Societatea corală Carmen

Legătura cu publicul bucureştean şi promovarea creaţiilor corale, scrise într-un autentic stil
românesc, l-au determinat pe Dumitru Georgescu Kiriac să se implice în consolidarea unei formaţii
artistice de anvergură, în care arta muzicii corale să facă parte integrantă din suita manifestărilor
citadine. Într-un astfel de peisaj cultural, Societatea Corală “Carmen” devine o paradigmă în
ilustrarea efervescenţei artistice a epocii. Alcătuită din oameni pasionaţi de studiul sistematic al
muzicii şi implicați în evenimentele culturale, corala va oferi publicului adevărate întâlniri cu melosul
autentic naţional, exprimat în insolite forme polifonice, pentru acea epocă. De remarcat că
repertoriul propus publicului este, în cea mai mare parte, alcătuit din creaţii corale sacre, după cum
se poate observa în concertul din 30 decembrie 1921, când trei din cele patru secţiuni ale acestuia
abordau lucrări religioase, fie din repertoriul românesc, fie din cel universal.206

205 Marin CONSTANTIN, Arta contstrucției și interpretării corale, discul

nr. 5, Electrecord, București, 1987 206 George BREAZUL, D. G. Kiriac..., p. 139

88

Corul societăţii “Carmen” adună nu doar muzicieni experimentaţi, ci şi amatori sau chiar melomani ai
muzicii, alături de studenţi, funcţionari, clerici sau elevi de Conservator. Această formă de
manifestare artistică ce implica persoane care aveau preocupări diferite, cu slujbe diverse, dar care
erau apropiate de evenimentele artistice ale capitalei, s-a transformat într-o mişcare culturală. Astfel,
într-o dinamică muzicală remarcabilă, Corul societăţii “Carmen” număra peste 200 de persoane.207
Parte din acestea plecând din Bucureşti, vor implementa forme de organizăre artistică în provincie,
tranformându-se în veritabili iniţiatori ai mişcărilor corale din ţară. La întoarcerea de la Paris,
Dumitru Georgescu Kiriac, în aproape trei ani, va edifica formaţia corală cu al cărei destin se va
identifica, o va înzestra cu un nou repertoriu, va realiza coeziunea factorilor politici de decizie şi
susţinere, în formarea unei remarcabile mişcări cultural-artistice a capitalei.208 Prolifica activitate a
societăţii “Carmen” se fundamentează pe conştiinţa muzicală a poporului. Succesul artistic are la
bază afilierea membrilor devotaţi, precum şi alegerea traiectoriei repertoriale, în care pornind de la
armonii, formule contrapunctice, polifonii sau retuşuri ritmice, melosul popular va deschide noi
oportunităţi de exprimare a limbajului muzical autohton.209 Într-o anumită măsură, corul “Carmen”
a fost instrumentul de lucru al maestrului Dumitru Georgescu Kiriac și beneficiarul principal al
creaţiilor sale, acesta compunând lucrări din perspectiva matricei sonore a ansamblului. Având la
dispoziţie corul “Carmen”, Dumitru Georgescu Kiriac a muncit cu entuziam şi pe terenul compoziţiei
bisericeşti, desăvârşind spiritul său original, filtrat necontenit de geniul său inventiv, fără a-i deforma
conţinutul, oferind nenumărate lucrări liturgice, de o naturaleţe şi o melodică surprinzătoare.210
Asemenea Corului Mitropoliei din Iaşi, condus de Gavriil Musicescu, Societatea Corală “Carmen” va
înscrie în activitatea artistică turnee de promovare a

207 IBIDEM, p. 156 208 Dan SMÂNTÂNESCU, D. G. Kiriac despre cântarea

bisericească orientală în revista Biserica Ortodoxă Română, nr. 3-4, Bucureşti, 1966, p. 400 209
George BREAZUL, D. G. Kiriac..., p. 160 210 Pr. Gabriel COCORA, Op. Cit., p. 390

89

muzicii, mai ales în Transilvania şi Banat, care aveau substratul de a întări legăturile cu românii din
cele două mari provincii şi de a păstra vie ideea unităţii şi apartenenţei la identitatea naţională.
Bilanţul manifestărilor artistice desfăşurate pe parcursul a patru ani numără 13 concerte în ţară şi
peste munţi, 6 serate private, 24 concerte ale societăţilor de binefacere.211 Mişcarea muzicală pe
care dirijorul Dumitru Georgescu Kiriac o va contura în epocă, prin intermediul Societăţii Corale
“Carmen”, va constitui un adevărat debut pentru emanciparea oamenilor prin intermediul artelor, o
şcoală de alfabetizare muzicală pentru neofiţi, şcoală pentru acei dintre membrii care primesc sarcina
de a preda muzica în clasele primare, şcoală de perfecţionare pentru cei care doresc o profesie în
domeniul muzicii, şcoală de compoziţie muzicală românească.212 Concertele oferite de Societatea
Corală “Carmen” vor constitui adevărate sărbători,213 în care erau promovate valorile româneşti,
într-o atmosferă festivă, cultivându-se dorinţa de înnoire şi de încredere în forţa creatoare a artei
româneşti. Se conturase ideea în lumea muzicii româneşti că prelucrarea şi utilizarea moştenirii
folclorice în compoziţii nu trebuie realizată ocazional, ci ar putea constitui element identitar sau
factor de culoare locală.214 În acest sens, activitatea artistică a Societăţii Corale “Carmen” va
exprima practic acest nobil deziderat, prin interpretarea melodiilor care, ieşind din umbra bordeiului
vor cunoaşte treptele scenei.215 Cercetând activitatea de compozitor, folclorist, pedagog şi dirijor a
lui Dumitru Georgescu Kiriac, vom descoperi aportul său considerabil asupra întregirii unui repertoriu
coral care să ofere identitate culturală cât şi spirituală poporului român, dar mai ales, rolul de
întemeietor al unei societăţi corale, în care toate fibrele artistice şi, în general, psihice, şi-au putut
afla posibilităţi de vibraţie.216 Acesta este mediul firesc în

211 George BREAZUL, D. G. Kiriac..., p. 62 212 IBIDEM, p.60 213 Prof.

Mihail DRAGOMIRESCU, Recepţiunea D. Kiriac întemeietorul corului “Carmen” în Ateneul Român în
revista Cultura poporului, anul IV, nr. 66, Cluj, 1924, p.1 214 Carmen STOIANOV, Petru STOIANOV,
Istoria muzicii româneşti, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, Bucureşti, 2005, p. 44 215 Doru
POPOVICI, Societatea corală “Carmen” în cotidianul România Mare, din 20.01.2016, Bucureşti, p.1
216 George BREAZUL, D. G. Kiriac - Opere alese, Studiu introductiv, Editura de Stat pentru Literatură
şi Artă, Bucureşti, p. 9
90

care arta lui Dumitru Georgescu Kiriac putea fiinţa. În acest mediu social, în Carmen care, în spiritul
lui, reprezintă întreaga existenţă muzicală a poporului, îşi află arta lui Kiriac raţiunea de a fi, iar
pentru aceasta, creatorul şi interpretul se contopesc, se unifică.217 În tot ceea ce întreprinde şi
realizează Dumitru Georgescu Kiriac ca artist, om de ştiinţă, organizator, fondator şi conducător al
Societăţii Carmen, în iniţiativele şi realizările sale este călăuzit în permanenţă de dragostea pentru
poporul român. Concertul de inaugurare susţinut de Carmen, societate corală pentru cultivarea şi
răspândirea muzicii în popor, sub direcţia lui Dumitru Georgescu Kiriac, a avut loc în seara de 18
decembrie 1901. Programul artistic întrunea, alături de numele lui Palestrina, Haydn, Gevaert şi
Gastinel, numai nume româneşti: Ion Vidu, Timotei Popovici, Constantin Dimitrescu, George
Ştefănescu şi, în trei din cele zece puncte ale acestui program, Dimirie Georgescu Kiriac, cu colinde şi
cântece populare româneşti armonizate. La al doilea concert susţinut în cadrul Societăţii Carmen,
interesul publicului a crescut: cântecele naţionale au fost reproduse numai de cor bărbătesc. Desigur,
publicul n-a mai încetat cu aplauzele, văzând cum melodiile noastre naţionale au ieşit din umbra
bordeiului şi au urcat pe treptele scenei. Pianistul Dimitriu, fostul profesor de la Conservator, a
executat la acest concert, o gavotă de Bach şi un preludiu de Mendelsohn. Rechemat cu toată
insistenţa, i s-a cerut să cânte o horă.218 Publicul, destul de numeros, s-a făcut cunoscut prin
prezenţa sa, ca o categorie deosebită în asistenţa obişnuită la o audiţie muzicală şi-a manifestat
hotărât aprobarea, adeziunea, faţă de programul ce se desfăşoară înaintea sa. Adresându-se unui
public dornic să asculte o artă cu un accentuat spirit popular, Societatea corală Carmen îşi alcătuia
repertoriul pe baza unui conţinut educativ, cu texte literare cuvenite, destinate nu numai ascultării ci
şi pentru a fi redate în bune condiţii de către melomanii de toate vârstele şi din toate păturile sociale.
Acest mod de a acţiona i-a adus societăţii corale

217 IBIDEM 218 IBIDEM

91

succes și recunoaștere în viața culturală bucureșteană, dar și în turneele efectuate în Moldova și

Ardeal. Dimensiunea artistică a formației corale “Carmen” s-a cristalizat într-o perioadă intensă, în
care membrii corului au expus, în urma unui program de pregătire, un număr însemnat de melodii
populare și patriotice.219 Astfel, într-o manieră ce depășea limbajul muzical vetust al unor
tradiționaliști conservatori, au fost prezentate auditoriului lucrări religioase, într-o traiectorie
componistică europeană, manifest artistic ce a concentrat nu mai puțin de 43 de producții muzicale
(concerte, serate, concursuri, recitaluri etc..) întrun interval de aproximativ patru ani. Un alt aspect
definitoriu al formației corale “Carmen”, îl constituie implicarea membrilor în emanciparea tinerilor
prin cultură, și în special prin arta muzicii corale. Sesizând oportunitatea unei educații muzicale a
elevilor Ministrul Instrucțiunii Publice va comanda compozitorului Dumitru Georgescu Kiriac o
culegere de coruri. Ea va include peste 80 de creații, apărute sub tutela maestrului și cu implicarea
unor muzicieni carmeniști precum Gheorghe Cucu, Bogdan Anastasescu și Nicolae Saxu. Acest aspect
relevă importanța coralei “Carmen”, care s-a evidențiat atât ca o instituție de artă în promovarea
muzicii vocale, cât și ca un adevărat curent social, o școală de educare a tinerilor, care va contribui,
printr-o originală manifestare, la modernizarea societății din această epocă. Rolul pe care Societatea
Corală “Carmen” l-a avut în viaţa cultural-muzicală de la începutul secolului al XX-lea, este
remarcabil. George Enescu i s-a adresat lui Dumitru Georgescu Kiriac şi Societăţii Corale “Carmen” de
fiecare dată când a intenţionat să prezinte în concert o lucrare vocal-simfonică, colaborarea lor
începând încă din anul 1914, când la Atheneul Român s-a interpretat integral Simfonia a IX-a de
Bethowen. În interpretatea Societăţii Corale “Carmen” s-au făcut auzite în sala Atheneului Român
fragmente corale, fără orchestră, din Damnaţiunea lui Faust de Hector Berlioz. Societatea Corală
“Carmen” a constituit un cadru cultural, în care muzica corală şi-a găsit

219 Doru POPOVICI, Societatea corală “Carmen”…, p. 24

92

un loc de frunte alături de muzica instrumentală a marilor maeştrii ai muzicii universale, dintre care
“amintim doar câteva lucrări, la interpretarea cărora a contribuit arta dirijorală a lui George Enescu,
în faţa corului Carmen: Simfonia a IX-a de Bethowen, legenda dramatică La damantion de Faust de
Hector Berlioz(1916), Simfonia a III-a de Enescu, (1919), Oda-Simfonie Le Desert de Felicien David
(1922)”220 Idealul pe care Dumitru Georgescu Kiriac l-a urmărit şi l-a imprimat înaltei şcoli de
educaţie muzicală din cadrul societăţii “Carmen”, l-a preluat şi ucenicul lui, Ioan D. Chirescu, care a
fost impresionat de problema modurilor melodiilor populare şi a înveşmântării lor armonice.221