1.

În cadrul etapelor unei analize cantitative:

a. luarea probei este întotdeauna prima etapa
b. calcularea rezultatelor este ultima etapă
c. măsurătorile analitice se efectuează înaintea eliminării interferenţilor
d. probele solide se dizolvă înainte de analiză
e. evaluarea erorilor nu este o etapă obligatorie
2. Identificaţi răspunsurile greşite cu privire la erorile sistematice.
a. afectează exactitatea măsurătorilor
b. sunt determinate de cauze necunoscute
c. nu pot fi eliminate dar pot fi evaluate statistic
d. sunt constante sau proporţionale cu valoarea măsurată
e. eroarea de calibrare a unei biurete este o eroare sistematică
3. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la semnificaţia numerelor:
a. numărul 0,341 are 4 cifre semnificative
b. numărul 0,0025 are 2 cifre semnificative
c. numărul 1,2670 are 4 cifre semnificative
d. în operaţia aritmetică 2,23 x 0,01, numărul cheie este 0,01
e. în cazul adunării, numărul cheie este cel care are cele mai puţine cifre după virgula zecimală
4. Precizaţi care dintru următoarele afirmaţii privitoare la analiza volumetrică sunt false:
a. soluţia titrantă are întotdeauna o concentraţie cunoscută
b. momentul teoretic de echivalenţă este momentul în care observăm modificarea culorii
indicatorului
c. condiţia necesară şi suficientă pentru ca o reacţie chimică poate fi utilizată pentru analiza
volumetrică este ca ea să fie totală
d. reacţia chimică care nu produce schimbări vizibile nu poate fi utilizată pentru analiza
volumetrică
e. reacţiile de echilibru nu se utilizează de obicei în analiza volumetrică
5. Care dintre următoarele condiţii sunt necesare pentru ca o substanţă să poată fi considerată
etalon (standard)?
a. să fie stabilă la conservare
b. să aibă masă moleculară cât mai mică pentru a cântări o cantitate redusă de substanţă
c. să aibă o puritate de cel puţin 80%
d. să nu interacţioneze chimic cu soluţia titrantă de standardizat
e. să fie solubilă în mediul în care are loc titrarea
6. Care dintre următoarele moduri de exprimare a concentraţiei reprezintă un mod fizic?
a. normală
b. procentuală
c. părţi pe milion (ppm)
d. titrul
e. molară
7. Care dintre afirmaţiile referitoare la concentraţia soluţiilor sunt false?
a. soluţiile izonormale conţin acelaşi număr de echivalenţi-gram într-un litru de soluţie
b. concentraţia procentuală este cantitatea de substanţă dizolvată în 100 g de solvent
c. pentru neutralizarea a 10 ml HCl 1N sunt necesari 20 ml NaOH 2N
d. echivalentul gram este numeric egal cu echivalentul chimic
e. în reacţiile cu schimb de protoni, concentraţia normală este cantitatea de substanţă exprimată în
echivalenţi chimici dizolvată în 1000 ml soluţie
8. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la erorile la măsurarea volumelor:
a. erorile de citire sunt numai erori personale
 b. eroarea de citire se minimizează prin utilizarea unor biurete cât mai largi
c. pentru minimizarea erorilor de picurare se folosesc volume mici de soluţie
d. eroarea de scurgere este invers proporţională cu diametrul biuretei
e. eroarea de temperatură se datorează coeficienţilor diferiţi de dilatare ai sticlei şi soluţiei
9. Care dintre următoarele moduri de calcul a concentraţiei ionilor de hidrogen corespunde
unei sări cu hidroliză bazică?
a.

b.

c.

d.

e.

10. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la indicatori în volumetria prin reacţii acido-bazice:
a. indicatorii sunt sensibili la modificări bruşte ale pH-ului soluţiei
b. indicatorii de culoare sunt substanţe cu caracter neutru, pentru a nu reacţiona cu soluţia titrantă
c. intervalul uzual de viraj al indicatorilor cu caracter slab acid este pKa ± 1 unitate de pH
d. indicatorul se alege în funcţie de pH-ul soluţiei în jurul punctului de echivalenţă şi de eroarea
maximă acceptată pentru analiză
e. pentru titrarea unui acid slab cu bază tare se recomandă alegerea unui indicator cu intervalul de
viraj în domeniul acid
11. Care dintre afirmaţiile referitoare la soluţia de NaOH 0,1N sunt adevărate?
a. NaOH este o substanţă standard secundar si de aceea nu se poate prepara direct o soluţie titrată
b. titrul soluţiei se stabileşte cu un acid slab ca standard primar
c. soluţia trebuie păstrată într-o atmosferă lipsită de CO2 pentru evitarea carbonatării
d. la stabilirea titrului cu acid oxalic, pH-ul la echivalenţă este acid
e. pentru stabilirea titrului se alege un indicator de bazicitate
12. Care indicator aduce eroarea cea mai mică la titrarea unui acid tare cu NaOH (nu se
consideră eroare de picurare; în paranteză intervalul de viraj)
a. metiloranj (3,3-4,7)
b. fenolftaleina (8,2-10)
c. timolftaleina (9,2-10,4)
d. roşu de metil (4,2-6,2)
e. toţi indicatorii au aceeaşi eroare deoarece pH-ul la echivalenţa este neutru
13. Care dintre afirmaţiile referitoare la dozarea acizilor cu NaOH 0,1N sunt adevărate?
a. acizii foarte slabi (Ka < 10-8) se pot doza direct folosind un indicator cu un interval de viraj cât
mai mare
b. acizii puţin solubili în apă nu pot fi dozaţi direct cu NaOH
c. prin adăugarea unui electrolit tare, forţa ionică a soluţiei creşte şi implicit creşte „tăria” acizilor
d. aminoacizii se pot doza direct cu NaOH după blocarea funcţiunii bazice
e. poliacizii pot fi dozaţi până într-o anumită treaptă dacă este respectată condiţia Kn-1 / Kn < 104 (n
este treapta pană la care se face dozarea)
14. Care este pH-ul la echivalenţă la dozarea unei baze slabe (Kb = 10-5 cu HCl 0,1 N)
a. 5
b. 6
 c. 7
d. 8
e. 9
15. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la metode volumetrice în mediu neapos sunt
adevărate?
a. solvenţii neapoşi au o tensiune superficială mai mică decât apa ceea ce conduce la scăderea
erorii de scurgere
b. acidul acetic este un solvent protofil
c. solvenţii protogeni nivelează tăria acizilor
d. pentru titrarea substanţelor cu caracter bazic se pot utiliza ca titranţi soluţii de acizi
e. solvenţii protofili diferenţiază tăria bazelor
16. Calculaţi potenţialul la echivalenţă pentru sistemul redox 1 Red2 + 3 Ox1 D 1 Ox2 + 3 Red1,
pentru care E01 = 0,5 şi E02 = 1
a. 0,50
b. 0,625
c. 0,75
d. 0,875
e. 1,00
17. Potenţialul redox al unei soluţii creşte odată cu:
a. precipitarea oxidantului
b. precipitarea reducătorului
c. complexarea reducătorului
d. complexarea oxidantului
e. complexitatea reacţiei
18. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false pentru titrarea reducătorilor conform reacţiei
generală de titrare redox a Red2 + b Ox1 D a Ox2 + b Red1?
a. potenţialul până la punctul de echivalenţă depinde de raportul [Ox2]/[Red2]
b. potenţialul la punctul de echivalenţă depinde de raportul [Ox1]/[Red1]
c. curba de titrare este aceeaşi până la echivalenţă, indiferent de potenţialul soluţiei titrante
d. curba de titrare este simetrică doar dacă numărul de electroni schimbaţi este acelaşi
e. eroarea de titrare scade cu scăderea potenţialului standard al titrantului
19. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la soluţia de KMnO4 0,1N:
a. KMnO4 este o substanţă standard
b. reacţiile de reducere în mediu puternic acid a KMnO4 sunt reacţii autoinduse
c. titrul KMnO4 se stabileşte cu substanţe standard cu caracter oxidant
d. indicatorul utilizat în dozările cu KMnO4 în mediu acid este roşul de metil
e. echivalentul gram al KMnO4 în reacţii redox în mediu puternic acid se calculează Eg=M/5
20. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dozarea cu KMnO4 în mediu puternic acid sunt
false?
a. soluţia de KMnO4 se poate utiliza pentru dozarea tuturor acizilor organici prin metoda directă
b. la dozarea apei oxigenate, unui Eg de KMnO4 îi corespunde 1 mol de H2O2
c. nitriţii se dozează prin diferenţă
d. calciul poate fi dozat indirect sau prin diferenţă
e. dozarea zaharurilor reducătoare este o metodă directă
21. Care dintre afirmaţiile referitoare la dozarea iodometrică sunt adevărate?
a. iodul poate funcţiona atât ca oxidant cât şi ca reducător, în funcţie de potenţialul standard al
analitului
b. metodele iodometrice bazate pe oxidarea iodurii au loc la pH bazic
c. echivalentul-gram al Na2S2O3 în reacţia cu I2 este M/2
 d. titrările iodometrice nu necesită indicator datorită culorii soluţiei de iod
e. reacţia cu Na2S2O3 cu I2 este o reacţie foarte lentă, soluţia fiind lăsată la întuneric 10 minute
22. Care dintre afirmaţiile referitoare la dozarea iodometrică sunt false?
a. dozarea reducătorilor este o metodă directă în mediu bazic
b. în reacţia H2N–NH2 +2 I2 D 4 HI + N2, Eg al hidrazinei este M/2
c. dozarea oxidanţilor este o metodă indirectă
d. dozările oxidanţilor au loc în mediu acid pentru a se evita descompunerea şi oxidarea
tiosulfatului
e. stabilirea titrului soluţiei de Na2S2O3 cu KIO3 este o metodă directă
23. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
a. în cazul reducerii iodatului la hipoiodit, Eg = M/6
b. cu soluţia de KBrO3 se pot doza substanţe cu caracter oxidant în mediu acid
c. K2Cr2O7 funcţionează ca oxidant în mediu acid
d. titrul soluţiei de Ce(IV) poate fi stabilit cu sare Mohr
e. echivalentul gram al soluţiei de K2Cr2O7 în mediu acid este M/3
24. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la nitritometrie sunt false?
a. nitritometria este o metodă de dozare redox
b. prin nitritometrie se pot doza acizii şi bazele slabe
c. reacţia care stă la baza metodei este diazotarea unui fenol
d. pentru a putea fi dozată nitritometric, o substanţă trebuie să conţină gruparea amină aromatică primară
e. aminele aromatice secundare şi terţiare sunt dozate mai greu nitritometric decât cele primare
25. Care din următoarele afirmaţii referitoare la dozarea argentometrică sunt false?
a. halogenurile se pot doza direct prin metoda Mohr
b. argintul se dozează prin diferenţă prin metoda Fajans
c. halogenurile se dozează direct prin metoda Volhard
d. halogenurile se dozează prin diferenţă prin metoda Fajans
e. argintul se dozează indirect prin metoda Volhard
26. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. complexonul III este acidul etilendiamino-tetracetic
b. în complexonometrie raportul de combinare complexon III : metal este în funcţie de sarcina ionului
metalic
c. echilibrul de complexare este influenţat de pH
d. stabilitatea complexonaţilor este determinată de structura ionilor generatori de complecşi
e. diferenţele de stabilitate ale complexonaţilor permit dozarea unor cationi prin deplasare