Sunteți pe pagina 1din 9

Malaysia

Malaysia
‫مليسيا‬
马来西亚
மலேசியா

Drapelul Malaysiei Stema Malaysiei[*]


Deviză: „Bersekutu Bertambah Mutu”
„Unitatea este Putere”
Imnul național: 

1:25

Geografie
Suprafață  
 - totală 329.847 km² (locul 67)
Apă (%) 0,3
Cel mai înalt punct Muntele Kinabalu (4.096 m)
Cel mai jos punct Oceanul Indian (0 m)
Thailanda
Brunei
Vecini Indonezia
Singapore
Filipine
Fus orar UTC+8
Populație
Populație  
 - Recensământ 2010 28.334.135
Densitate 92 loc/km²
 - Estimare 2015 30.646.000 (locul 42)
Limbi oficiale malaeza
Etnonim Malezian
Guvernare
Sistem politic Monarhie constituțională
Rege(d) Al-Sultan Abdullah Ri’ayatuddin Al-Mustafa Billah Shah[*]
Prim-ministru (d)
Anwar Ibrahim[*]
Legislativ Parlamentul Malaeziei
Capitala Kuala Lumpur1
Istorie
Independență față de Regatul Unit
recunoscută 31 august 1957
Economie
PIB (PPC) 2015
 - Total 800,169 miliarde $ (locul 28)
 - Pe cap de locuitor 25.833 $ (locul 42)
PIB (nominal) 2015
 - Total 375,633 miliarde $ (locul 35)
 - Pe cap de locuitor (locul 65)12.127 $
Gini (2009) 46,2 (ridicat) (locul 36)
IDU (2013) 0,773 (ridicat) (locul 62)
Monedă Ringgit (MYR)
Coduri și identificatori
Cod CIO MAS
Cod mobil 502
Prefix telefonic +60
ISO 3166-2 MY
Domeniu Internet .my
1
Capitala administrativă se află la Putrajaya.
Prezență online
site web oficial
cont Twitter
Modifică date / text 

Malaysia,[3][4] după denumirea veche, Malaezia (în jawi, ‫)مليسيا‬, este o țară în Asia de Sud-Est, care cuprinde
două teritorii distincte: partea de sud (Peninsula Malacca și insulele adiacente) și partea de nord cu insula
Borneo. Peninsula Malacca se învecinează la nord cu Thailanda, iar la est cu Marea Chinei de Sud. Prin
intermediul Strâmtorii Malacca, Malaysia are frontiere maritime cu Indonezia și Singapore, în sud și vest.
Malaysia Insulară se află în sud-vestul Mării Chinei de Sud, la nord de Brunei și la sud de Indonezia, făcând
frontieră maritimă cu Filipinele. Capitala Malaysiei este Kuala Lumpur.
Nume
Numele nativ al Malaysiei, în limba malaieză, este Persekutuan Malaysia. În limba română, până în anul 2005
țara era cunoscută mai ales sub numele de „Malaezia” sau „Republica Malaezia”. Această denumire a circulat
un timp alături de denumirea noua impusă, din 2005, Malaysia. Astfel, în Statele lumii. Mică Enciclopedie
(Horia C. Matei ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1976, ediția a II-a) apare doar „Malaysia”.
La fel, în Mic dicționar enciclopedic (coord. Mircea Mâciu ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București,
1986, ed. a III-a), această țară este denumită Malaysia. Există, în schimb, „Arhipelagul Malaez”. În 2005, noul
Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, 2005)[5] a impus drept unică
formă corectă a denumirii acestei țări, în limba română: „Malaysia”.

Istorie
Articol principal: Istoria Malaysiei.

Politică
Articole principale: Mizan Zainal Abidin și Politica Malaysiei.

Conducătorul Suprem al statului Malaysia este Maiestatea Sa Abdullah Shah. Prim ministru al Malaysiei este
Anwar Ibrahim

State
Articol principal: Statele Malaeziei.

Harta statelor și teritoriilor federale ale Malaysiei


Malaysia este o federație de treisprezece state (negeri-negeri, la singular: negeri) și trei teritorii federale
(wilayah persekutuan).

Malaysia peninsulară

Articol principal: Malaysia peninsulară.

Unsprezece, din cele treisprezece state (negeri-negeri), precum și două, din cele trei teritorii federale (wilayah
persekutuan) sunt situate în peninsula Malacca. În lista care urmează, capitalele sunt date între paranteze:

 State:
o Sultanatul Johor (Johor Bahru)
o Sultanatul Kedah (Alor Star)
o Sultanatul Kelantan (Kota Bharu)
o Sultanatul Pahang (Kuantan)
o Sultanatul Perak (Ipoh)
o Sultanatul Selangor (Shah Alam)
o Sultanatul Terengganu (Kuala Terengganu)
o Monarhia electivă Negeri Sembilan (Seremban)
o Regatul Perlis (Kangar)
o Statul Malacca (Malacca)
o Statul Pulau Pinang (George Town)
 Teritorii federale:
o Putrajaya (capitala administrativă a federației)
o Kuala Lumpur (capitala legislativă a federației)

Malaysia orientală / Malaysia de Est (nordul insulei Borneo)

Două, din cele treisprezece state (negeri-negeri), precum și unul din cele trei teritorii federale (wilayah
persekutuan) sunt situate în partea de nord a insulei Borneo. În lista care urmează, capitalele lor sunt date între
paranteze:

 State:
o Sabah (Kota Kinabalu)
o Sarawak (Kuching)
 Teritoriu federal:
o Labuan (Bandar Labuan)

Geografie
Harta Malaysiei
Articol principal: Geografia Malaeziei.

Malaysia este formată din două regiuni, una aflată în peninsula Malacca, cealaltă în partea de nord a insulei
Borneo. Cele două regiuni sunt separate de Marea Chinei de Sud, și se află la o distanță de 650 km una de
cealaltă. Clima este caldă, umedă și ploioasă. Malaysia se mândrește cu existența plajelor aurii și a pădurilor
tropicale. Munții sunt numeroși, incluzând Muntele Kinabalu (4100 m), cel mai înalt vârf din Asia de Sud.

Turnurile Petronas din Kuala Lumpur

Economie
Articol principal: Economia Malaysiei.

Malaysia este o țară cu un venit ridicat pe cap de locuitor, fiind unul dintre „tigrii asiatici”, datorită ritmului său
rapid de dezvoltare economică. În 25 de ani, Malaysia a trecut de la stadiul de țară în curs de dezvoltare la
stadiul de țară dezvoltată economic. Este una dintre cel mai dezvoltate țări din Asia de Sud-Est. Puterea
economică a Malaysiei este bazată pe industrie, agricultură, minerit și turism. Însă încă există o discrepanță
uriașă între nivelul de dezvoltare economică din vestul și din estul țării (Insula Borneo), precum și între centrul
marilor orașe și periferiile acestora.

Resursele subsolului

 Aur
 Staniu (Cositor)
 Fier
 Bauxită (pe coasta occidentală)
 Gaz și petrol (în largul coastei orientale)

Agricultura și silvicultura

Arbori de cauciuc în Malaysia

 Lemn
 Cauciuc natural (al treilea producător mondial, după Thailanda

și Indonezia)

 Ulei de palmier (primul producător mondial)

Demografie
Articol principal: Demografia Malaysiei.
Religion in Malaysia (2010)[6]

     Islam (61,3%)

     Budism (19,8%)

     Creștinism (9,2%)

     Hinduism (6,3%)

     Religia tradițională chineză (3,4%)

Grupuri etnice: malayezi 50.4%, chinezi 23.7%, alți băștinași 11%, indieni 7.1%, alții 7.8%.

Religii predominante: musulmană (majoritară), budistă, creștină, hindusă etc.

Limbi vorbite: malaieză, engleză, chineză, tamilă, telugu, thai.

Cultură și religie
Articol principal: Cultura Malaysiei.

Religia de stat este cea musulmană, de obediență sunnită, respectată de majoritatea malaysienilor. Comunitatea
chineză practică un amestec de budism, de taoism și de cultul strămoșilor. Indienii sunt, în cea mai mare parte,
hinduiști. Întâlnim și câțiva creștini și animiști, îndeosebi în Sarawak și în Sabah.
Moscheea Națională a Malaeziei.

Muzeul de Arte Islamice al Malaysiei

Articol principal: Muzeul de Arte Islamice al Malaysiei.

Muzeul de Arte Islamice al Malaysiei (în limba malaieză: Muzium Kesenian Islam Malaysia) a fost deschis
publicului începând cu data de 12 decembrie 1998. Este cel mai mare muzeu de artă islamică din Asia de Sud-
Est. Muzeul situat în inima capitalei malaeziene, Kuala Lumpur, se întinde pe 4 etaje și acoperă o suprafață de
30.000 m². Muzeul a fost decorat de artizani din Iran și din Uzbekistan. Conține 6.000 de piese de artă, dintre
care 200 de manuscrise islamice, precum și cea mai mare machetă din lume a Masjid al-Haram[7].

Limba malaieză

Articol principal: Limba malaieză.

Limba malaieză[8] (în limba malaieză: bahasa Melayu, iar în scriere jawi: ‫ )بهاس مالي‬este o limbă austroneziană
vorbită de populațiile malaieze, originare din Arhipelagul Malay din sud-estul Asiei, până la îndepărtata „Insulă
a Crăciunului” în Australia. Limba a primit statutul de lingua franca a regiunii în epoca sultanului de Mallaca,
în secolul al XV-lea și al XVI-lea.

Patrimoniu mondial UNESCO

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară.

Vezi și
 Asia
 Asia de Sud-Est
 Țări ale lumii
 Limba malaieză
 Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Referințe
1. ^ „Gini Index”. World Bank. Accesat în 2 martie 2011.
2. ^ „2014 Human Development Report Summary” (PDF). United Nations Development Programme. 2014.
pp. 21–25. Accesat în 27 iulie 2014.
3. ^ În limba română, singura formă admisă a denumirii statului este Malaysia. Vezi ortografia impusă de
dicționarul normativ al limbii române: Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române -
DOOM, 2005, editat de Academia Română, pagina 462.
4. ^ Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA.
pp. 297–299. ISBN 978-973-7839-38-1.
5. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” - DOOM2 - Dicționarul
ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers
Enciclopedic, București, 2005, pagina 462.
6. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite
Census 2010
7. ^ Masjid Al-Haram (în arabă : ‫المسجد الحرام‬, pronunțat: Al-Masğid Al-Harām, în românește: «Moscheea
Interzisă») este o moschee situată în orașul Mecca, capitala Arabiei Saudite. Este cel mai important loc
sfânt al Islamului.
8. ^ Forma admisă de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române - DOOM 2 este
limba malaieză.

Bibliografie
 Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” (2005) DOOM - Dicționarul
ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers
Enciclopedic, București. Cuvânt-înainte de Eugen Simion. ISBN 973-637-087-x
 Horia C. Matei ș.a., Statele lumii. Mică Enciclopedie, Editura științifică și enciclopedică, București,
1976, ediția a II-a;
 Mircea Mâciu (coordonator) ș.a., Mic dicționar enciclopedic, ediția a III-a, Editura științifică și
enciclopedică, București, 1986.

S-ar putea să vă placă și