Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
[modificare]Biografie
Orientarea muzicii corale şi vocale a lui D.G. Kiriac este legată de valorificarea folclorului şi a
trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere genul miniaturii corale, multe
dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică autentică. Prelucrările sale se disting prin
rafinamentul melodic şi prin păstrarea formulelor modale, care le conferă originalitatea filonul
cântărilor bizantine, drumul valorificării vechilor melodii psaltice, epurate de ornamentică:
Am umblat pădurile
Codrule, codruţule
Morarul
Hai, hai murgule, hai
Cântările Liturghiei pentru copii şi popor, 1926
Liturghia psaltică, 1902
Îngerul a strigat, 1902
Axionul Învierii, 1902
Festivalul de Muzică Corală „D.G. Kiriac” a fost iniţiat, 30-31 mai 1970, de către Casa Creaţiei
Populare a Judeţului Argeş, cu sprijinul Casei Centrale a Creaţiei Populare şi al Ministerului
Culturii, spre a onora memoria dirijorului Dumitru Georgescu Kiriac.
În fiecare an, conform regulamentului, Festivalul are loc la Piteşti (muzica corală universală la
Teatrul „Al. Davila” din Piteşti) şi la Mănăstirea Curtea de Argeş (secţiunea de muzică sacră).
[modificare]Istoricul festivalului
Prima ediţie a Festivalului de Muzică Corală „D.G. Kiriac” a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila”
din Piteşti, în zilele de 30 şi 31 mai 1970[1], bucurându-se de popularitate din partea publicului.
Iniţiativa acestui festival a aparţinut Casei Creaţiei Populare a Judeţului Argeş, cu sprijinul Casei
Centrale a Creaţiei Populare şi al Ministerului Culturii, pe baza unui regulament-etalon în
parteneriat cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România şi Uniunea Generală a
Cooperativelor din România, elaborat la 23 martie 1970. La prima ediţie au participat 20 de
coruri mixte de voci egale şi de cameră din 12 judeţe ale ţării.
Începând cu 1992, la iniţiativa Societăţii Culturale „Ars Nova”, festivalul a căpătat caracter
internaţional, fiind onorat de prezenţa unor coruri din: Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia,
Italia, Letonia, Iugoslavia, Israel, Olanda, Portugalia, Republica Moldova, Spania, S.U.A., Ucraina şi
Ungaria. De când festivalul are caracter internaţional, l-au onorat cu prezenţa peste 150 de coruri
din străinătate, din ţară şi din judeţul Argeş.