile lui Dumnezeu și căile tale devin căile Lui.
Uneori ne confruntăm cu probleme și situații atât de complexe încât de multe ori depășesc capacitatea
noastră de a înțelege și de a înțelege. Tocmai de aceea, Apostolul Pavel a spus în capitolul al optulea și
versetul douăzeci și șase, din epistola Romanilor, că „Duhul ajută și neputințele noastre, căci nu știm
pentru ce să ne rugăm cum trebuie, ci Duhul însuși face mijlocirea pentru noi cu gemete care nu pot fi
rostite”. Prin infirmități, Pavel înțelege slăbiciunea umană care indică incapacitatea de a produce
rezultatele dorite sau de a îndeplini nevoia necesară. Notarea pentru infirmități din Biblia de studiu
Ryrie, așa cum se referă la Romani 8:26, spune că acestea
anumite infirmități sunt „incapacitatea noastră de a ne ruga în mod inteligent despre „anumite”
situații”.
Indiferent de cât de bine cunoști Cuvântul și indiferent de cât de prolific ești în rugăciune și în citarea
Cuvântului, trebuie să știi că va veni un timp când nu vei ști de ce ai nevoie pentru a rectifica. o situaţie
conformă cu voia lui Dumnezeu. Ca sfinți ai lui Dumnezeu, dacă suntem serioși să ne supunem și să
ascultăm de voința lui Dumnezeu pentru viețile noastre, trebuie să avem încredere totală în Duhul Sfânt
pentru a ne îndruma în toate treburile noastre zilnice, „pentru că El (Duhul) face mijlocire pentru sfinţi
după voia lui Dumnezeu”. (Romani 8:27c)
S-au rugat și locul în care erau adunați a început să se cutremure. Dumnezeu i-a umplut cu Duhul Sfânt și
au început să rostească Cuvântul cu îndrăzneală. Aderarea de bază la doctrina „Cuvântul credinței”, spre
deosebire de toți cei care au condamnat, este un principiu biblic adevărat și autentic. Cu toate acestea,
nu poți pur și simplu să rostești Cuvântul din trup și să te aștepți ca el să lucreze voia lui Dumnezeu
pentru viața ta. Trebuie să fii, fără excepție, condus de Duhul în tot ceea ce faci în Dumnezeu. Biblia
spune că „numai litera ucide, dar Duhul dă viață”. (2 Cor. 3:6) Asta este cea mai mare parte a Noului
Testament, literele. Cuvântul și Duhul trebuie să fie întotdeauna unul împreună, nu unul fără celălalt. Cei
doi trebuie să fie de acord.
Când ucenicii s-au rugat, au fost umpluți de Duhul lui Dumnezeu. „Ei bine”, ați putea spune, „am fost
deja botezat cu Duhul lui
80 De ce?
Doamne, am fost deja plin, chiar vorbesc în limbi noi!” Așa poate fi, dar ești acum plin de Duhul Său, de
puterea și slava Lui? Știu că s-ar putea să fi fost botezat și umplut cu Duhul cu ani în urmă. când ai fost
mântuit prima dată, dar ești plin acum? Dacă nu, El te va umple din nou. Tuturor și tuturor celor care se
deschid față de El, Dumnezeu le spune: „Le voi umple.” Tuturor celor care spun „Eu” mi-e sete!"
Dumnezeu spune: "Le voi umple." Oricine al cărui strigăt este: "Doamne, tânjesc după prezența ta",
Dumnezeu spune: "Te voi umple." Dumnezeu vrea să te umple până când vei tine fii îndrăzneț, până
când oamenii timizi devin îndrăzneți, cei nervoși devin îndrăzneți și cei speriați devin îndrăzneți.
Dumnezeu spune: „O să te umplu până vei merge să spui despre harul și bunătatea Domnului”.
Spune Cuvântul
Trebuie să rostești Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală, nu cu sentimentele, problemele sau situațiile
tale. Trebuie să vă gândiți la promisiunea lui Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu și să începeți să rostiți
Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. Nu trebuie să lăsăm circumstanțele și situațiile externe să ne
dicteze sentimentele, comportamentul și mentalitatea. Nu mai crede ce spune omul și începe să crezi ce
spune Cuvântul lui Dumnezeu. Ce spune Cuvântul?
Cuvântul lui Dumnezeu declară: „Dumnezeul Meu îmi va aproviziona toate nevoile conform Luibogățiile
lui în slavă prin Hristos Isus... Domnul este păstorul meu și nu voi lipsi... Prin rănile Lui sunt vindecat...
Dacă cineva este în Hristos, este o făptură nouă, lucrurile vechi au trecut, toate lucrurile au devenit noi...
Pământul este Domnul și plinătatea
ea și cei ce locuiesc în ea." Spune Cuvântul, rostește Cuvântul! Dacă Cuvântul a spus că vei avea orice vei
spune, atunci vei avea orice vei spune. Vă îndrăznesc să o spuneți. DOMNUL este viața mea și viața mea
mântuire: de cine să mă tem? Domnul este puterea vieții mele; de cine mă voi teme? Când cei răi, chiar
dușmanii mei și dușmanii mei, au venit peste mine ca să-mi mănânce carnea, s-au poticnit și au căzut.
Deși o oaste a tăbărât împotriva mea, inima mea nu se va teme... Deși se vor ridica războaie împotriva
mea, în aceasta voi fi încrezător. Un lucru am dorit de la DOMNUL, pe care îl voi căuta, ca să locuiesc în
Casa DOMNULUI în toate zilele vieții mele, să văd frumusețea Domnului și să cercetez în templul Lui.
Căci în vremea necazului mă va ascunde în cortul său; în locul ascuns al cortului Său, mă va ascunde;
pune-mă pe o stâncă. Și acum capul meu se va înălța deasupra dușmanilor mei din jurul meu; de aceea
voi aduce în cortul Lui jertfe de bucurie; Cântați, da, voi cânta laude Domnului. Ascultă, DOAMNE, când
strig cu glasul meu; ai milă și de mine și răspunde-mi. Când ai zis: Căutați Fața Mea; inima mea ți-a spus:
„Îți voi căuta Fața”.
Evident, dacă ai citit această carte până în acest moment, ai probleme în viața ta pentru care ai căutat
răspunsuri. Mă rog ca ceea ce s-a spus în aceste pagini să fie folosit de Duhul lui Dumnezeu pentru a vă
oferi înțelegere și pace despre cursul actual al vieții voastre. Dacă nu ai pace, mă rog ca din cauza a ceea
ce ai citit, să te simți liber să faci cereri și să ceri Domnului răspunsuri pentru tine.
82 De ce?
situatie. Dumnezeu ne-a dat toate scopurile și rațiunea propriei noastre vieți individuale. Suntem cu
adevărat un popor al destinului. Trebuie să-ți urmărești destinul prin voința și harul lui Dumnezeu. Dar
înțelege și știi cu siguranță că destinul tău are un preț. Nu este fără costuri. Care este costul? Te costă
totul. Închei cu cuvintele unui mare înțelept:
„Dacă vrei un lucru destul de rău ca să ieși și să lupți pentru el, să lucrezi zi și noapte pentru el, să
renunți la timpul tău, la liniște și să dormi pentru el. Dacă tot ceea ce visezi și planuri este despre asta.
Dacă viața pare inutilă și lipsită de valoare fără ea. Dacă ai transpira cu plăcere pentru ea, îngrijorează-te
și plănuiește-o. Dacă îți pierzi toată teroarea opoziției pentru asta. Dacă ești dispus să mergi pur și
simplu după lucrul pe care îl dorești cu toată capacitatea și tenacitatea, credința, speranța și încrederea
și personalitatea severă. Dacă nici frigul, foametea, sărăcia, boala, nici durerea trupului sau a minții nu te
pot ține de lucrul pe care îl dorești. Dacă obținut și hotărât îl asediezi și îl asediezi , cu ajutorul lui
Dumnezeu, vei obține..."
DU-TE MAI DEPARTE!!

DeCE Pentru Ca Esti Uns

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DeCE Pentru Ca Esti Uns

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

De ce?

Pentru că ești uns

Tipărit în Statele Unite ale Americii

Copyright © 1994 de către T.D. Jakes

Tipărit în Statele Unite ale Americii

Editura Pneuma Life

2 Căutați și veți găsi.................................17

3 Universitatea lui Dumnezeu — Școala Duhului..........27

4 Scop — Metoda nebuniei..........35

5 Pentru că ești uns..................................53

7 Mergi înainte!................................................. ........75

L-ai așteptat pe Dumnezeu un răspuns?

Există probleme în viața ta rămase nerezolvate, întrebări fără răspuns? Ai 5

și apoi spune-mi și amintește-mi cum se va termina!!"

De ce întârzie binecuvântarea? De ce trebuie să aștept? De ce se înfurie păgânii? Dumnezeule mare!!!

Pentru că ești uns!

— De ce e lumină afară, tati?

— Pentru că soarele strălucește, fiule.

„De ce strălucește soarele?”

„Pentru că Dumnezeu a vrut ca soarele să strălucească”.

„De ce a vrut Dumnezeu să strălucească soarele?”

— Pentru că avem nevoie de lumina soarelui.

"De ce avem nevoie de lumina soarelui? De ce?"

„Pentru că lumina soarelui ne ajută să creștem”.

„De ce ne ajută să creștem?”

Având o perspectivă divină

2 Căutați și veți găsi

Credința în Dumnezeu, cheia rugăciunilor răspunse

Căutați și veți găsi 19

Căutați și veți găsi 21

Răbdare și așteptare pe Dumnezeu

Căutați și veți găsi 23

Necazurile lucrează răbdarea

Căutați și veți găsi 25

Răbdarea nu înseamnă doar „a aștepta pe Dumnezeu”. Răbdarea se bazează pe principiul scriptural al

3 Universitatea lui Dumnezeu — Școala Duhului

Orice profesor vă va spune că educația începe, nu cu prelegeri sau discursuri, ci cu interacțiunea cu

Universitatea lui Dumnezeu — Școala Spiritului 29

Peter, animalul de companie al Învățătorului (Maestrul Învățătorului).

Universitatea lui Dumnezeu — Școala Duhului 31

Universitatea lui Dumnezeu — Școala Spiritului 33

Peter era acolo.

4 Scop — Metoda către nebunie

Scopul — Metoda către nebunie 37

Declararea Sfârșitului de la Început

Amintește-ți asta, fixează-l în minte și ia-l la inimă. „Amintiți-vă de lucrurile anterioare,

Scopul — Metoda către nebunie 39

Construit pentru o locuință a lui Dumnezeu

Scopul — Metoda către nebunie 41

Viziunea (Revelația) și Scopul

Proverbele 29:18 (RSV)

Scopul — Metoda către nebunie 43

Scopul — Metoda către nebunie 45

Numirea acelor lucruri care nu sunt așa cum ar fi fost

Scopul — Metoda către nebunie 47

Știu ce probabil ai fi spus. Ceva de genul: „Doamne Doamne, știi unde

Scopul — Metoda către nebunie 49

Că nici un trup nu trebuie să se laude în ochii Lui

Fraților, gândiți-vă la ce erați când v-ați chemat.

Nu mulți dintre voi au fost înțelepți după standardele umane;

nu mulți erau influenți; nu mulţi erau de naştere nobilă.

Dumnezeu nu caută să-și manifeste gloria și

Scopul — Metoda către nebunie 51