Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GN 21 (Salvat Automat)
GN 21 (Salvat Automat)
(
Ce este boala?
Etiologie Mecanisme Leziuni Manifestări
demonstrată patogenice morfologice clinice
cunoscute univoce caracteristice Boală Glomerulopatii
Model animal
Sindrom nefritic acut Sindrom nefritic cronic Sindrom nefritic - nefrotic Sindrom nefrotic
Relația dintre mecanismul leziunilor (depozite IF) și manifestările clinice
Factori genetici Factori de mediu
Mecanisme (auto)imune
Leziuni
Sindromul nefritic acut
GN acute proliferative
endocapilare asociate infecțiilor
GN proliferative extracapilare
8
Patogenia manifestărilor sindromului nefritic acut
Clinic
o Oligurie cu urini modificate la aspect (brună, roșie,
tulbure)
o Edeme, HTA (sistolo-diastolică moderată)
Examenul urinei
Sindromul o Hematurie cu eritrocite dismorfe, acantocite, cilindri
hematici, leucociturie (sediment urinar „activ”)
nefritic acut o Proteinurie variabilă, de obicei 1-3,5g/zi
Funcție renală
o Creșterea variabilă a creatininei serice (nu eRFG)
• acută (zile)
• subacută, rapid progresivă (săptămâni)
Sedimentul urinar „nefritic”/„activ”
Consult Nefrologie
Sindromul nefritic acut
GN acute proliferative
endocapilare asociate infecțiilor
GN proliferative extracapilare
13
Sunt determinate de infecții, care inițiază
leziunea glomerulară prin mecanisme
imunologice
• După rezoluția infecției – numai cele post-streptococice
• Concomitent cu infecția – toate celelalte
Glomerulonefritele
Proliferarea endo-capilară este intensă (include
proliferative neutrofile), iar depozitele sunt sub-epiteliale
endocapilare sub formă de „cocoașe” („humps”)
asociate infecțiilor
Sindrom nefritic acut
• Intens
• Asociază frecvent: oligurie, edeme, HTA
14
o După rezoluția infecției
• Mici epidemii în colectivități de copii, adolescenți, adulți tineri
• Streptococcus pyogenes group A (tip 12 – faringite, tip 49 – impetigo)
Infecții asociate o Concomitent cu infecția
• Favorizate de condiții pre-existente: vârstnici, diabet zaharat, alcoolism,
cu droguri IV, malnutriție, valvulopatii, proteze valvulare sau vasculare, șunt
ventriculo-atrial, colecții, intervenții ortopedice etc
glomerulonefrite • Bacterii
Staphylococcus spp, bacterii nosocomiale (G-), Streptococcus
proliferative pneumoniae, Neisseria spp (meningitis), Brucella
• Virusuri: virsurile hepatitei A, B, C, herpes (CMV, Ebstein-Barr, varicela-
endocapilare Zoster), Parvovirus B19, Coxsackie, virusuri ale febrelor eruptive
(rujeolă, parotidită)
• Paraziți: malarie, schistosomiază, toxoplasmoză, filariază
• Fungi: Candida albicans, Histoplama capsulatum, Coccidioides immitis
15
PATOGENIE
*În cele non-streptococice,
intervalul liber lipsește, iar
infecția este atestată de culturi
sau serologice caracteristiceă
agentului infecțios
16
- Proliferare difuză endocapilară (celule mezangiale,
endoteliale) și infiltrat inflamator (PMN, Mo) (MO)
19
Interval liber
• 10-14 zile în cele post-streptococice
• lipsește în cele non-streptococice
Sindrom nefritic acut
• Edeme (frecvent)
Simptomatologie • HTA (70-80%) - moderată, sistolo-diastolică
(hipervolemică)
• Edem pulmonar acut (5%)
• Eclampsie nefrogenă Volhard (convulsii, comă)
20
Indicatori ai infecției cauzale
Streptococ
• ASLO în dinamică – 75%
• Anti DN-aza B – 90%
• Anti hialuronidază (infecții cutanate)
Non-streptococice - culturi pozitive, serologie etc
22
Depind de etiologie și de vârstă
Evoluție
• Vindecare 50-70%
Evoluție. • Deces 0,5-2% (EPA, AVC, IAR, infecții)
Complicații • Cronicizare 10-20% la copii; 60% la vârstnici
23
Tratament etiologic (anti-infecțios)
• Penicilină/analogi, în cele streptococice
• Antibiotice conform sensibilității, în cele non-streptococice
Tratament suportiv
• HTA • Dietă hiposodată, normocalorică, hipo-
• EPA proteică (0,6g/kg pe zi)
• Eclampsia • Diuretice
• Antihipertensive
Tratament • IRA • Hemodializă
Tratamentul patogenic (corticoizi, imunosupresoare)
24
Sindromul nefritic acut
GN acute proliferative
endocapilare asociate infecțiilor)
GN proliferative extracapilare
25
• Glomerulonefrite cu formare de semiluni
• Glomerulonefrite (proliferative)
extracapilare
• Glomerulonefrite subacute
• Glomerulonefrite rapid progresive
• Glomerulonefrite maligne
1) GN cu proliferare intensă extracapilară
Formarea de semiluni în >60% din glomeruli
2) Sindrom nefritic - particularităţi
• Edeme absente/moderate
Caracteristici • HTA - inconstant
generale • IR (scădere a FG cu >50%) în săptămâni-luni
(<3 luni) (Declin rapid progresiv al filtratului
glomerular)
3) Netratate, evoluează invariabil către uremie şi
deces în 6 luni-2 ani
27
10% 30% 60%
Ac anti-MBG ANCA Complexe imune
(depozite liniare) (pauci-imune) (depozite granulare)
↓ FG rapidă
Semiluni celulare
(săpt/luni)
Resorbție Semiluni fibro-celulare IRC
Semiluni fibroase (cicatriciale)
Ac anti-MGB Ac anti-citoplasmă a Complexe imune
(Ac Goodpasture) neutrofilelor (CxI)
(ANCA)
Ac anti-MBG +++ ± -
ANCA ± +++ -
Complement N N
Crioglobuline - - +/-
Factor reumatoid - - +/-
Ac anti-DNA dc - - +/-
Ac anti VHC - - +/-
Sindromul Goodpasture
Sindrom Goodpasture (pneumo-renal) =
• Alveolită hemoragică + GN cu semiluni
• Hemoptizii (anemie) + Sindrom nefritic acut
Diagnostic diferențial
• Boală Goodpasture (Ac anti-MBG)
• Vasculite sistemice ANCA (+)
• Vasculite prin CxI (infecții –
crioglobulinemie, VHC)
• LES
• Infecții - Legionella, Leptospira
• Tromboză venă renală + TEP
• Insuficiență cardiacă decompensată + TEP Ernst Goodpasture
Anatomo-patolog american
33
Evoluție
Depozite liniare Pauciimune Depozite granulare
(anticorpi anti-MBG) (ANCA pozitive) (prin complexe imune)
Funcția renală Degradare rapidă, Degradare subacută, Degradare subacută,
severă, rar reversibilă severă, posibil uneori severă, posibil
reversibilă reversibilă
Dializă (la 1 an) 66% 20% <10%
Recidive Rare Relativ frecvente Variabil
Mortalitate (la 1 an) 33% 25% 10%
34
Tratament
Depozite liniare Pauciimune Depozite granulare
(anticorpi anti-MBG) (ANCA pozitive) (prin CxI imune)
Plasmafereză ++ +/- +/-
Imunosupresie Metilprednisolon 0,5-1g/zi, 3 zile
a) inducție Ciclofosfamidă iv (puls) 0,5-1g/mp la 2-4 săptămâni
(Rituximab)
b) menținere Pred 1mg/kg zi, Pred 1mg/kg, 6 luni, apoi Variabilă, în funcție de
6 luni 7,5mg/zi 2 ani substrat
CFX 2-3mg/kg pe zi, CFX 2-3mg/kg zi, 6 luni, apoi
3 luni AZA 1-2mg/kg, 2 ani
AZA – azatioprină; CFX – ciclofosfamidă; CxI – complexe imune; MP – metilprednisolon; Pred - prednison
35
Relația dintre tipul leziunii și manifestările clinice
Sindrom nefritic acut Sindrom nefritic cronic Sindrom nefritic - nefrotic Sindrom nefrotic
Sindromul nefritic
cronic
Nefropatia cu
depozite
mezangiale de IgA
37
Celulele mezangiale
Pod
• Analoge pericitelor, proprietăți comune cu
macrofagele
LC
• Suport central al anselor capilare
LC
• Mecano-senzor Pod
• Intervin în reglarea: fluxului sanguin, a suprafeței
și permeabilității membranei de filtrare
(interacțiune cu podocitele) LC
• Sintetizează matricea mezangială
• Participă la clearance-ul macromoleculelor
(fagocitoză, inclusiv Ig)
LC
• Rol în imunitatea înnăscută (exprimă receptori
Toll-like, receptori pentru lectine)
Asociere de:
• Semne urinare
− Proteinurie 0,5-1,0-3,5g/24 ore (non-
Sindrom nefrotică)
− Hematurie microscopică (hematii dismorfe,
nefritic acantocite)
cronic − Cilindrurie (cilindri granuloşi, rar hematici)
• HTA (frecvent)
• Alterarea lentă, nu rapid progresivă a funcției
renale
39
Examen urină
(Bandeletă indicatoare)
Proteinurie ≥+
Hematii ++
Leucocite ± Cauză urologică?
Proteinurie
(eșantion aleatoriu g/g creatinină)
>3g/g <3g/g
Sindrom nefrotic?
Sindrom nefritic-nefrotic? sCreatinină
(2 determinări în 1-2 săpt)
Normală/Crescută Normală/Crescută
(dar creștere <20%) (dar creștere >20%
NGIgA
Defecte genetice MBG Sindrom nefritic cronic Sindrom nefritic acut?
40 Alte GP
Sindromul nefritic cronic
Nefropatia cu depozite
mezangiale de IgA
(boala Berger)
Asociată (secundară)
• Boli hepatice (ciroză, hepatite cronice VHB, VHC)
Etiologie • Boli gastro-intestinale: boala celiacă, boala Crohn,
adenocarcinoame
• Boli respiratorii: PIF, bronşiolită obstructivă,
adenocarcinoame
• Boli cutanate: psoriazis, dermită herpetiformă, mycosis
fungoides, lepră
• Boli oculare: episclerită, uveită anterioară
• Altele: SA, policondrită recidivantă, sindrom Sjögren etc
42
Expansiune mezangială:
- creşterea matricei
- proliferarea celulară
± Proliferare endo-capilară
/scleroză segmentară
44
IgA monomer IgA dimerică
Regiune
balama
IgA
Ser Secreții
45
IgA monomeric
Molecula Ig A negalactozilată
• Este mai puțin rigidă → agregate
IgA-IgA
• Este mai anionică → aderență
crescută la matricea mezangială
• Deoarece regiunea balama are o
structură moleculară modificată
→ poate iniția auto-imunitate
(formare de Ac anti-IgA)
→ poate activa complementul
(calea lectinei sau a properdinei)
→ aderă mai puțin la celulele
Kupffer → reducerea clearance-
ului IgA
46
Patogenie
•Hematurie macroscopică recidivantă
„sin-faringitică” (adulți tineri)
•Hematurie microscopică + Proteinurie sub-
nefrotică (50%) (adulți)
Debut •Descoperire întâmplătoare (HTA, IR)
(vârstnici)
•Proteinurie nefrotică, succedând
episoadelor infecțioase respiratorii (10%)
•Sindrom nefritic acut (10%)
48
o Glomerulopatia cu cea mai lentă progresie spre TSFR
o HTA – 33%
o TSFR <25% după 20 ani de la diagnostic
o Episoade de degradare a funcției renale
• Injurie acută a rinichiului prin hematurie intensă
Evoluție • Proliferare extracapilară (formare semiluni)
• HTA malignă (microangiopatie)
o Factori prognostic negativ (dinamică în 6 luni)
• Proteinuria
• eRFG
• HTA
49
Diagnostic (biopsie renală)
Risc progresie
PA; P-urie; CrS
Risc scăzut Risc moderat-mare
• PA normală Măsuri generale • PA↑
• CrS <1,5mg/dL - Stil de viață (fumat, sare, • CrS >1,5mg/dL
• Proteinuria <0,5-1g/zi control al greutății) • Proteinuria >0,5-1g/zi
• Scor histologic mic - Lipemie → Statine • Scor histologic mare
- Acid uric → Alopurinol
Măsuri generale - Evită nefrotoxice (AINS) Măsuri generale
HTA & Proteinurie
- IECA, sartani ± Diuretice
Monitorizare la 1 an (10 ani) - ± Ulei de pește Monitorizare la 6 luni
PA, CrS, P-uria - ± Amigdalectomie PA, CrS, P-uria
51
Membrana de filtrare glomerulară
1) Endoteliul (lamina fenestrata)
2) Membrana bazală glomerulară:
- Lamina rara interna
- Lamina densa
- Lamina rara externa
3) Epiteliul
- Filtrul epitelial – diafragma de filtrare
b(slit pore membrane)
52
Podocitele
2x
2x
56
Asociere de semne și simptome, caracterizate
prin:
• Proteinurie >3,5g/24h (2,5mg/min sau
>3g proteine/g creatinină urinară)
și
Sindrom • Consecințe ale acesteia:
nefrotic − Hiposerinemie (<3,5g/dL)
− Edeme
− Hiperlipemie, hiperlipurie
− Hipercoagulabilitate
− Infecții
57
1. Pierdere urinară crescută de:
• Albumină
• Alte fracții proteice
– Imunoglobuline
– Factori ai complementului (Factor B)
– Factori anti-coagulanți (ATIII, Prot C, Prot S)
– Factori fibrinolitici (plasminogen, TPA)
– Enzime (LCAT)
– Proteine transportoare (fier, vit D, tiroxină etc.)
58
Consecințe clinice
Edem
Pierdere urinară crescută de:
• Albumină
• Alte fracții proteice
– Imunoglobuline
– Factori ai complementului (Factor B)
– Factori anti-coagulanți (ATIII, Prot C, Prot S)
– Factori fibrinolitici (plasminogen, TPA)
– Enzime (LCAT)
– Proteine transportoare (fier, vit D, tiroxină etc.)
59
Patogenia
edemului nefrotic
60
MĂSURI TERAPEUTICE/MIJLOACE INDICAȚII
Reducerea aportului de sodiu Edeme
sub 50mmol/zi (3g sare de bucătărie)
Creșterea excreției renale a sodiului Edeme + hipervolemie
- Diuretice de ansă
• Furosemid (80-120-240mg/zi în 2-3
prize, administrat IV în sindroamele
Tratamentul nefrotice severe)
- + Anti-aldosteronice (contraindicate
edemului când eRFG <30mL/min)
• Spironolactonă 25-50mg de 4 ori/zi
• Amilorid 10-20mg/zi în 2 prize
nefrotic - + Diuretice tiazidice Edeme + hipervolemie,
• Hidroclorotiazidă (50mg/zi în 2 rezistente la asocierea
prize) sau diuretice de ansă cu anti-
• Indapamidă (3mg/zi în 2 prize) aldosteronice
Refacerea volemiei Edeme + hipovolemie
• Albumină 20g/zi IV simptomatică
Eliminarea excesului de apă Edeme rezistente,
• Hemofiltrare, hemodiafiltrare amenințătoare de viață și
insuficiență renală
61
Edem
Pierdere urinară crescută de:
o Volum plasmatic • Albumină
redus (hipoperfuzie) IAR • Alte fracții proteice
o Proteinurie masivă – Imunoglobuline
(obstrucția tubilor – Factori ai complementului (Factor B)
cu cilindri) – Factori anti-coagulanți (ATIII, Prot C, Prot S)
o Edem interstițial – Factori fibrinolitici (plasminogen, TPA)
– Enzime (LCAT)
– Proteine transportoare (fier, vit D, tiroxină etc.)
62
Edem
Pierdere urinară crescută de:
• Albumină
IRA • Alte fracții proteice
– Imunoglobuline
Infecții – Factori ai complementului (Factor B)
– Factori anti-coagulanți (ATIII, Prot C, Prot S)
– Factori fibrinolitici (plasminogen, TPA)
– Enzime (LCAT)
– Proteine transportoare (fier, vit D, tiroxină etc.)
63
Edem
64
Edem
65
Edem
Anemie feriprivă
Hipotiroidie Creșterea sintezei hepatice de proteine:
Hipocalcemie • Reactanți de fază acută (PCR)
• Factori pro-coagulanți (fibrinogen, FV, FIII)
66
Proteinurie
• Hiperfiltrare – hiperperfuzie,
asociate leziunii glomerulare
• Paraproteinurie
67
Tipuri de leziuni – Manifestări clinice
Sindrom nefritic acut Sindrom nefritic cronic Sindrom nefritic - nefrotic Sindrom nefrotic
Membrana de
filtrare glomerulară
Sindromul nefrotic
Nefropatia cu leziuni
minime glomerulare
Glomeruloscleroza
focală și segmentară
Nefropatia
membranoasă
69
o Al treilea substrat al SN la adult, dar primul la copil
o Are o distribuție bi-modală a frecvenței, (vârfuri la bătrâni și copii)
o Primitivă – 80%
• Disfuncție limfocite T → mediator solubil → leziune subletală a
podocitelor → dezorganizarea citoscheletului podocitelor
• Ag → Stimulare receptori Toll ai podocitelor → expresie CD80.
Ac → Co-stimulare Toll – CD80 → dezorganizarea citoscheletului
Etiologie podocitelor. CTLA-4 (cytotoxic T-lympho-cyte antigen-4) inhibă
expresia CD80. Deficitul CTLA-4 (disfuncție Th2) determină
dezorganizarea citoscheletului podocitelor.
o Secundară
• Medicamente (AINS, bifosfonați, interferon, peniciline, derivați
5-amino salicilic
• Limfoame maligne (poate precede debutul limfomului)
• Reacții alergice (venin albine, polen etc)
70
- Glomeruli optic normali (MO)
71
Sindrom nefrotic intens
• Instalat
- Rapid la copil
- Lent instalat la vârstnici/adulți
• Frecvent anasarcă
Sediment urinar
Simptomatologie • Hematurie microscopică rară (15-20%)
• Cilindri hialini
• Corpi grăsoşi
PA – normală/scăzută
72
o Remisiuni spontane - 40%
o Corticosensibilitate dependentă de vârstă:
• <40 ani- 70% răspund după 8 săptămâni
Evoluție • >40 ai - 90% răspund după 24 săptămâni
o Recăderi frecvente - 70%
o Nu progresează niciodată spre TSFR!
o Prim linie – Prednison
o Linia a II-a
• Prednison + Ciclofosfamidă
Tratament • Prednison + Ciclosporină
• Prednison + Tacrolimus
• Prednison + Mofetil micofenolat
• Rituximab
Membrana de
filtrare glomerulară
Sindromul nefrotic
Nefropatia cu leziuni
minime glomerulare
Glomeruloscleroza
focală și segmentară
Nefropatia
membranoasă
75
o 15-20-30% din SN la adult
o 7-15% din SN la copil
Sindrom nefrotic
oGSFS idiopatice (primare) – 80%
oGSFS secundare – 20%
• Genetice (nefrină, podocină, MYH9, α actinină) –
3%
• Infecții (HIV)
Etiologie • Medicamente/droguri (pamindroat, heroină,
interferon)
Proteinurie nefrotică
oGSFS adaptative
• Reducerea numărului de nefroni, indiferent de
cauză
• Obezitate
76
GSFS idiopatică GSFS secundară
Factor solubil neidentificat Genetice (Podocină, Nefrină, α
• Cardiotropin-like cytokine actinină, MYH9)
• Receptor solubil al urokinazei Infecții (HIV)
Mediamente (pamindroat,
heroină, interferon)
Adaptative (Orice reducere a
numărului de nefroni, obezitate
Leziuni podocitare
Patogenie
Permeabilitate crescută a barierei de
filtrare
Acumulare de proteine
(Albumină, Ig, Complement)
• Depozite de Ig și complement
numai în segmentele afectate de
hialino-scleroză
78
Sex masculin 62%
Proteinurie
• Nefrotică 76%
• Non-nefrotică 33%
HTA 43%
Hematurie (hematii dismorfe) 40%
Simptomatologie CrS >1,3mg/dL 34%
PBR non-concluzivă inițial
Evoluție
• Remisiuni spontane 5%
• Cortico-rezistență 60-70%
• Recidive 40%
• TSFR (4-7 ani) >50%
79
Sindrom nefrotic/
Proteinurie nefrotică
Diagnostic
Prednison
Măsuri 16 săpt
generale Cortico- Cortico-
responsiv resistent
32 săpt
80
Membrana de
filtrare glomerulară
Sindromul nefrotic
Nefropatia cu leziuni
minime glomerulare
Glomeruloscleroza
focală și segmentară
Nefropatia
membranoasă
81
o 20% din sindroamele nefrotice ale adultului
o GEM idiopatică – 75%
• 70% Ac anti-PL2R
• 10-20% Ac anti-trombospondină
o GEM secundară – 25%
Etiologie • Infecții (Hep B, Hep C, lues, malarie,
schistosomiază)
• Tumori maligne solide (plămân, stomac) (10%)
• Boli sistemice (LED, PR, SD, DM, sarcoidoză)
• Medicamente (captopril, AINS, Au, D-
penicilamină)
• TR (de novo/recurentă)
82
Boală autoimună prin complexe imune subepiteliale
a)Formate „in situ”:
− Ac circulant → Ag nativ podocitar (GEM
idiopatice)
• Anti-receptor al fosfolipazei A2 (PLA2R)
• Anti-trombospondină
Patogenie − Ac circulant → Ag cationic extrinsec „plantat”
în glomerul
(GEM secundare: LED, tumori, infecţii VHB)
83
Patogenia leziunilor
84
• Expansiunea matricei
mezangiale
• Depozite granulare de IgG
de-a lungul capilarelor
• Depozite dense pe
versantul extern al MBG
• Formarea de spiculi
• Ștergerea proceselor
pediculate
• Îngroșarea MBG
85
Sindrom nefrotic
• 30% asimptomatici (fără edeme!)
• Proteinurie neselectivă - 80%
Sediment urinar
Simptomatologie • Hematurie microscopică (20-55%)
• Cilindri hialini
• Corpi grăsoşi
Diagnostic
Măsuri generale 6 luni
Măsuri generale
Urmărire la 3 luni timp 1) Schema Ponticelli
de 2 ani (PA, CrS, P-uria) • 1g MP 3 d, Pred 0.4mg/zi, 27 zile, lunile 1, 3, 5
• Ciclofosfamidă 2mg/kg zi, 30 zile, lunile 2, 4, 6
2) CsA (Tacrolimus, MMF) + Pred
3) Rituximab
90
Rar (10-15%) din biopsii
Asociază elemente ale:
o Sindromului nefritic acut/cronic
• Hematurie cu hematii dismorfe
Sindromul • Eventual, cilindri hematici
nefritic- o Sindromului nefrotic
• Proteinurie nefrotică
nefrotic • Sindrom nefrotic
o Insuficiență renală (declin acut/cronic al funcției
renale)
o HTA
91
Sindromul
nefritic-nefrotic
Glomerulonefrita
membrano-
proliferativă
92
Tip de leziune
histotologică (MO)
93
Etio-
patogenia
GNMP
Numai o minoritate (<5%)
sunt primitive!
94
• Sindrom nefrotic (50%)
• Sindrom nefritic cronic (20-30%)
• Sindrom nefrotic - nefritic (20%)
• Sindrom nefritic acut (10%)
Simptomatologie
• HTA (33-50%)
• IRC 50%
• +
• Hipocomplementemie persistentă >3 luni
Evoluție
• TSFR (10-15 ani) – 50%-60%
• Funcție renală stabilă – 25%-40%
• Remisiuni spontane – 10%
Evoluție.
Prognostic Factori de prognostic negativ
• Proteinuria mare
• Funcția renală alterată la diagnostic
• Supradăugarea sindromului nefritic
acut
96
97