19

Sesiunea 4. A-l întâlni pe Dumnezeu în vale

A. Introducere
Pot exista domenii din viata noastra în care simtim ca am esuat: ma tot lupt cu acelasi pacat.
În casnicia mea sunt multe tensiuni. Viata mea de rugaciune este haotica. În relatia mea de parinte cu
vreunul dintre copiii mei - daca as avea ocazia sa o iau de la început, as face lucrurile foarte diferit.
Exista un lucru pe care l-am facut cu mult timp în urma pentru care as vrea sa pot da timpul înapoi
ca sa nu îl fac. Exista o slabiciune cu care ma lupt în prezent si de care sunt foarte jenat.
Diferitele noastre defecte, lupte interioare si slabiciuni nu sunt doar probleme care trebuie
rezolvate sau pacate care trebuie dezradacinate. Ele sunt, de asemenea, tocmai situatiile în care
Dumnezeu doreste sa ne întalneasca. Asa cum a explicat odata Sfanta Tereza de Lisieux, Dumnezeu
nu doreste sa ne întalneasca pe varful unui munte imaginar al perfectiunii. El doreste sa ne
întalneasca acolo jos, în valea smereniei. Cu alte cuvinte, Dumnezeu doreste sa ne întalneasca nu în
acea stare în care am vrea sa fim într-o zi, ci asa cum suntem cu adevarat acum - cu numeroasele
noastre lipsuri, esecuri si pacate. În aceasta sesiune, vom vedea ca unul dintre cei mai importanti pasi
în cresterea în viata spirituala este pasul în jos, spre cunoasterea de sine, spre valea smereniei.

B. Reflectați
Discutati aceste întrebari în grup înainte de a viziona prezentarea video împreuna:
1. În 2Corinteni 12,7-10, Sfantul Paul descrie o anumita slabiciune cu care se lupta:
„Si, ca sa nu fiu umplut de îngamfare din cauza revelatiilor neobisnuite, mi-a fost dat un ghimpe
în trup, un înger al Satanei ca sa ma palmuiasca, asa încat sa nu ma umplu de îngamfare. De trei ori l-
am rugat pentru aceasta pe Domnul sa-l îndeparteze de la mine, dar El mi-a zis: «Îti este suficient
harul Meu, caci puterea Mea se împlineste în slabiciune». Asadar, ma voi lauda cu mai multa bucurie
în slabiciunile mele ca sa locuiasca în mine puterea lui Cristos. De aceea, ma bucur în slabiciuni, în
jigniri, în necazuri, în lipsuri, în persecutii, în stramtorari îndurate pentru Cristos, pentru ca atunci
cand sunt slab, atunci sunt puternic.”
a. De ce nu a înlaturat Dumnezeu imediat aceasta slabiciune a lui Paul, desi Paul i-a cerut-o?
Ce lectie a învatat Paul din acest lucru?
b. Sfantul Paul spune: „Cand sunt slab, atunci sunt puternic”. În ce fel suntem puternici atunci
cand suntem slabi?

C. Vizionați
Vizionati prezentarea video corespunzatoare sesiunii 2, împreuna cu grupul.

Ideile principale
Î. Valea smereniei
a. Dezordinea din viata noastra, greselile noastre, „mazgalelile” noastre
b. Dumnezeu doreste sa ne întalneasca în valea smereniei
c. Cele trei batalii din valea smereniei:
1. Autojustificarea
2. Bizuirea pe noi însine
3. Autocondamnarea
20 Cand te rogi

ÎÎ. Calea cea mica

a. Calea abandonarii
b. Calea încrederii
ÎÎÎ. Pr. Jacques Philippe: Calea cea mica
a. Acceptarea slabiciunii noastre
b. Cu cat acceptam mai mult „micimea” noastra, cu atat mai mult Dumnezeu vrea sa ne ajute
c. Autosuficienta ca forma de mandrie
d. Uneori refuzam iertarea lui Dumnezeu si refuzam sa ne iertam pe noi însine din cauza
mandriei
e. „Fericiti cei saraci în duh” (Matei 5,3)
f. Trebuie sa primim prezenta, harul, iubirea, milostivirea si iertarea lui Dumnezeu
ÎV. De ce nu ma pot schimba?
a. Ca sa crestem în smerenie
1. „Harul meu îti este de ajuns” (2Corinteni 12,9)
2. Smerenia intelectuala
3. Smerenia experientiala
b. Ca sa crestem în compasiune fata de ceilalti
c. Ca sa crestem în experimentarea iubirii lui Dumnezeu, care nu poate fi castigata – poate doar
sa fie primita.

D. Discutați
Pregatiti-va raspunsurile la aceste întrebari de acasa si discutati-le în cadrul grupului:
1. În ce fel învatatura Sfintei Tereza despre întalnirea cu Dumnezeu nu pe varful muntelui
perfectiunii, ci în valea smereniei, va schimba întelegerea modului în care sa cresteti în sfintenie?

2. Aceasta sesiune a analizat trei lucruri care ne împiedica sa ne întalnim cu Dumnezeu în valea
smereniei:
• autojustificarea - scuzarea comportamentului nostru, justificarea defectelor si a pacatelor
noastre
• bizuirea pe noi însine - încercarea de a ne depasi singuri slabiciunile, fara a dori sa
depindem atat de mult de Dumnezeu
• autocondamnarea - a fi rusinati si descurajati de multele noastre greseli
Cu care dintre aceste trei aspecte va luptati cel mai mult? De ce? Puteti face un lucru saptamana
aceasta pentru a depasi aceasta tendinta? Care?

CĂINȚA
„Acesta este eroismul: nu sa nu cadem niciodata, ci sa continuam sa ne
ridicam... Putem fi foarte fideli în parerea noastra de rau. Putem fi foarte fideli
în smerenia noastra. Putem fi foarte fideli în a recunoaste ca am gresit. Putem
fi foarte fideli în a spune: «As fi putut face mult mai bine». Cand ne caim din
toata inima, Dumnezeu ne spune: «Nici nu îmi amintesc ca s-a întamplat».”
(Maica Mary Francis PCC, A Time of Renewal)
 Sesiunea 4: A-l întalni pe Dumnezeu în vale 21

3. Sfanta Tereza a spus ca un verset biblic care sta la baza Caii ei mici este din Proverbe 9,4:
„Cel nepriceput sa vina la Mine!” Cum va încurajeaza acest verset?

4. În aceasta sesiune se vorbeste despre cei doi piloni ai Caii mici a Sfintei Tereza: abandonarea
si încrederea.
• Abandonarea înseamna acceptarea adevarului despre noi însine - saracia noastra,
slabiciunile si defectele noastre, nevoia noastra profunda de Dumnezeu.
• Încrederea înseamna sa ne bazam pe milostivirea lui Dumnezeu si pe harul Sau, pe faptul
ca El ne întalneste în slabiciunea noastra si poate sa ne duca spre înaltimi în viata
spirituala, varfuri pe care nu le-am putea atinge niciodata de unii singuri.
Ce este mai greu pentru voi, sa va recunoasteti greselile si sa va abandonati adevarului ca
sunteti slabi? Sau sa aveti încredere ca Dumnezeu tot va iubeste, în ciuda tuturor greselilor voastre,
si ca El chiar va poate vindeca de slabiciunile voastre?

5. Potrivit Sfintei Ecaterina de Siena, de ce uneori Dumnezeu ne lasa în slabiciunile noastre?

SĂ IUBIM MICIMEA NOASTRĂ

„Lui îi face placere cand ma vede iubindu-mi micimea.” (Sfanta Tereza)

E. Aplicare
În timp ce va rugati „Litania încrederii” de mai jos, observati care invocatie va provoaca sau va
încurajeaza cel mai mult. Întrebati-va de ce. Dedicati timp la a vorbi cu Dumnezeu despre aceasta
invocatie, întrebandu-l ce cauta sa va învete prin acele cuvinte din litanie.

ABANDONARE
„Cand Dumnezeu vede ca nu ne-am încredintat Lui, ca nu ne bazam cu adevarat
pe El, ca înca încercam sa controlam totul, sa ne planificam de unii singuri
vietile si sa nu depindem de El, atunci Dumnezeu respecta libertatea noastra si
ne lasa pe cont propriu. Dar cand ne poticnim, cadem si întelegem cat de mult
avem nevoie de ajutorul Lui, cat de mult trebuie El sa ne sustina în fiecare
moment – cand ne abandonăm înaintea adevarului privind cat de putin putem
face de unii singuri si cat de mult depindem cu adevarat de Dumnezeu pentru
toate – atunci Tatal nostru ceresc se va grabi întotdeauna sa ne ajute si ne va
ridica.” (Edward Sri, Când te rogi)

F. Rugăciunea de încheiere
„Litania încrederii” scrisa de Surorile Vietii reuneste temele smereniei, încredintarii si
abandonarii totale în Domnul:
22 Cand te rogi

De credinta ca trebuie sa castig iubirea Ta, eliberează-mă, Isuse.

De teama ca nu merit sa fiu iubit, eliberează-mă, Isuse.
De încrederea falsa ca am ceea ce îmi trebuie, eliberează-mă, Isuse.
De teama ca încrederea în Tine ma va lasa si mai lipsit de resurse, eliberează-mă, Isuse.
De orice neîncredere a mea în fata cuvintelor si promisiunilor Tale, eliberează-mă, Isuse.
De razvratirea împotriva faptului ca depind ca un copil de Tine, eliberează-mă, Isuse.
De refuzuri si reticente în acceptarea vointei Tale, eliberează-mă, Isuse.
De nelinistea cu privire la viitor, eliberează-mă, Isuse.
De resentimente sau preocupari excesive privind trecutul, eliberează-mă, Isuse.
De cautarea nelinistita de sine în momentul prezent, eliberează-mă, Isuse.
De neîncrederea în iubirea si prezenta Ta, eliberează-mă, Isuse.
De teama ca mi se va cere sa dau mai mult decat am, eliberează-mă, Isuse.
De credinta ca viata mea nu are nici un sens sau valoare, eliberează-mă, Isuse.
De teama de ceea ce cere iubirea, eliberează-mă, Isuse.
De descurajare, eliberează-mă, Isuse.
Ca ma sustii încontinuu, ma sprijini, ma iubesti, Isuse, am încredere în Tine.
Ca iubirea Ta este mai mare decat pacatele si lipsurile mele si ma transforma, Isuse, am
încredere în Tine.
Ca a nu sti ce îmi va aduce ziua de maine este o invitatie la a ma sprijini pe Tine, Isuse, am
încredere în Tine.
Ca esti cu mine în suferinta mea, Isuse, am încredere în Tine.
Ca suferinta mea, unita cu a Ta, va aduce roade în aceasta viata si în cea viitoare, Isuse, am
încredere în Tine.
Ca nu ma vei lasa orfan, ca esti prezent în Biserica Ta, Isuse, am încredere în Tine.
Ca planul tau este mai bun decat orice altceva, Isuse, am încredere în Tine.
Ca ma auzi mereu si în bunatatea Ta îmi raspunzi întotdeauna, Isuse, am încredere în Tine.
Ca îmi dai harul sa accept iertarea si sa îi iert pe ceilalti, Isuse, am încredere în Tine.
Ca Tu îmi dai toata puterea de care am nevoie pentru ceea ce mi se cere, Isuse, am încredere în Tine.
Ca viata mea este un dar, Isuse, am încredere în Tine.
Ca ma vei învata sa am încredere în Tine, Isuse, am încredere în Tine.
Ca Tu esti Domnul meu si Dumnezeul meu, Isuse, am încredere în Tine.
Ca sunt iubit de Tine, Isuse, am încredere în Tine.

G. Pregătiți-vă
Pentru sesiunea urmatoare cititi reflectia 22: „Vindecarea dorintelor noastre”, din cartea „Cand
te rogi”.