1.

Care dintre afirmațiile următoare referitoare la tehnicile de analiza cantitativă sunt

CORECTE?
A. Tehnicile de analiza cantitativa fizică includ tehnicile volumetrice
B. Tehnicile de analiza cantitativa gravimetrică pot fi chimice sau fizice
C. Tehnicile de analiza cantitativa fizica includ tehnicile optice și magnetice
D. Tehnicile de analiza cantitativa chimică includ tehnicile volumetrice și gravimetrice
E. Tehnicile de analiza cantitativa chimică includ tehnicile electrochimice

2. Indicați răspunsurile ADEVARATE in ceea ce privește influența complexării ??? asupra

potențialului redox:
A. Variația E creste cu cât constanta de stabilitate a complexului format creste
B. Complexarea oxidantă creste potențialul redox E
C. Complexarea oxidanta scade potențialul redox E
D. Variația E creste cu cât constanta de stabilitate a complexului format scade
E. Complexarea reducatorului creste potențialul redox normal E0

3. Care dintre afirmațiile următoare in legătura cu perganometria sunt ADEVARATE?

A. Un exces de acid oxalic de titru cunoscut este adăugat la dozarea indirecta a Ca, și
excesul este titrat cu KMnO4 in prezența de H2SO4
B. Ca poate fi dozat indirect și prin diferența
C. Nitriții, datorită caracterului lor reducator, pot fi dozați pe cale permanganometrică sau
prin metode directe
D. Dozarea nitriților poate fi efectuată prin diferența prin titrarea iodometrică a excesului
de permanganat
E. Zaharurile ? reducatoare nu pot fi titrate indirect

4. Afirmațiile CORECTE in legătura cu soluția de KMnO4 0,1 N:

A. Reacțiile de reducere a KMnO4 in mediu puternic acid sunt foarte rapide
B. Titrul KMnO4 este determinat cu substanțe standard care au un potențial de reducere E0 mai
ridicat decât KMnO4
C. KMnO4 nu este o substanța standard
D. Eg al KMnO4, in reacțiile redox in mediu foarte acid, depinde de Eg al analitului
E. Niciun indicator nu este folosit pt dozarea KMnO4 0,1 N

5. Afirmațiile ADEVARATE in legătura cu determinarea titrului unei soluții de HCl:

A. Conform Farmacopeei, este determinat folosind KHCO3
B. HCl este un etalon primar și nu necesita
C. Este determinat cu ajutorul Na2C2O4
D. Na2B4O7 este substanța cea mai potrivită, cu putine erori de titrare datorate greutății
sale moleculare mici
E. Este determinat cu ajutorul soluției de NaOH 0,1 N

6. Afirmațiile CORECTE in legătura cu Eg in reacțiile cu schimb de protoni:

A. 1 Eg KOH reacționează cu 1 Eg H2SO4
B. Eg acidului fosforic care participa la o reactie de schimb de protoni pana la prima etapa
de neutralizare este M/1
C. Pt substanțele care reacționează cu hidrogenul, Eg este cantitatea de substanța care
reacționează cu un ion gram de hidrogen, adică 1,00797 g de ioni de hidrogen
D. Pt substanțele care reacționează cu hidrogenul, Eg este cantitatea de substanța care
reacționează cu un atom gram de oxigen, adică 16 g de oxigen
 E. Eg este calculat pt baze prin împărțirea greutatii moleculare a bazei la numărul de ioni
de hidroxil emis, care e egal cu numărul de protoni acceptați de acesta

7. Afirmați CORECTE:
A. Precizia e buna, dacă exactitatea este buna in mod egal
B. Eroarea absoluta este diferența dintre valoarea măsurată și valoarea considerată ca fiind
adevarata
C. Nu exista analize cu o exactitate buna și o precizie rea
D. Precizia este este o măsură a corelației cu media
E. Exactitatea este exprimata printr-o eroare

8. Pe parcursul dozarii bazelor dure (tari ?) cu HCl 0,1 N:

A. pH-ul soluției scade prin adăugarea progresiva de acid tare
B. La echivalenta, concentratia de ioni hidroniu e mai mare decât concentratia de ioni
hidroxil
C. pH-ul de echivalenta este 7
D. pH-ul de echivalenta este bazic
E. Concentratia ionilor hidroxil la echivalenta este 7

9. Condițiile de precipitare ideale in analiza gravimetrică sunt:

A. Grosimea particulelor de precipitat trebuie sa fie cât de mică
B. Sa nu se formeze precipitate higroscopice
C. Solubilitatea substanței formate trebuie sa fie cât mai ridicată
D. Produsii de solubilitate ai substanței formate trebuie sa fie cât de mici
E. Dorim sa evitam suspensiile coloidale

10. Afirmații CORECTE metoda Volhard:

A. Titrarea prin diferența a Ag cu ajutorul soluției titrante de KCl
B. Titrarea directa a Ag (1) in soluție acida pt evitarea precipitarii indicatorului
C. Titrarea prin diferența a halogenurilor, schimbarea indicatorului de la incolor la roz Pal
D. Titrarea directa cu soluție titranta AgNo3
E. Se realizează cu un pH > 2 pt favorizarea precipitarii Fe(OH)3

11. Afirmații CORECTE:

A. Standardizarea unei soluții înseamnă determinarea concentrației sale cu ajutorul unei
substanțe etalon
B. Etaloane primare sunt substanțele din care soluțiile sunt obținute prin dizolvarea unei
cantități intr-un volum cunoscut (balon cotat)
C. Substanțele etalon nu trebuie sa fie solubile in mediul in care se efectuează titrarea
D. Substanțele etalon sunt numite și tritimetrice
E. Indicatoarele modifica o proprietate observabilă fara sa modifice proprietățile soluției

12. Prin metoda iodometrica indirecta:

A. Cromatul de potasiu nu poate fi dozat
B. Compușii bromului și ai iodului pot fi dozați
C. Perhidrolul poate fi dozat datorită caracterului sau oxidant, dar nu și apa
D. Compușii arseniului pot fi dozați
E. Oxigenul dizolvat in apa poate fi dozat (metoda Winkler)

13. Aplicațiile metodei acidimetrice:

A. Dozarea bicarbonatului de sodiu
B. Dozarea acizilor slabi prin deplasare
 C. Dozarea bazelor tari, ușor carbonatate prin metoda Warder
D. Dozarea monoacizilor tari
E. Dozarea bazelor slabe ca și codeina

14. Condiții substanțe standard:

A. Nu pot interacționa chimic cu soluțiile titrante de standardizat
B. Sunt stabile pe parcursul stocării
C. Au masa moleculara mica ceea ce face posibila cântărirea unei cantități mici de substanța
D. Au puritate măcar 80%
E. Sunt solubile in mediul in care titrarea are loc

15. Pe parcursul titrarii bazelor slabe cu HCl 0,1 N:

A. pH la echivalenta bazic
B. pH la echivalenta acid
C. pH la echivalenta neutru
D. Cu cât scade pH soluției, cu atât scade constanta de bazicitate a bazei slabe
E. pH inițial al soluției nu este influențat de constanta de bazicitate a bazei slabe

16. Sunt ADEVARATE:

A. In soluțiile foarte diluate, activitatea ionilor este egala cu concentratia lor
B. La titrarea acidului boric in prezenta de polioli, Eg H3BO3 = M/3 pt ca acidul boric
donează 3 protoni
C. Forța acidului boric poate fi crescută prin complexarea cu polioli
D. Forța acidului boric poate fi crescută cu ajutorul soluțiilor cu putere ionica ridicată, cum
ar fi Glicerolul
E. Pt dozarea acizilor slabi care se dizolva in etanol, solventul este neutralizat prealabil in
prezenta de fenoftaleina

17. Indicațiile adevarate in legătura cu determinarea titrului unei soluții de HCl 0,1:
A. Nu poate fi făcută cu carbonat de sodiu pt ca nu este o substanța titrimetrica
B. Se prefera a fi făcută cu tetraborat de sodiu, datorită greutatii sale moleculare crescute
C. Poate fi făcută cu oxalat de sodiu, care este o substanța standard
D. Poate fi făcută cu oxid de mercur 2 printr-o reactie de complexare a mercurului cu un
exces de KBr
E. Nu poate fi făcută cu tetraborat de sodiu pentru ca mici erori sunt obținute la titrare

18. Afirmații ADEVARATE duritatea apei:

A. Determinarea durității totale a apei se face printr-o titrare complexometrica prin
diferența
B. Poate fi exprimata in grade de duritate franceze
C. Duritatea temporara a apei este data de bicarbonatii de Ca și Mg
D. Duritatea totala a apei este data de totalitatea sărurilor cationilor solubili (mai ales
alcalino-pamantosi)
E. Dozarea complexonometrica a durității apei este efectuată la pH acid, in prezenta de
negru de eriticrom T

19. Solvenții utilizați pt titrarea neapoasa a substanțelor bazice sunt:

A. Aprotici
B. Inerți
C. Protofili
D. Amfiprotici
E. Protogeni
20. *Dezavantajele gravimetriei sunt:
A. Exactitate și precizie analitice slabe
B. Nu necesita etaloni pentru determinarea unui analit
C. Ionii unui produs chimic nu pot fi dozati
D. Durata lunga de analiza (1-2 zile)
E. Metoda de analiza cu cost ridicat

21. Afirmații ADEVARATE metode volumetrice neapoase:

A. Bazele sunt solvenți protofili
B. Pentru titrarea substanțelor acide sunt utilizați ca prima opțiune soluțiile de solvenți acizi
tari
C. Solvenții neaposi au o tensiune superficiale mai ridicată decât a apei, ceea ce duce la un
debit crescut
D. Solvenții protogenici diferențiază tăria acizilor
E. Solvenții protofili nivelează tăria bazelor

22. Afirmații ADEVARATE bicromatometrie:

A. La difenilamină, difenilbenzidinele sunt indicatorii de culoare utilizați
B. Se bazează pe proprietățile oxidante ale dicromatului de potasiu
C. Anionul bicromat se formează predominant in mediu bazic
D. Eg Cr2O7 (2-) = M/3
E. Difenilamina își schimba culoarea imediat după echivalența datorită unei secvențe de
reactie redox

23. Afirmații CORECTE duritatea apei:

A. Duritatea totala este data de carbonații acizi de calciu și de magneziu
B. Este exprimata in grade germane sau franceze
C. Duritatea totala e suma durității temporare și a durității permanente
D. Este exprimata in grade de duritate/100 ml de apa
E. Duritatea temporara este data de carbonații acizi de calciu și de magneziu

24. Afirmațiile CORECTE:

A. Erorile personale sunt dificil de detectat
B. Un etalonaj incorect al recipientelor de măsura a volumului este un exemplu de eroare
instrumentală
C. Erorile proportionale sunt date de prezenta unei interferente
D. Erorile aleatorii afectează precizia măsurării
E. Erorile sistematice nu pot fi eliminate

25. Afirmațiile ADEVARATE bromatometrie:

A. Echivalenta este indicată de culoarea galbena a soluției
B. Datorită metodei, substanțele care au o acțiune reducatoare mai puternica decât a
bromurii pot fi dozate
C. La punctul de echivalenta al titrarii, excesul de bromat oxidează ionii bromura, rezultând
brom elementar
D. Bromatul alcalin, in mediu bazic, este un reducator puternic
E. Este o metoda volumetrice bazată pe reducerea BrO3- la Br-

26. Afirmații ADEVARATE metoda Fajans:

A. Poate fi utilizată pt titrarea directa a ionilor de Ag, halogeni, pseudohalogeni, in soluții
neutre, sub agitare puternica
 B. Soluțiile de titrare sunt KCl și AgNO3
C. Titrarea prin diferența a ionilor de Ag nu este justificata, atât timp cât se poate titra
direct prin meroda Fajans cu ajutorul unei soluții de titrare de KCl
D. Utilizeaza indicatori de absorbție (eozina și fluoresceina), la pH acid sau bazic, pentru
determinarea ionizatiei indicatorilor necesari absorbtiei la suprafața de precipitare și
indicarea corecta a momentului final
E. La pH neutru creat, se evita eventualele interferente de CO2(2-), C2O4(2-), AsO4(3-)

27. Afirmații CORECTE filtrarea și spălarea precipitatelor prin analiza gravimetrică:

A. Natura fizica a precipitatului influentează filtrarea
B. Pot fi efectuate cu filtru de hârtie sau creuzet filtrant
C. Grosimea stratului filtrant nu afectează filtrarea
D. Pentru ca separarea fazei solide de faza lichida sunt cantitative, porii filtrului trebuie sa
fie mai mari decât grosimea particulelor de precipitat
E. Suprafața de filtrare influentează filtrarea

28. Afirmațiile ADEVARATE:

A. In soluții, forța ionica este invers proporțională cu factorul de activitate
B. Pentru acizii slabi, concentratia de protoni este egala cu concentratia acidului
C. Analiza Kjeldahl este utilizată pentru determinarea Sulfului din proteinele sulfuroase și
din aminele acide (cisteină, metionina)
D. Adăugarea unui electrolit puternic (NaCl) la o soluție de fenol ii creste bazicitatea
E. Bazele Schiff sunt obținute prin condensarea unei acid amine cu o aldehida

29. Afirmații ADEVARATE indicator de pH:

A. Trebuie sa își schimbe proprietățile la adăugarea unei cantități mici de titrant
B. Sunt puțin solubile in apa fiind substanțe organice
C. Culoarea inițială și după viraj trebuie sa fie culori complementare
D. Sunt acizi slabi sau baze slabe
E. Au stabilitate slaba, indicată de schimbarea rapida a culorii

30. Afirmații ADEVARATE determinarea soluției de permanganat cu anhidrida arseniului:

A. Momentul final este indicat de schimbarea fenoftaleinei din incolor in roz Pal
B. Reacția globală este: 2KMnO4 + 5AsCl3 + 16HCl = 5AsCl5 + 2KCl + 8H2O
C. Eg As2O3 = M/4
D. Mediul acid poate fi realizat cu acid sulfuric
E. As2O3 este dificil de dizolvat in apa, ceea ce duce la un titru inferior sau titru real

31. Afirmații ADEVARATE aplicațiile analitice ale argintometriei:

A. Titrarea argintometrica trebuie sa fie efectuată cât de repede posibil, la adăpost de
lumina puternica și prin agitare viguroasa
B. Oxalatii alcalini pot fi titrați
C. Cationul potasiu nu poate fi titrat pt ca nu precipita cu AgNO3
D. Acizii grași și sulfurile pot fi titrați
E. Carbonații din proba pot interfera cu dozarea halogenilor prin metoda Volhard

32. Afirmații CORECTE:

A. C molara este cantitatea de substanța exprimata intr-un mol dizolvat in 1000 ml apa
B. C in procente este cantitatea de substanța dizolvată in 100 ml soluție
C. C soluțiilor poate fi exprimata fizic sau chimic
D. Soluțiile de aceeași normalitate sunt numite izonormale
 E. Factorul este utilizat pt transformarea volumelor de soluții de toate normalitățile in
volume corespunzătoare normalitatilor exacte

33. Solvenții protogenici:

A. Sunt utilizați pt dozarea bazelor organice insolubile in apa
B. Sunt utilizați pt dozarea bazelor având kb < 10 la -6
C. Eliberează ușor de protoni
D. Sunt substanțe acide
E. Au afinitate mare pt protoni

34. Indicatorii de culoare acido-bazici in volumetrie bazată pe reacții acido-bazice in mediu apos:
A. Sunt substanțe slab acide sau slab bazice
B. Au solubilitate mare in apa
C. Virajul e incolor la roz Pal
D. Sunt adăugate după observarea punctului de echivalenta
E. Trebuie sa aibă un pH de întoarcere apropiată de pH-ul de echivalenta

35. Afirmații ADEVARATE determinarea titrului soluției I2 cu Na2S2O3:

A. Soluția de Na2S2O3 e stabilă in timp
B. Na2S2O3 nu reacționează direct cu KIO3
C. Prezenta oxigenului dizolvat oxidează Na2S2O3 și S
D. Anumite bacterii pot duce la o scădere a titrului soluție de Na2S2O3
E. Indicatorul utilizat e amidonul care devine incolor spre albastru

36. Afirmații ADEVARATE prepararea soluției de titrare in cerimetrie:

A. CeSO4 poate fi utilizat la preparare
B. Soluția titranta e preparata din Ce(OH)4
C. Soluția titranta e preparata din Ce(NO3)4 * 2NH4NO3
D. Soluția titranta e preparata in mediu foarte acid pt evitarea formarii de săruri bazice
insolubile
E. Soluția titranta e preparata din CeSO4 * 2(NH4)2SO4 * 2H2O

37. Afirmații ADEVARATE determinarea titrului soluției de HCl 0,1 N cu tetraborat de sodiu:
A. In prezenta de metiloranj
B. Pe baza reactiei dintre o baza slaba din sarea sa de un acid mai tare
C. Pe baza reactiei de deplasare a unui acid slab din sarea sa de un acid mai tare
D. In prezenta indicatorului roșu de metil, care la pH de echivalenta e in intervalul sau de
viraj
E. In prezenta de fenoftaleina

38. Afirmații ADEVARATE:

A. Soluția de titrare de ceriu are un cost mult mai mic decât alte soluții de titrare de natura
oxidanta, fiind astfel preferata pt utilizare in titrarea soluțiilor reducatoare
B. Determinarea titrului soluției de ceriu se poate face cu acid oxalic
C. Determinarea titrului soluției de ceriu se poate face cu anhidrida arseniului sau cu sarea
Mohr
D. Prepararea soluției titrante in cerimetrie se face prin dizolvarea substanței etalon intr-un
balon cotat in apa
E. Lumina nu accelerează procesul de degradare a soluției de ceriu
39. Afirmații ADEVARATE bicromatometrie:
A. Titrul soluției de K2Cr2O7 poate fi determinat cu sarea Mohr in prezenta de difenilamina
B. Alcoolul etilic poate fi dozat direct prin bicromatometrie dacă acidul nitric e utilizat ca
mediu de reactie
C. Pot fi dozați Fe2+, Sn2+
D. K2Cr2O7 nu e o subst standard
E. Dozarea alcoolului etilic in mediu de acid sulfuric e realizată la cald (80° C)

40. Pe parcursul determinării titrului soluției de KMnO4 cu H2C2O4 * 2H2O in mediu acid:
A. Viteza de reactie e scăzută la rece
B. C2O4 (2-) accepta 2 electroni
C. Reacția e autocatalitica
D. Viteza de reactie scade cu creșterea temperaturii
E. MnO4- donează 5 electroni

41. Afirmații ADEVARATE:

A. Puterea reducatoare maxima a KMnO4 se manifesta in mediu puternic acid
B. In redoxometrie, erorile de titrare sunt invers proportionale cu numărul de electroni
transferați de titrant
C. In mediu neutru, starea de oxidare a Mn trece de la 6 la 4: MnO4- + 3 e + 4H+ <-> MnO2
+ 2H2O
D. KMnO4 se comporta ca agent reducator in mediu acid, neutru și bazic
E. In mediu puternic acid, starea de oxidare a Mn trece de la 6 la 2: MnO4- + 5 e + 8H+ <->
Mn(2+) + 4H2O

42. Reacția chimica care sta la baza unei titrări trebuie sa îndeplinească condițiile:
A. Sa aibă multe efecte secundare
B. Conservarea Proprietăților soluției de analizat neschimbate pe toată durata titrarii
C. Sa fie lenta pt o mai buna observare a tuturor indicatorilor
D. Sa fie cantitativa
E. Sa fie stoechiometrica

43. Afirmații ADEVARATE titrare argintometrica:

A. O soluție de AgNO3 de exacta normalitate poate fi preparata prin cântărirea substanței
pure intr-un dizolvant intr-un recipient volumetric
B. Soluțiile titrate prin metoda volhard sunt NH4SCN și KCl
C. O soluție de tiocianat de exacta normalitate poate fi preparata prin cântărirea substanței
pure intr-un dizolvant intr-un recipient volumetric
D. Momentul final in metoda Fajans este dat de modificările apărute in sfera dublu-ionica a
precipitatului obținut in jurul momentului de echivalenta
E. O soluție de tiocianat de amoniu este utilizată in titrarea iodometrica, cu amidon ca
indicator

44. Afirmații ADEVARATE dozare iodometrica:

A. Dozarea oxidantilor este o metoda directa in care soluția standardizata de Na2S2O7 este
utilizată
B. Titrul soluției de tiosulfat este foarte stabil in timp
C. Acidul ascorbic e dozat indirect in prezenta de amidon
 D. Echivalenta este indicată de substanțele reactive la iod sau de solvenții nemiscibili cu apa
E. Dozarea oxidantilor e o metoda indirecta in care soluția standardizata de Na2S2O3 este
utilizată

45. Rolul pH in titrarea complexonometrica:

A. Complecsii având o stabilitate puternica se pot forma in mediu acid
B. Asigura stabilitatea complexului de cationi dozați
C. pH potrivit garantează ca soluția se decoloreaza la punctul de echivalenta
D. Asigura stabilitatea indicatorului
E. Influentează culoarea de viraj a indicatorului

46. Afirmațiile ADEVARATE titrare complexonometrica prin diferența:

A. Indicator negru de eriocrom T
B. Culoarea inițială a soluției este determinata de culoarea complexului de Mg și indicator
C. Culoarea inițială a soluției este determinata de culoarea indicatorului liber
D. Stabilitatea complexonatului de cationi dozați trebuie sa fie superioară complexonatului
de Mg
E. Stearatul de Mg (un excipient farmaceutic) poate fi dozat prin aceasta metoda

47. Afirmații CORECTE NaOH:

A. Soluție stabilă in timp
B. Titrul poate fi determinat cu acid o-clorobenzoic
C. Este o substanța titrimetrica
D. Utilizată pt dozarea bazelor slabe
E. Este un etalon primar

48. X

49. Afirmații CORECTE:

A. Duritatea permanenta nu poate fi determinata cu HCl ca soluție titranta
B. Duritatea permanenta poate fi determinata cu HCl ca soluție titranta
C. Pe parcursul determinării durității temporare cu soluția de HCl, pH la echivalenta este
acid
D. Duritatea totala este determinata mulțumită unei soluții de titrare alcaline de hidroxid de
sodiu și de carbonat de sodiu
E. Duritatea permanenta e suma durității temporare și a durității totale

50. Afirmații ADEVARATE:

A. Potențialul redox normal E0 reprezintă potențialul redox normal in condiții
experimentale
B. Puterea oxidanta sau reducatoare a unui sistem este exprimata prin potențialul redox
C. La titrarea redox, variația pH nu este urmărită
D. Potențialul redox trebuie sa fie menționat constant pe toată durata titrarii redox
E. Potențialul redox normal aparent este potențialul unui electrod indicator inserat intr-o
soluție dintr-un sistem redox, in care concentratia oxidantului și reducatorului sunt egale
pe o unitate (1 M), in condiții standard (298 K, 1 atm)

51. Afirmații ADEVARATE metoda volhard:

A. Este utilizată pt titrarea Ag din soluțiile de baza slaba create de NaHCO3 pt evitarea
precipitarii indicatorului
B. In cazul titrarii iodului prin diferența, nu este necesara eliminarea pp de Ag format
înainte de retitrarea excesului de AgNO3 pentru ca S AgI < S AgSCN
 C. Soluția titranta e soluția de tiocianat de amoniu, utilizând HNO3 pentru crearea unui
mediu acid necesar indicatorilor de absorbție (eozina)
D. Momentul final e indicat de apariția in flacon a unei colorații roșu sângeriu intens
E. In cazul titrarii clorurilor, este necesara eliminarea pp de AgCl format înainte de
retitrarea excesului de AgNO3

52. Dozarea halogenilor poate fi realizată cu:

A. Metoda Volhard (direct), cu excepția clorurilor
B. Complexonometrie (indirect)
C. Metoda Volhard (prin diferența)
D. Metoda Mohr (direct)
E. Metoda Fajans (direct)

53. Care e rolul KI in prepararea soluției de titrat a iodului?

A. Solubilizant
B. Coagulant
C. Colorant
D. Stabilizator
E. Diluant

54. *Răspund BUN argintometrie:

A. K+ poate fi dozat prin metoda Volhard
B. Este o metoda volumetrica prin care numai anionii pot fi dozați direct
C. Halogenii pot fi dozati direct prin 3 metode argintometrice
D. Ag+ poate fi dozat prin diferența prin metoda Volhard
E. Ag+ poate fi dozat indirect prin metoda Mohr

55. Afirmații ADEVARATE indicatorii direcți ai metalelor:

A. Indicatorii metalocromi colorează o structura anorganica
B. Culoarea se schimba in prezenta unui metal altul decât cel titrat
C. Sunt reprezentați de murexina, violet de pirocatetina și acid salicilic
D. Pot fi și indicator de pH
E. Stabilitatea complexului ion metalic-indicator trebuie sa fie superioară celei de complex
ion metalic-complexon 3

56. Afirmații ADEVARATE dozare argintometrica:

A. Halogenii sunt dozati direct prin metoda Volhard
B. Argintul e dozat direct prin metoda Fajans
C. Argintul e dozat direct prin metoda Volhard
D. Halogenii pot fi dozati direct prin metoda Mohr
E. Halogenii sunt dozati prin diferența prin metoda Fajans

57. Afirmații ADEVARATE prepararea soluției de I2:

A. Eg I2 = M/1
B. După stocare, titrul soluției de I2 poate scădea din cauza volatilizarii
C. KI are la un moment dat rol de solubilizant și stabilizator
D. Soluția de I2 poate fi făcută cu I2 solid, impur
E. Oxigenul dizolvat in apa poate creste concentratia soluției de I2

58. Afirmații ADEVARATE dozarea iodometrica a oxidantilor:

A. In a 2a etapa, titrarea iodului format cu tiosulfat are loc
B. Mediu bazic
 C. In prima etapa, oxidarea iodului la iod elementar are loc
D. Prin metoda indirecta
E. Prin diferența

59. Exactitatea:
A. Este egal descrisă de variația (variație ?)
B. Nu este un indicator al reproductibilitatii măsurătorilor
C. Este o măsura a corelației dintre valoarea găsită experimental și cea considerată
adevarata
D. Este exprimata printr-o eroare
E. Este o măsura a corelației dintre analizele diferite ale aceluiași eșantion

60. Afirmații CORECTE:

A. Cu cât volumul soluției titrante e mai mic, cu atât eroarea de picurare e mai Mica
B. Titrarea prin diferența implica utilizarea a 2 soluții de un titru cunoscut
C. Eroarea de aruncare (goute ???) e cu atât mai mare dacă volumul soluției titrante e mic
D. Eroarea de picurare se datorează picăturii adăugate pt virajul ? indicatorului
E. Cu cât volumul soluției titrate e mai mic, cu atât eroarea de picurare e mai Mica

61. Prin permanganometrie se poate doza direct:

A. Peroxidul de hidrogen
B. Acidul Oxalic si oxalatii
C. Zaharurile reducatoare
D. Cationii reducatori
E. Substanțele organice reducatoare

62. Dozarea amino acizilor:

A. Amino acizii sunt prezente in soluțiile apoase sub forma de amfioni
B. Se face cu formarea bazelor Schiff care au rolul de a mări ka a amino acizilor
C. Nu se poate face cu metoda Kjeldahl
D. Se face cu formarea bazelor Schiff care au rolul de a bloca grupările carboxil
E. Nu se poate face direct prin metoda volumetrica

63. Titrarea complexonometrica prin diferența:

A. Implica adăugarea unei cantități mici de complexon de Zn
B. Se aplica cationilor pt care nu exista indicator potrivit
C. Se aplica cationilor metalici care reacționează rapid și complet cu EDTA
D. Se aplica dacă viteza de complexare intre complexonul 3 și ionul metalic este Mica
E. Implica adăugarea unui exces de EDTA și o noua titrare a excesului cu o soluție etalon de
sulfat de Zn

64. Creșterea tăriei (forța) acizilor se poate face prin:

A. Formarea complecsilor acizi cu polioli
B. Concentrarea soluțiilor
C. Adăugarea de electroliți forte
D. Adăugarea de acizi tari
E. Formarea complecsilor insolubili

65. X

66. Afirmații ADEVĂRATE indicatori in protometrie apoasa:

 A. Aleși in funcție de pH echivalenta
B. Aleși in funcție de eroarea permisă
C. Alesi in funcție de
D. Aleși in funcție de
E. Sunt acizi tari sau baze tari

67. Metodele gravimetrice se clasifica in:

A. Termogravimetrie
B. Electrogravimetrie
C. Gravimetrie cu măsurare a volumului
D. Gravimetrie de precipitare
E. Gravimetrie de complexare

68. Solvenții de diferențiere:

A. Formează legăturile de hidrogen cu substanțele dizolvate
B. Au o aciditate și o bazicitate inferioară celei a apei
C. Au o constanta dielectrica slaba
D. Au caracter polar crescut
E. Au caracter polar redus

69. Afirmații ADEVARATE iodometrie:

A. In titrarea indirecta a oxidantilor, I- funcționează ca un reducator și I2 format e titrat cu
Na2S2O3
B. Dizolvarea I2 in apa se face cu adăugarea de puțin alcool etilic
C. Este o metoda prin care oxidanții pot fi dozati indirect cu ajutorul unei soluții titrante de
tiosulfat
D. Soluția de I2 funcționează ca un oxidant slab și este utilizată in dozarea reducatorilor
E. Cei 2 atomi de sulf ai tiosulfatului își schimba starea de oxidare de la +6 la -1

70. *Solvenți aprotici sunt:

A. Fosgen, acid formic, metanol, cloroform, butilamima
B. Cloroform, benzen, xilen, tetraclorura de carbon, n hexan
C. Amoniac, n hexan, toluen, acid sulfuric, hidrazina
D. Etanol, benzen, etanoat de etil, anilina, dioxid de sulf
E. Toluen, xilen, acetona, acid acetic, piridina

71. Prin metoda acidimetrica:

A. Acizii slabi ca acidul acetilsalicilic pot fi dozati
B. Hidroxidul de Ca poate fi dozat indirect
C. Reacția fundamentala e reacția de neutralizare dintre un acid tare și o baza
D. Bazele slabe ca amoniacul pot fi dozate
E. Titrantul nu reacționează cu analitul (titratul)

72. *Dezavantajele gravimetriei:

A. Ionii unui produs chimic nu pot fi dozati
B. Nu necesita etaloni pt determinarea unui analit
C. Durata lunga de analiza (1-2 zile)
D. Metoda scumpa
E. Exactitate și precizie slabe

73. Afirmații ADEVARATE indicatori argintometrie:

A. Indicatorii redox necesita prezenta unui cuplu redox in soluție
B. Indicatorii de culoare sunt o clasa de indicatori des folosit in argintometrie pentru ca
schimbarea culorii e clara la punctul de echivalenta
C. Indicatorii de absorbtie permit indicarea echivalentei datorită absorbtiei la suprafața
precipitatului format prin reacția analitului cu titrantul
D. Indicatorii de absorbție au avantajul unei absorbții mai tari la suprafața precipitatului
eliminând deci nevoia unei agitări riguroase a eșantionului de analizat
E. Indicatorii de ioni reactivi precipita puțin înainte de momentul de echivalenta