Criza rachetelor din Cuba

Criza din Cuba marcheaza un moment crucial in desfasurarea relatiilor internationale,fiind apreciata
drept cea mai grava dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.Aceasta a adus omenireain pragul unui
razboi nuclear. In secolul al XVI-lea populatiile originale amerindiene (Taino,Siboney si
Guanajatabey) au cazut sub dominatia Spaniei, iar in mai putin de 200 de ani, populatiaindigena a
fost practic exterminata total. Lupta coloniei pentru independenta a inceput in 1868 si acontinuat
de-a lungul secolului al XIX-lea pana la Razboiul spaniolo-american din 1898. StateleUnite au ocupat
insula pana cand i s-a recunoscut independenta in 1902, limitata totusi deAmendamentul Platt
(revocat in 1934), SUA continuand sa aiba o influenta majora in politicacubaneza. Che Guevara, Fidel
Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Raúl Castro Ruz si armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile
numeroase de gherila care se opuneau dictatorului Cubei,Fulgencio Batista. 'Miscarea 26 iulie' a lui
Castro a absorbit rapid toate aceste miscari si a cucerit puterea, formand in 1959 Guvernul, dupa
victoria impotriva fortelor militare loiale lui Batista. Inmomentul in care Batista a fost inlaturat de la
putere, 75% din terenul cultivabil era proprietateacetatenilor straini si a companiilor straine (in
special nord-americane). Noul guvern revolutionar adoptat reforma agrara si a confiscat cea mai
mare parte a proprietatilor agricole ale companiilor straine. In scurta vreme, relatiile cu SUA s-au
deteriorat. Castro s-a declarat comunist, explicand caincearca sa construiasca socialismul In Cuba.
Astfel au fost stabilite relatii deplomatice cu UniuneaSovietica. Guvernul a fost condus de Partidul
Comunist Cubanez, iar in 1976 s-a adoptat Constitutiadupa modelul sovietic. In urmatoarele decenii
Cuba a primit ajutor de la URSS ; in schimbulzaharului cubanez, sovieticii livrand petrol. O parte din
cantitatea aceasta de petrol era consumatade Cuba, iar restul era vandut pe piata mondiala pentru
un profit de cateva miliarde de dolari. Inschimbul acestui ajutor sovietice, Cuba sprijinea miscarile
comuniste din toata America Latina(printre altele: Nicaragua, El Salvador, Guatemala, Columbia si
Chile) si din Africa (Angola,Mozambic si Etiopia). La inceputul anului 1962 relatiile dintre cubanezi si
sovietici s-au deteriorat.Ajutorul acordat de sovietici nu mai compensa decat intr-o foarte mica
masura. Castro acerut Uniunii Sovietice includerea in Pactul de Varsovia, insa cererea i-a fost
refuzata sub pretextulnecesitatii continuitatii geografice a pactului si aratandu-i caracterul regional.
Presedintele americanJohn F. Kennedy a anuntat intr-un discurs televizat, ca avioanele americane de
spionaj au descoperit baze rusesti de lansare a rachetelor SS-4 Sandal in Cuba, in Cristóbal, San
Candelaria, Guanajay,Sagua la Grande si Remedios. Aceste rachete, purtand focoase termonucleare,
constituiau un pericoliminent deoarece, avand raza de actiune medie (2000 km), erau capabile sa
loveasca un numar marede orase americane foarte importante, precum Washington. Kennedy a
anuntat ca va ordona o"carantina" navala a Cubei, pentru a impiedica navele sovietice sa mai
transporte pe insulaarmament, si a explicat faptul ca SUA nu va mai tolera existenta
amplasamentelor de lansare arachetelor. Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului
american care analiza dateleavionului-spion U-2 a descoperit ca sovieticii construiau baze de lansat
proiectile de raza mijlocie in Cuba. In ziua urmatoare, presedintele Kennedy a convocat o intrunire
de urgenta cu consilierii saiexperimentati din domeniile militar, politic si diplomatic pentru a discuta
aceste gesturiamenintatoare. Acest grup a devenit cunoscut sub numele de ExCom, prescurtarea de
la ComitetulExecutiv. Dupa respingerea propunerii unui atac aerian pentru a extermina bazele
proiectilelor,ExCom s-a decis pentru o carantina navala si s-a cerut ca respectivele baze sa fie
dezmembrate si proiectilele sa fie indepartate. In noaptea zilei de 22 octombrie, Kennedy a anuntat
decizia sa pe postul national de televiziune. In timpul urmatoarelor 6 zile, criza a crescut pana la
punctul in careera gata sa izbucneasca un razboi nuclear intre cele doua super-puteri. Pe 23
octombrie a inceputcarantina Cubei, dar Kennedy a decis sa dea mai mult timp de gandire
conducatorului sovietic Nikita Hrusciov in ceea ce privea actiunile SUA, impingand linia limitrofa a
carantinei inapoi cu500 de mile. Pana pe 24 octombrie, vasele sovietice pe ruta spre Cuba, capabile
de a transportaincarcaturi militare, si-au incetinit sau modificat cursul, sau chiar s-au intors atunci
cand s-au apropiat de linia de carantina (blocada navala). La cererea a peste 40 de tari
necombatante,Secretarul-General al SUA, generalul U. Thant a trimis apeluri private lui Kennedy si
omologuluisau rus Nikita Hrusciov, insistand ca guvernele lor sa se abtina de la orice actiune care ar
puteaagrava situatia si care ar putea aduce riscul unui razboi. La ordinul sefilor Statului-Major,
fortelemilitare americane au intrat in DEFCON 2, gradul cel mai inalt de alerta atins vreodata in
epoca postbelica, deoarece comandantii militari se pregateau pentru un razboi pe toate planurile
cuUniunea Sovietica. Pe 26 octombrie, Kennedy a aflat ca lucrarile la bazele de proiectile din
Cubacontinua fara intreruperi, iar ExCom dezbatea autorizarea unei invazii americane in Cuba.
Inaceeasi zi, sovieticii au transmis o propunere de a incheia criza: bazele de proiectile vor
fidemontate in schimbul promisiunii Statelor Unite de a nu invada Cuba. Pe 27 octombrie,
totusi,Hrusciov s-a contrazis, cerand in public demontarea bazelor americane de rachete din Turcia,
presatfiind de comandantii militari sovietici. In timp ce Kennedy si sfatuitorii sai din timpul
crizeidezbateau aceasta intorsatura periculoasa a negocierilor, un avion de spionaj U-2 a fost
doborat in Cuba, iar pilotul ce-l conducea, maiorul Rudolf Anderson, a fost ucis. Kennedy a interzis o
replicamilitara, exceptand cazul in care mai multe avioane de supraveghere ar fi tintite deasupra
Cubei.Pentru a detensiona criza, Kennedy si sfatuitorii sai au fost de acord sa dezarmeze in secret
bazelede rachete din Turcia, dar doar la o data ulterioara, pentru a preintampina protestele Turciei,
unmembru-cheie al NATO. Pe 28 octombrie, Hrusciov a anuntat intentia guvernului sau de a
demontasi indeparta toate armele ofensive sovietice din Cuba. Criza proiectilelor cubaneze s-a
incheiat. Innoiembrie, Kennedy a retras blocada navala, si pana la sfarsitul anului toate rachetele
ofensive aufost luate din Cuba. Curand dupa acestea, SUA si-a retras proiectilele din Turcia

Bibliografie

Andrei Miroiu- “Manual de Relatii Internationale”, Ed. Polirom, Bucuresti, 2006Pascal Boniface-
“Relatiile Est-Vest 1945-1991”, Ed. Institutul European , ColectiaMemo, 1999Wilfried Loth-
“Impartirea Lumii.Istoria Razboiului Rece 1941-1955”, Bucuresti , 1997Claude Delmas- “Crizele din
Cuba (1961-1962)” , Ed. Corint ,Hans Morgenthau- “Politica intre natiuni.Lupta pentru putere si lupta
pentru pace”, Ed.Polirom , Bucuresti , 2007

John J. Mearsheimer- “Falsa promisiune a institutiilor internationale”Kenneth Waltz- “Teoria politicii

internationale”Discursul lui Churchill din 5 martie 1946 in Fulton, SUADiscursul presedintelui
american Truman in fata Congresului SUA din 12 martie 1947Tratatul Nord-Atlantic Washington DC,
4 aprilie 1949