Nicicând nu mai fuseseră marile puteri atomice, SUA şi Rusia,
mai aproape de un conflict nuclear. O decizie greşită a lui Kennedy sau a liderului sovietic Nikita Hruşciov ar fi putut declanşa o catastrofă atomic. Aşa-numita criză a rachetelor din Cuba a început la 14 octombrie 1962, când avioane-spion americane au descoperit rachete şi trupe ruseşti aflate la Cuba.
Pentru prima oară în istoria ţării lor, americanii aflau că se
confruntă cu o reală ameninţare nucleară.
La 22 octombrie 1962, într-un discurs televizat, liderul de la
Casa Albă îi cerea lui Hruşciov să retragă rachetele sovietice din Cuba, transmiţându-i acestuia că încă mai are timp să evite "distrugerea lumii". Nu puţini au fost cei care se temeau că asistau la debutul unui al treilea război mondial. Kennedy a anunţat impunerea în jurul Cubei a unei blocade marine stricte, care viza vasele cu armanent la bord. Teama avea reverberaţii inclusiv la Berlin, unde cancelarul de la acea vreme, Konrad Adenauer, ştia prea bine că o confruntare între cele două , mari puteri nucleare ar fi aruncat Germania în război. În ziua de 25 octombrie confruntarea părea imposibil de evitat, două vase sovietice ignorând pur şi simplu blocada americană.Vasele ruseşti s-au retras înainte ca americanii să lanseze primele torpile. Fratele preşedintelui american, Bobby Kennedy, asigurase partea rusă, în cadrul unor discuţii secrete, că Statele Unite îşi vor retrage la rândul lor arsenalul de rachete din Turcia. Însă nu imediat şi doar dacă gestul americanilor rămâne secret. Hruşciov a acceptat înţelegerea, criza rachetelor din Cuba încheindu-se la 28 octombrie 1962. Kennedy şi Hruşciov au decis crearea unei linii telefonice de criză între conducerile celor două state pentru a comunica direct în cazuri excepţionale. https://www.dw.com