Cine a inventat matematica?

Elev: Ungureanu Alex-Ioan

Clasa :a-VIII-a
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”VERONICA MICLE ” -IAȘI
Cine a inventat matematica ?
Origine, evoluție, scurt istoric:
 Primele calcule matematice au servit cu siguranță acestui
scop: a număra. Numărăm degetele, obiectele, animalele dintr-
o turmă. Apoi, am învățat să măsurăm dimensiunea unui
teren, timpul care trece, ciclul lunilor și al anotimpurilor.
Treptat, întrebările au devenit mai complexe. De exemplu,
dacă matematica a apărut în toate civilizațiile înainte de
apariția scrisului.
Invenția matematicii este inseparabilă de procesul de
dezvoltare a scrisului. Acesta este motivul pentru care
babilonienii, apoi egiptenii, apar ca primii utilizatori ai
matematicii.
 Matematica este astfel folosită de egipteni pentru a construi
clădiri, sisteme de irigare, a gestiona culturile și a stabili
salarii. Știind că pământul este rotund, ei au căutat să-i măsoare
circumferința și au stabilit o metodă pentru a face acest lucru.
Dar, în Mesopotamia, primele săpături din secolul al XIX-lea au
făcut posibilă exhumarea tăblițelor sumeriene de lut ștampilate cu
scriere cuneiformă, datând fie din prima dinastie babiloniană
(1800-1500 î.Hr.), fie din perioada greacă (600-300 î.Hr.).
Matematica a fost dezvoltată și în Egiptul Antic. Sursele principale
pe care le avem sunt Papirusul Rhind și Papirusul Moscova din
care aflăm că egiptenii cunoșteau operațiile matematice, dar și
calcule mai complexe precum fracțiile.
Matematica în China antică
Cele nouă capitole despre matematică datând din secolul I ne
informează despre cunoștințele științifice și matematice
cunoscute de chinezi cu mult înainte de această perioadă. Astfel,
chinezii au dezvoltat metode complexe de calcul care le erau
unice pentru a efectua operații aritmetice, fracții, extrageri de
rădăcini pătrate și cubice, pentru a calcula aria unui disc,
volumul unei piramide sau pentru a folosi metoda Pivotul lui
Gauss.
Matematica la greci
Thales din Milet
Lui Thales din Milet îi acordăm paternitatea geometriei și
începutul matematicii grecești. Ne este cunoscută prin teorema
lui Thales care permite, de exemplu, să se determine înălțimea
unui triunghi din unghiurile sale. Cu toate acestea, teorema era
deja folosită de câteva secole, de aceea Thales nu este în niciun
caz inventatorul.
Pitagora
Întemeietorul pitagorismului, ne-a lăsat o moștenire care avea să
dăinuie peste veacuri. Pentru filosoful și matematicianul grec, 
geometria și numerele reprezintă esența lucrurilor, prin intermediul
cărora suntem capabili să cunoaștem natura universului, precum și
legătura dintre matematică și muzică. În viziunea lui Pitagora,
numerele și știința nu constituie entități diferite fată de religie și
misterele lumii. Împreună formează un întreg.
Euclid
Poate mai puțin cunoscută, dar cu siguranță mai fundamentală este
opera lui Euclid. Scrisă cam prin anul 300 î.Hr. a influențat întreaga
evoluție a matematicii europene. Este, de fapt, un tratat de
geometrie alcătuit din 13 cărți (sau capitole numite cărți după
procedura uzuală în antichitate). Foarte ordonat și riguros organizat
sub forma de definiții, axiome și teoreme (propoziții). Conține și
rezultate referitoare la teoria numerelor. Este cel mai vechi exemplu
de expunere sistematică a geometriei ca sistem axiomatic. Faimosul
postulat: „Orice segment poate fi extins într-o linie dreaptă” va servi
drept referință în geometrie, înainte de apariția altor geometrii
secole mai târziu.
Noutatea adusă de greci în matematică este că ei
studiază obiecte/forme perfecte sau semiperfecte în loc
să se concentreze pe metode. Grecii au fost inspirați de
mesopotamieni și egipteni pentru a crea propria școală.
Arhimede
Marelui om de știință din Sicilia îi datorăm în special:
studiul cercului cu o aproximare a lui Pi, studiul conicilor
(calculul ariei parabolei), spirala lui Arhimede etc. Cel
mai bine cunoscut este grație legii care-i poartă numele
(Legea lui Arhimede), potrivit căreia: „un corp cufundat
într-un fluid este împins de jos în sus cu o forţă egală cu
greutatea volumului de fluid dezlocuit de acesta”. Legea
se aplică atât în cazul lichidelor, cât şi al gazelor.
Folosind legea lui Arhimede ne putem explica de ce navele
de mare tonaj se menţin la suprafaţa apei mărilor şi
oceanelor. Sau de ce baloanele umplute cu heliu se ridică
în atmosfera terestră.
Într-un interviu pentru cugetliber.ro, reputatul profesor
Gheorghe Andrei afirma: „Matematica reprezintă o
gramatică a judecăților logice, o terapie necesară
igienizării minții în scopul unei profunde apropieri de
adevăr, de corectitudine și onestitate. Matematica rămâne
cel mai important pilon al științelor și pătrunde mereu în
toate domeniile activităților umane, spre a spori
științificitatea lor […] Nu degeaba spunea regretatul meu
profesor Grigore Moisil: Matematica va fi latina secolului
următor”.