10.

CERINŢE DE SECURITATE
PENTRU ECHIPAMENTELE ELECTRICE CU TIP
DE PROTECŢIE „n”

Tipul de protecţie „n” reprezintă un concept nou de protecţie pentru

aparatura electrică, realizând un nivel de securitate satisfăcător pentru
utilizare în zona 2 (este aplicabil numai pentru aparatura electrică din grupa
II G).

Cerinţe generale

Tipul de protecţie “n” este aplicabil aparaturii electrice care nu

generează scântei şi aparaturii cu părţi sau circuite care generează arcuri
sau scântei sau care au suprafeţe fierbinţi care, dacă nu sunt protejate prin
unul din modurile specificate în acest standard, pot fi capabile să aprindă o
atmosferă explozivă gazoasă înconjurătoare. Standardul descrie mai multe
metode diferite prin care poate fi realizat acest lucru, care pot fi combinate
cu alte metode descrise în SR EN 60079-0.

Termeni şi definiţii

Container (de baterii): carcasă care conţine bateria(Capacul

reprezintă o parte a containerului bateriei).
cutie de etanşare a cablurilor: carcasă auxiliară prevăzută special
în scopul etanşării izolaţiei unui cablu (de exemplu cablu izolat în ulei) în
locul unde este conectat cu aparatura. Carcasa poate fi prevăzută de
asemenea pentru conectarea la cablu a unor capete separate de cabluri.
distanţă de izolare în aer: cea mai scurtă distanţă prin aer între
două părţi conductoare.
distanţa de izolare pe suprafaţă : cea mai scurtă distanţă de-a
lungul suprafeţei unui material electroizolant între două părţi conductoare.
ciclu de sarcină: variaţia repetitivă a sarcinii la care timpul ciclului
este prea scurt pentru ca să se obţină echilibrul termic în primul ciclu.
limitarea energiei: concept aplicabil circuitelor în care nici o
scânteie sau nici un efect termic, produse în condiţiile de încercare
prescrise în acest standard, nu sunt capabile să producă aprinderea gazului
sau vaporilor inflamabili specificaţi.
separare: cea mai scurtă distanţă printr-un material izolant solid
între două părţi conductoare.
dispozitiv de etanşare : dispozitiv cu rol de prevenire a curgerii unui
gaz sau lichid între o aparatură şi o conductă, prin asigurarea unor facilităţi
de etanşare
281
 tip de protecţie „n”: tip de protecţie aplicat aparaturii electrice astfel
încât, în funcţionare normală şi în anumite condiţii anormale specificate,
aceasta nu este capabilă să aprindă o atmosferă explozivă gazoasă
înconjurătoare.
Suplimentar, cerinţele din SR EN60079-15 sunt destinate să
garanteze că un defect capabil să producă aprinderea nu este probabil să
apară.(Un exemplu de condiţie anormală specificată este un corp de
iluminat cu lampă defectă).
dispozitiv care nu generează scântei "nA": dispozitiv construit
pentru a minimiza riscul de apariţie a arcurilor sau scânteilor capabile de a
produce un risc de aprindere în timpul condiţiilor normale de utilizare.
dispozitiv de întrerupere închis “nC”: dispozitiv care cuprinde
contacte electrice care sunt închise sau deschise şi care va rezista unei
explozii interne a gazului inflamabil sau vaporilor care pot pătrunde în el,
fără să sufere deteriorări şi fără să transmită explozia interioară la gazul sau
vaporii inflamabili din exterior.
dispozitiv etanşat ermetic “nC”: dispozitiv care este construit astfel
încât atmosfera exterioară nu poate avea acces în interior şi în care
etanşarea este realizată prin topire, de exemplu prin cositorire, alămire,
sudare sau prin fuziunea sticlei cu metalul.
componentă neincendiară “nC”: componente cu contacte pentru
cuplarea şi decuplarea unui circuit capabil de aprindere specificat, dar în
care mecanismul pentru realizarea contactului este construit astfel încât
componenta nu este capabilă să producă aprinderea atmosferei explozive
gazoase specificată.
Carcasa unei componente neincendiare nu este destinată nici să
excludă pătrunderea unei atmosfere explozive gazoase nici să reţină o
explozie în interior.
dispozitiv etanş “nC”: dispozitiv care este construit astfel încât nu
poate fi deschis în timpul funcţionării normale şi este etanşat eficient pentru
a preveni pătrunderea unei atmosfere exterioare.
carcasă cu respiraţie restricţionată “nR”: carcasă care este
concepută pentru a limita pătrunderea gazelor, vaporilor şi ceţurilor.

Cerinţe pentru aparatura electrică

Aparatura electrică cu tip de protecţie ”n” trebuie să fie conformă cu
cerinţele din SR EN 60079-15 şi cerinţele aplicabile din SR EN 60079-0
pentru metoda(-ele) de protecţie folosite.
Rezistenţa mecanică a aparaturii trebuie să fie conformă cu cerinţele din
SR EN 60079-0.
Carcasele trebuie să satisfacă cerinţele de conformitate ale încercării
la impact (şoc).

Tabelul 1 Încercări de rezistenţă la şoc

Energie de şoc E (J)

282
 Risc de deteriorare mecanică Normală Redusă
1. Părţi translucide cu dispozitive de protecţie
(se încearcă fără dispozitive de protecţie) 1 0,5
2. Părţi translucide fără dispozitive de protecţie. 2 1
3. Alte capsulări sau părţi de capsulare (incluzând
dispozitive de protecţie şi capote de protecţie ale 3,5 2
ventilatoarelor)

Gradul minim de protecţie al carcaselor

Carcasa aparaturii, trebuie să asigure cel puţin gradul de protecţie:
- IP54 dacă există părţi neizolate sub tensiune sau IP44 dacă există
părţi izolate sub tensiune;
- IP4X dacă există părţi neizolate sub tensiune sau IP2X dacă există
părţi izolate sub tensiune şi aparatura este destinată instalării numai în
locuri care asigură o protecţie adecvată împotriva pătrunderii corpurilor
solide străine sau apei capabile să afecteze în mod negativ securitatea, şi
aparatura este marcată cu "X".

Distanţe de izolare în aer , pe suprafaţă şi de separare

Distanţele de izolare în aer, pe suprafaţă şi de separare între părţile
conductoare aflate la potenţiale diferite trebuie să se încadreze în valorile
corespunzătoare menţionate în tabelul 2, cu excepţia cazurilor următoare:
- conexiunile la punctul neutru al maşinilor electrice rotative;
- corpurile de iluminat;
- aparaturii care se supune încercării individuale de rigiditate
dielectrică cu privire numai la separaţiile prin izolaţie solidă, încapsulare sau
etanşare;
- instrumente şi aparatură de mică putere.
Un circuit care nu este legat la pământ în funcţionare normală trebuie
considerat legat la pământ la punctul în care este obţinută cea mai mare
tensiune U.

Determinarea tensiunii de lucru

Distanţele de izolare în aer şi de izolare pe suprafaţă trebuie
determinate în funcţie de tensiunea de lucru specificată de către
producătorul aparaturii. Dacă aparatura este destinată pentru mai mult de o
tensiune nominală sau pentru un domeniu de tensiuni nominale, valoarea
tensiunii de lucru care trebuie utilizată trebuie să se bazeze pe valoarea cea
mai mare a tensiunii nominale.
Dacă se aplică o acoperire conformă, aceasta trebuie să aibă efect
de etanşare a conductoarelor şi a materialului izolant respectiv împotriva
pătrunderii umezelii. Aceasta trebuie să adere la părţile conductoare şi la
materialul izolant. Dacă acoperirea conformă este aplicată prin pulverizare,
atunci trebuie să fie aplicate două straturi separate. Alte metode de aplicare
necesită un singur strat, de exemplu acoperire prin imersiune, periere,
impregnare prin vid, dar scopul este de a realiza o etanşare eficientă,
283
durabilă, nedeteriorabilă. Masca de cositorire se consideră ca fiind unul din
cele două acoperiri, cu condiţia să nu fie deteriorată în timpul cositoririi.
Dacă rămân conductoare neacoperite, trebuie să se aplice cerinţele
indicate în tabelul 2 ţinând seama de indicele de rezistenţă la formarea de
căi conductoare (IRC) aplicabil atât izolaţiei, cât şi acoperirii conforme.

Indice comparativ de rezistenţă la curenţi de scurgere pe suprafaţă

(IRC)
Valorile necesare ale distanţei de izolare pe suprafaţă depind de
tensiunea de lucru, de rezistenţa la formarea de căi conductoare a
materialului electroizolant şi de profilul suprafeţei sale.
Tabelul 3 prezintă grupele de materiale electroizolante conform cu
IRC determinat în conformitate cu SR EN 60112. Materialele izolante
anorganice, de exemplu sticla şi ceramica nu formează căi conductoare şi
de aceea nu este necesar să fie supuse procedeului de determinare a IRC.
Ele sunt clasificate convenţional în grupa de materiale I.

Măsurarea distanţelor de izolare în aer şi pe suprafaţă

Terminalele trebuie evaluate prin măsurări efectuate cu şi fără
conductoare de cea mai mare secţiune transversală specificate de către
producătorul terminalelor (şuruburile terminalelor neutilizate trebuie să fie
întotdeauna strânse complet când aparatura este în funcţiune).
Distanţele de izolare în aer şi de izolare pe suprafaţă pentru
conexiunile externe trebuie să fie conform tabelului 2, dar cu o valoare
minimă de 1,5 mm. Cimentarea dintr-o îmbinare se consideră în mod
normal că obstrucţionează calea de izolare în aer sau de izolare pe
suprafaţă.
Efectele nervurilor şi canelurilor trebuie să fie luate în considerare cu
condiţia ca:

-nervurile de pe suprafaţă să aibă o înălţime minimă de 1,5 mm şi o

grosime minimă de 0,4 mm corespunzătoare rezistenţei mecanice a
materialului;

-canelurile din suprafaţă să aibă o adâncime minimă de 1,5 mm şi o

lăţime minimă de 1,5 mm.

Proeminenţele de pe suprafaţă sau depresiunile sub suprafaţă se

consideră ca fiind nervuri sau caneluri, fără să se ţină seama de forma lor
geometrică.

284
 Tabelul 2 - Distanţe minime de izolare pe suprafaţă, de izolare
în aer şi de separare

Tensiunea Distanţa minimă de izolare pe Distanţe minime de izolare în aer

efectivă în suprafaţă (nota 2) şi de separare
curent mm mm
alternativ Grupa de material
sau în curent Încapsulat
continuu În aer Sub sau
I II IIIa IIIb
(nota 1) acoperire izolaţie
V (nota 3) solidă
(nota 4)
 10
(a se vedea 1 1 1 1 0,4 0,3 0,2
nota 5)
 12,5 1,05 1,05 1,05 1,05 0,4 0,3 0,2
 16 1,1 1,1 1,1 1,1 0,8 0,3 0,2
 20 1,2 1,2 1,2 1,2 0,8 0,3 0,2
 25 1,25 1,25 1,25 1,25 0,8 0,3 0,2
 32 1,3 1,3 1,3 1,3 0,8 0,3 0,2
 40 1,4 1,6 1,8 1,8 0,8 0,6 0,3
 50 1,5 1,7 1,9 1,9 0,8 0,6 0,3
 63 1,6 1,8 2 2 0,8 0,6 0,3
 80 1,7 1,9 2,1 2,1 0,8 0,8 0,6
 100 1,8 2 2,2 2,2 0,8 0,8 0,6
 125 1,9 2,1 2,4 2,4 1 0,8 0,6
 160 2 2,2 2,5 2,5 1,5 1,1 0,6
 200 2,5 2,8 3,2 3,2 2 1,7 0,6
 250 3,2 3,6 4 4 2,5 1,7 0,6
 320 4 4,5 5 5 3 2,4 0,8
 400 5 5,6 6,3 6,3 4 2,4 0,8
 500 6,3 7,1 8 8 5 2,4 0,8
 630 8 9 10 10 5,5 2,9 0,9
 800 10 11 12,5 – 7 4 1,1
1 000 11 13 – 8 5,8 1,7
1 250 12 15 – 10 – –
1 600 13 17 – 12 – –
2 000 14 20 – 14 – –
2 500 18 25 – 18 – –
3 200 22 32 – 22 – –
4 000 28 40 – 28 – –
5 000 36 50 – 36 – –
6 300 45 63 – 45 – –
285
 Tensiunea Distanţa minimă de izolare pe Distanţe minime de izolare în aer
efectivă în suprafaţă (nota 2) şi de separare
curent mm mm
alternativ Grupa de material
sau în curent Încapsulat
continuu În aer Sub sau
I II IIIa IIIb
(nota 1) acoperire izolaţie
V (nota 3) solidă
8 000 56 80 – 56 – –
10 000 71 100 – 70 – –
11 000 78 110 – 75 – –
13 800 98 138 – 97 – –
15 000 107 150 – 105 – –
NOTA 1 - Treptele de tensiune de până la 10 000 V se bazează pe seriile R10. Pentru
tensiuni de lucru de până la 1 000 V, valoarea reală a tensiunii de lucru poate depăşi
valoarea menţionată în tabel cu până la 10 %.
NOTA 2 - Valorile distanţelor de izolare pe suprafaţă sunt obţinute din CEI 60664-1. Până
la 800 V, valorile distanţelor de izolare pe suprafaţă se bazează pe gradul de poluare 3;
valorile între 2 000 V şi 10 000 V se bazează pe gradul de poluare 2. Alte valori sunt
interpolate sau extrapolate.
NOTA 3 - Etanşat printr-o acoperire conformă.
NOTA 4 - Complet încapsulat în compound la o adâncime minimă de 0,4 mm, sau separaţie
prin material izolant solid, de exemplu grosimea unei plăci de circuit imprimat.
NOTA 5 - La 10 V şi la valori mai mici, valoarea IRC nu este relevantă şi materialele care
nu îndeplinesc cerinţele grupei de materiale III b pot fi acceptabile.
NOTA 6 – Valorile distanţelor de izolare şi de izolare pe suprafaţă prezentate se bazează
pe o toleranţă a tensiunii nominale maxime de ±10 %.

Tabelul 3 - Rezistenţa la formarea de căi conductoare a materialelor

electroizolante

Grupa de material Indicele comparativ de rezistenţă la

curenţi de scurgere pe suprafaţă
I 600  IRC
II 400  IRC < 600
III a 175  IRC < 400
III b 100  IRC < 175

Cerinţele privitoare la carcasele nemetalice şi părţile nemetalice ale

carcaselor (anduranţa termică, sarcini electrostatice pe materialele
nemetalice exterioare ale carcaselor, rezistenţa la lumină) sunt cele
precizate în SR EN 60079-0.
Carcasele care conţin metale uşoare trebuie să respecte cerinţele
din SR EN 60079-0.
Materiale utilizate pentru cimentare
Materialele utilizate pentru cimentările de care depinde securitatea
trebuie să aibă o stabilitate termică adecvată pentru temperatura minimă şi
maximă la care sunt ele supuse în domeniul nominal al aparaturii.
286
 Stabilitatea termică trebuie considerată adecvată dacă valoarea
limită cea mai scăzută a temperaturii pentru material este mai mică sau
egală cu cea mai mică temperatură de lucru specificată pentru material şi
temperatura de funcţionare continuă (COT) cu este cel puţin 10K mai mare
decât temperatura maximă de serviciu.

Componente Ex
Componentele Ex cu tip de protecţie ”n” pot fi o carcasă goală sau
componente sau ansambluri de componente şi pot fi montate:
-complet în interiorul carcasei aparaturii (de exemplu, bornă,
ampermetru, dulie de lampă, încălzitor sau indicator); sau
-complet în exteriorul carcasei aparaturii (de exemplu, un terminal de
legare la pământ); sau
-parţial în interior şi parţial în exteriorul carcasei aparaturii (de
exemplu, o lampă indicatoare sau un comutator de tip buton de apăsare).
În cazul montării complet în interiorul carcasei, sunt necesare
încercări suplimentare sau evaluări numai cu referire la acele aspecte de
funcţionare sau construcţie a componentei care este afectată prin montarea
sa în interiorul carcasei (de exemplu temperatura de suprafaţă, distanţele
de izolare pe suprafaţă şi de izolare în aer şi alte condiţii care depind de
montare atunci când componenta este montată).
În cazul montării în exteriorul carcasei sau parţial în interior şi parţial
în exteriorul carcasei, interfaţa dintre componenta Ex şi carcasă trebuie
încercată sau evaluată pentru conformitatea cu cerinţele standardizate.

Elemente de conexiune şi compartimente terminale

Presiunea de contact a conexiunilor electrice trebuie să fie menţinută
în mod fiabil în funcţionarea normală. În special aceasta nu trebuie să fie
afectată negativ de modificările dimensionale în serviciu (datorită
temperaturii, umidităţii etc.) ale materialelor electroizolante. Conexiunile
care nu generează scântei trebuie concepute pentru a preveni producerea
scânteilor în condiţii de vibraţii.

Conexiuni pentru conductoarele exterioare

Aparatura electrică destinată conectării la circuite exterioare trebuie
să cuprindă elemente de conexiune. Acestea pot fi terminale sau un cablu
conectat permanent la aceasta sau un cablu conectat permanent la aceasta
şi prevăzut cu capete libere.
Terminalele trebuie protejate eficient împotriva coroziunii şi
concepute astfel încât:
- conductoarele să poată fi conectate uşor
- conductoarele să poată fi strânse fără a se reduce semnificativ aria
secţiunii lor transversale, într-o manieră încât ele să fie prinse şi asigurate
împotriva slăbirii şi răsucirii
- presiunea de contact să se menţină în mod fiabil.

287
 Pentru terminalele adecvate bornelor de cabluri trebuie prevăzute cu
mijloace de prevenire a reducerii accidentale nepermise a distanţelor de
izolare în aer.

Cabluri conectate permanent, prevăzute cu capete libere

Dacă aparatura este prevăzută cu capete libere, trebuie asigurată o
lungime suficientă de capăt liber pentru a permite efectuarea a mai mult de
o reconectare.Capetele libere sunt deseori conectate prin mijloace care
necesită îndepărtarea unei porţiuni scurte din lungimea conductorului de
fiecare dată când conexiunea este deteriorată şi refăcută. Scopul este ca
aparatura să poată fi conectată cel puţin de trei ori, totuşi trebuie prevăzută
o lungime suplimentară pentru cablu dacă se cunoaşte că o anumită
aparatură ar putea fi supusă mai multor conectări.
Elementele de conexiune trebuie să asigure cel puţin dimensiunea
conductorului corespunzătoare curentului nominal al aparaturii. Condiţiile
din sistem (de exemplu, căderea de tensiune) pot face necesar să se
asigure terminale adecvate unor conductoare mai mari decât cele necesare
din considerente termice.

Elemente de conexiune interioare

În interiorul aparaturii electrice, conexiunile nu trebuie să fie supuse
tensiunilor mecanice nedorite. Sunt admise numai următoarele mijloace de
conectare a conductoarelor:
-metode de conectare acceptabile pentru conexiuni exterioare
-conectoare izolate ondulate;
-lipire;
-alămire;
-sudare;
-dispozitive de conectare prin răsucire care îndeplinesc cerinţele din
CEI 60998-2-4;
-terminale cu şurub de strângere dacă conductorul este echipat cu
braţară de strângere; şi
-conexiuni realizate prin arc de presiune. Presiunea de contact pe
conexiunile electrice trebuie menţinută şi nu trebuie să fie afectată de
modificările dimensionale ale materialelor izolante din serviciu, datorită
factorilor cum sunt temperatura sau umiditatea.
Elementele de conexiune pentru legare la pământ şi de legare
echipotenţială trebuie să fie conform cu cerinţele din SR EN 60079-0.

Cerinţe suplimentare pentru maşini electrice care nu produc

scântei
Carcasele maşinilor care conţin părţi neizolate aflate sub tensiune
trebuie să asigure un grad de protecţie nu mai mic de IP54 şi în alte cazuri
nu mai mic IP20. La determinarea gradului de protecţie barele şi inelele
coliviei rotorului nu sunt considerate părţi sub tensiune.

288
 Cutiile terminale ataşate maşinilor care funcţionează la tensiuni de
până la 1 000 V pot fi deschise spre interiorul maşinii numai când valoarea
nominală a IP-ului maşinii este IP44 sau mai mare. Protecţia IP exterioară a
cutiei nu trebuie să fie mai mică de IP54.
Dacă sunt montate, cutiile de stopare pentru conducte (de oprire a
flăcării), etanşările cablurilor şi cutiile de ramificaţie trebuie să asigure un
grad de protecţie nu mai mic de IP54.

Elemente de conexiune pentru conductoare exterioare

Suplimentar, pentru toate formele de conexiuni de cablu, trebuie să
fie posibil să se deconecteze maşina având asigurarea că etanşarea
cablului nu este afectată (de exemplu în cazul unui compound de etanşare)
sau poate fi înlocuită fără a supune cablurile la tensiuni care ar putea să
deterioreze izolaţia cablurilor sau conductoarele.

Conexiunile punctului neutru

În cazul conectărilor la punctul neutru, care nu sunt destinate utilizării
ca alternativă de conectare pentru alimentarea maşinii, cerinţele minime de
izolare în aer şi de izolare pe suprafaţă trebuie să fie determinate conform
tensiunii de lucru presupusă, indicată în tabelul 4.

Tabelul 4 - Tensiunea de lucru presupusă pentru punctele neutre

Tensiune de lucru U, Tensiune de lucru

valoare efectivă în curent alternativ sau în curent presupusă a punctului
continuu neutru
V V
 1 000 U
1 000 < U  3 200 1 000
3 200 < U  6 300 3 200
6 300 < U  10 000 6 300
10 000 < U  13 800 10 000

În cazul conexiunilor punctului neutru din carcasa maşinii,

conexiunea neutrului trebuie să fie complet izolată, cu excepţia cazului
când gradul normal de protecţia este IP44 sau mai mare şi maşina nu este
destinată conectării la o linie de alimentare legată la pământ.

Evaluarea apariţiei unor posibile scântei la întrefier

Maşinile electrice rotative cu o putere nominală de peste 100 kW
trebuie evaluate pentru a se asigura că nu există posibilitatea apariţiei unor
scântei la întrefier. Motoarele cu un regim tip S1 şi S2 care funcţionează
continuu cu o frecvenţă medie de pornire în funcţionare normală care nu
depăşeşte o pornire pe săptămână sunt excluse de la aceste cerinţe.

289
 Dacă suma totală a factorilor determinaţi în tabelul 5 este mai mare
de 5, maşina trebuie construită pentru a permite adoptarea de măsuri
speciale pentru a se asigura că la momentul pornirii nu există atmosferă
explozivă în carcasă. Măsurile speciale ce pot fi aplicate includ ventilaţia
înainte de pornire sau aplicarea de detector fix de gaz în interiorul carcasei
maşinii. Pot fi aplicate alte măsuri stabilite de comun acord între producător
şi utilizator.

Tabelul 5 – Evaluare de risc pentru scântei potenţiale la întrefier pentru

factorii de risc de aprindere a rotoarelor cu colivie

Caracteristica Valoare Factor

Colivie de rotor realizată din bare neizolate 3
Colivie de rotor turnată din aluminiu
2
≥ 200kW pe pol
Construcţia coliviei
Colivie de rotor turnată din aluminiu
rotorului 1
< 200 kW pe pol
Colivie de rotor turnata inchisă 0
Colivie de rotor cu bare izolate 0
2 poli 2
Numărul de poli 4 poli până la 8 poli 1
> 8 poli 0
> 500 kW pe pol 2
Putere nominală > 200 kW până la 500 kW pe pol 1
≤ 200 kW pe pol 0
Da: L < 200 mm (Nota 1) 2
Conducte de răcire
DA: L ≥ 200 mm (Nota 1) 1
radiale în rotor
Nu 0
Da: > 200 kW pe pol 2
Înclinarea rotorului sau
Da:  200 kW pe pol 0
statorului
Nu 0
Părţi ieşite în afară ale Neconform (Nota 2) 2
rotorului Conform (Nota 2) 0
T1 / T2 2
Clasa de temperatură T3 1
≥ T4 0
NOTA 1 - L este lungimea capătului pachetului de miez. Încercările experimentale au
arătat că se produc scântei în special în conducte în apropierea capetelor miezului.
NOTA 2 – Se recomandă ca părţile ieşite în afară ale rotorului să fie astfel concepute
pentru a elimina contactul intermitent şi pentru a funcţiona în cadrul limitelor de
temperatură clasificată. Conformitatea cu această regulă dă un factor de 0, altfel acesta
este 2.

290
 Cerinţe suplimentare pentru maşini cu tensiuni nominale mai
mari de 1kV
Pentru maşinile electrice din grupele IIB şi IIC la care tensiunea
nominală depăşeşte 1 kV, sau pentru maşinile electrice din grupa IIA la
care tensiunea de alimentare depăşeşte 6,6 kV este necesar să se
efectueze încercări în amestecuri explozive pentru sistemul de izolaţie al
înfăşurării statorului.
Pentru toate statoarele maşinilor electrice rotative la care tensiunea
de alimentare depăşeşte 1 kV este necesară montarea de încălzitoare
anticondens.

Cerinţe suplimentare pentru siguranţe fuzibile şi asambluri de

siguranţe fuzibile care nu generează scântei
Siguranţele fuzibile trebuie considerate dispozitive care nu
generează scântei dacă sunt nedemontabile, dacă sunt tip cartuş
neindicator sau tip cartuş indicator, conform CEI 60269-3 şi funcţionează în
cadrul parametrilor lor nominali. Întreruperea elementului fuzibil nu este
considerată funcţionare normală.
Clasa de temperatură a aparaturii trebuie să ţină seama de suprafaţa
exterioară a cartuşului, inclusiv indicatorul de aredere a elementului fuzibil
dacă el există, al fiecărei siguranţe fuzibile montate în aparatură pe baza
curentului nominal al aparaturii.
Siguranţele fuzibile trebuie montate în socluri închise care nu
generează scântei sau în socluri cu resort care nu generează scântei sau
trebuie cositorite fix
Carcasele care conţin siguranţe fuzibile fie trebuie interblocate astfel
încât introducerea sau scoaterea elementelor de înlocuire să poată fi
efectuată numai când alimentarea este deconectată şi astfel siguranţa să
nu poată fi pusă sub tensiune până când carcasa nu este corect închisă, fie
trebuie să poarte eticheta de avertizare.

Cerinţe suplimentare pentru fişe şi prize care nu generează

scântei
Fişele şi prizele pentru conexiuni exterioare trebuie să fie după cum
urmează:
-ele trebuie să fie interblocate mecanic sau electric, sau concepute
astfel încât ele să nu poată fi separate când contactele sunt sub tensiune şi
contactele să nu poată fi puse sub tensiune când fişa şi priza sunt separate.
-dacă ele sunt destinate şi conectate la o singură aparatură, ele
trebuie să fie fixate mecanic pentru a preveni separarea accidentală, şi
aparatura trebuie marcată cu corespunzătoare.
Trebuie luate măsuri în cazul părţii fixe a unui conector fişă şi priză
pentru a se menţine gradul de protecţie al carcasei pe care este montat
acesta, chiar când partea detaşabilă a fost înlăturată. Dacă nivelul necesar
de securitate se reduce efectiv prin acumularea de praf sau apă, trebuie
luate de asemenea măsuri pentru menţinerea gradului de protecţie
291
corespunzător împotriva pătrunderii la fişă şi/sau priză. Fişele şi prizele
pentru curenţii nominali care nu depăşesc 10 A şi pentru tensiunile
nominale ce nu despăşesc fie 250 V curent alternativ fie 60 V curent
continuu trebuie să fie conform cu condiţiilor următoare:
-partea care rămâne sub tensiune este o priză aparentă;
-fişa şi priza întrerup curentul nominal cu eliberare întârziată pentru a
permite arcului electric să fie stins înainte de separare;
-fişa şi priza rămân antideflagrante conform SR EN 60079-1 în timpul
stingerii arcului;
-contactele care rămân sub tensiune după separare sunt protejate
conform unuia din tipurile specifice de protecţie.
Fişele şi prizele şi conectoarele similare pentru conexiuni interne din
circuite capabile de aprindere trebuie să fie considerate că produc scântei
în mod normal, cu excepţia cazului când ele necesită o forţă de separare de
cel puţin 15 N sau când se previne slăbirea sau separarea lor prin mijloace
mecanice. Dacă o priză este prevăzută pentru montarea unei componente
de greutate uşoară (de exemplu o siguranţă fuzibilă sau un conector) forţa
de separare (în N) nu trebuie să fie mai mică decât de 100 ori masa
componentei (în kg).
Prizele din interiorul aparaturii care în funcţionare normală nu au o
fişă introdusă în ele şi care sunt utilizate numai pentru întreţinere şi reparaţii
se consideră că nu produc scântei.

Cerinţe suplimentare pentru corpurile de iluminat care nu

generează scântei
Corpurile de iluminat trebuie să fie conforme cu articolele relevante
din CEI 60598-2 împreună cu cerinţele suplimentare pentru corpuri de
iluminat atunci când se specifică în acest standard.
Suplimentar faţă de clasificarea lor din CEI 60598-1, corpurile de iluminat
trebuie să fie clasificate ca fiind „cu respiraţie restricţionată” dacă ele
cuprind o carcasă cu respiraţie restricţionată.
Se interzice utilizarea corpurilor de iluminat care conţin sodiu metalic
liber, de exemplu lămpi cu sodiu de joasă presiune.
Dispunerea pentru montare a corpurilor de iluminat cu respiraţie
restricţionată trebuie să fie concepute astfel încât să reziste la încercarea
de respiraţie restricţionată indiferent dacă este montat sau nu şi toate
garniturile şi/sau componentele speciale necesare în acest scop trebuie să
fie furnizate împreună cu corpul de iluminat.
Duliile, în plus faţă de conformitatea cu cerinţele de securitate şi de
interschimbabilitate din standardul relevant, trebuie să fie de tip care nu
generează scântei
Duliile tip baionetă care nu generează scântei să cuprindă contacte
cu resort concepute astfel încât resorturile să nu reprezinte principalele
mijloace de transport al curentului. Conductoarele de racord şi izolaţia lor
nu trebuie să fie deteriorate când lampa este introdusă sau scoasă. Dulia
trebuie să fie de un tip destinat prevenirii scânteilor în condiţii de vibraţii.
292
Duliile cu filet trebuie de asemenea să prevină slăbirea lămpii în soclu, de
exemplu în condiţii de schimbare a temperaturii sau vibraţii.
Starterele tip incandescent trebuie să fie de tipul în care contactele
sunt închise într-o carcasă etanşată ermetic (de exemplu o butelie din sticlă
într-un recipient de metal sau material plastic; recipientul nu este necesar
să fie etanşat ermetic).
Starterele şi dispozitivele de amorsare electronice cu impuls de
tensiune de pornire care nu depăşeşte 5 kV trebuie să îndeplinească
cerinţele de securitate şi de perfomanţă din CEI 61347-2-1 şi respectiv CEI
60927 şi trebuie să fie dispozitive care nu generează scântei. Dacă carcasa
este din metal, aceasta trebuie legată la borna de legare la pământ a
corpului de iluminat.
Atât starterul cât şi port-starterul trebuie să fie montate în mod
adecvat pentru a preveni mişcarea care ar putea da naştere scânteilor în
condiţii de vibraţii. În particular, contactele trebuie să fie elastice şi trebuie
să asigure o presiune de contact adecvată.
Balasturile trebuie concepute astfel încât durata lor de viaţă să nu fie
scurtată nejustificat când funcţionează în condiţii anormale specificate (de
exemplu eşecul de a aprinde sau efectul redresor de îmbătrânire al
lămpilor).
Atunci când există o prevedere privitoare la corpurile de iluminat
pentru ataşarea de reflectoare, mijloacele de prindere nu trebuie să
afecteze proprietăţile respiraţiei restricţionate ale acestor corpuri de
iluminat.
Distanţe de izolare pe suprafaţă şi de izolare în aer
Suplimentar, atunci când circuitele cuprind dispozitive de amorsare
care pot supune lămpile, duliile şi alte componente la impulsuri de înaltă
tensiune care depăşesc valoarea de vârf de 1,5 kV, distanţa minimă de
izolare pe suprafaţă relevantă şi distanţa minimă de izolare în aer relevantă
trebuie să fie conform tabelului 9.

Tabelul 9 - Distanţe de izolare pe suprafaţă şi de izolare în aer

la valori de vârf ale tensiunii de impuls mai mari de 1,5 kV

Parte Valori de vârf ale tensiunii de impuls Vpk

componentă kV kV kV kV
peste 1,5 şi peste 2,8 şi peste 1,5 şi peste 2,8 şi
până la 2,8 până la 5,0 până la 2,8 până la 5,0
Distanţa de izolare pe Distanţa de izolare în aer
suprafaţă mm
mm
Soclul lămpii 4 6 4 6
Părţile interioare 6 9 4 6
ale duliei
Părţile exterioare 8 12 6 9
ale duliei

293
 Parte Valori de vârf ale tensiunii de impuls Vpk
componentă kV kV kV kV
peste 1,5 şi peste 2,8 şi peste 1,5 şi peste 2,8 şi
până la 2,8 până la 5,0 până la 2,8 până la 5,0
Distanţa de izolare pe Distanţa de izolare în aer
suprafaţă mm
mm
Alte componente 8 12 6 9
constructivea
care sunt supuse
tensiunii de
impuls a
dispozitivului de
amorsare
a
Cu excepţia cazului când componenta însuşi este un dispozitiv încapsulat sau etanşat.

Pentru corpurile de iluminat cu mai mult de un cablu sau de o intrare

de cablu, dacă intrările de cablu sunt utilizate pentru conectarea în buclă a
conductoarelor de alimentare şi de legare la pământ, producătorul trebuie
să asigure conexiunile în buclă. Acestea pot fi de următoarele tipuri:

-terminale cu şurub care nu se pot roti, cu diametrul cel puţin egal cu

4 mm, unde fiecare şurub trebuie să fie completat eficient cu piuliţe şi şaibe
pentru a asigura contactul continuu şi pozitiv;

-terminale cu conductoare strânse cu şurub între plăci de presare, cu

condiţia ca nu mai mult de un conductor să fie necesar pentru a fi introdus
în fiecare cale terminală.

Cerinţe suplimentare pentru aparatură de mică putere care nu

generează scântei
Carcasa aparaturii trebuie să asigure un grad de protecţie de cel
puţin IP 54, cu excepţia cazului când se intenţionează să i se acorde
aparaturi un grad de protecţie echivalent prin amplasare.
Dacă tensiunea nominală a aparaturii sau tensiunea de lucru a
oricărei părţi a aparaturii luată în considerare nu depăşeşte 60 V curent
alternativ sau 75 V curent continuu, nu sunt specificate cerinţe pentru
distanţa de izolare în aer sau pe suprafaţă. Aparatura cu tensiune nominală
de peste 60 V curent alternativ sau 75 V curent continuu până la 275 V
curent alternativ sau curent continuu trebuie să fie conform cerinţelor pentru
distanţele de izolare în aer şi pe suprafaţă din tabelul 10. Mică putere se
consideră de obicei mai mică sau egală cu 20 W.

Tabelul 10 - Distanţele minime de izolare pe suprafaţă , de izolare în aer şi

de separare pentru aparatura de mică putere

294
 Tensiune Distanţa minimă de Distanţe minime de izolare în aer
efectivă în izolare pe suprafaţă şi de separare
curent alternativ (nota 2) mm
sau în curent mm
continuu, Grupa de material Încapsulare
(nota 1) În aer Etanşat sau izolaţie
V I II III (nota 3) solidă (nota
4)
90 0,63 0,9 1,25 0,4 0,3 0,15
115 0,67 0,95 1,3 0,4 0,4 0,3
145 0,71 1 1,4 0,4 0,4 0,3
180 0,75 1,05 1,5 0,5 0,4 0,3
230 0,8 1,1 1,6 0,75 0,55 0,3
285 1 1,4 2 1 0,85 0,3
355 1,25 1,8 2,5 1,25 0,85 0,3
NOTA 1 - Tensiunea de lucru reală poate depăşi valoarea menţionată în tabel cu până la
10 %.
NOTA 2 - Valorile distanţelor de izolare pe suprafaţă sunt derivate din CEI 60664-1 pe
baza gradului de poluare 2.
NOTA 3 - Etanşat printr-o acoperire conformă.
NOTA 4 - Complet încapsulat în compound la o adâncime minimă de 0,4 mm, sau
separaţie prin material izolant solid, de exemplu grosimea unei plăci de circuit imprimat.
NOTA 5 - Pentru plăci de circuite imprimate montate în condiţii uscate aşa cum sunt
definite în CEI 60664-1, distanţele minime de izolare pe suprafaţă pot fi reduse la valorile
distanţelor de izolare în aer sau de separare.

Cerinţe suplimentare pentru transformatoare de curent care nu

generează scântei
Atunci când circuitul secundar al unui transformator de curent se
extinde în afara aparaturii, documentele descriptive trebuie să atragă
atenţia asupra necesităţii supravegherii ca circuitul secundar să nu devină
circuit deschis în funcţionare.
Dacă transformatoarele de curent sunt fixate, în condiţii de circuit
secundar deschis, ele pot fi capabile să producă tensiuni care sunt
semnificativ mai mari decât tensiunea nominală a terminalelor circuitului
transformatorului de curent. În funcţie de circumstanţele dintr-o instalaţie
concretă, poate fi adecvat să se ia măsuri pentru a se asigura că nu pot
apărea tensiuni periculoase de circuit deschis. Pentru aparatura care are
transformatoarele de curent conectate la transformatoare de adaptare în
întrerupătoare (de exemplu un sistem diferenţial de protecţie), trebuie să se
ia în considerare efectul oricărei deconectări posibile a uneia din perechile
de transformatoare asupra aparaturii.
Cerinţe generale suplimentare pentru aparatura care produce
arcuri, scântei sau suprafeţe fierbinţi
Părţile care în funcţionare normală produc arcuri, scântei sau
suprafeţe fierbinţi care altfel ar fi capabile să aprindă atmosfera
înconjurătoare trebuie protejate împotriva producerii aprinderii prin una sau
mai multe din următoarele metode: (dispozitiv de întrerupere;componentă
neincendiară ;dispozitiv etanşat ermetic; dispozitiv etanşat);dispozitiv

295
încapsulat; aparatură şi circuite cu energie limitată ;carcasă cu respiraţie
restricţionată .

Cerinţe suplimentare pentru dispozitive de întrerupere închise şi

componente neincendiare care generează arcuri, scântei sau
suprafeţe fierbinţi
Dispozitivele de întrerupere închise şi componentele neincendiare
trebuie supuse la încercarea de tip specifice. După încercare, dispozitivul
sau componenta nu trebuie să prezinte semne vizibile de deteriorare, nu
trebuie să apară nici o aprindere externă şi nu trebuie să existe nici un rateu
la stingerea arcului când contactele comutatorului sunt deschise.

Cerinţe suplimentare pentru dispozitive etanşate ermetic care

generează arcuri, scântei sau suprafeţe fierbinţi
Se consideră că dispozitivele etanşate ermetic îndeplinesc cerinţele
pentru dispozitivele etanşate, fără încercare.Carcasa trebuie să fie capabilă
să reziste la manipulare normală şi la operaţii de asamblare fără a se
deteriora etanşarea.

Cerinţe suplimentare pentru dispozitive etanşate sau dispozitive

încapsulate care generează arcuri, scântei sau suprafeţe fierbinţi
Dispozitivele etanşate trebuie să fie construite astfel încât să nu
poată fi deschise în timpul funcţionării normale , trebuie să aibă un volum
interior care să nu depăşească 100 cm 3 şi trebuie să fie prevăzute, dacă
este necesar, cu conexiuni exterioare, de exemplu capete libere sau
terminale exterioare.Spaţiile libere din interiorul încapsulării pentru
componente cum sunt releele şi comutatoarele pot avea fiecare un volum
liber de 100 cm3 maximum, dar trebuie să existe o grosime minimă a
încapsulantului de 3 mm între astfel de componente dacă este utilizat mai
mult de unul în interiorul încapsulării.
Etanşările şi garniturile elastice, inclusiv etanşările turnate, trebuie să fie
poziţionate astfel încât să nu fie supuse deteriorărilor mecanice în condiţii
de funcţionare normală şi ele trebuie să-şi păstreze proprietăţile de
etanşare pe întreaga durată de viaţă prevăzută a dispozitivului. Ele trebuie
să aibă o temperatură la funcţionarea continuă (COT) cu cel puţin 10 K mai
mare decât cea care apare atunci când funcţionează în condiţiile nominale
cele mai dificile de lucru. Dacă dispozitivul este destinat utilizării într-un
corp de iluminat, COT trebuie să fie cu cel puţin 20 K mai mare decât aceea
care apare când funcţionează în condiţiile nominale cele mai dificile de
lucru. Producătorul trebuie să furnizeze specificaţiile materialului pentru a
susţine temperatura la funcţionarea continuă (COT).

Compounduri pentru încapsulare

Compoundurile pentru încapsulare şi etanşările neelastice trebuie să
aibă o temperatură la funcţionarea continuă (COT) cu cel puţin 10 K mai
mare decât aceea care apare când funcţionează în condiţiile nominale cele
296
mai dificile de lucru. Dacă dispozitivul este destinat utilizării într-un corp de
iluminat, COT trebuie să fie cu cel puţin 20 K mai mare decât temperatura
maximă marcată pe carcasă (tc)
Grosimea minimă a compoundului pentru încapsulare între o parte
interioară şi suprafaţa liberă a ansamblului încapsulat trebuie să fie 3 mm,
cu excepţia cazului când pentru încapsulări foarte mici care nu au suprafeţe
libere ce depăşesc 200 mm 2 este permisă o grosime minimă de 1 mm.
Dacă se realizează încapsularea într-o carcasă, este luată în considerare
numai suprafaţa liberă, nu suprafaţa exterioară a carcasei. Dacă este
utilizată o carcasă metalică, grosimea minimă a stratului de răşină de
încapsulare între carcasă şi orice component sau conductor trebuie să fie
de cel puţin 1 mm. Dacă este utilizată o carcasă nemetalică, nu este
prevăzută nici o grosime minimă a stratului între carcasă şi orice
component sau conductor, cu condiţia ca grosimea minimă a carcasei
protectoare să fie de 1 mm. Dacă această grosime este mai mică de 1 mm,
atunci suma grosimilor carcasei şi răşinii trebuie să fie cel puţin 3 mm, şi
materialul carcasei trebuie supus la aceleaşi cerinţe ca şi răşina de
încapsulare.

Cerinţe suplimentare pentru carcasele cu respiraţie

restricţionată care protejează aparatura care generează arcuri, scântei
sau suprafeţe fierbinţi
Protecţia prin carcase cu respiraţie restricţionată poate fi aplicată în
următoarele două circumstanţe care au cerinţe diferite pentru încercări şi
măsuri diferite pentru întreţinere, conform cu tipul particular:
-Carcase care conţin contacte ce produc scântei dar cu limitarea
puterii disipate astfel încât temperatura medie a aerului din interiorul
carcasei nu depăşeşte temperatura ambiantă exterioară cu mai mult de 10
K. Totuşi, temperatura interioară a aerului poate depăşi temperatura
ambiantă exterioară cu până la 20 K dacă rata de scădere a temperaturii,
când aparatura este scoasă de sub tensiune, este limitată la cel mult 10
K/h.
-Carcase ale aparaturii fără contacte interioare care produc scântei şi
altfel conforme cu acest standard cu excepţia temperaturilor de suprafaţă
ale părţilor interioare şi atunci când limitarea temperaturii de suprafaţă
exterioare este necesară.

NOTE:
- Nu este permisă utilizarea carcasei cu respiraţie restricţionată
pentru protejarea împotriva aprinderii de la contactele ce produc scântei
atunci când, din cauza temperaturilor interioare înalte ale aerului, există un
risc ridicat de aspirare a atmosferei periculoase în carcasă când aparatura
este scoasă de sub tensiune.

297
 -Trebuie luate în considerare efectele încălzirii directe de la soare
asupra exteriorului carcasei. Acest lucru poate provoca o modificare mai
mare temperaturii interioare decât cele 10 K permise.
-Respiraţia restricţionată nu este adecvată aparaturii acţionate într-un
ciclu cu serviciu de scurtă durată din cauza probabilităţii ridicate ca
aparatura să fie scoasă de sub tensiune atunci când gazele sau vaporii
inflamabili înconjoară carcasa.

Marcare
Marcarea trebuie să cuprindă elementele necesare dinSR EN 60079-
0 şi de asemenea toate celelalte marcaje cerute de SR EN 60079-15 şi de
toate celelalte standarde relevante cu care aparatura se conformează.
Marcare trebuie să cuprindă de asemenea toate marcajele în mod normal
cerute de standardele de construcţie a aparaturii electrice.
Aparatura electrică trebuie să fie marcată pe partea principală într-un
loc vizibil. Această marcare trebuie să fie lizibilă şi durabilă, ţinându-se
seama de posibila coroziune chimică şi trebuie să includă: numele
producătorului sau marca sa înregistrată; identificarea de tip a
producătorului; simbolul Ex n; Grupele de gaz trebuie marcate pentru
aparatura protejată prin tipurile de protecţie cu energie limitată, asociate cu
energie limitată şi dispozitive de oprire închise. Pentru componentele
neincendiare şi aparatura şi componentele cu energie limitată, marcarea
trebuie să cuprindă toţi parametrii electrici referitori la securitatea la
explozie (de exemplu: tensiunea, curentul, inductanţa şi capacitatea), după
cum este aplicabil.
Marcare suplimentară pentru acumulatoare
Pentru acumulatoare trebuie indicat următorul marcaj:
-tipul constructiv al elementului galvanic;
-numărul de celule şi tensiunea nominală;
-capacitatea nominală cu durata corespunzătoare de descărcare.
Dacă este posibil să se introducă în aparatură sau în containerul de
acumulatoare atât elemente galvanice primare, cât şi secundare, atunci
când acestea sunt destinate pentru elemente galvanice secundare, trebuie
să poarte avertismentul corespunzător.

NOTĂ - Instrucţiunile de utilizare (instrucţiuni de întreţinere), pentru afişare la

staţia de încărcat acumulatoare, trebuie furnizate împreună cu fiecare baterie.
Acestea trebuie să cuprindă toate instrucţiunile necesare pentru încărcare,
utilizare şi întreţinere.
Instrucţiunile de utilizare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
informaţii:
-numele producătorului sau furnizorului sau marca sa înregistrată;
-identificarea tipul de către producător;
-numărul de elemente galvanice şi tensiunea nominală a
acumulatorului;
-capacitatea nominală cu durata corespunzătoare de descărcare;
-instrucţiuni de încărcare;
298
 -toate celelalte condiţii referitoarela funcţionarea în siguranţă a
acumulatorului, de exemplu ridicarea capacului în timpul încărcării, timpul
minim înainte de închiderea capacului din cauza emisiei de gaz după
terminarea încărcării, verificarea nivelului de electrolit, specificaţiile pentru
apa electrolitului pusă deasupra.

Exemple de marcare
Exemplul 1: Aparatură care nu produce scântei (antiscântei) pentru
domeniul de temperatură între -20°C şi +60°C cu condiţii speciale pentru
utilizare sigură şi fără certificare de către o terţă parte.
ABB Industries Ltd
Tip HXR
Ex nA IIB T3 Gc
-20°C  Ta  +60°C
Numărul certificatului: 045673X

Exemplul 2: O aparatură cu carcasă cu respiraţie restricţionată ca o

componentă fără certificare de o terţă parte.
XYZ Ltd
Tip 1456
Ex nR IIC Gc
Numărul certificatului: 986U

Example 3: Echipament cu carcasă respiraţie restricţionată cu balast

etanşat.
XYZ Ltd
Type 1456
Ex nC nR IIC T3 Gc
Certificate number: 06T56

Example 4: Echipament care nu produce scântei si încorporează un

releu sigilat.
XYZ Ltd
Model Trd
Ex nA nC IIC T4 Gc
Certificate number: 08564

ANEXA - Exemple de determinare a distanţelor de străpungere prin aer şi

de conturnare

Exemplul 1

299
Condiţie: Traseul considerat Regulă: Distanţa de izolare
include o canelură pe suprafaţă şi
paralelă sau distanţa de izolare
convergentă de prin aer se
orice adâncime cu măsoară direct în
lăţimea mai mică de linie dreaptă peste
1,5 mm crestătură

Exemplul 2

Condiţie: Traseul considerat Regulă: Distanţa de izolare

include o canelură prin aer este
paralelă de orice distanţa „liniei
adâncime d egală orizontului”.
sau mai mare de Traseul distanţei de
1,5 mm izolare pe suprafaţă
urmează conturul
canelurii

Exemplul 3

300
Condiţie: Traseul considerat Regulă:
include o canelură
în formă de V, cu o
lăţime mai mare de
1,5 mm
Distanţa de izolare
prin aer este
distanţa „liniei
orizontului”. Traseul
distanţei de izolare
pe suprafaţă
urmăreşte conturul
canelurii dar „taie”
fundul crestăturii cu
1,5 mm

Exemplul 4

Condiţie: Traseul considerat Regulă: Distanţa de izolare

include o nervură
este cea mai scurt
traseu prin aer pe
deasupra vârfului
nervurii. Traseul
distanţei de izolare
pe suprafaţă
urmăreşte conturul
nervurii.

Exemplul 5

301
Condiţie: Traseul considerat Regulă: Traseul distanţei de
al distanţei de izolare pe suprafaţă
izolare pe suprafaţă şi al distanţei de
include 2 părţi izolare prin aer este
nelipite între ele cu distanţa în linie
crestături pe lăţimi dreaptă aşa cum
mai mici decât 1,5 reiese din figură
mm pe fiecare
parte.

Exemplul 6

Condiţie: Traseul considerat Regulă: Distanţa de izolare

al distanţei de este distanţa în linie
izolare pe dreaptă. Traseul
suprafaţă include distanţei de izolare
două părţi nelipite pe suprafaţă
între ele cu urmăreşte conturul
crestături cu lăţime crestăturii.
mai mare sau
egală cu 1,5 mm
pe fiecare parte

Exemplul 7
302
Condiţie: Traseul considerat Regulă: Distanţa de izolare
al distanţei de şi traseul distanţei
izolare pe suprafaţă de izolare pe
include două părţi suprafaţă se
nelipite între ele cu măsoară aşa cum
o crestătură pe o reiese din figură
parte având lăţimea
mai mică de 1,5
mm şi pe cealaltă
parte având o
lăţime mai mare
sau egală cu 1,5
mm.

Exemplul 8

Condiţie: Distanţa de izolare Regulă: Distanţa de izolare

pe suprafaţă care este cea mai mică
traversează distanţă prin aer pe
îmbinarea nelipită deasupra barierei.
este mai mică decât
distanţa de izolare
pe suprafaţă pe
deasupra barierei.

Exemplul 9

303
 Distanţa între capul şurubului şi
peretele locaşului este suficient de
mare pentru a fi luată în
considerare

Exemplul 10

Distanţa între capul şurubului şi

peretele locaşului este prea mică
pentru a fi luată în considerare.
Măsurarea distanţei de izolare pe
suprafaţă se face de la şurub până
la peretele locaşului dacă distanţa
este egală cu 1,5 mm

Exemplul 11
304
 C - parte conductoare interpusă
între conductoare
Distanţa de izolare este distanţa = d
+D
Distanţa de izolare pe suprafaţă
este, de asemenea = d + D

Legendă
1 Distanţă de izolare prin aer ; 2 Distanţă de izolare pe suprafaţă

Bibliografie:

1. SR EN 60079-15:2011 - Aparatură electrică pentru atmosfere explozive

gazoase. Partea 15: Construcţia, încercarea şi marcarea aparaturii
electrice cu tip de protecţie ”n”

2. SR EN 60079-0:2010 - Atmosfere explozive. Partea 0: Echipamente.

305