Mecanica medievala

Pentru a putea explica mișcarea corpurilor proiectate în câmp gravitațional, filozoful Ioan
Filopon introduce conceptul de impetus, prin care a anticipat ideea de inerție, fiind considerat
unul dintre precursorii lui Galileo Galilei. Conceptul a fost preluat și dezvoltat de Jean Buridan.
Pompă de apă inventată de Al-Jazari
Prin invențiile sale, din care se pot menționa diverse orologii și mecanisme, precum și o pompă
de apă, Al-Jazari devansează cu mult orizontul științific al acelei perioade (secolul al XII-lea).
În 1551 Taqi al-Din a prezentat, în scrierile sale care au tratat diverse teme științifice, o mulțime
de orologii mecanice, dar și un fel de motor cu abur care era utilizat în scopuri culinare (rotirea
cărnii pentru fript). Învățatul islamic este considerat unul dintre primii proiectanți de pompe
hidraulice din spațiul otoman.

Alți mari savanți islamici au fost: Al Baghdadi (a dedus înaintea lui Newton Principiul al II-lea al
mecanicii), Ibn Bajjah (care a descris ceea ce astăzi se numește principiul acțiunii și reacțiunii).
Frații
Banū Mūsā (Ja'far Muhammad ibn Mūsā ibn Shākir), Alhazen și Al-Khazini sunt precursori ai
lui
Newton în domeniul legii gravitației.
Renașterea
Desenul unui elicopter realizat de Leonardo da Vinci
Odată cu dezvoltarea comerțului, navigației, a artei războiului, are loc o dezvoltare fără
precedent a științei și tehnologiei.

Leonardo da Vinci, ale cărui teorii s-au bazat pe observare atentă și documentare, a înțeles
mai bine decât contemporanii săi, importanța observațiilor științifice precise. Deși a descris un
număr
mare de mașini ingenioase, nu a reușit să pună în practică invențiile pe care le-a schițat în
manuscrise,
unn exemplu fiind mașinile de zbor pe care le-a desenat. Totuși, schițele întocmite privind
amenajarea sistemelor fluviale au și astăzi valoare practică. De asemenea, Lonardo da Vinci a
înțeles efectul Lunii asupra mareelor și este unul dintre precursorii hidrodinamicii si
aerodinamicii.
Nicolaus Copernic a susținut că Pământul se rotește în jurul axei sale și orbitează în
jurul Soarelui, teorie acceptata in toate cercurile stiintifice, punind astfel bazele teoriei
heliocentrice.
Bazat pe sistemul heliocentric și pe observațiile lui Tycho Brahe, Johannes Kepler a stabilit
că planetele au ca traiectorie elipse nu cercuri, deplasarea lor în jurul Soarelui efectuând-se după
trei legi, numite ulterior legile lui Kepler și pe care le-a publicat în 1609 (primele două legi) și în
1619 (a
treia lege).
Galileo Galilei a introdus concepția științifică de studiu a mișcării și a infirmat concepțiile
lui Aristotel, care au dominat știința timp de secole. Astfel, cu ajutorul unui dispozitiv ingenios, a
studiat căderea liberă a corpurilor și a demonstrat că viteza de cădere a unui obiect nu este
influențată
de greutatea acestuia. În ceea ce privește dinamica, a contrazis afirmația lui Aristotel conform
căreia
un corp aflat în mișcare s-ar opri dacă asupra acestuia nu acționează nicio forță, ceea ce ulterior
l-a
condus pe Newton la crearea conceptului de inerție. De asemenea, Galilei a observat că perioada