STORIA FORMULARII PRINCIPIILOR MECANICII

Istoria mecanicii clasice, precum și a altor ramuri ale fizicii, este strâns legată de
dezvoltarea culturii și civilizației a omenirii și constă din trei perioade principale: mecanica
antică, mecanica medievală și mecanica (newtoniană) modernă, care include și mecanica
analitică.
Grecii, şi Aristotel în special, au fost primii care au considerat că există principii abstracte care
guvernează natura.
Unul dintre primii oameni de ştiinţă care au sugerat legi abstracte a fost Galileo Galilei, care a
efectuat, celebrul experiment de cădere a două bile diferite din turnul din Pisa (teoria şi practica a
arătat că ambele au lovit pământul în acelaşi timp).
Sir Isaac Newton a fost primul care a propus cele trei legi de mişcare (legea inerţiei, a doua
lege, şi legea acţiunii şi reacţiunii), şi a demonstrat că aceste legi guvernează atât obiecte de zi cu
zi cât şi obiecte cereşti.
Newton a dezvoltat si algoritmul necesar pentru a efectua calculele matematice implicate în
mecanica clasică. După Newton domeniul a devenit mai matematizat şi mai abstract.
Mecanica antică
Mecanismul de la Antikythera, considerat cel mai vechi computer analogic mecanic cunoscut
Monumentele și construcțiile din antichitate constituie o dovadă a cunoștințelor și nivelului
tehnologic din acea perioadă. Astfel, piramidele din Egiptul antic, Grădinile suspendate din
Babilon, ansamblul Stonehenge, templele și porturile din Grecia antică, podurile și apeductele
din Roma antică și multe alte clădiri și construcții înfățișează experiența și cunoștințele de
mecanică din acea epocă.
În mlaștinile din vecinătatea orașului Ljubljana s-a descoperit cea mai veche roată de lemn, care
se pare că are peste 5.000 de ani vechime, fiind considerată cea mai veche roată (cu ax) din lume.