MALAYSIA

2
CUPRINS

1. Prezentarea țării -Malaysia- ……………………………………………….. 1

1.1 .Așezare, vecini………………………………………………………………… 1

1.2. Climă,orașe și atracții turistice………………………………………………… 2

2. Implicații ale culturii în managementul Malaysiei…………………… 4

2.1.Valorile…………………………………………………………………………. 5

2.2. Concepte………………………………………………………………………. 6

2.3. Factori culturali ai comunicării………………………………………………… 7

2.4. Sărbători……………………………………………………………………….. 8

2.5.Culturile musulmane din Asia de Sud-Est.......................................................... 9

3. Comunicarea în managementul din Malaysia………………………… 11

3.1.Practici de lucru în Malaysia................................................................................ 11

4.Riscurile în afaceri în Malaysia.................................................................. 13
4.1.Riscul forței de muncă........................................................................................ 13

4.2.Riscul politic....................................................................................................... 13

5. Negocierea în afaceri în Malaysia................................................. 14

5.1.Atitudini și stiluri............................................................................................... 14

5.2.Ritmul de negociere.......................................................................................... 15

5.3.Procesul de luare a deciziilor............................................................................. 16

6.Managementul resurselor umane în Malaysia............................... 17

Concluzii și recomandări.......................................................................................... 20

Sfatul specialistului.................................................................................................. 20

Bibliografie.............................................................................................................. 21

3
 Malaysia (Malaiezia în ortografia mai veche), este o ţară în Asia de sud-est care
cuprinde două teritorii distincte: partea de sud (Peninsula Malaezia şi insulele adiacente) şi
partea de nord cu insula Borneo. Peninsula Malaezia se învecinează la nord cu Thailanda, iar
la est cu Marea Chinei de Sud. Prin intermediul Strâmtorii Malacca, Malaysia are frontiere
maritime cu Indonezia şi Singapore, în sud şi vest. Malaysia Insulara se află în sud-vestul
Mării Chinei de Sud, la sud de Brunei şi la nord de Indonezia, făcând frontieră maritimă cu
Filipinele.

Din punct de vedere administrativ, Malaysia este formată din 13 state (11 în Malaysia
Peninsulara şi 2 în Borneo) şi 3 terotorii federale. Capitala Malaysiei este Kuala Lumpur, în
timp ce Putrajaya este sediul guvernului federal.

Malaysia ca un stat unitar nu a existat până în 1963. Anterior, un set de colinii au fost
stabilite de către Regatul Unit al Mării Britanii la sfârşitul secolului al 18a€“lea, iar jumătatea
vestică a Malaysiei moderne a fost formată din mai multe regate separate.Acest grup de
colonii a fost cunoscut sub numele de Malaya Britanică până la desfacerea ei în 1946, când a
fost reorganizată ca Uniunea Malaysiana. Din cauza opoziţiei pe scară largă, a fost
reorganizată din nou, ca Federaţia Malaya în 1948 şi a câştigat independenţa mai târziu la 31
august 1957.Singapore, Sarawak, Borneo Britanic de Nord şi Federaţia Malaya sa€“au
alăturat pentru a forma Malaysia la data de 16 Septembrie 1963.

Pentru că Malaysia este una dintre cele trei ţări care controlează Strâmtoarea Malacca,
comerţul internaţional joacă un mare rol important în economia sa. La un moment dat, aceasta
a fost cel mai mare producător de staniu, cauciuc şi ulei de palmier din lume. Malaysia are o
gamă biodiversă de floră şi faună, şi este, de asemenea, considerat unul dintre cele 17 cele ţări
megadiverse din lume.
Malaysia se află în apropiere de ecuator şi prezintă o climă tropicală, cu temperaturi
între 22 şi 32 grade C, sezonul ploios este între noiembrie şi februarie pentru coasta de Est a
zonei peninsulare, vestul Sarawak-ului şi nord-estul Sabah-ului. Pentru coasta de vest a zonei
peninsulare perioadele ploioase sunt în lunile aprilie-mai şi octombrie-noiembrie.
Suprafaţa Malaysiei este de 329758.00 km2, având o populaţie de 25 020 292
locuitori.
Moneda naţională a Malayesiei este ringgit-ul (RM).
4
 Sărbătoarea naţională :31 august(aniversarea proclamării independenţei-1957).

Oraşe şi atracţii turistice

Kuala Lumpur, sau KL, capitala ţării, este un

oraş modern, cu zgârie-nori, dar care păstrează şi din
tradiţiile coloniale. Dintre obiectivele turistice,
amintim Turnul telecomunicaţiilor, înalt de 421 m,
Turnurile gemene Petronas, cea mai înaltă construcţie
din lume, Chinatown sau districtul Mica India.

Muzeul de Arte Islamice al Malaysiei

funcţionează din decembrie 1998 şi este cel mai mare
muzeu de artă islamică din Asia de Sud-Est. Este
situat în inima capitalei malaysiene, Kuala Lumpur şi
se întinde pe 4 etaje. Conţine 6.000 de piese de artă,
dintre care 200 de manuscrise islamice, precum şi cea mai mare machetă din lume a Masjid
al-Haram.

Penang este oraşul cu cel mai mare

complex de temple din sud-estul Asiei.
Templul Serpilor, Muntele Penang, Parcul
Păsărilor, Fort Cornwallis, rezervaţia Pantai
Acheh sunt tot atâtea locuri pline de mister şi
legendă ce asteaptă să fie descoperite.

Templul Kek Lok Si din Penang

Cameron este o staţiune situată în apropierea oraşului Kuala Lumpur, şi se află la o

altitudine de 1829 m peste nivelul mării. Se bucură de un aer curat, temperaturi cuprinse între

5
16 şi 20 grade C, şi este renumit pentru plantaţiile de ceai şi de pomi fructiferi. Este o
destinaţie potrivită şi pentru practicanţii alpinismului.

Insula Pangor este o insulă populată de pescari, situată la 90

km sud-vest de Ipoh. Plajele cu nisip alb, apa albastră, caldă,
dealurile verzi au făcut-o una dintre cele mai renumite insule din
Malaysia. Cele mai populare plaje sunt situate pe coasta de vest:
Pantai Puteri Dewi, Teluk Belanga, Teluk Nipah, Teluk
Cempedak.

Plaja Puteri Dewi

Langkawi este situat în nord-vestul Malaysiei peninsulare, şi este un arhipelag alcătuit

din 99 de insule. Se remarcă prin conglomerate de roci, peşteri cu stalactite şi stalagmite,
faună şi floră specifică, cascade spectaculoase, ape cristaline, ce atrag numeroşi turişti. Cea
mai cunoscută dintre insule este Pulau Langkawi.

Malacca. Este un stat în care obiectivele istorice nu

lipsesc, începând cu cea mai veche moschee din Malaysia
şi cu primul templu înălţat în peninsulă de chinezi.
Resursele naturale cuprind insule tropicale, păduri. În oraş
există numeroase posibilităţi de agrement.

Palatul Sultanului

2. Implicaţii ale culturii în managementul Malaysiei

Malaysia are o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori, dintre care 50%

sunt malaiezieni, 36% chinezi, 1% indieni şi 4% alte naţii.
În ţară există unele tensiuni rasiale. Deoarece, prin tradiţie, poporul malaysian s-a
implicat prea puţin în sectorul economic al comunităţii, acest vid profesional a fost în mare
parte umplut de chinezi. Când, în cele din urmă, aceştia au dobândit controlul asupra
economiei, s-au declanşat revolte. În 1969, a fost introdus un plan pe 20 de ani care să
mărească ocuparea forţei de muncă malaysiene la toate nivelurile comerciale şi să reducă

6
participaţia străină la piaţa malaysiană de la 60% la 30% până în 1990. Din cauza lipsei de
interes faţă de afaceri manifestate de malaysieni aceste procente au fost greu de realizat.
Faptul că puterea malaieză şi cea chineză se află aproape în echilibru impune o strânsă
cooperare a celor două culturi. În prezent, din cauza diferenţelor culturale în materie de
obiceiuri şi valori persistă încă o atmosferă de neîncredere.
Religia de stat este cea musulmană, de obedienţă sunnită, respectată de majoritatea
malaysienilor. Comunitatea chineză practică un amestec de budism, de taoism şi de cultul
strămoşilor. Indienii sunt, în cea mai mare parte, hinduişti. Întâlnim şi câţiva creştini şi
animişti, îndeosebi în Sarawak şi în Sabah.
Malaysienii sunt musulmani, vorbesc limba naţională(Bahasa Malaysia) sau engleză,
se îmbrăca conform codului islamic, care
accentuează modestia şi acoperirea capului
la femei, mănâncă tradiţionalul orez şi curry
şi evită cu stricteţe să mănânce carne de
porc. Consumul de băuturi alcoolice este de
asemenea interzis. Tuturor adulţilor
musulmani le este cerut să se roage de 5 ori
pe zi, şi să se abţină de la mâncare şi
băutură între răsăritul şi apusul soarelui în
fiecare zi a Ramadanului. Toate acestea reprezintă o provocare pentru industria modernă, în
special într-un context multietnic.
Chinezii practică budismul, taiotismul sau
creştinismul. Aceştia vorbesc limba naţională sau dialectele
chineze din cadrul neamului din care fac parte, plus
mandariana, sau engleză dacă sunt educaţi în şcoli engleze.
Chinezii se îmbracă în stilul occidental, care în climatul
tropical nu pune accentul pe acoperirea întregului corp. În materie de mâncare preferinţele
sunt predominante pentru mâncărurile chineze, şi unul din ingredientele esențiale din carne
este cea de porc. Consumul de băuturi alcoolice este o parte esenţială a divertismentului
chinez sau a afacerilor .

Indienii sunt în general hinduişti sau

creştini, sau dacă sunt din comunitatea Sikh aceştia
urmăresc religia din Sikh. Sunt deasemenea unii
7
indieni musulmani care au propriile lor moschee. Indienii vorbesc în cea mai mare parte
Tamil, dar sunt şi grupuri mai mici care vorbesc Punjabi sau alte limbi indiene, sau engleză.
În materie de mâncare predomină curry, stilul indian, care evită carnea de vită, unii adoptă
vegetarianismul, totul depinde de credinţa hinduistă din care fac parte. Consumul de alcool
este răspândit. Femeile poartă „sari”, rochii Punjabi, sau haine occidentale.

Cea mai extraordinară caracteristică a societăţii malaysiene contemporane este faptul

că membrii ei, fie ei din clasa mijlocie sau muncitoare, trăiesc cu identitatea localizării
simultane atât în trecutul tradiţional cât şi în cel mai modern şi post-modern viitor global.

2.1.Valorile

Respectul, politeţea şi mai ales amabilitatea faţă de alţii sunt factorii cei mai
importanţi ai comportamentului malaiez ideal. Acesta este cunoscut sub numele de budi.
Familia şi prietenii au întâietate asupra intereselor proprii. Dragostea faţă de copii este foarte
puternică. Malaysienii sunt încurajaţi să cultive relaţii profunde şi durabile cu familia,
prietenii şi cu partenerii respectabili, demni de încredere. Încrederea este fundamentală în
stabilirea unor asemenea relaţii. Formalismul iniţial se transformă treptat într-o atitudine
familiară, încrezătoare. Oamenii cei mai respectaţi sunt cei care fac cele mai multe
compromisuri.
Prosperitatea de dragul prosperităţii nu îi caracterizează. În trecut au existat legi care
le interziceau ţăranilor malaysieni acumularea de averi.
Malaysienii consideră că omul este bun în esenţă, concepţie destul de diferită de cea a
păcatului originar din creştinismul occidental. Credinţa lor puternică în Dumnezeu (Allah) le
oferă malaysienilor o atitudine fatalistă asupra evenimentelor. Ei se simt expuşi stihiilor, din
cauza credinţei lor în supremaţia voinţei lui Dumnezeu. În limba malasyană se foloseşte
frecvent expresia "voia Domnului". Acest lucru favorizează lipsa motivării pentru succesul
lumesc şi a hotărârii de a duce lucrurile la bun sfârşit .
În general, la facultate, malaysienii preferă să studieze artele şi nu ştiinţa, iar multora
dintre ei le lipseşte experienţa tehnică, contrastul cu japonezii/coreenii este izbitor.

8
 2.2.Concepte

Stilul de conducere şi statul

Se presupune că persoanele de viţă nobilă vor demonstra aptitudini de conducători.

Un lider capabil este evlavios, sicer, umil şi plin de tact.
Statutul se moşteneşte, nu se dobândeşte şi este confirmat prin demonstrarea
capacităţii de lider şi a unei atitudini grijulii. Un malaysian se simte în largul său în cadrul
unei structuri ierarhice în care fiecare are rolul său precis.
Munca şi trândăvia nu sunt clar delimitate în cultura şi limba malaysiană. Munca
este numai una dintre numeroasele activităţi desfăşurate de malaysieni. Aprofundarea
relaţiilor şi timpul petrecut cu persoanele mai în vârstă li se poate părea occidentalilor, nu însă
şi malaiezienilor, o pierdere de timp. Malaysienii sunt modeşti şi rareori se întâmplă să ceară
o promovare. Ei se aşteaptă ca aceasta să le fie acordată de către un superior atent, la timpul
cuvenit.

Spaţiul şi timpul

Este respectată o distanţă adecvată de confort. Malaysienii au conştiinţa mediului

înconjurător.
Ei acordă puţină atenţie trecutului, iar viitorul este considerat că fiind neclar şi
imprevizibil (voia Domnului). Prezentul trebuie petrecut în chip virtuos.

2.3.Factorii culturali ai comunicării

Modele de comunicare şi utilizarea limbii

Conversaţiile sunt întortocheate, pentru a se evita jignirea vreunei persoane.

Malaysienii se pricep să facă referiri indirecte. În dezbateri este evidentă o oarecare influenţă

9
britanică. Comunicarea este la început formală, devenind, cu timpul, din ce în ce mai
familiară.

Tipul de ascultători

Malaiezienii sunt respectuoşi, în special cu superiorii şi cu oamenii mai în vârstă. Nu

obişnuiesc să întrerupă. Ascultă cu atenţie comentariile cinstite şi grijulii.

Comportamentul la întâlniri şi negocieri

Se urmăreşte armonia şi discuţiile sunt echilibrate. Indiferenţa malaysienilor faţă de

afaceri diminuează ambiţia şi competiţia. Există puţine
încercări de modificare a ambianţei (în contrast direct cu
Singapore, Hong Kong, Coreea şi Japonia). Cei care fac
cele mai multe compromisuri în negocierile de afaceri se
bucură de cel mai mare respect. Malaysienii nu se dedau la
manifestări puternice ale fermităţii.

Maniere şi tabuuri

Majoritatea tabuurilor sunt musulmane. Malaysienii se simt în largul lor în cadrul

unei structuri ierarhice, manifestând respect faţă de superiori şi autoritate. Salutul este
important.
Bărbaţii şi femeile obişnuiesc să-şi strângă mâna.
Când un bărbat dă mâna cu un altul, el îşi oferă amândouă
mâinile, însă fără strânsoare. El atinge uşor mâna prietenului
sau, apoi duce mâinile acestuia la pieptul său. Acest lucru
înseamnă: "Te salut din toată inima". Femeile practică salutul
salaam, înclinându-se până la pământ.
Ei nu folosesc degetul arătător, atunci când vor să arate ceva. Este mai politicos să
folosiţi degetul mare de la mâna dreaptă, cu restul degetelor strânse

Cum să te înţelegi cu malaiezienii

10
 Malaiezienii sunt mai orientaţi spre grup decât multe alte popoare. În relaţia cu ei ar
trebui încercată aplicarea aptitudinilor sinergice. Este o modalitate bună de abordare a
persoanelor care îi separă pe malaysieni de chinezi şi de occidentali sau pe musulmani de
budişti şi de creştini.
Ar trebui să vă familiarizaţi cu noţiunile de bază ale islamului. Manifestaţi respect
faţă de superiori şi faţă de credinţele religioase. Tinerii malaysieni sunt foarte mândri de
orientarea malaysiană modernă către industrializare şi înalta tehnologie. Ar trebui să le
împărtăşiţi entuziasmul.

2.4.Sărbători

Sărbătorile în Malaysia sunt fie sărbători naţionale federale, fie manifestă

particularităţi în funcţie de grupurile etnice sau religioase.

Principala sărbătoare din ţară este Hari Merdeka (Ziua Independenţei), pe 31 august,
şi comemorează independenţa Federaţiei
Malaya în 1957. Ziua Malaysiei se serbează
doar în statul Sabah, pe 16 septembrie, şi
comemorează formarea statului în 1963.
Alte importante sărbători sunt Ziua muncii
(1 mai), Ziua Regelui (prima sâmbătă din
iunie).
Serbarea Zilei Independenţei

Musulmanii din Malaysia serbează Zilele musulmane. Hari Raya Puasa este
traducerea lui Eid al-Fitr. Este o festivitate onorată de musulmanii din întreaga lume, ce
marchează sfârşitul Ramadam-ului, luna de post. În plus, mai sărbătoresc Hari Raya
Haji(Crăciunul), Awal Muharram (Anul Nou Islamic) şi Maulidul Rasu (Ziua de naştere a
Profetului).
Sărbătorile chinezilor din Malaysia sunt urmărite de chinezii din întreagă lume. Anul
Nou Chinezesc este printre cele mai importante, durează cincisprezece zile şi se încheie cu

11
Chap Goh Mei. Alte sărbători chinezeşti: Festivalul Qingming, Festivalul Barca Dragonului.
Chinezii budişti serbează Vesak.

Majoritatea indienilor din Malaysia serbează Diwali

(Sărbătoarea luminii),
iar Thaipusam este o sărbătoare a pelerinilor din întreaga
lume, adunaţi la Peşterile Batu.

Serbarea Diwali

2.5.Culturile musulmane din Asia de Sud-Est

În următoarele privinţe, malaysienii seamănă cu chinezii, coreenii şi japonezii:

-Familia constituie celulă de bază a existenţei. Ei îşi petrec o mare parte din timp
cultivând relaţii interpersonale cu membrii familiei şi cu prietenii apropiaţi;
-Armonia este importantă atât în societate, cât şi în afaceri. Confruntările directe se
vor evita complet dacă este posibil;
-Compromiterea reputaţiei este un lucru grav;
-Conversaţiile, inclusiv discuţiile de afaceri, sunt indirecte şi pline de ocolişuri din
motive de politeţe şi pentru a evita jignirile;
-Societatea este organizată pe baza unui sistem ierarhic, în funcţie de vârstă şi
vechime în muncă sau serviciu;
-Eticheta, bunele maniere, protocolul şi amabilitatea sunt obligatorii;
-Colectivismul triumfă asupra individualismului.

Culturile musulmane se deosebesc de vecinii lor budişti, confucianişti, taoişti

în următoarele privinţe:

12
 -Religia le influenţează viaţa socială şi afacerile de zi cu zi;
-Tabuurile islamice, cum ar fi consumarea cărnii de porc şi a alcoolului şi folosirea
mâinii stângi, sunt respectate;
-În Malaysia, statutul şi izolarea parţială a femeilor sunt în concordanţă cu practica
islamică;
-Etica muncii împărtăşită de chinezi, japonezi şi coreeni lipseşte vizibil în Malaysia;
-Malysienii nu se conformează aceloraşi norme de punctualitate ca şi vecinii lor;
-Comparativ cu chinezii, japonezii şi coreenii, musulmanilor din Asia de Sud-Est par
să le lipsească strădania şi ambiţia şi îi interesează mai puţin profitul şi succesul material.

3.Comunicarea în managementul din Malaysia

Stilurile de comunicare malaysiene se caracterizează prin forme extreme de politeţe

şi diplomaţie. Este fundamental a se asigura conservarea armoniei existente în cadrul unui
grup sau pentru a dezvolta o anumită armonie cu noi contacte. Acest tip de comunicare poate
părea uneori mult prea formal sau protocolar.
Este bine de multe ori să se petreacă un timpul cu discuţii sociale înainte de a
discuta orice problemă reală de afaceri. Această "spargere de gheaţă" este o parte vitală a
procesului de consolidare a relaţiei şi importanţa acesteia nu trebuie niciodată subestimată.
Subiecte potrivite de discuţie ar fi cele legate de familie, sport (în special fotbal), impresii din
Malaysia, organizaţia dumneavoastră, planuri de viitor etc. Subiecte care ar trebui evitate
sunt cele legate de politică, religie şi de tensiunile etnice din Malaysia.
œ”Nu” este un cuvânt dificil şi este, prin urmare, rareori auzit. Malaysienii preferă să
dea o veste proastă într-un mod foarte ocolit prin utilizarea de mesaje "codate".
Cei mai mulţi malaysieni care lucrează într-un mediu internaţional vorbesc fluent
limba engleză şi, într-adevăr, fluenţa în limba engleză este văzută ca o marcă de prestigiu.

13
 3.1.Practici de lucru în Malaysia

Când se fac programari ale întâlnirilor în Malaysia, trebuie să se ia în considerare

importanţa timpului de rugăciune în această ţară predominant musulmană.Vinerea este ziua
religioasă a săptămânii, şi dacă este posibil, întâlnirile nu ar trebui să fie programate în această
zi.
Indiferent de dimensiunea sau natura companiei, ierarhia este o parte integrantă din
mediile de afaceri malaysiene.
Respectul malaysienilor pentru autoritate este evident în cele mai multe relaţii de
afaceri. Relaţia dintre subordonaţi şi superiorii lor este foarte oficială.
La prima întâlnire cu partenerii malaysiani, o fermă strângere de mână este formula
standard de salut.Cu toate acestea, ar trebui să dai mână cu o femeie malaysiană, doar dacă ea
iniţiază acest gest. Altfel, o încuviinţare din cap este mult mai adecvată.

De obicei nu se fac schimburi de cadouri,

acestea pot fi percepute ca o mită. Cu toate acestea, în
cazul în care vă este dăruit un cadou, se obişnuieşte să-l
acceptaţi cu ambele mâini şi să aşteptaţi până când
colegii dumneavoastră malaysieni pleacă, pentru a-l
deschide. Cadouri ar trebui să fie mici şi învelite.
Asiguraţi-vă să răspundeţi cu un cadou de valoare
egală.

Cărţile de vizită sunt schimbate după o primă introducere despre Malaysia. Din
moment ce o mare parte din oamenii de afaceri sunt de origine chineză, ar fi folositor dacă
aceasta ar fi tipărită în engleză şi chineză şi dacă detaliile
dumneavoastră de educaţie, calificările profesionale şi titlurile
de afaceri sunt incluse. Cartea de vizită ar trebui să fie
prezentată şi primită cu ambele mâini, şi înainte de a o pune pe
masă sau într-o servietă trebuie să fie întotdeauna petrecut un timp pentru examinarea de
informaţii.

14
 Deşi oficial Malaysia este o ţara musulmană şi majoritatea
populaţiei sunt musulmani practicanţi, multe femei lucrează şi multe
ajung pe poziţii destul de înalte. Femeile care călătoresc în
Malaysia în interes de afaceri se vor confrunta cu mai puţine
probleme decât s-ar putea să întâmpine în alte ţări din regiune, cum
ar fi Japonia sau Taiwan.

Managerul este cel care gestionează activităţile şi ia decizii. Subordonaţii se pot

simţi inconfortabil când le sunt date instrucţiuni vagi.

4.Riscurile în afaceri în Malaysia

Riscul de ţară evaluează ameninţările pe termen scurt şi mediu indus de

instabilitatea guvernului, politicile economice adverse, deteriorarea mediului de afaceri şi
şocurile externe.

Riscul forței de muncă

Malaysia suferă de o
lipsă permanentă de forţă de
muncă internă necalificată.
Controversele viitoare se pot
centra pe politicile guvernului
faţă de muncitorii străini,
decât pe muncitorii
necalificaţi. Guvernul
continuă să descurajeze imigraţia ilegală. Malaysia a suferit un deficit acut de muncă în 2005,
de la plecarea a 400.000 de imigranţi ilegali. Această penurie prelungită a forţei de muncă ar
15
putea porni unele schimbări în ceea ce priveşte politicile forţei de muncă. Gradul de
sindicalizare este mic, iar guvernul nu permite sindicatelor să fie organizate pe o industrie sau
la nivel naţional, limitând foarte mult negocierile contractelor colective de muncă. În schimb,
există o serie de sindicate “in-house”, în special în industria electronică, care au influenţă
atunci când economia este puternică.

Riscul politic

Economia Malayesiei este percepută de către oamenii de afaceri străini ca fiind

coruptă, şi cu toate că lucrurile sunt diferite în realitate , companiile de obicei, îşi bazează
deciziile de investiţii pe această percepţie şi nu pe realitate. Dacă companiile percep situaţia
dintr-o ţară ca fiind dificilă, atunci este probabil să lucreze împotriva deciziei lor de a investi.

În timp ce se bucură de alegeri regulate şi stabilitate politică, sistemele instituţionale

şi infrastructura susţin în general un partid dominant de stat, ceea ce a fost descris de către
observatori ca fiind un paradox într-un sistem politic participativ, care a dus la dezvoltarea
unui stat sincretic.
Politica în Malaysia are loc în cadrul unei monarhii constituţionale, în care Monarhul
este şef de stat, iar prim-ministrul Malaysiei este şeful guvernului.
Există un partid politic predominant, Organizaţia Naţiunilor Unite ale Malaysiei
(UMNO), care deţine puterea în coaliţie cu alte partide de la independenţa Malaysiei din
1957.

5.Negocierea în afaceri în Malaysia

Atitudini şi stiluri

Funcţionarea relaţiilor este un element important, atunci când se negociază în

Malaysia. Cu toate acestea, de multe ori malaysienii optează pentru stiluri de negociere
distributive şi neprevăzute. În timp ce cumpărător
este într-o poziţie superioară, ambele părţi într-o
afacere au responsabilitatea de a ajunge la un acord
comun. Ei aşteaptă ca angajamentele partenerilor de

16
afaceri să fie pe termen lung şi se vor concentra mai ales pe beneficii pe termen lung. Deşi
stilul de negociere primar este cel competitiv, malaysienii totuşi valoarează relaţiile pe termen
lung şi caută soluţii win-win.
Pentru ca occidentalii să aibă succes în afacerile din această regiune, ei trebuie să
cunoască într-o anumită măsură concepţiile asiaticilor din Sud-Est. Caracteristicile naţionale
diferă semnificativ în cadrul acestui grup- Vietnamul este ţara cea mai răzleaţă- “însă
indonezienii, malaiezii, thailandezii şi filipinezii au în comun numeroase trăsături care nu au
nimic de-a face cu etica mai austeră a muncii şi îndatoririlor, specifică japonezilor, coreenilor
şi chinezilor. Lumea Asiei de Sud-Est este relativ relaxată, timpul este considerat un articol de
uz nelimitat, valoarea eficienţei este adesea ambiguă - amabilitatea şi virtutea sunt preţuite
mai mult decât orice.

Schimbul de informaţii

Malaysienii petrec o perioadă considerabilă de timp pentru culegerea de informaţii şi

pentru diverse detalii înainte ca stadiul de negociere să înceapă. Oamenii de obicei, nu îşi
împărtăşesc informaţiile liber.

Ritmul de negociere

Malaysienii sunt obişnuiţi ca procesul de negocieri să fie lung şi lent .Clădirea

relaţiilor, culegerea de informaţii, luarea deciziilor toate iau un timp considerabil. Fiţi pregătiţi
pentru a face mai multe călătorii, dacă este necesar , pentru a vă atinge obiectivele. În timpul
negocierilor fiţi răbdători, controlaţi-vă sentimentele şi aşteptaţi-vă să apară întârzieri.
Negociatorii unor culturi puternice cum sunt Germania, Marea Britanie sau Statele
Unite ala Americii pot găsi modul de negociere al malaysienilor ca fiind confuz, iritant şi
chiar enervant.

Negocierea

Malaysienii sunt obişnuiţi cu negocieri dure , dar de obicei,

vor discuta mai pe larg decât alţi asiatici. Cu toate acestea, se
aşteaptă ca oamenii de afaceri locali , cu experienţă internaţională,

17
să utilizeze o serie de tehnici de negociere destul de competente. Tarifele se pot modifica cu
aproximativ 25-40% după negociere faţă de ofertele iniţiale.
Negociatorii mai folosesc ocazional tehnici de presiune care includ impunerea unei
oferte finale. Acestea pot fi făcute mai mult de o data şi sunt aproape niciodată cele finale. Nu
trebuie folosite tactici de presiune a timpului sau oferte finale care expiră, de vreme ce
malaysienii ar putea vedea aceste semne a faptului că nu sunteţi dispuşi să construiţi o relaţie
pe termen lung. Ei pot alege să pună capăt negocierii. Perioadele de reculegere în conversaţii
sunt normale şi nu reprezintă o încercare de a o folosi ca tehnică de negociere. Evitaţi
presiunea tactică, cum ar fi deschiderea cu oferta cea mai bună, sau cu o ofertă scrisă, arătarea
intransigenţei, deoarece acestea nu pot fi aplicate în mod efecient.
Negociatorii malaysieni evită tehnicile adverse sau cele agresive. Riscul de a folosi
aceste metode este de foarte puţine ori meritat, un potenţial câştig fiind rar întâlnit. Evitaţi să
faceţi o deschidere agresivă, deaorece poate fi privită ca un act neprietenos şi este cel mai
bine să fie evitată.
În unele cazuri tacticile defensive cum ar fi blocarea sau schimbarea unui subiect,
solicitând întrebări de cercetare, sau unele promisiuni pot fi utilizate.

Procesul de luare a deciziilor

Companiile tind să fie foarte ierarhice. Cu toate acestea, procesul de luare a deciziilor
este, în mod normal orientat spre grup în Malaysia. Acest lucru poate fi confuz pentru
occidentali, care caută să indentifice „persoana cheie care ia decizii” într-o organizaţie , în
timp ce, în realitate, un astfel de rol ar putea să nu existe deloc. Deciziile sunt adesea făcute
printr-un proces care implică mai multe părţi interesate, care stabilesc un consens printr-o
serie de deliberări. Acest proces poate dura mult şi necesită răbdare.
Atunci când iau decizii, oamenii de
afaceri malaysieni pot să nu se bazeze mult pe
reguli sau legi. Ei de obicei iau în considerare
situaţia specifică decât să aplice principii
universale. Persoanele, sentimentele şi
experienţele cântăresc mai mult decât dovezile
empirice sau faptele obiective. Malaysienii pot fi
destul de fatalişti, şi de obicei îşi asumă un risc moderat.

18
 Diferenţele dintre occidentali şi malaysieni sunt izbitoare. În general, occidentalii
sunt, desigur, autodeterminati şi dinamici; sud-est asiaticii au o profundă dinamică culturală
întipărită în practicile şi obiceiurile adânc înrădăcinate. Ei doresc să îşi mulţumească
partenerii occidentali, însă trebuie să rămână fideli tradiţiilor lor culturale. Într-adevăr,
occidentalii nu prea au idee ce drum anevoios sunt nevoiţi să parcurgă mulţi asiatici atunci
când încep să trateze cu Occidentul.

6.Managementul resurselor umane în Malaysia

Resursele umane (HR) sunt coloana vertebrală a unei organizaţii. Mai mult decât atât,
prosperitatea unei firme este posibil să crească dacă angajaţii deţin atitudini, valori şi
aşteptări, care sunt strâns aliniate la viziunea corporaţiei.
În timp ce politica şi economia Malaysiei este bine acoperită, se ştiu puţine lucruri
despre managementul resurselor umane. Câteva studii întreprinse asupra Malaysiei - ca şi ţară
gazdă, arată că aceasta este concentrată în mod normal pe dezvoltarea economiei, pe balanţe
comerciale străine şi implementarea creaţiei şi mult mai puţin focalizată pe alte aspecte cum
ar fi practici de management, sau companii multinaţionale.
Slaba legătură dintre angajaţi şi organizaţie este adesea afişată ca fiind fenomen al
cifrei de afaceri. Într-adevăr, oamenii îşi schimbă foarte des locul de muncă pentru a obţine o
mai bună recompensă monetară şi oportunităţi mai mari de dezvoltare a carierei. Cu toate
acestea, abordările tradiţionale care se bazează foarte mult pe competitivitatea recompenselor
monetare au adesea succes limitat în retenţia personalului şi motivaţia la locul de muncă pe
termen lung. Această limitare a făcut ca practicienii să ia în considerare, alături de uşurarea
infrastructurile sofisticate ale managementul resurselor umane, alte tehnici pentru a spori
ataşamentul unui angajat faţă de organizaţia sa( de exemplu performanţa în funcţie de
stimulente, angajaţii să se potrivească în procesul de selecţie cu profilul angajatului căutat).
Chestiunile de retenţie a personalului şi motivaţia la locul de muncă au continuat să
fie o pacoste pentru organizaţiile din
Malaysia. Anchetele anuale ale Federaţiei
Patronatelor malaysiene (MEF 2004,2005)

19
raportează faptul că ratele anuale a forţei de muncă în cifra de afaceri pentru anul 2003 şi
2004 s-au ridicat, aproximativ la 17% şi respectiv 16%. Un alt studiu raportează faptul că
angajaţii malaysieni sunt dispuşi să rămână în cadrul organizaţiilor actuale un timp mai mic
de trei ani.
Practicile, sistemele şi reglementările resurselor umane malaysiene sunt în mare
măsură influenţate de colonizarea britanică din experienţa secolului al XIX-lea. Este frecvent
observat faptul că practicile de resurse umane din Malaysia sunt artefacte provenite de la o
integrare de Vest şi practici de resurse umane indigene. Hirono (1991) clasifică practicile de
resurse umane în două mari direcţii, şi anume valori britanice şi valori etnice (de exemplu
valori din Malaysia, China, India ).
Dovezile arată că sistemul de recompense bazat pe vechimea în muncă este slăbit.
Studiile arată faptul că 90,5% din 304 companii practică sisteme bazate pe recompense, deşi
încă vechimea minimă contează la un alt nivel în deciziile de plată.
Firmele din Malaysia consideră de multe ori că este prea costisitor să instruiești
angajaţii dincolo de abilităţile de bază necesare.Acest lucru se datorează în cea mai mare
parte, faptului că printre firmele malaysiene circulă noţiunea generală că nu ar trebui
constituite traininguri pentru anagajati dincolo de domeniul de aplicare a contractului de
muncă.

Indicatori Economici

1999 2000
PIB-ul $ 79.0 miliarde $ 89.3 miliarde
Creştere a PIB-ului 5,8% 8,5%
Inflaţia -. 02% 4,1%

  Sursa: Banca Mondială

Malaysia are o forţă de muncă de aproximativ 9,6 milioane de oameni. Cel mai mare
domeniu de ocupare a forţei de muncă este cel din sectorul comerţului şi turismului, care
utilizează 28 % din lucrători. Producţia angajează 27% şi producţia industrială contribuie cu
44% din PIB-ul din Malaysia. Sectoarele agricole (16%) şi de servicii(10%) sunt mai puţin
importante din punct de vedere al contribuţiei în cadrul PIB-ului.Şomajul are o valoare de 3%.

Aproximativ 10% din angajaţii malaysieni sunt

membri ai unor sindicate. Sindicatele au puţină putere în

20
Malaysia şi primesc puţină cooperare din partea guvernului în timpul disputelor. Legile în
vigoare limitează numărul grevelor şi Ministerul de Resurse Umane joacă un rol activ în
medierea dintre sindicate şi management.

Deşi Malaysia oferă o mare forţă de muncă talentată, exsita în prezent un deficit de
lucrători calificaţi în unele domenii tehnice. Inginerii şi lucrătorii de înaltă tehnologie sunt
necesari şi ca răspuns la această penurie multe companii au recrutat lucrători calificaţi străini.

Malaysia, în ultimii ani a absorbit un număr mare de muncitori străini necalificaţi

pentru a lucra în domenii de activitate cu plată scăzută.Peste 230.000 de lucrători străini au
intrat în ţară în anul 2000, în cea mai mare parte din Indonezia şi Filipine. Aceşti lucrători
sunt angajaţi în locuri de muncă etichetate că fiind murdare, periculoase.

Salariile în Malaysia sunt considerabil mai mici decât cele din Statele Unite fiind mai
mici decât în alte ţări vecine din Asia de Sud -Est. Nu există nici un set minim de salarizare,
ceea ce menţine salariile la un nivel foasrte scăzut.

21
 Concluzii și recomandări

După realizarea proiectului am ajuns la următoarele concluzii, care conțin atât idei pro
pentru o eventuală colaborare cu Malaysia, cât și argumente contra.

Datorită faptului că Malaysia are o religie destul de diversă, care afectează afacerile și
modul de a negocia și lua decizii, putem afirma faptul că nu putem începe o colaborare cu
aceștia fără a ne documenta înainte asupra câtorva aspecte pentru a nu fi puși în situații
neplăcute sau care să deranjeze poporul malaysian.

Piața muncii din Malaysia oferă o forța de muncă talentată și mai ieftină decât în alte
țări.

Sfatul specialististului

După analiza argumentelor pro și contra am ajuns la concluzia că se merită să intri în

afaceri pe piața din Malaysia.

Pentru a intra însă în afaceri pe piața din Malaysia trebuie să analizați înainte punctele
forte și slabe ale unei posibile alianțe cu aceasta. Astfel trebuie să țineți cont de următoarele :

-fiți răbdători cu omologii malaysieni în timpul negocierilor; procesul este adesea lung
și detaliat.

-arătați respect față de oamenii de afaceri vârstnici; aceasta este o parte esențială a
realizării reușitelor în afaceri în Malaysia.

22
 - nu pleca de la premisa că un contract semnat semnifică un acord final. Este comun
să se continue negocierile chiar ți după ce un contract a fost semnat.

- nu intra în afaceri cu o companie malaysiana fără o scrisoare de recomandare de la o

bancă sau reciprocă cunoştinţă.

Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Malaezia

http://documentare.rompres.ro/gouverns.php?q=MALAYEZIA

http://wapedia.mobi/ro/Malaysia

http://www.studentie.ro/MALAYSIA-a870-1194897-sp1.html

http://www.besttourism.ro/ghid-Asia-Malaezia.html

http://www.calificativ.ro/ASIA_DE_SUD_EST-a7883.html

http://www.communicaid.com/cross-cultural-training/culture-for-business-and-
management/doing-business-in/Malaysian-business-and-social-culture.php

http://www.worldbusinessculture.com/Business-in-Malaysia.html

http://www.businesstravelogue.com/Malaysia.html

http://findarticles.com/p/articles/mi_qa5454/is_200701/ai_n21299476

http://rphrm.curtin.edu.au/2005/issue2/malaysia.html

http://www.allbusiness.com/labor-employment/human-resources-personnel/8922056-
1.html

http://www.themalaysianinsider.com/index.php/malaysia/19823-malaysia-risk-ratings

http://thestar.com.my/news/story.asp?file=/2007/3/14/nation/17133406&sec=nation

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_political_parties_in_Malaysia

23
24