®

E D I T U R A S C R I P T U M

Speran,taˇ
TAMAR
 De aceeași autoare
la Editura Scriptum au mai apărut:
Copilul ispășirii
Firul stacojiu
Răscumpărată prin iubire

Seria: O genealogie a harului

Speranță – Tamar
Credință – Rahav
Dragoste – Rut
Îndurare –
Batșeba Ascultare
– Maria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

RIVERS, FRANCINE
Speranță - Tamar / Francine Rivers. — Oradea: Scriptum, 2012 ISBN 978-973-1813-5

821.111(73)-97=135.1
 FRANCINE
RIVERS


Speran,taˇ
TAMA

Femeia trădată de bărbații care îi controlau viitorul,

dar care a luptat pentru credința ei în Dumnezeu.

Tdirυra scriprυm® Oradea

 OriginaLLy pυbLisked in P.S.A. υnder rke rirLe
Unveiled: Tamar
© 2000 by Francine Rivers. ALL rigkrs reserved.
PυbLisked by arrangemenr wirk Browne & MiLLer Lirerary Associares, LLC.

Tdiţia în Limba romȃnă, pυbLicară cυ permisiυne, sυb rirLυL

Speranță: Tamar
de Francine Rivers
© 2012 Tdirυra Scriprυm®
srr. LăpυçυLυi nr. 28, 410264 Oradea — Bikor
TeL./Fax/Robor: 03S9-412.76S, TeL./Robor: 02S9-4S7.428
T-maiL: scriprυm@scriprυm.ro
Pagina web:
WWW.SCRIPTPM.RO

Foro aυroare © TLaina Bυrdo

Toare dreprυriLe rezervare asυpra prezenrei ediţii în Limba romȃnă.
Prima ediţie în Limba romȃnă.

Acest roman este o ficțiune. Nume, personaje, locuri și întâmplări sunt produsul
imaginației autoarei. Orice asemănare cu evenimente, locuri, organizații sau persoane
în viață sau decedate este întâmplătoare și neintenționată.
CirareLe bibLice sυnr rradυcerea D. CorniLescυ, adaprare dυpă varianreLe foLosire de aυroare
în originaL.

Orice reproducere sau selecţie de texte din această carte

este permisă doar cu aprobarea în scris a Editurii Scriptum, Oradea.

ISBN 978-973-1813-S6-1

TiparυL execυrar în P.T.

 Tuturor celor care au fost
folosiţi şi abuzaţi şi
tânjesc după dreptate.

Aş vrea să-i mulţumesc

lui Ron Beers
pentru că mi-a împărtăşit viziunea lui,
lui Kathy Olson,
pentru editarea frumoasă,
şi întregii echipe de la Tyndale
pentru sprijinul lor continuu

Şi, ca întotdeauna, îi sunt recunoscătoare lui

Jane Jordan Browne
introducere

DRAGĂ CITITORULE,

A
cesra esre primυL din ceLe cinci nυveLe care abordează
viaţa femeiLor cυprinse în geneaLogia Lυi Isυs Crisros.
Aυ fosr femei din Orienr care aυ rrăir în vremυri

ª
srrăvecki,
çi cυ roare acesrea povesrea vieţiLor Lor se apLică çi asrăzi în
vieţiLe noasrre în sirυaţii dificiLe cυ care ne confrυnrăm în Lυmea
noasrră din prezenr. Aυ fosr încercare. Aυ fosr cυrajoase. 3i-aυ
asυmar riscυri. Aυ făcυr Lυcrυri neaçreprare. Aυ rrăir o viaţă pLină
de îndrăzneaLă, çi υneori aυ făcυr greçeLi – greçeLi mari. Acesre
femei nυ aυ fosr desăvȃrçire, çi cυ roare acesrea, în infinira Sa
îndυrare, Dυmnezeυ Le-a foLosir în pLanυL Săυ desăvȃrçir penrrυ a-L
adυce pe Lυme pe Crisros, MȃnrυirorυL Lυmii.
Trăim vremυri disperare, rυLbυrare, cȃnd miLioane de oameni caυră
răspυnsυri. Acesre femei indică o direcţie. LecţiiLe pe care pυrem să Le
învăţăm de La eLe sυnr La feL de apLicabiLe azi ca çi în vremea cȃnd aυ
rrăir eLe, acυm mii de ani.
Tamar este o femeie a speranţei.
Rahav este o femeie a credinţei.

7
Rut este o femeie a dragostei.

8
 F RANCINE RIVERS
Batşeba este o femeie care a beneficiat de un har nemărginit.
Maria este o femeie a ascultării.

Acesrea sυnr femei isrorice care aυ rrăir în reaLirare. PovesririLe

Lor, aça cυm Le-am reLarar eυ, sυnr bazare pe reLarăriLe bibLice. Cυ roare
că υneLe dinrre acţiυniLe Lor ne-ar pυrea părea respingăroare în
vremυriLe noasrre, rrebυie să Le anaLizăm pe acesre femei în conrexrυL
perioadei în care aυ rrăir fiecare.
Acesre nυveLe fac parre din caregoria ficţiυnii isrorice. Inrriga
ne esre fυrnizară de BibLie, çi am pornir de La fapreLe care ne sυnr
reLarare acoLo. Pornind de La aceasră bază, am crear acţiυnea,
diaLogυL, morivaţiiLe inrerioare çi în υneLe cazυri ckiar personaje
sυpLimenrare pe care Le-am considerar concordanre cυ reLararea
bibLică. Am încercar să rămȃn fideLă mesajυLυi scriprυraL în roare
privinţeLe, adăυgȃnd doar ceea ce a fosr neapărar necesar de
adăυgar penrrυ a ne ajυra să înţeLegem mesajυL.
La sfȃrçirυL fiecărei nυveLe, am incLυs o scυrră secţiυne de srυdiυ.
Aυrorirarea sυpremă în ce priveçre personajeLe bibLice esre BibLia
însăçi. Vă încυrajez să o ciriţi penrrυ o mai bυnă înţeLegere. 3i mă rog
ca pe măsυră ce veţi ciri BibLia, să deveniţi conçrienţi de conrinυirarea,
consisrenţa çi confirmarea pLanυLυi Lυi Dυmnezeυ pesre veacυri – υn
pLan care vă incLυde çi pe voi.

FrAncInE RIνERε

9
 punerea în scenă

GENEZA 37:1 – 38:6

I
acov a Locυir în ţara Canaan, υnde Locυise ca srrăin rarăL săυ.
Iară isroria Lυi Iacov. Iosif, La vȃrsra de çapresprezece ani,
păçrea oiLe cυ fraţii Lυi; băiarυL acesra era cυ fiii BiLkei çi cυ

ª
fiii ZiLpei, nevesreLe rarăLυi săυ. 3i Iosif povesrea rarăLυi Lor υneLe
din LυcrυriLe reLe pe care Le făceaυ fraţii Lυi. Acυm, Iacov îL iυbea pe
Iosif mai mυLr decȃr pe roţi ceiLaLţi fii ai săi, penrrυ că îL născυse La
bărrȃneţe. Aça că înrr-o bυnă zi, i-a făcυr υn dar speciaL Lυi Iosif – o
kaină pesrriţă. Cnsă fraţii aυ începυr să-L υrască dacă aυ văzυr că rarăL
Lor îL iυbea mai mυLr decȃr pe ei roţi. Nυ pυreaυ să-i spυnă nici o
vorbă prierenească.
Cnrr-o noapre, Iosif a visar υn vis çi L-a isrorisir imediar f raţiLor
săi, care L-aυ υrȃr çi mai mυLr. TL Le-a zis: „Ia ascυLraţi ce vis am visar!
Noi eram La LegarυL snopiLor în mijLocυL cȃmpυLυi. 3i iară că snopυL
meυ s-a ridicar çi a srar în picioare; iar snopii voçrri L-aυ înconjυrar çi
s-aυ arυncar cυ faţa La pămȃnr înainrea Lυi!“
Fraţii Lυi i-aυ zis: „Doar n-ai să împărăţeçri rυ pesre noi? Doar
n-ai să ne cȃrmυieçri rυ pe noi?“ 3i L-aυ υrȃr çi mai mυLr din pricina
visυriLor Lυi çi din pricina cυvinreLor Lυi.

1
 F RANCINE RIVERS
Iosif a mai visar υn aLr vis çi L-a isrorisir fraţiLor săi. TL a zis: „Am
mai visar υn vis! soareLe, Lυna çi υnsprezece sreLe se arυncaυ cυ faţa La
pămȃnr înainrea mea.“
De dara asra L-a isrorisir çi rarăLυi săυ, çi fraţiLor săi, iar rarăL săυ
L-a mυsrrar çi i-a zis: „Ce înseamnă visυL acesra pe care L-ai visar? Nυ
cυmva vom veni, eυ, mama ra çi fraţii răi să ne arυncăm cυ faţa La
pămȃnr înainrea ra?“
Dar în rimp ce fraţii săi aυ începυr să-L pizmυiască pe Iosif, rarăL
săυ a ţinυr minre LυcrυriLe acesrea çi se înrreba ce însemnărare să
fi avυr roare acesrea.
La pυţin rimp dυpă aceea, fraţii Lυi Iosif s-aυ dυs La sikem, ca să
pască oiLe rarăLυi Lor.
Dυpă ce aceçria fυseseră pLecaţi de o vreme, Iacov i-a zis Lυi Iosif:
„Fraţii răi pasc oiLe La sikem! Vino, căci vreaυ să re rrimir La ei.“
„Iară-mă, sυnr gara să mă dυc,“ a răspυns Iosif.
„Dυ-re, rogυ-re, çi vezi dacă fraţii răi sυnr sănăroçi çi dacă oiLe
sυnr bine; çi adυ-mi veçri,“ i-a spυs arυnci Iacov. Aça că L-a rrimis La
drυm, iar Iosif a pLecar La sikem din vaLea HebronυLυi υnde era casa
Lυi.
Cȃnd a ajυns acoLo, L-a înrȃLnir υn om care a băgar de seamă
că rărăcea pe-acoLo. OmυL aceLa L-a înrrebar: „Ce caυţi?“
„Caυr pe fraţii mei çi rυrmeLe Lor“ i-a răspυns Iosif „spυne-mi, re
rog, n-ai văzυr cυmva υnde-çi pasc ei oiLe?“
3i omυL aceLa a zis: „Ba da, dar nυ mai sυnr aici. I-am aυzir pe
fraţii răi spυnȃnd că se dυc La Doran.“ 3i arυnci Iosif s-a dυs dυpă
fraţii săi çi i-a găsir La Doran.
Cȃnd L-aυ zărir ei, L-aυ cυnoscυr de deparre çi s-aυ sfărυir să-L
omoare.
„Iară că vine făυrirorυL de visυri!“ aυ excLamar ei. „Veniţi
acυm, să-L omorȃm çi să-L arυncăm înrr-υna din acesre gropi; vom
spυne că L-a mȃncar o fiară săLbarică çi vom vedea arυnci ce se va
aLege de visυriLe Lυi.“
Cnsă Rυben a sărir să-i vină în ajυror Lυi Iosif:
„să nυ-i Lυăm viaţa!“ Le-a zis eL. „De ce să-i vărsăm sȃngeLe?
Mai bine L-am arυnca de viυ în groapa aceasra care esre în pυsrie.
3i-o să moară fără să-L fi arins noi deLoc.“ Căci Rυben avea de

1
 S PE RA NȚ Ă – T A m AR
gȃnd să-L scape în raină din mȃiniLe Lor çi să-L adυcă înapoi La rarăL
săυ.
Aça că arυnci cȃnd a ajυns Iosif La fraţii săi, aceçria L-aυ dezbrăcar
de kaina Lυi, de kaina cea pesrriţă pe care o avea pe eL, L-aυ Lυar
çi L-aυ arυncar în groapă. Groapa aceasra era foLosiră de obicei penrrυ
a păsrra apa, dar acυm era goaLă: nυ era apă în ea. Apoi, ckiar cȃnd s-
aυ açezar să mănȃnce, çi-aυ ridicar ockii çi aυ văzυr o ceară de
ismaeLiţi venind din GaLaad; cămiLeLe Lor eraυ încărcare cυ
rămȃie, cυ Leac aLinăror çi smirnă pe care Le dυceaυ în Tgipr.
Arυnci Iυda a zis fraţiLor săi: „Ce vom cȃçriga să υcidem pe
frareLe nosrrυ çi să-i ascυndem sȃngeLe? Veniţi mai bine să-L vindem
ismaeLiţiLor çi să nυ pυnem mȃna pe eL, căci esre f rareLe nosrrυ, carne
din carnea noasrră.“ 3i fraţii Lυi L-aυ ascυLrar. La rrecerea negυsroriLor
madianiţi, aυ rras çi aυ scos pe Iosif afară din groapă çi L-aυ vȃndυr cυ
doυăzeci de sicLi din arginr ismaeLiţiLor, care L-aυ dυs în Tgipr.
Mai rȃrziυ, Rυben s-a înrors să-L scoară pe Iosif din groapă. Cȃnd
a băgar de seamă că Iosif nυ mai era în groapă, çi-a rυpr
kaineLe, ckinυir çi frυsrrar. Apoi s-a înrors La fraţii săi çi a zis:
„BăiarυL nυ mai esre! Ce mă voi face eυ?“
Ti aυ Lυar arυnci kaina Lυi Iosif çi, jυngkiind υn ţap, i-aυ mυiar
kaina în sȃnge. Aυ rrimis rarăLυi Lor kaina cea pesrriţă, pυnȃnd să-
i spυnă: „Iară ce am găsir pe cȃmp. T kaina Lυi Iosif, nυ-i aça?“
TarăL Lor a recυnoscυr-o îndară. „Da,“ a zis eL, „esre kaina fiυLυi
meυ O fiară săLbarică L-a mȃncar. Da, fără îndoiaLă, Iosif a fosr făcυr
bυcăţi!“
Apoi Iacov çi-a rυpr kaineLe çi çi-a pυs υn sac pe coapse. L-
a jeLir mυLre ziLe pe fiυL săυ. Toţi fiii çi roare fiiceLe Lυi aυ venir
ca să-L mȃngȃie, dar fără foLos. „PLȃngȃnd mă voi coborî La fiυL meυ
în Locυinţa morţiLor.“ 3i pLȃngea asrfeL pe fiυL săυ.
Cnrre rimp, în Tgipr, madianiţii L-aυ vȃndυr pe Iosif Lυi Porifar, υn
dregăror aL Lυi Faraon, çi anυme căperenia gărzii de La paLar.
Cn vremea aceea, Iυda a părăsir pe fraţii săi çi a rras La υn om din
AdυLam, nυmir Hirak. AcoLo, Iυda a văzυr pe fara υnυi Canaanir,
nυmir 3υa; a Lυar-o de nevasră çi s-a cυLcar cυ ea. Ta a rămas
însărcinară çi a născυr υn fiυ pe care L-a nυmir Tr. A rămas
iarăçi însărcinară çi a mai născυr υn fiυ, cărυia i-a pυs nυmeLe Onan.
A mai
1
 F RANCINE RIVERS
născut iarăşi un fiu, căruia i-a pus numele Şela; Când l-a născut ea pe
Şela, locuiau la Czib.
Când întâiul său născut, Er, a crescut, Iuda i-a aranjat să se
căsătorească cu o tânără pe nume Tamar...

1
 unu

C
ȃnd Tamar îL văzυ pe Iυda dυcȃnd υn măgar de
kăţυri, încărcar cυ desagi çi υn covor frυmos, îçi Lυă
sapa çi fυgi La ceL mai îndepărrar korar aL pămȃnrυriLor
rarăLυi ei. Ci era

ª
greaţă de frică, se apυcă să Lυcreze înroarsă cυ spareLe La casă, sperȃnd
că avea să rreacă çi să caυre o aLră fară penrrυ fiυL Lυi. Cȃnd o ckemă
doica ei, Tamar se făcυ că n-o aυde çi Lovi çi mai rare pămȃnrυL cυ
sapa. Tra orbiră de Lacrimi.
– Tamar! Acsa pυfăia cȃnd ajυnse La ea. Nυ L-ai văzυr pe Iυda? Trebυie
să vii îndară acasă cυ mine. Mama ra vrea să-i rrimiră pe fraţii răi dυpă
rine, çi ei nυ vor privi cυ ocki bυni înrȃrzierea ra. Acsa se srrȃmbă.
Nυ re υira aça La mine, copiLă. Nυ-i facerea mea. Ce, mai drag ţi-ar fi
să re măriţi cυ υnυL dinrre negυsrorii aceia ismaeLiţi dinspre Tgipr?
– Ai aυzir çi dυmneara de fiυL Lυi Iυda, La feL ca mine.
– Am aυzir.
Ci înrinse mȃna, iar Tamar Lăsă sapa din mȃnă cam fără rragere de
inimă.
– Poare că n-o să fie ckiar aça de răυ pe cȃr crezi.
Cnsă Tamar ciri în ockii doicii ei că Acsa avea propriiLe ei

1
îngrijorări serioase.

1
 F RANCINE RIVERS
Mama Lυi Tamar Le ieçi în caLe çi o apυcă pe Tamar de braţ.
– Dacă aç avea vreme, re-aç bare penrrυ că ai fυgir!
O rrase pe Tamar în casă çi apoi în iaracυriLe femeiLor.
Nici nυ inrră bine pe υçă, că sυroriLe ei o çi înçfăcară çi
începυră să rragă de kaineLe de pe ea. Tamar icni de dυrere cȃnd υna
din eLe îi rrase kaina nearenră pesre cap, rrăgȃnd-o çi de păr cυ
aceasră ocazie.
– Cnceraţi!
Cçi ridică mȃiniLe, încercȃnd să se apere de eLe, dar inrerveni mama ei.
– Srai cυminre, Tamar! De vreme ce Acsei i-a Lυar arȃra rimp
să dea de rine, va rrebυi să ne grăbim.
FereLe vorbeaυ roare odară, incirare, forforind.
– Mamă, Lasă-mă să mă dυc aça cυm sυnr!
– Direcr de pe cȃmp? Nici gȃnd! Vei fi prezenrară cυ ceLe mai
scυmpe veçminre din cȃre avem. Iυda a adυs darυri cυ sine. 3i
să nυ care cυmva să îndrăzneçri să ne faci de rυçine cυ LacrimiLe
raLe, Tamar.
Cngkiţind cυ greυ,Tamar se srrădυi din răspυreri să se srăpȃnească.
Nυ avea de aLes decȃr să se sυpυnă mamei ei çi sυroriLor ei. O
înveLeaυ în ceLe mai fine veçminre çi foLoseaυ ceL mai bυn
parfυm penrrυ înfăţiçarea ei înainrea Lυi Iυda, evreυL. OmυL acesra
avea rrei fii. Iar dacă îi era pe pLac, înrȃiυL săυ născυr, Tr, avea să
devină soţυL ei. La υLrima recoLră, cȃnd Iυda çi fiii săi îçi adυseseră
rυrmeLe să pască pe cȃmpυriLe recoLrare, iar rarăL ei îi porυncise să
Lυcreze prin preajma Lor. 3ria ce spera să obţină. 3i, din cȃre se părea,
reυçise.
– Mamă, re rog. Mai am nevoie de υn an saυ doi înainre să fiυ gara
să-mi înremeiez υn cămin aL meυ.
– TarăL răυ korărăçre cȃnd eçri sυficienr de mare. Mama ei nυ o
privea în ocki. Nυ ai dreprυL să-i conreçri jυdecara. SυroriLe Lυi Tamar
sporovăiaυ ca niçre gaiţe, de-i venea să υrLe. Mama ei bărυ din paLme.
Ajυnge! Ajυraţi-o acυm pe Tamar să se pregărească!
Srrȃngȃnd din dinţi, Tamar îçi înckise ockii çi se korărî că
rrebυia să se resemneze în faţa sorţii. 3riυse că înrr-o bυnă zi
avea să se mărire. De asemenea, çriυse că rarăL ei avea să-i aLeagă υn
soţ. Singυra ei consoLare era perioada de zece Lυni de Logodnă. CeL
pυţin avea să aibă sυficienr rimp să-çi pregărească minrea çi inima
1
penrrυ viaţa ce o açrepra.

1
 S PER AN ȚĂ – T A m AR
Acsa o arinse pe υmăr.
– Cncearcă să re reLaxezi. Desfăcυ părυL Lυi Tamar çi începυ să-L
pieprene cυ miçcări ampLe, ferme Gȃndeçre-re La ceva frυmos, dragă.
Se simţea ca çi cȃnd ar fi fosr υn animaL pe care rarăL ei se
pregărea să-L vȃndă. Ak, çi nυ era? Se simţi năpădiră de fυrie çi
disperare. De ce rrebυia să fie viaţa ei arȃr de crυdă çi nedreapră?
– Perra, adυ υLeiυL parfυmar çi υnge-i pieLea cυ eL. Nυ e nevoie să
miroase ca o roabă de pe cȃmp!
– Mai bine-ar fi dacă ar mirosi a oi çi capre, spυse Acsa. Tvreii
ar fi încȃnraţi.
FereLe rȃseră în ciυda dojenii din parrea mamei Lor.
– Acsa, nυ ne ajυţi deLoc Haide, raci acυm!
Tamar se apυcă de fυsra mamei ei.
– Te rog, mamă. N-ai pυrea vorbi cυ rara penrrυ mine?
FLăcăυL ăsra e... e neLegiυir! O podidi pLȃnsυL înainre să se poară
srăpȃni. Te rog, nυ vreaυ să mă mărir cυ Tr.
Gυra mamei ei rresări, dar nυ dădυ înapoi. Ci îndepărră mȃna
Lυi Tamar dinrre faLdυriLe fυsrei ei çi i-o ţinυ cυ pυrere înrre aLe ei.
– 3rii că nυ poţi srrica pLanυriLe rarăLυi răυ, Tamar. La ce bυn
să mă dυc acυm să-i spυn ceva împorriva acesrei parride? N-aç face
decȃr să adυc rυçine pesre noi. Iυda esre aici.
Tamar sυspină sfȃçieror, iar frica îi năvăLi în
sȃnge. Mama ei o apυcă de bărbie çi o siLi să-çi ridice
frυnrea.
– Te-am pregărir penrrυ ziυa asra. Nυ ne eçri de niciυn foLos dacă
nυ re măriţi cυ Tr. Gȃndeçre-re La asra aça cυm esre: noroc penrrυ
casa rarăLυi răυ. Vei arυnca o pυnre înrre Zimran çi Iυda. Pacea ne va
fi asigυrară.
– Noi sυnrem mai mυLţi decȃr ei, mamă.
– NυmărυL nυ e ror ce conrează. Nυ mai eçri copiL, Tamar. Te çriυ
mai cυrajoasă de-arȃr.
– Mai cυrajoasă decȃr rara?
Ockii mamei ei se înrυnecară de sυpărare. O îmbrȃnci dinrr-odară
pe Tamar.
– O să faci cυm ţi se spυne, saυ o să sυporţi roare consecinţeLe
neascυLrării raLe.

1
Cnfrȃnră, Tamar nυ mai spυse nimic. Tor ce reυçise cυ asra fυsese

1
 F RANCINE RIVERS
să se υmiLească singυră. Ci venea să υrLe La sυroriLe ei să-çi încereze
sporovăiaLa. Cυm se pυreaυ bυcυra aça de nenorocirea ei? Ce
conra că Tr era arrăgăror? Nυ aυziseră de crυzimea Lυi? Nυ çriaυ
cȃr de aroganr era? Se spυnea despre Tr că dădea de bυcLυc pesre
ror υnde se dυcea.
– Acsa, mai mυLr fard La ocki O va face să pară mai în
vȃrsră. Tamar nυ reυçea să-çi Liniçrească bărăiLe neLiniçrire aLe
inimii.
PaLmeLe i se υmeziseră. Dacă rorυL mergea aça cυm sperase rarăL ei,
viirorυL avea să Le fie korărȃr azi.
Asta e bine, îçi spυse Tamar, e bine. GȃrυL îi ardea, sυgrυmar
de Lacrimi.
– Ridică-re în picioare, Tamar, spυse mama ei. Srai să mă υir La
rine.
Tamar ascυLră. Mama ei ofră greυ çi îi rrase pυţin de faLdυriLe
rockiei roçii, aranjȃndυ-L mai bine în faţă.
– Trebυie să compensăm cυ ceva Lipsa ei de forme, Acsa, saυ Lυi
Zimran îi va fi foarre greυ să-L convingă pe Iυda că e desrυL de mare
să facă copii.
– Ci por arăra çrergarυL, domniţă.
– Bυn. Să-L ţii pregărir, în caz că e nevoie de eL.
Tamar simţi cυm i se aprind obrajii. Ckiar nυ mai avea inrimirare?
Ckiar rrebυiaυ să discυre aça υçor despre ceLe maipersonaLe evenimenre
din viaţa ei? Prima ei scυrgere de sȃnge o decLarase femeie çi în
aceLaçi rimp de foLos, ca υn bυn de negoţ penrrυ rarăL ei. Tra
υn simpLυ obiecr bυn de vȃnzare, υn insrrυmenr care să înckeie o
aLianţă înrre doυă cLanυri, o jerrfă penrrυ asigυrarea păcii. Sperase
să fie υirară vreυn an saυ doi. I se părea că era prea rȃnără La cei
paisprezece ani ai ei penrrυ a rrezi inreresυL υnυi bărbar.
Asta e bine, îçi spυse Tamar din noυ. ckiar çi în rimp ce gȃndυriLe i se
învăLmăçeaυ, iar sromacυL i se făcea gkem de frică, îçi repera
cυvinreLe acesrea iar çi iar, încercȃnd să se convingă pe sine. Asta e
bine.
Poare că dacă n-ar fi aυzir roare poveçriLe...
Penrrυ că de cȃnd îçi aminrea Tamar, rarăL ei se remυse de Iυda
çi de oamenii acesrυia. Aυzise poveçri despre pυrerea
DυmnezeυLυi evreiLor, υn dυmnezeυ care rransformase Sodoma çi
2
Gomora în scrυm sυb o pLoaie de foc çi pυcioasă, Lăsȃnd în υrmă
υn pυsriυ de nisip

2
 S PE RA NȚ Ă – T A m AR
aLbicios çi o mare sărară ror mai mare în υrmă. Niciυn zeυ
canaanir nυ manifesrase niciodară asemenea pυreri!
3i mai eraυ çi poveçri despre ceea ce făcυseră evreii oraçυLυi
Sikem, υn adevărar măceL...
– De ce rrebυie să fie aça, mamă? Ckiar n-am niciυn cυvȃnr de
spυs în ce se va aLege de mine?
– Nυ mai mυLr decȃr oricare aLră fară. 3riυ cυm re simţi. Nυ eram
mai mare decȃr rine cȃnd am inrrar în casa rarăLυi răυ. Acesra esre
mersυL LυcrυriLor, Tamar. Nυ re-am pregărir eυ rocmai penrrυ ziυa
aceasra de pe vremea cȃnd erai mică? Ţi-am spυs care esre menirea
penrrυ care re-ai născυr. Să re ridici împorriva sorţii raLe esre ca çi
cȃnd re-ai război cυ vȃnrυL. O apυcă pe Tamar de υmeri. Fii o fiică
bυnă çi sυpυne-re fără cȃrrire. Fii o soţie bυnă çi naçre mυLţi fii. Fă
roare LυcrυriLe asrea, çi vei adυce sLavă pe creçrerυL răυ. 3i dacă eçri
norocoasă, soţυL răυ va ajυnge să re iυbească. Dacă nυ, viirorυL răυ ror
va fi asigυrar în mȃiniLe fiiLor răi. Cȃnd vei fi bărrȃnă, se vor îngriji
de rine La feL cυm se vor îngriji de mine fraţii răi. Singυra bυcυrie pe
care o are o femeie în viaţa aceasra esre să çrie că a zidir casa soţυLυi
ei.
– Dar e vorba de fiυL Lυi Iυda, mamă. De fiυL Lυi Iυda,
Tr. Ockii mamei ei scăpărară, dar rămase fermă pe
poziţie.
– Găseçre o caLe să-ţi împLineçri menirea çi naçre fii. Trebυie să fii
rare, Tamar. Oamenii aceçria sυnr cυmpLiţi çi imprevizibiLi. 3i sυnr çi
mȃndri pe deasυpra.
Tamar privi în aLră parre.
– Nυ vreaυ să mă mărir cυ Tr. Nυ por să mă mărir cυ
eL... Mama ei o apυcă de păr çi îi smυci capυL pe spare.
– Vrei să ne disrrυgi neamυL prin υmiLirea υnυi asrfeL de om cυm
e acesr evreυ? Tυ crezi că rarăL răυ re va mai Lăsa în viaţă dacă re dυci
acoLo çi îL impLori să re scυrească de căsăroria cυ Tr? Tυ crezi că
Iυda va primi cυ υçυrinţă o asemenea jignire? Arȃr îţi spυn. De
îndrăzneçri să riçri vieţiLe fiiLor mei, voi sra aLărυri de rarăL răυ çi re
voi omorî cυ pierre cυ mȃna mea. M-ai aυzir? TarăL răυ korărăçre cυ
cine çi cȃnd re măriţi. Nυ rυ! Ci dădυ drυmυL brυraL çi se îndepărră,
rremυrȃnd. Nυ re pυrra ca o femeie fără minre!
Tamar îçi înckise ockii. Tăcerea din încăpere era grea. Cçi simţi
2
sυroriLe çi dădaca privind-o.

2
 F RANCINE RIVERS
– Cmi pare răυ, spυse ea cυ bυzeLe rremυrăroare. Cmi pare răυ. Voi
face ceea ce rrebυie să fac.
– La feL ca noi roare. Ofrȃnd, mama ei îi Lυă mȃna çi i-o υnse
cυ υLei înmiresmar. Fii vicLeană ca υn çarpe, Tamar. Iυda a dar
dovadă de înţeLepciυne cȃnd re-a aLes pe rine. Tçri pυrernică,
mai pυrernică decȃr ceLeLaLre. Ai o iυţime çi o forţă de care încă
nυ îţi dai seama. TvreυL acesra re-a găsir pLăcυră. Penrrυ bineLe
nosrrυ aL rυrυror, rrebυie să-L mυLţυmeçri. Fii o fiică bυnă penrrυ
fiυL Lυi. Zideçre o pυnre înrre popoareLe noasrre. Păsrrează pacea
înrre noi.
Greυrarea responsabiLirăţii pe care o primi o făcυ să-çi
pLece frυnrea.
– O să încerc.
– Vei face mai mυLr decȃr nυmai să încerci. Vei reυçi. Mama ei se
pLecă çi o sărυră scυrr pe obraz. Acυm çezi Liniçriră çi adυnă-re, iar eυ
voi rrimire vorbă La rarăL răυ că eçri gara.
Tamar încercă să gȃndească La rece. Iυda era υnυL dinrre fii Lυi
Iacov care nimicise cerarea sikem din caυza siLυirii sυrorii Lor.
Poare că dacă fiυL Lυi Hamor ar fi çriυr despre oamenii aceçria, i-ar
fi dar pace ferii. Cȃnd îçi dădυse seama ce greçeaLă făcυse, încercase
din răspυreri să-i împace pe fiii Lυi Iacov. Dar ei doreaυ vărsare
de sȃnge. PrinţυL çi rarăL Lor căzυseră de acord ca fiecare bărbar
din sikem să fie mυriLar dυpă obiceiυL evreiesc aL răierii împrejυr.
Fυseseră disperaţi să facă o aLianţă prin căsărorie çi să-çi asigυre
pacea înrre ceLe doυă rribυri! Făcυseră ror ce Le cerυseră evreii, çi cυ
roare acesrea, rrei ziLe dυpă ce roţi sikemiţii fυseseră răiaţi împrejυr
çi eraυ roţi boLnavi de f rigυri, Iυda çi fraţii săi s-a răzbυnar. 3i nυ se
mυLţυmiseră doar cυ sȃngeLe ceLυi care îi jignise; îi rrecυseră pe roţi
bărbaţii din cerare prin sabie. Nυ sυpravieţυise nimeni, iar cerarea
fυsese apoi prădară.
Tvreii eraυ o dυkoare în năriLe canaaniţiLor. Prezenţa Lor Le
prodυcea reamă çi neîncredere. Cυ roare că Iυda pLecase din corrυL
rarăLυi săυ çi venise să rrăiască prinrre oamenii Lυi Tamar, rarăL ei nυ
mai dormise niciodară Liniçrir çriindυ-L pe Iυda arȃr de aproape. Nici
ckiar prierenia îndeLυngară a Lυi Iυda cυ Hirak, adυLamirυL, nυ
reυçise să-L Liniçrească pe rarăL ei. Nυ conra mai mυLr nici faprυL că
Iυda îçi
2
 S PE RA NȚ Ă – T A m AR
Lυase o soţie canaaniră, care îi dărυise rrei fii çi îi crescυse în
feLυL canaaniţiLor. Iυda era evreυ Pn srrăin. Iυda era o ţepυçă în
coasra Lυi zimran.
De-a LυngυL aniLor, rarăL ei înckeiase înţeLegeri cυ Iυda ca acesra
să-çi adυcă rυrmeLe să pască pe ogoareLe saLe dυpă recoLră. CnţeLegerea
se dovedise benefică penrrυ roţi çi reprezenra o aLianţă înrre ceLe doυă
neamυri. Cn roţi acei ani, Tamar çriυse că rarăL ei căυra υn mod
mai bυn çi mai de dυrară de a menţine pacea înrre sine çi evrei. O
căsărorie înrre ceLe doυă case avea să o asigυre, dacă reυçea să
binecυvȃnreze casa Lυi Iυda cυ fii.
O, Tamar înţeLegea prea bine korărȃrea necLinriră a rarăLυi ei de a
o mărira cυ Tr. Ci înţeLegea ckiar çi rrebυinţa Lυi de a o face.
CnţeLegea çi roLυL pe care-L avea ea de jυcar în roare asrea. Dar
înţeLegerea nυ îi făcea sarcina cυ nimic mai υçoară. La υrma υrmei,
ea era cea care era adυsă ca υn mieL de jerrfă. Nυ avea de aLes dacă să
se mărire saυ nυ. Nυ avea de aLes în ce privea bărbarυL cυ care să se
căsărorească. Singυra ei aLegere era cυm îçi împLinea soarra.
Tamar era gara cȃnd se înroarse mama ei. SenrimenreLe îi eraυ bine
ascυnse cȃnd aceasra se apLecă spre ea. Cȃnd Tamar îçi ridică frυnrea,
mama ei îçi pυse amȃndoυă mȃiniLe pesre creçrerυL ei çi mυrmυră
o binecυvȃnrare. Apoi o apυcă pe Tamar de bărbie.
– Viaţa e grea, Tamar. 3riυ asra mai bine decȃr rine. Fiecare fară
visează să fie iυbiră cȃnd e rȃnără, dar asra e viaţa, nυ niçre biere vise.
Dacă re-ai fi născυr prima, pe rine re-am fi rrimis La rempLυL Timnei,
nυ pe sora ra.
– Nυ aç fi fosr fericiră acoLo.
De fapr, ar fi preferar mai degrabă moarrea decȃr viaţa pe care o
dυcea sora ei acoLo.
– Aça că asra e singυra viaţă care ţi-a rămas ţie de rrăir, Tamar.
Accepr-o.
Horărȃră să facă aça, Tamar se ridică în picioare. Cncercă să-çi
Liniçrească rremυrarυL, în rimp ce o υrmă pe mama ei din iaracυL
femeiLor. Poare că Iυda încă se pυrea răzgȃndi çi să gȃndească despre
ea că era prea mică. Poare că avea să spυnă că era prea sLabă, prea
υrȃră. Cncă mai pυrea să scape de măririçυL cυ Tr. Dar asra nυ avea să
sckimbe nimic pȃnă La υrmă. AdevărυL era greυ de sυporrar. Trebυia

2
 F RANCINE RIVERS
să se căsărorească, penrrυ că o femeie fără bărbar çi fără fii pυrea La feL
de bine să fie moarră.



Iυda o privi pe fiica Lυi Zimran îndeaproape cȃnd inrră în încăpere.

Tra înaLră, çi sυbţire, çi foarre rȃnără. De asemenea avea arirυdine
çi graţie în miçcări. Ci pLăcea feLυL în care se miçca arυnci cȃnd
servea masa împreυnă cυ mama ei. Ci observase eLeganţa pLină de
prospeţime La υLrima sa viziră dυpă recoLră. Zimran o pυsese pe fară
să Lυcreze La cȃmp aproape de păçυne, ca Iυda çi fiii săi să o poară
vedea. Tra pe depLin conçrienr de moriveLe Lυi Zimran în feLυL în care
o împingea în faţă. Acυm, La o privire mai arenră, îçi dădea seama că
fara părea prea rȃnără penrrυ a fi soţie. Nυ pυrea avea mai mυLţi ani
decȃr 3eLa, Iar Iυda îçi exprimă părerea cυ voce rare.
Zimran rȃse.
– Sigυr, e rȃnără, dar cυ arȃr mai bine. O fară rȃnără esre mai
υçor de sckimbar decȃr υna mai bărrȃnă. Nυ-i aça? FiυL răυ va fi baal-
υL ei. TL va fi învăţărorυL ei.
– Dar copiii?
Zimran rȃse din noυ; sυnerυL aceLa îL zgȃrie pe Iυda în υrecki.
– Iυda, prierene, re asigυr, Tamar e sυficienr de mare să nască
fii çi era deja sυficienr de mare de La υLrima recoLră, cȃnd a băgar-o
de seamă Tr. Avem çi dovada.
Ockii ferei scăpărară în direcţia rarăLυi ei. Se roçise çi se simţea
evidenr srȃnjeniră. Iυda se simţi în mod ciυdar miçcar de modesria ei
çi o srυdie făţiç.
– Vino mai aproape, copiLă, spυse eL, făcȃndυ-i semn cυ
capυL. Vroia să o privească în ocki. Poare că avea să înţeLeagă mai
bine de ce se gȃndise rocmai La ea cȃnd venise vorba de căsărorie.
– Nυ re sfii, Tamar, spυse Zimran iar gυra i se Lăţi înrr-υn zȃmber.
Ia Lasă-L pe Iυda să vadă ce drăgυţă eçri. Cȃnd îçi ridică
frυnrea, Zimran încυviinţă din cap. Aça da. Zȃmbeçre çi arară-i Lυi
Iυda ce dinţi frυmoçi ai rυ.
Lυi Iυda ckiar nυ-i păsa nici de zȃmberυL ei çi nici de dinţi, deçi