Partea III Aplicaţii 2D şi 3D în AutoCAD

12. Aplicaţii 2D
12.1 Aplicaţii rezolvate

1. Trasarea chenarului şi indicatorului (Fig. 12.1).

Se începe un desen nou şi se parcurg următoarele etape:
Files/New ⇒Use a Template⇒Acadiso.dwt (şablonul reprezintǎ un format A3, având:
SNAP=10, GRID=10);
Activare tastă F7, se vizualizează formatul A3 folosind reţeaua de puncte GRID;
View/Zoom/All, se vizualizează formatul A3 pe tot ecranul;
Files/Save As/C:student/nume grupǎ ⇒ se salveazǎ formatul cu denumirea “SablonA3.dwg”;
Draw/Line ⇒ se desenează chenarul şi indicatorul, pentru trasarea liniilor se folosesc
coordonatele absolute, relative, rectangulare şi polare. Cotele sunt doar pentru construcţie;
Zoom/Window ⇒ pentru vizualizarea mǎritǎ a unor pǎrţi din indicator;
Zoom/Previous ⇒ revenire la vizualizarea iniţialǎ;
Files/Save /Exit ⇒ salvarea şablonului şi ieşire din AutoCAD.

Fig. 12.1

131
2. Utilizarea comenzii “Line”, coordonate absolute, relative, rectangulare şi polare (Fig. 12.2).
Se apeleazǎ desenul “SablonA3.dwg” şi se salveazǎ cu denumirea “Desen1.dwg:
Open ⇒ se deschide C:student/nume grupǎ / “Sablon.dwg”;
Save As ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Desen1.dwg” în catalogul curent;
Line ⇒ se realizeazǎ desenele;
Save ⇒ se salveazǎ “Desen1.dwg”.

Fig. 12.2

3. Utilizarea modurilor Osnap “Int” şi “Qua” (Fig. 12.3).

Se apeleazǎ desenul “SablonA3.dwg” şi se salveazǎ cu denumirea “Desen2.dwg:
Open ⇒ se deschide C:student/nume grupǎ / “SablonA3.dwg”;
Save As ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Desen2.dwg” în catalogul curent;
Draw/Poligon sau Line ⇒ se desenează triunghiul echilateral;
Draw/Circle/TTT ⇒ se desenează cercul interior tangent la laturile triunghiului (se selecteazǎ
pe rând laturile triunghiului);
Circle/3 Points ⇒ se desenează cercul exterior, definit de vârfurile triunghiului (vârfurile se
definesc folosind modul “Snap to Intersection”);
Line ⇒ se traseazǎ linia orizontalǎ folosind modul “Snap to Quadrant”;
Zoom/Window ⇒ pentru vizualizarea mǎritǎ a desenului;

132
 Files/Save ⇒ se salveazǎ desenul.

Fig. 12.3 Fig. 12.4

4. Utilizarea modurilor Osnap “Mid”, “Qua” şi “Tan” (Fig. 12.4).

Se completeazǎ “Desen 2.dwg”:
Line ⇒ Se traseazǎ liniile orizontalǎ şi verticalǎ ( “Snap to Midpoint”);
Circle/ Center, Diameter ⇒ se desenează cercurile Ø28 şi Ø56;
Circle/2P ⇒ se desenează cercul tangent cercurilor Ø28 (“Snap to Quadrant”);
Line ⇒ se traseazǎ liniile tangente cercurilor (“Snap to Tangent”);
Circle/TTR ⇒ se deseneazǎ cercurile R70 tangente la cercurile date (“Snap to Quadrant”);
Modify/Trim ⇒ se îndepǎrteazǎ arcele ce nu apar în desen;
Save ⇒ se salveazǎ desenul.

5. Utilizarea comenzilor Offset, Fillet şi Trim şi modurilor Osnap (Fig. 12.5, 12.6).
Se apeleazǎ desenul “SablonA3.dwg” şi se salveazǎ cu denumirea “Desen3.dwg:
Files/Open ⇒ se deschide C:student/nume grupǎ / “SablonA3.dwg”;
Files/Save As/ ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Desen3.dwg” în catalogul curent;
Se insereazǎ un nou tip de linie “dash dot” prin încǎrcarea lui din fişierul bibliotecǎ “acadiso.lin”.
Format/Linetype/Load/ISO dash dot/Current ⇒ se selecteazǎ tipul “dash dot” şi traseazǎ
douǎ linii, verticalǎ şi orizontalǎ;
Modify/Offset ⇒ se realizeazǎ grupuri de linii verticale şi orizontale conform dimensiunilor de
pe desen (exemplu pentru figura 12.5, la distanţele 40, 80, 25 şi 70);
Butonul Linetype ⇒ se selecteazǎ tipul de linie “continuous”;
Circle/Center, Diameter ⇒ se traseazǎ cercurile;
Circle/TTR ⇒ se traseazǎ cercurile tangente la douǎ cercuri date;

133
 Circle/TTT ⇒ se traseazǎ cercurile tangente la trei cercuri date;
Modify/Trim ⇒ se îndepǎrteazǎ arcele ce nu apar în desen;
Offset ⇒ se traseazǎ cu liniile verticale, iniţial cu linie “dash dot”, apoi se modificǎ tipul de
linie folosind butonul “Linetype” (Fig. 12.6);
Modify/Fillet ⇒ se realizeazǎ racordǎrile R14 şi R18 (Fig. 12.6);
Save ⇒ se salveazǎ desenul.

Fig. 12.5 Fig. 12.6

6. Sǎ se realizeaze desenul din figura 12.7 pe un format A4.

Se începe un desen nou şi se defineşte un format A4 parcurgându-se următoarele etape:
Files/New ⇒ Use a Template ⇒ Acad.dwt;
Format/Drawing Limits/0,0 /210,297 ⇒ se defineşte un format A4;
Grid/10 ⇒ GRID=10
Snap/10 ⇒ SNAP=10;
Zoom/All, se vizualizează formatul A4 pe tot ecranul;
Line ⇒ se deseneazǎ chenarul şi indicatorul;
Save As/C:student/nume grupǎ ⇒ se salveazǎ formatul cu denumirea “SablonA4.dwg”;
Save As/C:student/nume grupǎ ⇒ se realizeazǎ o dublurǎ a şablonului “Desen4.dwg” în care
se deseneazǎ figura 12.7;
Se vor folosi comenzile Line, Linetype, Offset, Circle, Trim, Fillet, Extend.

134
 Fig. 12.7 Fig. 12.8

7. Utilizarea comenzilor Array sau Mirror (Fig. 12.8)

Se apeleazǎ desenul “SablonA4.dwg” şi se salveazǎ cu denumirea “Desen5.dwg şi se realizeazǎ
desenul din figura 12.8:
Open ⇒ se deschide C:student/nume grupǎ / “SablonA4.dwg”;
Save As ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Desen5.dwg” în catalogul curent;
Linetype/Load/ISO dash dot ⇒ se traseazǎ cercul şi linii cu tip linie “dash dot”;
Butonul Linetype ⇒ se selecteazǎ tipul de linie “continuous”;
Circle/Center, Diameter ⇒ se traseazǎ cercurile concentrice;
Se completeazǎ desenul în primul cadran folosind comenzile: Offset, Fillet, Extend;
⇒ Realizarea desenului final folosind comanda Mirror:
Modify/Mirror ⇒ se realizeazǎ desenul prin oglindire, alegându-se drept axe de oglindire,
axele desenului;
⇒ Realizarea desenului final folosind comanda Array:
Modify/Array ⇒ se deschide fereastra “Array”;
se activeazǎ “Polar Array”;
se selecteazǎ toatǎ zona ce trebuie copiatǎ;
se defineşte centrul de rotire;
numǎr de elemente (4);
unghiul de dispunere (180);
Save ⇒ se salveazǎ desenul.
135
8. Utilizarea comenzilor Block, Divide, Boundary (Fig. 12.9)
Se apeleazǎ desenul “SablonA4.dwg,” se salveazǎ cu denumirea “Desen6.dwg şi se realizeazǎ
desenul din figura 12.9,c:
Linetype/Load/ISO dash dot ⇒ se traseazǎ linile de axǎ cu tip linie “dash dot”;
Butonul Linetype (din bara “Properties”) ⇒ se selecteazǎ tipul de linie “continuous”;
Circle/Center, Diameter ⇒ se traseazǎ cercul φ140mm;
Line, Draw/Block/Make ⇒ se deseneazǎ figura 12.9,b şi se defineşte blocul “T” cu “Base
point” mijlocul laturii de 10mm;
Draw/Point/Divide/Block ⇒ se insereazǎ blocul “T” de 8 ori, raportat la cercul φ140mm,
alegând varianta “Align block with object”;
Boundary ⇒ se creazǎ o polilinie ce delimiteazǎ suprafaţa interioarǎ zonei definite de blocurile
inserate;
Erase ⇒ se înlǎturǎ toate entitǎţile cu excepţia poliliniei;
Se procedeazǎ asemǎnǎtor cu conturul interior definit de cercurile φ45 şi φ 15;

a c
Fig. 12.9

8. Exemplu de desenare a unui arbore pe un format A3 (Fig. 12.17)

Se apeleazǎ desenul “SablonA3.dwg” si se definesc 5 straturi (layer-e):
Format/Layer ⇒ New se creazǎ 5 layer-e: contur, haşur, cote, text, cu tip linie continuous şi axe
cu tip linie dashdot. (se propune asocierea culorii galbene pentru liniile subţiri şi culorii bleu pentru
liniile groase);
Save ⇒ se salveazǎ “SablonA3.dwg”, cu noile modificǎri;

136
 Save As ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Arbore.dwg”:
Observaţii: în altǎ variantǎ, se poate defini un fişier “template” în fereastra “Save As⇒ Files of
type ⇒ Template Files (dwt)” cu denumirea “SablonA3.dwt”;
Line sau Pline ⇒ se traseazǎ linia de axǎ în layer-ul axe şi conturul arborelui deasupra liniei de
axǎ în layer-ul contur, folosind coordonatele relative (Ex:@0,20, @60,0, @0,10, @34,0, @0,-2,
@6,0 etc.) (Fig. 12.10);

Fig. 12.10
Extend ⇒ se extind liniile, ce reprezintǎ muchiile verticale ale arborelui pânǎ la linia de axǎ
(Fig. 12.11);

Fig. 12.11
Modify/Chamfer, Line ⇒ se teşesc colţurile şi se traseazǎ liniile verticale (Fig.12.12);

Fig. 12.12
Id ⇒ se marcheazǎ extremitatea din dreapta, pe axǎ, în scopul construirii canalului de panǎ;
Draw/Arc/Start, Center, End ⇒ se deseneazǎ un sfert de arc de cerc definind primul punct cu
cordonatǎ relativǎ @-45,0 (se raporteazǎ la ultimul punct marcat cu comanda Id);
Line sau Pline ⇒ se traseazǎ jumǎtate din conturul canalului de panǎ şi al gaurii filetate (Fig.
12.13);

Fig. 12.13
131
 Mirror ⇒ prin oglindire se realizeazǎ conturul complet al arborelui, alegându-se drept axă de
oglindire, axa arborelui (Fig. 12.14);

Fig. 12.14
Layer/Axe/Line ⇒ se deseneazǎ liniile de axǎ ce definesc centrul frezei ce prelucreazǎ canalul
de panǎ, apoi se revine în Layer-ul contur;
Circle(Arc) ⇒ se deseneazǎ canalul de panǎ disc;
Modify/Break at Point ⇒ se întrerupe conturul orizontal, în zona canalului de panǎ disc,
Modify/Move ⇒ se mutǎ linia orizontalǎ întreruptǎ pe verticalǎ cu -0,5mm folosind
coordonatele relative (@0,-0.5);
Break ⇒ se întrerupe cercul din zona exterioarǎ canalului de panǎ, partea exterioarǎ se trece în
Layer-ul cote;
Draw/Spline ⇒ se realizeazǎ rupturile din zona canalului de panǎ folosind o curbǎ “spline” la
care “first point” şi “end point” vor fi definite de “Snap to Nearest”;
Draw/Hatch ⇒ se haşureazǎ zonele ce reprezintǎ rupturi, folosind fereastra “Boundary Hatch”,
în care modelul de haşur specific oţelului este definit de “Pattern ANSI31”, se marcheazǎ cu “Pick
Points” zonele de haşurare;
Format/Text Style, Draw/Dtext ⇒ se creazǎ un nou stil de scriere ISO cu “Height“=5mm şi
se realizeazǎ notaţiile “A” şi “B”;
Draw/Pline ⇒ se deseneazǎ linia groasǎ din dreptul traseului de secţionare şi sǎgeatǎ,
alegându-se grosimea liniei de 0,4mm (Fig. 12.15);
Pentru desenarea sǎgeţii se poate folosi Solid, marcând exact conturul sǎgeţii, cu Fll activat ON
sau se poate folosi Pline/Width cu grosime variabilă (0-3mm pe lungime de 10mm);
Pentru construirea secţiunii propriu-zise, din dreptul canalului de panǎ disc (Fig.12.16):
Line ⇒ se traseazǎ liniile de axǎ corespunzǎtoare selectând “Layer-ul” axe, se revine apoi în
“Layer-ul” cote;

138
 Fig. 12.15
Circle ⇒ se construieşte cercul de razǎ 20;
Line ⇒ se traseazǎ un contur ce conţine şi traseul canalului de panǎ, pornind de la punctul
marcat : @-8,0, @0,-8, se alege Snap to Perpendicular la axa verticalǎ;
Mirror ⇒ se copiazǎ în oglindǎ conturul desenat;
Trim ⇒ se eliminǎ liniile ajutǎtoare şi se obţine conturul final al canalului de panǎ;

a b
Fig. 12.16

Se adaugǎ secţiunile necesare şi se reprezintǎ la scarǎ degajarea (Fig. 12,17);

Fig. 12.17
Dimension/Style⇒ se defineşte stilul de cotare ISO şi se coteazǎ piesa accesând “Modify”.

139
⇒ Caseta de dialog “Modify Dimension Style”, setǎri curente:
Lines and Arrows ⇒ Baseline spacing: 10;
⇒ Extend beyond dim lines: 1,5;
⇒ Offset from origin: 0;
⇒ Arrow size: 4;
Text ⇒ Hight text: 3.5;
⇒ Offset from dim line: 1,5;
Primary Units ⇒ Unit Format ⇒ Decimal;
⇒ Precision ⇒ se alege precizia funcţie de cotele de pe desen;
⇒ Se preferǎ ca toleranţele sǎ se defineascǎ la sfârşitul etapei de cotare. Pentru definirea
toleranţelor în fereastra “Dimension Style Manager” se alege calea “Override”:
Tolerance ⇒ Methode ⇒ se alege stilul de reprezentare al toleranţei;
⇒ Vertical position ⇒ Middle.
Dimension/Linear, Radius, Diameter, etc ⇒ se coteazǎ arborele folosind modul Snap to
Intersection pentru selectarea punctelor ce definesc cota;
Modify/Object/Text (Ddedit) ⇒ se deschide fereastra “Multiline Text Editor” în care pentru
definirea suprafeţelor cilindrice dupǎ cotarea clasicǎ este necesarǎ adǎugarea simbolului %%c.
Line, Draw/Block/Define Attributes ⇒ se trasează liniile pentru reprezentarea rugozităţii şi se
defineşte atributul RUG, centrat, în spaţiul dintre cele două linii;
Draw/Block/Make ⇒ se defineşte blocul RUG, cu punctul de inserare în punctul de intersecţie
a liniilor semnului de rugozitate;
Wblock ⇒ se creazǎ fişierul RUG.dwg în catalogul curent;
Insert/Block ⇒ se insereazǎ blocul de atribute RUG, utilizând modul Osnap NEArest;
Save ⇒ desen final în figura 12.18.

10. Exemplu de desenare a unei plǎci (Fig. 12.19).

Se apeleazǎ desenul “SablonA3.dwg” sau se încarcă un şablon tip “Template” salvat iniţial în
catalogul “Template” al AutoCAD-ului cu denumirea “SablonA3.dwt”. La salvarea acestui şablon
s-a selectat în fereastra “Save Drawing As”/”Files of type” varianta “AutoCAD Drawing
Template”;
Save As ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Placa.dwg”:
Line, Circle, Offset ⇒ se traseazǎ toate liniile de axǎ în layer-ul axe (Fig. 12.20);
Line (Pline), Circle, Offset, Polygon ⇒ se traseazǎ liniile de contur exterior în layer-ul contur
(Fig. 12.21).
140
Fig. 12.18
Fig 12.19
 Fig. 12.20 Fig. 12.21

Break, Circle, Offset ⇒ se modificǎ lungimile liniilor de axǎ, se traseazǎ un cerc reprezentând
o gaurǎ, se traseazǎ liniile de contur ce reprezintǎ gǎurile în secţiune longitudinalǎ (Fig. 12.21);

Fig. 12.22 Fig. 12.23

Array (Fig. 12.23) ⇒ se deseneazǎ patru gǎuri la unghiuri de 45o:

se activeazǎ Polar Array;
se selecteazǎ cercul existent;
se defineşte centrul de rotire;
numǎr de cercuri (5);
unghiul de dispunere (-180).
Arc, Break, Point ⇒ se deseneazǎ semicercul din vederea din stânga (Fig. 12.23);
Bhatch ⇒ se haşureazǎ vederea din stânga marcând cu Pick Points zonele de haşurare (Fig.
12.19);
Dimension/Style, Dimension/Linear, etc ⇒ se defineşte stilul de cotare şi se coteazǎ piesa
(Fig. 12.19);

143
 Draw/Block/Define Attributes ⇒ se defineşte atributul RUG pentru desenarea rugozitǎţilor;
Draw/Block/Make ⇒ se defineşte blocul RUG;
Wblock ⇒ se creazǎ fişierul RUG.dwg în catalogul curent;
Insert/Block ⇒ se insereazǎ blocul de atribute RUG.
Format/Text Style ⇒ se defineşte stilul de scriere ISO/height 5 mm;
Dtext (Mtext) ⇒ se scriu condiţiile tehnice folosind %%d pentru reprezentarea gradelor;
Save ⇒ desen final în figura 12.19.

10. Sǎ se realizeze desenul din figura 12.24.

Se va folosi modul “Temporary Traking Point" sau filtre ale coordonatelor.

Fig. 12.24

Se apeleazǎ desenul “SablonA4.dwg” şi se salveazǎ cu denumirea “Dop.dwg şi se realizeazǎ

desenul din figura 12.27, parcurgând urmǎtoarele etape:
Line, Poligon, Circle, Break ⇒ se construieşte proiecţia din stânga a dopului (reprezentarea
hexagonului, a cercului teşiturii şi a găurii filetate);
Line, Offset, Trim, Chamfer, Arc ⇒ se deseneazǎ dopul în vedere, de-asupra liniei de axǎ (se
foloseşte comanda Offset pentru trasarea liniilor orizontale şi verticale şi Arc pentru reprezentarea
degajării);
Line ⇒ liniile orizontale aparţinând capului hexagonal se traseazǎ folosind “Temporary
Traking Point" (se raporteazǎ la vârfurile hexagonului din vederea din stânga) (Fig.12.25);
Line, (Offset)⇒ se desenează liniile ajutătoare verticale corespunzătoare centrelor arcelor ce
compun reprezentarea suprafeţei hexagonale teşite;

144
 Fig. 12.25
Line, Trim, (Chamfer) ⇒ se teşeşte capul hexagonal la 30o folosind “Temporary Traking
Point" pentru marcarea punctului de pornire a teşiturii (se desenează o linie înclinată la 30o, mai
lungă decât conturul, care apoi se taie cu comanda Trim);
Circle, Break ⇒ se deseneazǎ cercurile sau arcele de cerc conform figurii 12.26. şi se taie în
punctele de intersecţie corespunzătoare;

Fig. 12.26

Mirror, Line, Chamfer, Bhatch ⇒ se finalizeazǎ capul hexagonal, se copiazǎ în oglindǎ

partea secţionatǎ (Fig, 12.27,a) apoi se finalizeazǎ secţiunea (Fig.12.27,b);

a b
Fig. 12.27
Dimension/Style, Dimension/Linear, etc ⇒ se defineşte stilul de cotare şi se coteazǎ piesa
(Fig. 12.27);
145
 Format/Text Style ⇒ se defineşte stilul de scriere ISO/height 4.5mm;
Mtext ⇒ se scriu condiţiile tehnice;
Save ⇒ desen final în figura 12.29.
Observaţie: În cazul utilizǎrii “Filtrelor pentru coordonate” se vor folosi comenzile cu punct (.y).

11. Sǎ se realizeze desenul din figura 12.31 folosind pentru liniile de contur, linii groase
(w=0,4mm).
⇒Se va folosi comanda Polyline pentru desenarea liniilor a arcelor şi a cercurilor.
⇒ Se apeleazǎ desenul “SablonA3.dwg” (sau “SablonA3.dwt”) cu 5 layer-e create: contur, haşur,
cote, text, cu tip linie continuous şi axe cu tip linie dash dot.
Save As ⇒ se salveazǎ un nou desen cu denumirea “Piesa.dwg”;
Line, Offset ⇒ se traseazǎ toate liniile de axǎ în layer-ul axe;
Pline (Polyline), Offset, Mirror, Chamfer ⇒ se traseazǎ liniile de contur exterior în layer-ul
contur definind grosimea de linie “Width=0,4mm”. Pentru trasarea cercurilor se foloseşte comanda
Pline/Arc/Center/…/Close (Fig. 12.30,b);
Observaţii: liniile de axǎ multiplicate cu comanda Offset se scurteazǎ folosind metoda tragerii
“grips-urilor” activate (Fig. 12.30,a).

a b
Fig. 12.30

Spline, Hatch ⇒ se deseneazǎ rupturile în piesǎ folosind o curbǎ “spline” la care “first point” şi
“end point” vor fi definite de “Snap to Nearest”, la haşurare se foloseşte “Pattern⇒ANSI31”;

146
Fig. 12.29

147
Fig. 12.31
 Dimension/Style, Dimension/Linear, etc ⇒ se defineşte stilul de cotare ISO şi se coteazǎ
piesa.
Format/Text Style ⇒ se defineşte stilul de scriere ISO/height 4,5mm;
Mtext ⇒ se scriu condiţiile tehnice;
Save ⇒ desen final în figura 12.31.

12. Realizarea desenului de ansamblu (Fig. 12.32 ) pentru piesele din figura 12.33
Se realizeazǎ desenele de execuţie pe câte un format A4. Pentru realizarea desenului de ansamblu se
propune urmǎtoarea variantǎ de lucru:
Layer/Freeze/cote ⇒ se îngheţǎ layer-ul cote pentru fiecare desen de execuţie;
Varianta I
Block ⇒ Fiecare desen va fi definit bloc cu punctele “Base point” alese pe axă şi contur;
Wblock ⇒ blocurile se salveazǎ ca fişiere dwg în catalogul curent (în cazul în care se doreşte
păstrarea acestor fişiere);
Insert/Bloc ⇒ se insereazǎ, în desenul de ansamblu, toate piesele componente ţinând cont de
punctele de inserare;
Modify/Explode ⇒ se explodeazǎ blocurile ce trebuie
modificate;
Break, Layer/Freeze/linii ascunse ⇒ liniile care sunt
ascunse în desenul de ansamblu se taie şi se îngheaţǎ într-
un layer special creat (linii ascunse).
Varianta II
Edit/Copy with Base Point ⇒ fiecare desen va fi copiat
cu punctele “Base point” alese pe axă şi contur;
Edit/Paste ⇒ se insereazǎ, în desenul de ansamblu, toate
piesele componente ţinând cont de punctele de inserare;
În final rezultǎ desenul de ansamblu din figura 12.32
Fig. 12.32

149
 Fig. 12.33

12.2 Aplicaţii propuse

13. Realizarea unui desen, conform figurii 12.32.

Indicaţii:
⇒ Desenul se realizează fără înscrierea cotelor, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator, folosind
modelul prototipului “SablonA3.dwg”;
⇒ Se folosesc comenzile: Line, Erase, Grid, Snap, Zoom, Osnap, utilizând coordonatele relative.

14. Realizarea desenelor, conform figurilor 12.33.

Indicaţii:
⇒ Desenul se realizează fără înscrierea cotelor, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator, cu 2
layer-e create: contur cu tip linie continuous şi axe cu tip linie dash dot. Se va crea iniţial prototipul
“SablonA3.dwg”;
⇒ Se folosesc comenzile: Layer, Osnap, Offset, Line, Circle, Trim, Fillet, Chamfer, Erase.

150
 Fig. 12.32

Fig. 12.33

15. Realizarea unui desen, conform figurii 12.34

Indicaţii:
⇒ Desenul se realizează fără înscrierea cotelor, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator, cu 2
layer-e create: contur cu tip linie continuous şi axe cu tip linie dash dot. Se va crea iniţial prototipul
“SablonA3.dwg”;
⇒ Se folosesc comenzile: Layer, Line, Arc, Circle, Offset, Fillet, Trim, Break, Grid, Snap,
Zoom, Osnap, Erase.

151
 Fig. 12.34

!6. Realizarea desenului, conform figurii 12.35.

Indicaţii:
⇒ Desenul se realizează cu înscrierea cotelor, cu chenar, fâşie de îndosariere, indicator, 5 layer-e:
contur, haşur, cote, text, cu tip linie continuous şi axe cu tip linie dash dot, folosind modelul
prototipului “SablonA3.dwg”;
⇒ Se folosesc comenzile: Layer, Line, Pline, Osnap, Offset, Circle, Arc, Polygon, Array, Trim,
Chamfer, Erase, Zoom, Hatch, Dimstyle, Dimlinear, Dimdiameter, Dimradius, Qleader,
Dtext, Attdef, Block, Wblock, Insert.

Fig. 12.35

152
Fig. 14.10
Fig. 14.11
Fig. 14.12
Fig. 14.13
Fig. 14.14
Fig. 14.15
Fig. 14.16
Fig. 14.17
Fig. 14.18
Fig. 14.19
Fig. 14.20
Fig. 14.21
Fig. 14.22
Fig. 14.23
Exerciţii propuse

104
105
106
107
Fig. 7.15

120
Fig. 7.13

Fig. 7.14

119
Fig. 7.11

Fig. 7.12

118
Exerciţii propuse

121
122
123