Sunteți pe pagina 1din 4

DUMITRU GERORGESCU KIRIAC

Dumitru Kiriac-Georgescu – S-a născut pe 6 martie 1866 in , București și a decedat pe data


de - 8 ianuarie 1928, la  Viena, a fost un compozitor, profesor, dirijor de cor și folclorist
român.

Studiază mai întâi la Conservatorul din București (1880-1885), apoi la


Conservatorul de la Paris, unde îi are ca profesori pe E. Pessard (armonie),
Theodore Dubois (contrapunct), Charles-Marie Widor (compoziție) și, în sfârșit ,
la Schola cantorum din Paris (1892-1897), cu Vincent d'Indy (compoziție). A fost
licențiat al Facultății de drept din București.
Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899).
După reîntoarcerea în țară, Dumitru Georgescu-Kiriac, pune bazele Societății
corale "Carmen" (1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în
același timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou și ansamblu coral la
Conservatorul bucureștean (1900-1928). A fost membru fondator al Societății
Compozitorilor Români (1920), activând în favoarea înființării arhivei de folclor a
societății.
Orientarea muzicii corale și vocale a lui D.G. Kiriac este legată de valorificarea
folclorului și a trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere
genul miniaturii corale, multe dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică
autentică. Prelucrările sale se disting prin rafinamentul melodic și prin păstrarea
formulelor modale, care le conferă originalitatea filonul cântărilor bizantine,
drumul valorificării vechilor melodii psaltice, epurate de ornamentică:

 Am umblat pădurile
 Codrule, codruțule
 Morarul
 Hai, hai murgule, hai
 Cântările Liturghiei pentru copii și popor, 1926
 Liturghia psaltică, 1902
 Îngerul a strigat, 1902
 Axionul Învierii, 1902
 Românașul

A descoperit și popularizat în întreaga țară valorosul colind tradițional romȃnesc „O, ce


veste minunată!“.

Inființarea Coralei Bărbătești „D. G. Kiriac”


Corala Bărbătească „D.G. Kiriac“ a fost înființată pe 9.XI.1955, de
Societatea[4] cultural-artistică a Palatului Culturii din Pitești, societate care avea
statut propriu și desfășura o activitate permanentă, fiind coordonată de
membrii săi fondatori: Silvestru Voinescu-președinte și Emanoil Popescu-dirijor.
Inițial a funcționat sub denumirea de Corul Palatului Culturii [5] din Pitești (cor
mixt), din componența căruia făceau parte: 27 de soprane, 21 de altiste, 25
de tenori și 27 de bași.
În anul 1967, din Corul Palatului Culturii din Pitești s-au desprins: un cor de
cameră și un cor bărbătesc, care, ulterior în 1972[6], a luat denumirea de Corala
Bărbătească „D.G. Kiriac“.  

Instituția sub egida căreia și-a desfășurat activitatea


Până în 1995[7], corala și-a desfășutat activitatea în cadrul Palatului Culturii
din Pitești, sub bagheta dirijorului și compozitorului- Emanoil Popescu.
În urma reorganizării instituționale, din 1995, Corala Bărbătească „D.G. Kiriac“ își
continuă activitatea în Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești[8].   
Activitatea Coralei Bărbătești „D. G. Kiriac”
A. Corala, sub conducerea dirijorului Emanoil Popescu
Încă din 1955, de la înființarea ei și până în 1999, Corala Bărbătească „D.G. Kiriac“
a fost condusă și dirijată de Emanoil
Popescu[9] (dirijor, compozitor și profesor de muzică).
Absolvent al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București[10] (1947-1952),
unde i-a avut profesori pe reputații Ioan D. Chirescu, Marțian Negrea și
pe Theodor Rogalski, Emanoil Popescu a
fost profesor de muzică în Pitești[11] (1952-1989), dirijor de al Corului mixt al
Palatului Culturii din Pitești (1955-1967), fondator și dirijor al Coralei Bărbătești
„D.G. Kiriac“ (1967-2001). În calitate de compozitor[12], Emanoil Popescu a
compus muzică pentru cor bărbătesc: Mai am un singur dor (versuri de Mihai
Eminescu), Pe aceeași ulicioară (versuri de Mihai Eminescu), Primul vals (versuri de
Emanoil Popescu), O, rămâi! (versuri de Mihai Eminescu),  Vestitorii
primăverii (versuri de Vasile Alecsandri), Frunzuliță de negară, inspirată din folclorul
muzical românesc.
Sub bagheta sa dirijorală, timp de 44 de ani[13] (1955-1999), Corala Bărbătească
„D.G. Kiriac“ a susținut numeroase spectacole, a participat la turnee, competiții
și festivaluri de muzică corală naționale și
internaționale[14] (Franța, Ungaria, Germania, Cehia, Bulgaria, Italia, Grecia, Spania 
și Portugalia), obținând importante premii, distincții și trofee.
Repertoriul[15] Coralei Bărbătești „D.G. Kiriac“ include
piese muzicale clasice, creații religioase dar și prelucrări din folclor: Doină și joc,
de Augustin Bena; Mama de Ioan D. Chirescu; Revedere de D.G.
Kiriac, Sârba de Constantin Brăiloiu; Bobocele și inele, de Ion Vidu; Bun
rămas de Felix Mendelssohn Bartholdy; Fata de păstor, de T. Teodorescu; În poieniță,
de Gheorghe Danga, dirijor al Corului Academic Radio; Mai am un singur
dor, compoziție de Emanoil Popescu etc.
Pe 22 noiembrie 1999[16], dirijorul Emanoil Popescu se retrage de la conducerea
Coralei Bărbătești „D.G. Kiriac“ printr-un spectacol de gală, organizat în Sala
Mare a Teatrului Alexandru Davila din Pitești.

b.Corala, sub conducerea dirijorului George Paraschivescu


Din decembrie 1999, conducerea Coralei a fost preluată de George
Paraschivescu[17]. Membru al acestei formații corale din anul 1978, George
Paraschivescu a absolvit cursurile Liceului de Muzică și Artă Plastică Dinu
Lipatti din Pitești, Clasa de Violă[18], în anul 1975.  
Fondator și membru activ al Grupului de muzică folk P 600; dirijor al Corului
mixt Gaudeamus al Casei de Cultură a Studenților din Pitești; din 1994, timp de
câțiva ani, dirijor al Corului Catedralei Sfântu Gheorghe din Pitești[19], George
Paraschivescu s-a implicat activ în viața muzicală argeșeană. George
Paraschivescu a fost și membru-fondator și președinte al
Asociației Culturale D.G. Kiriac (2004)[20]; membru fondator al Asociației
Naționale Corale din România, dar și membru în cadrul Asociației
Internaționale Europa Cantat (1991)[21].
Repertoriul Coralei Bărbătești „D.G. Kiriac“ s-a îmbogățit[22], adăugându-se
piese muzicale contemporane, dar și arii celebre
din operele marilor compozitori (Giuseppe Verdi, Karl Maria von Weber, Ludwig van
Beethoven):
 Conquest of paradise, de Vanghelis.
 Va, pansiero de Giuseppe Verdi.
 Ș-aseară, de Ion Vidu.
 La vergine degli Angeli, de Giuseppe Verdi.
 Vino, lele!, de Ion Vidu.
 Vedi! Le Fosche, de Giuseppe Verdi.
 Funiculi, funicula, de Luigi Denza.
 Corul Vănătorilor, de Karl Maria von Weber.
 Noel, de Adolphe Adams.
 Hava nagila, de Abraham Zevi Idelsohn.
 Pre Tine, Te Lăudăm!, de D.G. Kiriac.
 Vals Nr. 2, de Dmitri Shostakovich.  
 Rugăciune, de D.G. Kiriac.
 Laudă nopții, de Ludwig van Beethoven.
 Doamne, buzele mele, de Gavriil Musicescu.
 Românul, de Ciprian Porumbescu.

În anul 2015, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea Coralei Bărbătești


„D.G. Kiriac“[23] a fost lansat albumul discografic Corala D.G.Kiriac,1955-2015, a fost
publicat volumul Trăim prin muzică-Corala D.G.Kiriac,1955-2015, autor George
Paraschivescu, iar la Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești, membrii coralei au
susținut un spectacol aniversar, alături de invitații lor. [24]

S-ar putea să vă placă și