Prietenul meu

Ioana Pârvulescu

● Așa cum reiese din titlu, tema textului este prietenia.

● Personajele prezentate în text sunt: Bogdan, Claudia, Adi și Joi, câinele său.
● Personajul principal al textului este Bogdan, un băiat aflat în clasa a V-a. Acesta este bun
la matematică, dar nu se pricepe la română. Acesta și-a adus câinele la școală pentru a-și
prezenta tema la limba româmă; o compunere despre prietenul cel mai bun. Într-un sfârșit, acesta
își regretă decizia de a-l lua pe Joi la școală și realizează că Adi este prietenul lui cel mai bun.
● Era o zi de marți, iar Bogdan se grăbea la școală. El trebuia să dea teza la matematică, dar
nu avea emoții pentru că se descurca la această materie foarte bine. Bogdan nu se descurcă la
romană, așa ca nu știa sa iși facă tema. Lui îi vine o idee genială: să îl ducă pe cațelul lui
numit Joi, la școală. Ajuns la școala, Bogdan și-a pus rucsacul în bancă și s-a aşezat. Până
acum, planul lui mergea foarte bine. Cu puțin timp după, câinele Joi a început să latre.
Bogdan a dat vina pe Adi, prietenul său. În cele din urmă, Bogdan îi cere scuze lui Adi. El iși
dă seama că greșise: prietenul lui cel mai bun era colegul său Adi, și nu câinele Joi.
● Mesajul transmis de text este că prietenii adevărați îți vor fi alături și la bine și la greu.

Vizită…
I.L. Caragiale

● Tema textului este lipsa de educație a copiilor.

● Personajele prezentate în text sunt: Ionel, musafirul, doamna Popescu și servitoarea.
●  Ionel este personajul principal al schiței și face pereche cu D-l Goe din schița ”D-l Goe”,
întruchipând imaginea consecințelor pe care le are o educație greșită. Ionel este un răsfățat,
înconjurat de ”fel de fel de jucării” învățat doar cu recompense și foarte alintat. 
● De Sfântul Ion, Ionel și Maria Popescu au un musafir. Acesta este poftit în casă și
vorbește cu doamna Popescu despre fiul său neastâmpărat, îmbrăcat în roșior. Acesta face
diverse prostii pe care o face pe doamna Popescu să fie îngrijorată de Ionel. Aceasta îl iartă
pentru ce dezastru a făcut prin casă. La sfârșitul vizitei, acesta reușește să îi pună musafirului
pe care l-a avut gem în pantofii săi.
● Mesajul transmis de text este că există exemple de copii prost educați și alintați și în zilele
noastre.
 O stradă cu sentimente
Ana Blandiana

● Tema textului sunt sentimentele diverse pe care o casă le poate avea.

● Ipostaza umană a textului este contemplatorul care privește și descrie casele aflate pe stradă.
● Un sentiment transmis de text este fericirea, fiind provocată de căsuțele viu colorate de pe
străduță.
● Două figuri de stil reprezentative textului sunt:
- comparația: „ strada mea e ca toate străzile de pe pământ”
- personificarea: „ casa...râde toată ziua în hohote”
● Ideea pe care vrea să o transmită autorul poeziei este că adăpostul fiecărei familii are
sentimentele sale.
● Mesajul textului este că fiecare casă poate avea o varietate de forme și sentimente, precum
oamenii.
Tezeu și Minotaurul
Florin Bican

● Tema textului este lupta pentru alungarea răului din cauza căruia erau jertfite multe vieți
nevinovate, deci victoria binelui asupra răului prin jertfa supremă.
● Personajele prezente în text sunt: Tezeu, Minotaurul și Ariadna.
● Protagonistul textului e Tezeu, fiul lui Egeu.Acesta nu tolera oferirea anuală a copiilor pentru
a hrăni Minotaurul. El decide să-l înfrunte pe Minotaur în labirint, primind un ghem de lână de la
Ariadna, fata de care era îndrăgostit. Acesta a ieșit victorios din labirint, dar uitase să schimbe
pânzele din negru în alb în drum spre Atena, ducând la moartea lui Egeu.
● Zeii s-au supărat pe regele Cretei și ca pedeapsă, au făcut-o pe soția sa, să iubească un taur
fermecat. Din iubirea lor s-a născut Minotaur, o ființă înfricoșătoare. Regele a vrut să scape de el.
Au construit un labirint și a fost închis acolo. Învins in lupta de Minos, Regele Atenei, Egeu era
obligat să ii dăruiască copii Minotaurului în fiecare an. Fiul regelui Atenei, Tezeu se oferise să
ucidă Minotaurul. Înainte de a pleca, Tezeu îi spune tatălui său că la întoarcere va ridica pânzele
albe dacă va avea succes. Ajuns in Creta, Tezeu se îndrăgostește de Ariadna, fiul regelui Minos.
Ariadna îi dă lui Tezeu un ghem. Tezeu îl ucide pe Minotaur, dar la întoarcerea în Atena uită să
ridice pânzele albe. Egeu a văzut panzele negre ale corabiei și se aruncă în apele mării. De
atunci, Marea Egee îi poartă numele.

● Mesajul textului este că nu trebuie să ne lăsăm călcați în picioare și că trebuie să luptăm pentru
libertățile și drepturile noastre.
 Un păianjen care se credea Spiderman
Adina Popescu

● Tema textului este dorul de familie.

● Personajele textului sunt păianjenul, Maria și mama ei.
● Personajul principal al textului este păianjenul, acesta fiind și naratorul acestui text.
Păianjenul locuiește în casa Mariei, o fată care este speriată de prezența lui. Aceasta își
cheamă mama pentru a omorî păianjenul. Fiind ascuns într-o carte, păianjenul nu era găsit de
mama Mariei. Imediat după, acesta a fost eliberat de către mamă, găsindu-și o nouă familie.
● Un păianjen stă pe un fir, dar a fost trezit de strigătul Mariei. Aceasta începe să țipe din
cauza păianjenului, pe care îl crede uriaș. Mama aude strigătul, și se îndreaptă spre camera
Mariei. Maria încearcă să o convingă pe mama sa să găsească păianjenul. Până la urmă
aceasta găsește păianjenul în cartea Alice în Țara Minunilor, iar mama Mariei îl lasă să cadă
pe geam.
● Mesajul textului este că fiecare ființă de pe planetă are dreptul la o familie.

Oracolul
Mircea Cărtărescu

● Tema textului este prietenia dintre doi copii.

● Personajele textului sunt Puică, Petruța, învățătoarea și băiatul.
● Personajul principal al textului este băiatul, care trebuia să facă într-o zi, pe când era în clasa a
IV-a un vaccin. După ce a făcut vaccinul, o pată roșie i-a apărut pe braț, ascunzând-o, dar fără
success. Toți copiii, cu excepția Petruței, au râs de el. Petruța, fata care făcea diverse oracole în
pauze, reușise să îi vindece pata băiatului în ora de desen.
● Într-o zi, un băiat de clasa a patra și colegii lui trebuiau să fac IDR-ul, toți aveau mânecile
suflecate pentru vaccin.A intrat asistenta în clasă și i-a luat pe toți la rând. Băiatul stătea în bancă
cu un repetent de două ori cat el, Puică Ion.Acesta a văzut primul IDR-ul băiatului , și a început
să-l jignească. Asistenta i-a măsurat brațul și a clătinat din cap,apoi a vorbit cu
profesoara.Băiatului îi plăcea tare mult de Petruța, o fată frumușică. În timp ce s-a întors de la
baie, toți colegii erau adunați lângă Petruța care juca „Oracolul”. Copii au sâcâit-o că să-i facă și
lui. Aceasta veni cu un răspuns surprinzător. Băiatul se duce la banca lui și începu următoarea
oră, desenul. Petruța a venit și a stat, nu a desenat nimic. Dintr-odată, fata îi suflecă mâneca și
puse mâna pe pata lui și, ca prin minune, aceasta dispăru. Iar fata fugi plângând.

● Mesajul textului este să îi tolerezi pe ceilalți, indiferent dacă i s-a întâmplat ceva sau nu.
 Iarna
Vasile Alecsandri

● Tema textului este copilăria și jocurile copilăriei în timpul iernii.

● Ipostaza umană a poeziei este contemplatorul naturii care vorbește despre peisajul de iarnă și
fulgii care se aștern pretutindeni.
● Un sentiment transmis de text este speranța, fiind provocată de soarele care se arată de printre
nori.
● Două figuri de stil reprezentative textului sunt:
- comparația: „fulgii...plutesc în aer ca un roi de fluturi albi”
- personificarea: „cu o zale argintie se îmbracă mândra țară”
● Ideea pe care vrea să transmită autorul prin poezie sunt sentimentele de melancolie, tristețe și
speranță față de acest anotimp.
● Mesajul textului este că și iarna este un anotimp frumos, ca toate celelalte.

Uleul și găinile
Grigore Alexandrescu

● Tema textului este minciuna și naivitatea.

● Personajele textului sunt Ion, uliul și găinile.
● Protagonistul fabulei este uliul care este prins de Ion, un fermier. Acesta a fost legat cu o
sfoară lângă cotețul găinilor. El roagă găinile să îl elibereze, promițându-le că le va proteja de
prădători. Fiindu-le milă de uliu, acestea îl eliberează. Uliul profită de naivitatea găinilor și le
răpește.
● Uliul este capturat de catre Ion, și este ținut legat în curtea acestuia, aproape de găinile pe care
le crește. În ciuda fricii naturale pe care o resimt găinile în fața pradatorului lor, animalele de
curte vizitează prizonierul și incep să li se facă milă de el. Uliul se arată ingăduitor și prietenos
cu ele, și le îndeamnă să le elibereze pentru a le avertiza de venirea altor prădători atunci când
este în aer. Găinile naive îl eliberează pe uliu, care începe de îndată să-și încalce cuvântul și să le
răpească.
● Mesajul textului este să nu avem încredere de oricine din jur, indiferent de comportamentul
său.
 D-l Goe...
I.L Caragiale

● Tema textului este aceeași cu a textului „Vizită...”, lipsa de educație a copiilor.

● Personajele prezente în text sunt Goe, mamițica, mam’mare și tanti Mița.
● Goe este un școlar, aparținând unei familii înstărite, care se pretinde a fi din înalta societate. El
se dovedeste certat cu învatatura, dar și cu bunele maniere. El e îmbrăcat într-un costum de
marinar. Obișnuit să fie recompensat și când nu merită, el primește cadou călătoria la București
de 10 mai, pentru a nu mai rămâne repetent. Lipsa lui de educație, de politețe, este în constrast cu
admirația declarată a doamnelor. El le întrerupe cu obrăznicie “discuția filologică”, făcându-le
proaste si pretinzând că le corectează cu termenul greșit de “mariner”. Băiatul arată lipsă de
respect față de persoane străine, cum ar fi tânărul care îl sfătuiește să nu mai scoată capul pe
fereastră. Răspunsul și gestul jignitor de a se strâmba la străin sunt urmate de o purtare sfidătoare
la adresa celui ce indrăznise să îl contrazică.
● Goe aşteaptă împreună cu cele trei doamne sosirea trenului și este îmbrăcat într-un frumos
costum de marinar.  Copilul este impacientat și are o atitudine necorespunzătoare față de cele trei
doamne pe care le insultă. Trenul soșeste și cei patru pasageri urcă în vagon. Li se oferă loc în
compartiment, dar Goe rămâne pe coridor. Lui Goe îi zboară pălăria cu bilet cu tot. Soșeste
conductorul care le cere doamnelor să plăteasca biletul și o amendă. Mamițica îl ceartă pe Goe, îl
smucește, iar acesta se lovește cu nasul de clanța ușii compartimentului. Supărarea i-a sfarșit și
Goe este ,,recompensat‘‘ cu o ciocolată în schimbul unei ,,pupături”. Goe dispare și se blochează
în toaleta vagonului de unde este eliberat de conductor.  Neastâmpărându-se, trage semnalul de
alarmă, iar mam’mare se face complice cu el. Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de
alarmă, deși s-au făcut cercetările necesare.Trenul pornește din nou si toți pasagerii ajung la
București.
● Mesajul textului este la fel cu cea a schiței „Vizită…”, există exemple de copii prost educați și
fără respect în zilele noastre.
 Zâna Munților
- text cules de Petre Ispirescu -

● Tema textului este magia și iubirea dintre doi oameni.

● Personajele din text sunt fiul de împărat, împăratul , zâna, împărăteasa, dascălul, filozofii
vestiți și vânătorul.
● Zâna Muntilor ca Cenușăreasa care se transformă în porumbel pentru a urmări un prinț
deștept si chipes. Aceasta, cum dorea sa se apropie de el, merge ca găinăreasă la curtea regala.
Când printul merge la o nunta, Zâna Muntilor vine si ea, îmbrăcată într-o rochie minunată și
dansează alături de prinț, dar pleacă înainte de finalul nunții. În timp ce părăsea petrecerea,un
pantof i-a căzut. Băiatul a mers la toate femeile din regat pentru a vedea cine era proprietarul
pantofului până când a ajuns la găinăreasă. Pantoful i se potrivea perfect, iar aceștia s-au
căsătorit.
● Un împărat a primit la bătrânețe vestea că va avea un fiu. Băiatul era deștept, iar tatăl lui i-a
adus dascăli și filozofi pentru a-l școli.Într-o zi când a plecat la vânătoare, fiul împăratului a
văzut o turturică și trase cu arcul spre ea, dar nu reușea decât s-o rănească. Când s-a întors acasă,
începu să se simtă rău. Pasărea aceea era Zâna Munților care îl iubea pe tânăr, dar n-avea curaj
să-i spună. Se duse la curtea regală și se angajă pe post de găinăreasă. Toți o iubeau, chiar și
împărăteasa. Într-o seară băiatul s-a dus la o nuntă și acolo a întâlnit o fată cu care a jucat în horă
toată noaptea. Când băiatul a vrut s-o ducă acasă, fata dispăru. La fel se întâmplă și la nunta
următoare. La a treia nuntă, împăratul turnă smoală pe drum pentru a o prinde pe fată. La nuntă,
se întâmplă la fel, însă când plecase, fata își pierduse pantoful. Fiul împăratului dădu poruncă să
încerce pantoful la toate fetele din împărăție, însă acesta nu se potrivi la niciuna. Și găinăreasa a
probat pantoful, iar acesta s-a potrivit. Ea a recunoscut că ea este Zâna Munților și că îl iubea, iar
cei doi s-au căsătorit.
● Mesajul textului este că iubirea dintre doi oameni este eternă, indiferent de situația în care
ești.
 Cea mai mare dorință
Cornelia Funke

● Tema textului este copilăria și îndeplinirea dorințelor.

● Personajele textului sunt mama, Hannes și dragonul.
● Personajul principal al textului este Hannes, a cărui dorință este să călărească un dragon.
Mama lui i-a sugerat să își scrie dorința pe un bilețel pentru a i se îndeplini. Într-o noapte, un
dragon bate la fereastra camerei lui Hannes și îl ia pe acesta la plimbare până la răsăritul
soarelui, îndeplinindu-i dorința. Băiatul l-a mai așteptat și în alte seri, dar nu s-a mai arătat.
● Era un băiețel pe nume Hannes, care avea o dorinta nebunească. Mama lui i-a dat ideea cum
să facă să-și îndeplinească dorința. Dorința lui Hannes era să zboare pe un dragon. Într-o noapte,
dragonul a bătut la fereastra băiatului și îl ia pe băiat pe spatele său la o mică plimbare. Dragonul
l-a plimbat pe băiețel până la răsăritul soarelui. Dorinta sa a fost indeplinita. Băiețelul l-a mai
așteptat multe seri, dar dragonul nu s-a mai întors niciodată.
● Mesajul textului este că o dorință poate fi îndeplinită doar o singură dată.

Cum e lumea
Veronica D. Niculescu

● Tema textului este explorarea.

● Personajele textului sunt: Bianca, Mara, mama Marei și îngrijitoarea.
● Personajul principal al textului este Bianca, un ursuleț care vrea să descopere lumea de
dincolo de gratii. Aceasta a reușit să scape din gratiile cuștii din neatenția îngrijitoarei și ajunge
într-un parc. După câteva minute de explorat, ajunge în oraș, la Direcția Generală de Pașapoarte,
văzând-o pe Mara. După câteva momente, fata o observă pe Bianca și le spune celorlalți că
Bianca este un ursuleț și nu poate face nimic rău.
● Un pui de urs numit Bianca se trezește într-o dimineață și observă printre gratii un fluture.
Vine îngrijitoarea pentru a hrăni animalele și îi oferă Biancăi o pară. Ursulețul își imaginează
lumea de dincolo de gratii și evadează prin poarta curții uitată deschisă de îngrijitoare. Urmărind
fluturele, Bianca ajunge într-un parc din Sibiu. Mara este o tânără angajată a unei biblioteci din
oraș care își făcea pașaport pentru o călătorie în Serbia pentru un festival. Mara aude niște
oameni strigând-o să plece de acolo. Mara a văzut-o pe Bianca. Vânătorii au încercat să tragă în
ea, dar Mara le spune acestora că ursulețul nu a făcut nimic greșit și nu trebuie eutanasiat.
● Mesajul textului este dorința de a explora, de a descoperi lucruri noi a tuturor oamenilor.

Popa Tanda
Ioan Slavici

● Tema textului este viata intr-un sat sărăcăcios.

● Personajele textului sunt părintele Trandafir, sătenii și clopotarul.
● Personajul principal al textului este părintele Trandafir, un preot care a slujit în satul său
natal, dar a fost mutat să slujească în satul Sărăceneni din cauză că este prea sincer cu oamenii.
Satul în care a ajuns era foarte sărac; oamenii erau leneși și săraci. Acesta îi îndemna pe săteni să
muncească de fiecare dată, din cauza aceasta a primit porecla de „Popa Tanda”. Într-o zi, acesta
plănuiește să facă o schimbare la casa lui, care i-au făcut pe ceilatți săteni să îi ia exemplul.
● Părintele Trandafir ajunge preot în satul natal, Butucani, un sat cu oameni gospodari.
Părintele nu rămâne nici doi ani aici din cauza faptului că este prea direct cu oamenii. Din cauza
asta, acesta a fost mutat în satul Sărăceni. Acesta este un loc aflat între munţi, cu case dărăpănate
şi oameni săraci şi leneşi, iar biserica e o ruină. Dorind să-i îndrepte, părintele le ţine sătenilor
predici duminica şi le dă sfaturi. Enoriaşii nu se schimbă, iar părintele recurge la batjocură şi
ocară. Oamenii încep să se ferească din calea lui şi îl poreclesc "Popa Tanda". Ei se duc la
protopop, iar apoi la episcopie şi cer un alt preot. Episcopul îi dă dreptate părintelui în cele din
urmă. Inspirat de divinitate, părintele începe să muncească intens pentru a scoate din sărăcie
satul. Se concentrează asupra gospodăriei sale, transformând-o într-o casă bună de locuit.
Sărăcenenii îi privesc casa, spunând că e ceva necurat la mijloc. Încet-încet, aceştia îl copiază, iar
Sărăceni ajunge un sat prosper. După mulţi ani, preotul Trandafir ajunge bătrân, înconjurat de
nepoţi, într-un sat în care oamenii se roagă pentru sănătatea sa.
● Mesajul textului este că nu poți convinge pe cineva numai prin vorbe, e nevoie și de puterea
exemplului propriu.
 Lacul
Mihai Eminescu

● Tema textului este iubirea și natura.

● Ipostaza umană a textului este contemplatorul naturii care descrie lacul acoperit de nuferi.
● Un sentiment transmis de text e nostalgia care o simte îndrăgostitul care nu-și găsește iubirea.
● Două figuri representative textului sunt:
- repetiția: „Parc-ascult și parc-aștept…”
- epitetul cromatic: „Lacul…albastru”
● Ideea pe care vrea să o transmită autorul poeziei este iubirea dintre îndrăgostit și lac.
● Mesajul textului este fiecare om poate simți sentimentul de dor de persoana iubită.

Moara lui Călifar

Gala Galaction

● Tema textului este pactul cu diavolul.

● Personajele din text sunt: Stoicea, Moș Călifar, Boierul Rovin, Tecla.
● Personajul principal al textului este Stoicea, un băiat care s-a dus să se procopsească la
moara lui Călifar. Acesta este primit de moș cu multă ospitalitate, fiindu-i oferită mâncare.
Călifar i-a spus băiatului să se spele pe față cu apă, acesta începând să viseze. În vis, acesta o
salvează pe Tecla, fata unui boier. S-a căsătorit cu Tecla și au avut și copii. Stoicea ducea o viață
bună până când tătarii au început să atace conacul în care era situat. Acesta se trezește, supărat și
îl omoară pe Călifar, apoi se aruncă în apa iazului.
● În Alăutești circulă o legendă despre moara lui Califar, o persoană despre care se spune că
și-a vândut sufletul Diavolului și care are acum posibilitatea de a îmbogăți pe oricine. Stoicea, un
năpăstuit al sorții, ia de bună povestea și merge la Călifar. Moșul dă dovadă de o neobișnuită
ospitalitate și îl invită pe Stoicea la masă. Stoicea se spală pe față și "se trezește" într-o furtună,
din care salveaza o fată de boier care participă la o vânătoare. Tecla se îndrăgostește de Stoicea,
căruia îi devine soție. Stoicea devine boier, stăpân de moșie. Fericirea lui se termină când
năvălesc tătarii. Stoicea se trezește din nou în prezența lui Călifar, fără Tecla și avere. Din cale
afară de supărat, Stoicea îl ucide pe Călifar, apoi se sinucide în iazul morii.
● Mesajul textului este că dacă nu muncești și alegi calea ușoară nu vei avea așteptările vrute.
 Vrem sa dăruim câte o fereastră
de Matei Vișniec

● Tema textului este lectura.

● Personajele din text sunt Radu, Eliza și Doinița
● Personajul principal al textului este Doinița, cea care s-a supărat pe Radu pentru că a lăudat-o
în fața tuturor în biblioteca fără ferestre. Aceasta s-a certat cu el până a intervenit Eliza și i-a
împăcat. Tot ea a avut o revelație în ceea ce privește ieșirea din bibliotecă. A deschis o carte și o
fereastră a apărut. Eliza și Radu i-au luat exemplul și au scăpat din labirint.
● Radu,Eliza si Doinița sunt trei prieteni pasionați de cărți. Genul lor preferat este piesa de
teatru. Într-o zi, ei au mers la noua bibliotecă din oraș. Doinița speră ca această bibliotecă să aibă
o secțiune de muzica, Radu speră să aibă calculatoare cu jocuri video si Eliza speră că au benzi
desenate. Niciunul din cele trei gânduri nu s-au implinit,cei trei fiind dezamagiți. Biblioteca era
mare, frumoasă și avea picturi pe pereți, multe cărți si mirosea a magie, totul era frumos, însă
problema cea mare era ca nu era lumină înăuntru, deoarece ferestrele erau închise.Radu și
Doinița au început să se certe deoarece Radu a spus că ea este deșteapta clasei și că este
pasionată de literatură, iar aceasta s-a suparat.Eliza a încercat să îi împace cu succes într-un
final.Fiecare dintre ei a ales câte o carte pe care au citit-o, dupa care ferestrele s-au deschis.
● Mesajul textului reprezentat de cartea care este fereastra viitorului.

Harta
Marin Sorescu

● Tema textului este cunoașterea de sine.

● Ipostaza umană a textului este contemplatorul, deoarece acesta-și descrie corpul.
● Un sentiment transmis de text este tristețea care este provocată de trecerea timpului care face
fruntea să se încrețească.
● Două figuri representative textului sunt:
- metafora: „Insula aceasta de foc este inima”
- epitetul cromatic: „pete albe”
● Ideea pe care vrea să o transmită poetul este că fiecare are un suflet și că suntem diferiți.
● Mesajul textului este că fiecare dintre noi suntem diferiți și gândim diferit.