Necesar

Email: info@pdfcoffee.
com  Login  Register  English
Home / Tehnologia Reconditionare Arbore Cotit SAVIEM
Tehnologia Reconditionare Arbore Cotit SAVIEM

 Author / Uploaded
marinirina91
 
NECLASIFICAT ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU UNITĂŢI DE LUPTĂ „MIHAI VITEAZUL” CENTRUL
 Views 488
 Downloads 43
 File size 2MB
 Report DMCA / Copyright
 DOWNLOAD FILE
Citation preview
NECLASIFICAT
ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU UNITĂŢI DE LUPTĂ „MIHAI VITEAZUL”
CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU TANCURI ŞI AUTO „COLONEL PANDELE PREDESCU”
PROIECT DE SPECIALITATE
Candidat: Elv. cap. Dragomir Aurelian-Vasile Îndrumător de proiect: M.m.pr. Ursea Miron Anul de absolvire: 2016
Calificarea profesională: Maistru mecanic Specialitatea militară: Maistru Prelucrarea metalelor
PITEŞTI - 2016 -
NECLASIFICAT 1 din 84
NECLASIFICAT
TEMA PROIECTULUI DE SPECIALITATE: Tehnologia recondiționării arborelui cotit din compunerea motoarelor SAVIEM
797-05 M1 ce echipează transportorul amfibiu blindat T.A.B.-77
NECLASIFICAT
CUPRINS ARGUMENT ....................................................................................................................pag. 4 CAPITOLUL 1: Principii generale privind

mentenanţa echipamentelor din înzestrarea Armatei României .............................................................................................................pag. 7 1.1
1.2 1.3 1.4
Concepte utilizate ...............................................................................................pag. 7 Cerinţele sistemului de

mentenanţă.....................................................................pag. 8 Clasificarea mentenanţei.....................................................................................pag. 8
Activităţi asociate mentenanţei ............................................................................pag. 9
CAPITOLUL 2: Construcţia arborelui cotit din compunerea motoarelor SAVIEM 797-05 M1 ce echipeaza transportorul
amfibiu blindat T.A.B.-77.........................................................pag. 12 2.1 Descrierea generală a arborelui
cotit.......................................................................pag. 12 2.2 Rol si compunere....................................................................................................pag. 13
CAPITOLUL 3: Curăţirea, spălarea, degresarea, controlul şi trierea arborelui cotit din compunerea motoarelor SAVIEM
797-05 M1 ce echipează transportorul amfibiu blindat T.A.B.-77………………………………………………………… ………………pag. 14 3.1 Curăţirea,
spălarea şi degresarea ............................................................................pag. 14 3.2 Controlul şi trierea
.................................................................................................pag. 21 3.3 Fişa de măsurări .....................................................................................................pag. 23
3.4 Fişa condiţiilor tehnice pentru trierea şi recondiţionarea arborelui cotit .................pag. 24 CAPITOLUL 4: Recondiţionarea
arborelui cotit din compunerea motoarelor SAVIEM 797-05 M1 ce echipează transportorul amfibiu blindat
T.A.B.-77....................................................pag. 31 4.1 Alegerea metodelor şi a procedeelor de recondiţionare...........................................pag. 31
4.2 Organizarea locului de muncă ................................................................................pag. 34 4.3 Maşini, utilaje, instalaţii şi S.D.V.-uri
utilizate la recondiţionare ...........................pag. 37 4.4 Planurile de operaţii ...............................................................................................pag. 46
4.5 Fişa tehnologică de recondiţionare..........................................................................pag. 52 4.6 Norme specifice de securitate şi
sănătate în muncă ................................................pag. 54 CAPITOLUL 4: Documente de evidenţă şi mişcare utilizate în procesul de
recondiţionare a arborelui cotit din compunerea motoarelor SAVIEM 797-05 M1 ce echipează transportorul amfibiu
blindat T.A.B.-77..................................................................................................pag. 57 5.1 Comanda (destinaţie, conţinut, mod de completare,
circuit, arhivare).....................pag. 57 5.2 Bonul de consum (destinaţie, mod de completare, circuit, arhivare).......................pag. 58
5.3 Bonul de predare, transfer, restituire (destinaţie, mod de completare, circuit).........pag. 59 5.4 Fişa individuală tip „ U ”
(destinaţie, conţinut, mod completare) ...........................pag. 61 5.5 Fişa recapitulativă tip „ UT ” (destinaţie, conţinut, mod
completare)…………..pag. 62 5.6 Fişa de supraveghere a maşinii (destinaţie, conţinut, mod completare)...................pag. 62 5.7
Fişa de ungere a utilajului (destinaţie, conţinut, mod completare) .........................pag. 63 ANEXE
..............................................................................................................................pag. 64
BIBILIOGRAFIA.............................................................................................................pag. 72
NECLASIFICAT
ARGUMENT Anul 1971 marchează începutul fabricaţiei transportoarelor amfibii blindate – T.A.B. – 71 în form,ula 8 x 8, cu
caracteristici tactico-tehnice superioare, comparabile cu cele fabricate în ţări cu tradiţie în acest domeniu. O nouă etapă
în dezvoltarea tehnicii de transportoare blindate o constituie intrarea în fabricaţie a transportorului amfibiu blindat T.A.B.
– 77, echipat cu motoare diesel, având capacitatea de trecere şi unele caracteristici de protecţie sporite. În anul 1987 a
intrat în fabricaţie transportorul T.A.B. - 77 – 30M, o varianta îmbunătăţită a transportorului T.A.B. – 77, cu putere de foc
sporită. Turela acestui transportor are o altă soluţie constructivă, iar şasiul a fost modernizat prin montarea de cutii de
viteze sincronizate, cutii de distribuţie îmbunătăţite, condiţii ergonomice mai bune şi securitatea circulaţiei sporită.
Pentru misiunile de cercetare s-a realizat transportorul amfibiu blindat de cercetare – T.A.B.C. – 79 în formula 4 x 4,
puterea de foc fiind aceeaşi cu cea de la T.A.B. – 77.
În anul 1987 a intrat în fabricaţie varianta modernizată a acestiu transportor sub denumirea de T.A.B.C. – 79 M având
turela modificată, iar şasiul îmbunătăţit prin modificarea unor instalaţii ale motorului, montarea de cutii de viteze
sincronizate, cutii de distribuţie modificate şi condiţii ergonomice mai bune. În scopul ameliorării performanţelor
transportoarelor amfibii blindate din înzestrare, a început acţiunea de modernizare a transportoarelor T.A.B. – 71, prin
echiparea lor cu motoare diesel şi îmbunătăţirea unor caracteristici tactico-tehnice; transportorul amfibiu blindat T.A.B. –
71 modernizat a luat denumirea de T.A.B. – 71M. Transportoarele amfibii blindate constituie mijlocul de luptă şi transport
al grupei de infanterie (T.A.B.C. – 79 pentru grupa de cercetare) din unităţile mecanizate, asigurând o mare mobilitate şi
putere de foc. Din anul 2007, de când a început procesul de înzestrare cu tehnologie moderna ,au fost achiziţionate
transportoare PIRANHA III-C.
NECLASIFICAT
Transportoarele româneşti pot fi exploatate atât ziua cât şi noaptea indiferent de anotimp sau de teren. Ele asigură
protecţia colectivă împotriva schijelor şi gloanţelor cal. 7,62 mm, a prafului radioactiv şi cu excepţia transportorului T.A.B.
– 71 a substanţelor chimice şi bacteriologice.
O caracteristică principală este aceea că fiecare militar, aflat în oricare tip de transportor românesc, are posibilitatea să
observe câmpul de luptă şi să execute foc cu armamentul individual, deci să ducă lupta din interiorul transportorului.
Comandantul şi mecanicul conductor dispun de aparatură de observare şi pe timp de noapte. Armamentul propriu
dispus în turelă – cu excepţia turelei transportorului T.A.B. – 77 – 30 M – este compus din o mitralieră cal. 14,5 mm şi o
mitralieră cal. 7,62 mm jumelate, cu posibilităţi de execuţie a focului împotriva ţintelor terestre si antiaeriene. Turela
transportorului T.A.B. – 77 – 30 M este echipată cu un tun automat cal. 30 mm, o mitralieră cal. 7,62 mm jumelată cu
tunul şi o instalaţie de lansare-dirijare rachete antiterestre. Cu armamentul din turelă se poate executa foc şi în zone
infectate; din transportorul T.A.B.C. – 79 se poate executa foc în zonele infectate şi cu armamentul individual, acesta
având ambrazuri de tragere etanşe, precum şi o instalaţie de evacuarea gazelor rezultate din tragere. Toate
transportoarele amfibii blindate româneşti au o mare capacitate de trecere în teren variat sau cu portanţă redusă (nisip,
mlaştină, zăpadă afânată etc.); aceasta este asigurată de puterea corespunzătoare a motoarelor, garda la sol, suspensia
independentă cu bare de torsiune, pneurile elastice şi de dimensiuni mari, asistate de un sistem central de rglare a
presiunii aerului în el. Menţinerea în stare tehnică şi de reparaţie bună a transportoarelor amfibii blindate constituie o
componentă importantă a asigurării unei înalte capacităţi de luptă şi de operativitate a subunităţiilor, unităţiilor şi
marilor unităţi. NECLASIFICAT 5 din 84
NECLASIFICAT
În timpul exploatării, în structura subansamblurilor, mecanismelor, sistemelor şi reperelor din compunerea

transportoarelor amfibii blindate apar modificări care se datoresc solicitărilor interne sau/şi interacţiunii cu factorii
mediului ambiant. Pe toată durata funcţionării, orice sistem este supus uzurii continue, chiar dacă se respectă riguros
regulile de exploatare. Ca urmare, reperele componente suferă transformări de natură mecanică, chimică şi fizică,
electrică ori combinată. Stabilirea exactă a stării tehnice a transportoarelor amfibii blindate se rezumă la determinarea
valorilor diferiţilor parametri care caracterizează momentul evoluţiei stării sale tehnice. În funcţie de valoarea
parametrilor se conturează natura şi volumul lucrărilor de întreţinere tehnică şi a reparaţiilor curente. Această lucrare îşi
propune să rezolve problemele legate de tehnologia recondiţionării cilindrului din compunerea motoarelor SAVIEM 797-
05 M1 ce echipează transportorul amfibiu blindat T.A.B.-77..
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 1 PRINCIPII GENERALE PRIVIND MENTENANŢA ECHIPAMENTELOR DIN ÎNZESTRAREA ARMATEI ROMÂNIEI
1. 1 Concepte utilizate Logistica acţiunilor militare reprezintă ştiinţa asigurării condiţiilor materiale şi de asistenţă,
necesare realizării cu succes a acţiunilor militare. În raport cu caracterul acţiunilor militare ce se desfăşoară, logistica
trupelor cuprinde: logistica luptei armate, logistica acţiunilor militare nonviolente şi logistica acţiunilor militare asociate
luptei şi acţiunilor militare nonviolente. Logistica trupelor constituie un factor hotărâtor pentru realizarea scopului
acţiunilor militare şi pentru îndeplinirea misiunilor ce revin forţelor participante şi are următoarele elemente
componente: - aprovizionarea; - transporturile; - mentenanţa; - asistenţa medicală; - asistenţa sanitară veterinară; -
asigurarea financiară; - asigurarea căilor de comunicaţie; - cartiruirea trupelor şi adăpostirea animalelor etc. Logistica
trupelor se organizează pe baza ordinului pentru logistică al eşalonului superior şi se realizează, pe baza deciziei
comandantului, de către forţele de logistică ale fiecărei structuri militare. Pentru realizarea logisticii trupelor, în cadrul
fiecărui eşalon sunt prevăzute forţe de logistică. Acestea se compun din: organe de conducere şi organe de execuţie.
Organele de conducere sunt reprezentate de subsistemele decizionale de logistică constituite la fiecare eşalon. În
scopul menţinerii capacităţii de luptă şi îndeplinirii misiunilor primite de către forţele care desfăşoară acţiuni militare
sunt prevăzute următoarele organe de execuţie: - organe cu responsabilităţi teritoriale (stabilite la fiecare eşalon); -
organe din compunerea marilor unităţi operative (tactice) şi unităţilor: unităţi şi subunităţi de aprovizionare şi transport;
unităţi (subunităţi) şi formaţiuni de mentenanţă; formaţiuni medicale; formaţiuni sanitare veterinare; mari unităţi şi
unităţi de căi ferate, drumuri, comenduire şi îndrumare a circulaţiei; unităţi bancare de campanie. Mentenanţa este
componenta logisticii care cuprinde totalitatea acţiunilor întreprinse pentru menţinerea/restabilirea echipamentelor la
caracteristicile specifice de funcţionare. Eficienţa acţiunilor forţelor terestre este condiţionată de efectuarea
mentenanţei preventive, din timp de pace la echipamentele din dotare. Activităţile de mentenanţă se organizează şi se
execută la echipamentele din înzestrare, potrivit normelor şi instrucţiunilor specifice, particularităţilor constructive, de
funcţionare, de întreţinere şi de reparare ale acestora. Prin componentele sale, sistemul de mentenanţă vizează: -
respectarea cadrului legislativ la nivel naţional, precum şi a actelor normative specifice M. Ap. N. (regulamente,
instrucţiuni şi norme) care instituţionalizează funcţionarea sistemului de mentenanţă; - personalul ingineresc şi tehnic
pentru managementul şi execuţia lucrărilor de mentenanţă, defalcat pe specialităţi şi niveluri de pregătire profesională;
- instituţiile militare de învăţământ pentru pregătirea personalului care îşi va desfăşura activitatea în domeniul
mentenanţei; - nivelul cantitativ şi calitativ de înzestrare cu echipamente; NECLASIFICAT 7 din 84
NECLASIFICAT
- echipamentele, utilajele, infrastructurile, mijloacele de măsură şi control, aparatura şi mijloacele mobile pentru
executarea lucrărilor de mentenanţă atât la pace, cât şi pe timpul operaţiilor militare; - echipamentele pentru realizarea
sistemului informatic al logisticii; - resursele financiare necesare executării activităţilor în condiţii de maximă
operativitate; - gradul de operativitate al echipamentelor; - existenţa unor potenţiali operatori economici acreditaţi,
capabili de a prelua executarea unor lucrări de mentenanţă la echipamentele militare. 1. 2 Cerinţele sistemului de
mentenanţă Cerinţele principale pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de mentenanţă sunt: - planificarea,
organizarea şi executarea activităţilor de mentenanţă sub aspectul termenelor, volumului de lucrări şi costurilor
aferente. - prevenirea scoaterii neprevăzute din starea de funcţionare a echipamentelor; - reducerea timpului de
imobilizare a echipamentelor; - optimizarea costurilor de mentenanţă; - stabilirea modului de conducere şi execuţie a
mentenanţei; - configurarea reţelei unităţilor militare de mentenanţă la nivelul armatei; - identificarea relaţiilor dintre
domeniile specifice de cercetare, proiectare, fabricare/achiziţie, exploatare şi mentenanţă. Evoluţia sistemului de
mentenanţă este determinată de evoluţia echipamentelor şi are drept urmare stabilirea cerinţelor pentru realizarea
Suportului Logistic Integrat, denumit în continuare SLI. SLI constituie procesul de management al produsului, pe toată
durata de viaţă a acestuia, cu scopul de a facilita dezvoltarea şi integrarea următoarelor elemente de suport logistic
individual pentru achiziţia şi suportul sistemelor de arme: - mentenanţa produsului pe toată durata de viaţă a acestuia; -
cerinţele de personal tehnico-ingineresc pentru exploatare/mentenanţă; - instruirea personalului pentru operare şi
mentenanţă; - asigurarea unui pachet de informaţii, precum manualul produsului, manualul de reparare, nomenclatorul
pieselor de schimb, manualul operaţiunilor necesare pentru depozitarea/conservarea acestuia, datele tehnice şi
parametrii de exploatare; - asigurarea cu echipamente de testare şi diagnosticare; - aprovizionarea cu piese de schimb şi
accesorii; - elemente privind valorificarea şi casarea echipamentelor scoase din funcţiune; - alte elemente. În cadrul SLI,
după modul de executare a activităţilor, se aplică: - mentenanţa executată în sistem clasic – în cadrul
formaţiunilor/subunităţilor/unităţilor d mentenanţă ale M. Ap. N.; - mentenanţa executată în sistem externalizat – la
operatorii economici autorizaţi; - mentenanţa executată în sistem combinat. 1. 3 Clasificarea mentenanţei În funcţie de
starea echipamentelor şi de momentul efectuării lucrărilor, mentenanţa este: - preventivă; - corectivă. Mentenanţa
preventivă cuprinde un ansamblu de activităţi desfăşurate pentru menţinerea echipamentelor în condiţii normale de
funcţionare, prin executarea unor lucrări de control, diagnosticări, reglaje, întreţineri şi revizii periodice, planificate la
intervale stabilite în funcţie de durata de utilizare. Mentenanţa corectivă cuprinde un ansamblu de activităţi desfăşurate
pentru restabilirea capacităţii normale de funcţionare a echipamentelor defecte şi/sau deteriorate din cauza uzurii
normale ca urmare a exploatării sau din cauza participării la acţiunile militare şi se execută prin: reparaţii de
complexitate NECLASIFICAT 8 din 84
NECLASIFICAT
redusă, medie sau ridicată. Astfel de activităţi cuprind operaţii, precum: testarea/diagnosticarea, remedierea
defecţiunilor prin înlocuirea sau repararea elementelor defecte, verificarea şi executarea reglajelor. În funcţie de
complexitatea lucrărilor, durata de imobilizare a echipamentelor, dotarea cu utilaje, aparatură şi scule, dispozitive şi
verificatoare, denumite în continuare S.D.V. specifice, calificarea personalului şi condiţiile de lucru, mentenanţa este
structurată pe niveluri, astfel: - mentenanţa de nivel de luptă - cuprinde intervenţiile de mentenanţă preventive şi
corective, cu imobilizări ale echipamentelor de scurtă durată de timp. Mentenanţa de nivel luptă este specifică logisticii
operaţionale şi are drept scop asigurarea unei stări tehnice a echipamentelor corespunzătoare îndeplinirii misiunilor. -
mentenanţa de nivel intermediar – cuprinde intervenţiile de mentenanţă preventive şi corective, cu imobilizări ale
echipamentelor pe durată medie de timp; - mentenanţa de nivel complex – cuprinde intervenţiile preventive şi corective
cu imobilizări ale echipamentelor pe durată mare de timp. Mentenanţa de nivel intermediar şi mentenanţa de nivel
complex sunt specifice logisticii de bază şi are drept scop restabilirea caracteristicilor normale de funcţionare ale
echipamentelor. Nivelul de mentenanţă determină sarcinile specifice, volumul lucrărilor de mentenanţă, dotarea cu
utilaje şi SDV-uri, personal calificate etc. Nivelurile de mentenanţă determină sarcinile specifice, volumul lucrărilor de
mentenanţă, precum şi capacităţile necesare pentru desfăşurarea acesteia. 1.4 Activităţi asociate mentenanţei
Mentenanţa echipamentelor cuprinde următoarele activităţi asociate: - controlul tehnic; - testarea/diagnosticarea; -
întreţinerea; - revizia; - clasificarea operaţională; - recuperarea; - evacuarea; - repararea; - monitorizarea; - pregătirea
tehnică a personalului. Controlul tehnic cuprinde activităţile efectuate în scopul evaluării nevoilor imediate de lucrări de
întreţinere şi reparare pentru menţinerea echipamentelor la nivelul cerinţelor operaţionale. Controlul tehnic se execută,
de regulă, de către operatorul echipamentelor şi reprezintă sursa primară de informaţii pentru mentenanţa preventivă.
Testarea/diagnosticarea cuprinde activităţile efectuate pentru determinarea stării tehnice şi de întreţinere a
echipamentelor şi refacerea, după caz, a unor reglaje, în limitele prevăzute în norme şi instrucţiuni, precum şi pentru
stabilirea nivelului de mentenanţă care trebuie executat. Testarea/ diagnosticarea se execută periodic, de către
personalul specializat în domeniul mentenanţei, ca urmare a constatărilor rezultate în urma controlului tehnic sau la
încheierea reparaţiilor. Întreţinerea cuprinde activităţile efectuate periodic, în scopul menţinerii parametrilor funcţionali,
la valorile impuse de documentaţia tehnică, pe perioada de timp parcursă de la introducerea în înzestrare a
echipamentelor şi până la scoaterea din funcţiune. Întreţinerea se execută, de regulă, de către operatorul
echipamentelor. Revizia, denumită în continuare RV cuprinde ansamblul operaţiunilor/lucrărilor executate în scopul
eliminării uzurilor sau efectelor îmbătrânirii la ansambluri, subansambluri, mecanisme, piese sau materiale componente,
ca urmare a funcţionării sau păstrării acestora pentru o perioadă normată de timp.
NECLASIFICAT
Clasificarea operaţională cuprinde evaluarea funcţionalităţii echipamentelor, gradului de imobilizare, defecţiunilor sau
deteriorărilor survenite la acestea şi stabilirea nevoilor de mentenanţă şi a eşalonului la care echipamentele trebuie
evacuate. După evaluare, echipamentele pot fi: - echipamente operaţionale – apte pentru utilizare conform destinaţiei,
fiind suficient alimentate/dotate, având rezervă de resurse şi stare tehnică corespunzătoare îndeplinirii misiunilor
specifice; - echipamente indisponibile – inapte pentru utilizare conform destinaţiei. Clasificarea operaţională cuprinde şi
evaluarea costurilor de mentenanţă pentru refacerea stării tehnice. Nivelul stării tehnice şi de operativitate a
echipamentelor, specific diferitelor genuri de arme, se estimează, cu preponderenţă, pentru acele categorii de
echipamente - blindate, tunuri, rachete, avioane, elicoptere, nave maritime şi fluviale, mijloace antitanc, care intră în
calculul rapoartelor de forţe, folosinduse următorii coeficienţi: - coeficientul de completare; - coeficientul de stare
tehnică; - coeficientul de operativitate. Coeficientul de completare - Cc se defineşte ca fiind raportul dintre existentul - E,
în echipamente de un anumit tip aflate în evidenţă şi necesarul - N, de echipamente de acelaşi tip, conform statului de
organizare:
Cc
EN
Coeficientul de stare tehnică - Cst se defineşte ca fiind raportul dintre cantitatea de echipamente bune - B şi cea
existentă - E în evidenţă la momentul la care se efectuează calculul:
Cst
BE
Coeficientul de stare tehnică se stabileşte pe eşaloane şi pe categorii de echipamente. Coeficientul de operativitate -

Cop se defineşte ca fiind raportul dintre cantitatea de echipamente bune - B, de o anumită categorie, avute la dispoziţie
şi necesarul - N prevăzut în statele de organizare:
Cop
BN
Cop este coeficientul sintetic al mentenanţei echipamentelor, întrucât îi include pe cei de completare şi de stare
tehnică.
Cop Cc Cst
Acest coeficient defineşte capacitatea combativă a unităţii militare pentru o anumită categorie de echipamente şi oferă
comandantului date referitoare la cantitatea de echipamente de luptă operative de care dispune, la un moment dat,
pentru o nouă misiune, faţă de cea prevăzută în statele de organizare. Recuperarea şi evacuarea echipamentelor
cuprinde: - identificarea şi evaluarea cantităţilor de echipamente împotmolite, suspendate, răsturnate, incendiate,
scufundate, imobilizate ca urmare a deteriorărilor survenite în luptă sau în procesul de instruire; - măsurile şi activităţile
planificate, organizate şi desfăşurate pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei sau luptei, cu scopul de a scoate
echipamentele de sub focul inamicului sau din raioanele ameninţate şi de a le transporta în raioane sau locuri în care se
repară sau din care se predau altor structuri. Echipamentele din înzestrare pot fi imobilizate ca urmare a: - deficienţelor
ascunse de fabricaţie sau reparaţie; - întrebuinţării şi păstrării necorespunzătoare; - deteriorărilor datorate uzurii fizice şi
morale a componentelor; - utilizării carburanţilor-lubrifianţilor şi lichidelor speciale de calitate necorespunzătoare; -
utilizării intensive în condiţii extreme de temperatură, umiditate excesivă, praf, teren accidentat; - acţiunilor executate de
adversar; NECLASIFICAT 10 din 84
NECLASIFICAT
- calamităţilor naturale. Repararea echipamentelor cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate pentru restabilirea
funcţionalităţii la nivelul condiţiilor tehnice sau parametrilor nominali, prin remedierea defecţiunilor la subansamblurile,
mecanismele şi piesele acestora sau prin înlocuirea lor cu altele noi/bune. În funcţie de tipul echipamentelor, gradul de
uzură, volumul de manoperă, nivelul de complexitate al lucrărilor şi gradul de specializare al personalului, reparaţiile pot
fi: a) reparaţii curente, de complexitate redusă, denumite în continuare RC - totalitatea operaţiilor de remediere, înlocuire
sau reparare a unor subansambluri şi piese uzate şi efectuarea de reglaje pentru restabilirea parametrilor funcţionali
iniţiali; b) reparaţii de complexitate medie, denumite în continuare RM - totalitatea operaţiilor de remediere, înlocuire
sau reparare a unor ansambluri principale şi efectuarea de reglaje pentru restabilirea parametrilor funcţionali şi
verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare instalate pe echipamente, în conformitate cu condiţiile tehnice de
reparaţii; c) reparaţii de complexitate ridicată, denumite în continuare RR - totalitatea operaţiilor de înlocuire/reparare a
tuturor ansamblurilor, subansamblurilor sau pieselor de schimb defecte/uzate şi efectuarea reglajelor necesare
restabilirii parametrilor funcţionali iniţiali. Monitorizarea cuprinde totalitatea măsurilor întreprinse pentru urmărirea
funcţionării echipamentelor în exploatare la utilizator, centralizarea şi transmiterea la furnizor sau reparator a
constatărilor privind neîndeplinirea condiţiilor prevăzute în specificaţiile tehnice, gradul de fiabilitate, defecţiunile care
apar. Monitorizarea se realizează: - activ, prin utilizarea aparaturii specifice de control şi diagnosticare, existente în
dotarea unităţilor militare sau încorporate în echipamentul supus monitorizării; - pasiv, prin analizarea bazelor de date
privind exploatarea echipamentului, existente la structura de mentenanţă. Pregătirea tehnică a personalului cuprinde
ansamblul de măsuri şi activităţi care se planifică, se organizează şi se execută pentru însuşirea temeinică a
cunoştinţelor privind caracteristicile tehnico-tactice, construcţia, funcţionarea, utilizarea, evacuarea şi repararea
echipamentelor, normele de securitate şi sănătate în muncă, de protecţia mediului, precum şi pentru formarea
deprinderilor necesare de conducere şi execuţie.
CAPITOLUL 2 NECLASIFICAT 11 din 84
NECLASIFICAT
CONSTRUCŢIA ARBORELUI COTIT DIN COMPUNEREA MOTOARELOR SAVIEM 797-05 M1 CE ECHIPEAZA

TRANSPORTORUL AMFIBIU BLINDAT T.A.B.-77 2.1 Descrierea generală a aborelui cotit 0,16
- fusurile paliere au lăţimi diferite: fusurile 1, 2, 3, 5 şi 6 au aceeaşi lăţime de 40 0,00 mm , palierul central, nr. 4, are o
lăţime de 40 00,,16 00 mm , iar palierul nr. 7, de lângă roţile comenzii 0 , 16 distribuţiei are o lăţime de 35,5 0,00 mm ;
- la capătul anterior este prevăzută roata dinţată pentru antrenarea comenzii distribuţiei, pompei de ulei şi pompei de
injecţie, un deflector de ulei, dulia pentru montarea amortizorului de oscilaţii de torsiune care este de tipul cu fricţiune; -
la partea posterioară este prevăzut cu o flanşă pentru montarea volantului şi un locaş în care se montează rulmentul de
sprijin al arborelui ambreiajului care este şi arborele primar al cutiei de viteze; - pe volant se prevăd marcaje pentru
stabilirea p.m.i., avansului la injecţie şi deschiderea supapelor; - încovoierea arborelui nu trebuie să fie mai mare de 0,05
mm măsurată la mijlocul fusului palier central (nr. 4); - ovalitatea şi conicitatea fusurilor (manetoane şi paliere) nu
trebuie să fie mai mari de 0,02 mm, iar duritatea superficială trebuie să fie de minimum 52 HRC; - jocul longitudinal al
arborelui trebuie să se situeze în limitele a 0,06 – 0,26 mm şi nu trebuie să depăşească pe timpul exploatării 0,35 mm; -
etanşarea la partea din spate (dinspre ambreiaj) se face printr-o garnitură de hârtie, un capac de etanşare în al cărui
locaş intră deflectorul de ulei posterior şi simeringul de etanşare.
Fig. 2.20 1-amortizor de vibraţii; 2-piulţă de fixare a suportului amortizorului de vibraţii; 3-suportul amortizorului de
vibraţii; 4-deflector de ulei; 5-pinionul de antrenare a distribuţiei; 6-fusuri paliere; 7contragreutăţi; 8-flanşa de fixare a
volantului; 9-volant; 10-coroana volantului; 11-rulmentul arborelui NECLASIFICAT 12 din 84
NECLASIFICAT
primar al cutiei de viteze; 12-cuzinetul palier; 13-fusurile manetoane; 14-braţele maneton; 15-pene pentru fixarea
pinionului de antrenare a distribuţiei. 2.2 Rol : - realizează impreună cu biela, transformarea mișcarii de translație a bielei
intr-o mișcare de rotație; - primește, insumează si transmite la utilizare momentele motoare dezvoltate de presiunea
gazelor in diverși cilindri; - asigură efectuarea curselor rezistente.. (evacuarea, compresiunea) după care funcționarea
cilindrilor motorului pe baza energiei dezvoltate in fazele active (ardere, destindere); - antrenează organele si
mecanismele instalației auxiliare ale motorului (pompa de apă, ventilatorul, pompa de ulei, pompa de injecție,
generatorul de curent electric).
Compunere: -
fusuri paliere; fusuri manetoane;; brațe manetoane; contragreutați; flanșa de fixare a volantului.
CAPITOLUL 3
NECLASIFICAT
CURĂŢIREA, SPĂLAREA, DEGRESAREA, CONTROLUL ŞI TRIEREA ARBORELUI COTIT DIN COMPUNEREA MOTOARELOR
SAVIEM 797-05 M1 CE ECHIPEAZA TRANSPORTORUL AMFIBIU BLINDAT T.A.B.-77 3.1 Curăţirea, spălarea şi degresarea
Piesele rezultate din demontare sunt acoperite cu impurităţi provenite fie din mediul exterior, fie ca urmare a proceselor
de lucru utile care se desfăşoară în autovehicul sau a proceselor dăunătoare ce afectează autovehiculul în funcţionare şi
la staţionare. Principalele categorii de impurităţi care se găsesc pe piese la demontare sunt: - uleiuri şi unsori; - calamină
şi zgură; - oxizi; - produşi de uzare; - depuneri de carbonaţi (piatră); - vopsea veche şi chit; - urme de garnituri; - urme de
materiale tehnologice. Aceste impurităţi trebuie îndepărtate de pe piese în următoarele scopuri: - asigurarea igienei
lucrărilor de reparaţii; - asigurarea posibilităţilor de măsurare şi verificare corectă a pieselor în vederea stabilirii
defectelor; - menţinerea curăţeniei pe suprafaţa de lucru; - asigurarea unei bune calităţi a reparaţiei. Impurităţile se
îndepărtează de pe piese prin curăţire, spălare şi degresare, în cele mai multe cazuri îndepărtarea făcându–se prin toate
cele trei procedee. 3.1.1 Curăţirea pieselor Este operaţia de îndepărtare a prafului, noroiului, zgurei, calaminei, depunerilor
de carbonaţi, oxizilor şi a altor impurităţi care nu se pot îndepărta prin spălare şi degresare. Se realizează manual,
mecanizat, chimic, electrochimic sau cu ultrasunete. Curăţirea manuală se face cu scule de curăţit manual: răzuitor, perii
de sârmă, dispozitive speciale. Curăţirea mecanizată se face cu perii de sârmă disc, frontale, cu două discuri etc. (fig. 3.1).
Peria disc realizează curăţirea şi autocurăţirea datorită rotirii în sensuri contrare. Peria pentru curăţat ghidul de supapă
realizează operaţia de curăţire prin mărirea diametrului exterior în timpul mişcării de rotaţie periodică. Cu aceste
mijloace se îndepărtează noroiul, oxizii, zgura, calamina, carbonaţii de pe suprafeţele interioare şi exterioare. Curăţirea
prin sablare se face pentru îndepărtarea vopselei vechi, a chitului, a oxizilor. Pentru a evita formarea prafului, sablarea se
face cu nisip umed. Curăţirea chimică se utilizează pentru îndepărtarea zgurei, calaminei şi carbonaţilor; se realizează
prin fierberea pieselor timp de 2-3 ore, în băi cu soluţii apoase din substanţe alcaline în proporţie de 0,5…3% (funcţie de
gradul de murdărie al piesei) la temperatura de 90…95 °C. Depunerile de piatră din sistemul de răcire se curăţă prin
menţinerea pieselor în soluţie alcalină la temperaturi între 60 şi 80 °C. Pentru piese feroase se foloseşte o soluţie de
10...15 % NaOH sau 4...5 % HCl în apă. Pentru îndepărtarea pietrei din radiator se foloseşte o soluţie de 2...3 % NaOH în apă,
urmată de spălarea cu apă fierbinte sau soluţie 6% acid lactic în apă.
NECLASIFICAT
Fig. 3.1: Curăţirea mecanizată a) cu perie disc; b) perie frontală; c) dispozitiv cu perii concentrice care se rotesc în sensuri
contrare; d) perie pentru curăţirea ghidului de supapă. Curăţirea electrochimică se face prin introducerea piesei într-o
baie electrolitică ce conţine o soluţie cu 100 g NaOH la un litru de apă şi 120 g Na2CO3 la un litru de apă. Piesa se fixează
la catod, baia formând anodul. Timpul de menţinere este de 10...15 min., temperatura electrolitului fiind de 60...80 °C, cu o
densitate de curent de 3...10 A/dm2. Instalaţia se foloseşte pentru îndepărtarea impurităţilor de pe piesele cu dimensiuni
mici (piesele echipamentului de alimentare, de injecţie, rulmenţii, etc.), fiind foarte operativă. Curăţirea cu ultrasunete se
realizează într-o baie în care piesa se introduce în containere mici plasate pe un grătar (fig. 3.2). Instalaţia se compune
din: - 1- cuva băii de spălare; - 2- containere cu piese; - 3- grătar; - 4- tijă din Ni aliat cu Cr, Fe şi Co; - 5- sursă de vibraţii
ultrasonore; - 6- bobină.
Fig. 3.2 Schema instalaţiei de curăţire cu ultrasunete NECLASIFICAT 15 din 84
NECLASIFICAT
Tija 4 este magnetostrictivă. Frecvenţa vibraţiilor este între 15...60 KHz, durata spălării de 1...20 minute. Ca lichid de
spălare se foloseşte motorina sau un amestec bazic. Tija magnetostrictivă realizează şocuri hidraulice prin contracţii şi
dilataţii succesive. Instalaţia se foloseşte pentru curăţirea pieselor de precizie care nu suportă curăţirea cu alte mijloace.
3.1.2 Spălarea pieselor Spălarea se aplică la piesele simple la care stratul de impurităţi are slabă aderenţă şi se poate
îndepărta cu lichide de spălare: apă, soluţii cu detergenţi. În unităţile mici pentru spălarea pieselor se folosesc băi la care
spălarea se face normal sau mecanizat cu petrol lampant sau cu motorină. O instalaţie folosită pentru spălarea pieselor
demontate sau conservate (acoperite cu vaselină) este prezentată în figura alăturată (9-piese pentru spălat).
Fig. 3.3: Instalaţie de spălare a pieselor Instalaţia se compune din: - 1-baie de spălare; - 2-grătar; - 3-cuvă; - 4-electromotor;
- 5-duze; - 6-conductă; - 7-sorb; - 8-pompă de presiune. În figura 3.4 este prezentată instalaţia de spălare mobilă care
foloseşte ca agent de spălare apa şi aburul, realizând spălarea prin jet sub presiune. Spălarea se face pe un grătar
racordat la canalizare; piesele sunt lovite de jetul fierbinte de abur care încălzeşte, dislocă şi spală praful, noroiul şi alte
impurităţi. Instalaţia se compune din: - 1-cărucior; - 2-cazan pentru fierberea apei - şi producerea aburului; - 3-injector cu
ventilator axial; - 4-rezervor de motorină pentru injector; - 5-motor termic pentru acţionarea injectorului şi a pompei de
presiune; - 6-rezervor cu benzină pentru motorul termic; NECLASIFICAT 16 din 84
7-reductor de turaţie; 8-pompă de presiune; 9-furtun; 10-lance cu mâner izolant.
NECLASIFICAT
Fig. 3.4: Instalaţie mobilă de spălarea pieselor 3.1.3 Degresarea pieselor Degresarea pieselor este operaţia de îndepărtare
a unsorilor şi impurităţilor de pe suprafaţa pieselor prin dizolvare şi spălare. Ea se realizează cu soluţii concentrate de
NaOH încălzite la 80...95 °C în băi speciale. Degresarea se realizează prin acţiunea jeturilor, prin imersare sau prin
procedee mixte. Instalaţiile pentru degresarea pieselor pot fi: 1. după continuitatea degresării: - băi cu lucru în şarjă; - băi
cu acţiune continuă; 2. după numărul de camere de degresare: - cu o cameră; - cu două sau trei camere; - băi de tip
tunel; 3. după modul de spălare: - băi cu jeturi; - băi cu imersare şi fierbere; - băi combinate. În figura alăturată este
prezentată schema unei băi de degresare cu o cameră, cu acţiune în şarjă şi degresare prin imersare şi fierbere. Baie de
degresare se compune din: - 1-clapetă de ventilaţie; - 2-camera băii; - 3-mecanism de ridicare-coborâre a grătarului; - 4-
uşile băii; - 5-containere cu piese; NECLASIFICAT 17 din 84
NECLASIFICAT
6-platformă grătar pentru aşezarea pieselor; 7-izolaţia băii; 8-soluţie degresare; 9-radiator pentru încălzirea soluţiei
(serpentină cu abur supraîncălzit).
Fig. 3.5: Baie de degresare cu o cameră, cu acţiune în şarjă şi cu degresare prin imersare şi fierbere Baia se foloseşte în
unităţile de reparaţie mici şi mijlocii, asigurând o spălare bună datorită imersării şi fierberii în soluţia de degresare.
Dezavantajele sunt legate de productivitatea redusă şi consumul energetic ridicat. Instalaţia nu se poate folosi pentru
producţia în flux. Instalaţia de degresare cu trei camere cu acţiune discontinuă (în şarjă) cu degresare cu jeturi este
prezentată mai jos.
Fig. 3.6: Instalaţie de degresare cu trei camere, cu acţiune în şarjă şi degresare cu jeturi Instalaţia se compune din:
NECLASIFICAT
- 1-baie pentru prespălare; - 2-baie pentru degresare; - 3-baie pentru limpezire; - 4-cazan pentru lichidul de înmuiere
(petrol, motorină); - 5-cazan pentru soluţia de degresare (soluţie de sodă caustică); - 6-cazan pentru lichidul de limpezire
(apă); - 7-reţeaua de abur pentru încălzirea cazanelor; - 8.-pompe de presiune pentru recircularea lichidelor de
degresare; - 9-grătare; - 10-calea cu role comună pentru cele trei camere ale băii; - 11-rame cu ţevi cu duze; - 12-uşile
camerelor de spălare; - 13-coşuri pentru piese; - 14-clapete de ventilaţie. Instalaţia prezentată mai sus funcţionează după
următorul principiu: - în prima cameră – se realizează înmuierea impurităţilor de pe piese folosind petrol sau motorină la
70…80 °C; - în a doua cameră – se realizează degresarea propriu–zisă cu soluţie de 8…10 % NaOH; - în a treia cameră – se
realizează limpezirea pieselor cu apă simplă la 80…90 °C, operaţie care îndepărtează de pe piese urmele de sodă
caustică ce ar produce oxidarea pieselor şi ar pune în pericol mâinile operatorului. Prespălarea, degresarea şi limpezirea
se produc datorită acţiunii mecanice şi chimice a jeturilor. Degresarea nu este completă pe suprafeţele neatacate de
jeturi, rămânând impurităţi. Degresarea este mai bună decât la baia cu o cameră, datorită efectului prespălării şi
limpezirii. În scopul măririi eficienţei degresării, este recomandat ca poziţia pieselor la trecerea dintr–o cameră în alta să
fie modificată. Baia de degresare tip tunel cu acţiune continuă şi degresare prin jeturi este ilustrată schematic în figura
3.7. Instalaţia este caracteristică unităţilor cu producţie în flux, având o productivitate mare şi fiind uşor de exploatat.
Dezavantajul principal este acela că nu asigură o degresare completă şi este energointensivă. Este cel mai răspândit tip
de instalaţie.
Fig. 3.7: Instalaţie de degresare tip tunel, cu acţiune continuă şi degresare prin jeturi Instalaţia se compune din: - 1-
camera tip tunel; NECLASIFICAT 19 din 84
NECLASIFICAT
2-ramă cu duze; 3-uşile camerei tip tunel (obloane flexibile din cauciuc); 4-coşuri cu piese; 5-bandă transportoare; 6-
cazan pentru încălzirea soluţiei de NaOH 10%; 7-pompă de presiune; 8-serpentină cu abur pentru încălzirea soluţiei de
degresare; 9-grătar pentru filtrarea scurgerilor; 10-clapetă de ventilaţie.
Baia de degresare cu transportor vertical închis cu degresare prin imersare şi prin jeturi (figura 3.8) este o baie
combinată ce asigură degresarea prin imersare şi prin fierbere şi apoi limpezirea cu apă.
Fig. 3.8: Baie de degresare cu transportor vertical închis cu degresare prin imersare şi prin jeturi Instalaţia se compune
din: - 1-clapeta de ventilaţie; - 2-camera băii; - 3-transportor vertical închis; - 4-coşuri suspendate pentru piese; - 5-
rezervor cu soluţie pentru degresare; - 6-serpentină pentru încălzirea - şi fierberea soluţiilor - de degresare şi de
limpezire; - 7-rezervor cu apă pentru limpezire; - 8-pompă de presiune; - 9-grătar pentru filtrarea scurgerilor; - 10-ramă
cu duze. Baia are o acţiune continuă, realizând o degresare mai bună decât baia tunel datorită imersării şi fierberii. Are o
productivitate mare şi asigură o calitate bună a degresării cu consum energetic redus. 3.2 Controlul şi trierea
NECLASIFICAT
În vederea stabilirii gradului de uzură pe baza căruia să se precizeze care piese se recondiţionează, piesele sunt supuse
operaţiei de control şi sortare. În tehnologia de reparaţie, sub formă de fişă tehnologică sau plan de operaţii, sunt
indicate condiţiile tehnice pe care să le îndeplinească piesa recondiţionată. De asemenea, sunt precizate, pe bază de
date statistice, suprafeţele de uzură şi metodele de determinare a uzurilor. Uzurile limită ale pieselor şi corespunzător
diametrele maxime admise fără recondiţionare, se stabilesc fie prin calcule, fie pe baza datelor experimentale,
ridicându-se pentru fiecare ajustaj curba uzurii. După degresare toate piesele sunt supuse controlului şi trierii. Controlul
este total şi are ca scop stabilirea defectelor şi mărimii uzurilor în vederea fixării tehnologiei de recondiţionare şi în
vederea trierii. Pe baza indicaţiilor din tehnologia de recondiţionare, se procedează la controlul tuturor pieselor utilajului
introdus în reparaţie. Controlul se poate efectua fie centralizat, fie la posturile de lucru specializate repararea anumitor
subansambluri sau ansambluri. Indiferent de forma de organizare a controlului, personalul de control trebuie să fie
calificat pentru a putea stabili cu precizie piesele bune, recondiţionabile şi rebut. În procesul de control a uzurii şi
defectelor a pieselor se folosesc următoarele metode: - control vizual pentru constatarea crăpăturilor, rupturilor şi alte
defecte care pot fi depistate în acest mod; - controlul dimensional în vederea stabilirii uzurilor, folosind instrumente de
măsură şi verificare specifice determinării defectelor, a mărimii uzurilor şi defectelor de etanşare; - control defectoscopic
pentru detectarea defectelor ascunse (control cu aparate sau metode speciale pentru determinarea fisurilor). Metodele
enumerate mai sus reprezintă fie parţial, fie în totalitate, etape în controlul fiecărei piese, în vederea precizării gradului
de concordanţă între valorile măsurătorilor efectuate cu condiţiile tehnice. În funcţie de specialităţile din tehnologia de
recondiţionare, pentru anumite organe asemenea defecţiuni se pot recondiţiona printr-o metodă de la caz la caz,
pentru alte organe prezenţa unui asemenea defect conduce la rebutarea lor, aşa încât personalul de control trebuie să
cunoască precizia, pentru fiecare piesă, a acestei posibilităţi. Trierea pieselor se face pe baza rezultatelor controlului şi
constă în împărţirea pieselor în trei categorii, şi anume: - piese refolosibile - ajung la faza de asamblare fără prelucrări
suplimentare, deoarece uzura lor nu a atins limita maximă admisibilă; - piese recondiţionabile - sunt aproape sau au
atins limita uzării, dar nu au atins limita recondiţionabilităţii; ele se trimit la secţiile de recondiţionare, unde se aduc la
starea normală de funcţionare prin metode şi procedee de recondiţionare; - piese deteriorate iremediabil - sunt rebutate
şi trimise la depozitare pentru deşeuri. Fiecare categorie de piese se marchează cu o culoare: - pentru prima categorie
se foloseşte culoarea verde; - pentru a doua categorie se foloseşte culoarea galben; - pentru a treia categorie se foloseşte
culoarea roşu. Pentru piesele rebutate se scot din magazie piese de schimb noi sau recondiţionate care se adaugă la
piesele recondiţionabile şi refolosibile şi se trimit la asamblare. Această acţiune se numeşte completare. Acţiunea de
control, triere, completare este organizată sub forma unei secţii dotată cu mese de lucru, aparate de măsură şi control şi
instalaţii defectoscopice (magnetice, cu raze X, cu raze gamma, cu ultrasunete). Odată cu controlul şi trierea se
întocmesc fişe de constatare detaliate, pe baza cărora se întocmesc devize de reparaţie.
Kr
Pe baza studierii unui număr mare de astfel de devize se determină coeficientul de refolosire de recondiţionare K rec
şi de înlocuire K] folosind următoarele relaţii: NECLASIFICAT 21 din 84
NECLASIFICAT
Nr 100 [%] Nt
Coeficientul de refolosire:
Kr
Coeficientul de recondiţionare:
K rec
Coeficientul de înlocuire:
Kî
N rec 100 [%] Nt
Nî 100 [%] Nt
unde: - N r - numărul de piese dintr–un reper care se refolosesc fără prelucrare; - N rec - numărul de piese care se pot
recondiţiona; - N î - numărul de piese care se înlocuiesc; - N t - numărul total de piese pentru reperul considerat din
agregatul care se repară. Coeficienţii descrişi mai sus indică gradul de preocupare al unităţii pentru reducerea
cheltuielilor de reparaţie. Suma celor trei coeficienţi trebuie să fie egală cu unitatea.
3.3 Fişa de măsurări a arborelui cotit din compunerea motoarelor SAVIEM 797-05 M1 ce echipeaza transportoarele
amfibii blindate T.A.B.-77
MANET OANE
PALIER E
FUS MED
MED
3 MED
4 MED
5 MED
6 MED
7 MED
0.03
0.03 0.02
0.03
0.05
0.02 0.03
0.05
0.01 0.03 0.03 0.04
0.07 0.05 0.03 0.04
RI
RI
RI
TR.REP.
dmin
0.03
0.03
0.03 0.07
0.05
0.02
0.04 0.03
0.03
0.06 0.05 0.04 0.06
0.05
RI
RI
RI
RI
RI
RI
64.85 64.80 64.82 64.77 64.79 64.78 64.85 64.76 64.80 64.83 64.83 64.83 64.83 4.78 64.80 64.83 64.79 64.81
OVALITATE 70± 0.02 0.03 0.05 0.04 0.04
64.85 64.80 64.82 64.77 64.79 64.78 64.85 64.76 64.80 64.83 64.83 64.83 64.83 64.78 64.80 64.83 64.79 64.81
RI
RI
64.88 64.85 64.86 64.81 64.82 64.81 64.88 64.83 64.85 64.85 64.87 64.86 64.86 64.84 64.85 64.87 64.85 64.86
RI
RI
RI
69.85 69.86 69.85 69.85 69.82 69.83 69.82 6981 69.81 69.80 69.78 69.79 69.83 6984 69.83 61.80 69.77 69.75 69.77 69.78 69.77
0.04
TR. REP.
dmin
OVALITATE 70± 0.02 0.04 0.02 0.03 0.02
69.85 69.86 69.85 69.85 69.82 69.83 69.82 69.81 69.81 69.80 69.78 69.79 69.83 69.84 69.83 69.80 69.77 69.75 69.77 69.78
69.77
68.89 69.88 69.88 69.87 69.86 68.86 69.85 69.83 69.84 69.85 69.80 69.82 69.88 69.85 69.86 69.83 69.81 69.82 69.82 69.81
69.81
COTA N
NR. FUS CITIRE DIRECȚII
NECLASIFICAT
Joc admis cu piesa conju-gata
de rebutare (sortare)
Cotele (mm)
Verificat:
CALIT: CIF41 Mo Cr 11x, STAS 79 – 80
Reperul piesei conjugată
Se rebutează
Bucați pentru o mașină
In cazul existenței unei fsuri pe suprafețele neprelucrate, arborele se rebutează. Arborele care prezintă fsuri pe suprafața
fsurilor se recondiționeaza prin rectfcare la una din treptele de reparate men-tonate la defectele urmatoare. In cazul in
care acestea nu dispar se rebuteaza .arborele.
HRC > 52
Duritate
9.02101.0004
ARBORE COTIT Material
ansambluNr. reper piesă sau
Denumirea piesei sau ansamblului
Autovehicul: TAB 77
Cota de repa-rație (mm)
Pagina
PIESELORFIȘA CONDIȚIILOR TEHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA
NECLASIFICAT
3.4 Fişa condiţiilor tehnice pentru trierea şi recondiţionarea arborelui cotit
R IV
R III
R II
R II R I
Examinare vizuală. Verifcare cu ferofux Fisuri sau crăpături 2.
1.
2 Examinare vizuala
1 Rupturi ale arborilor
Procedeul stabilirii defectului si admisă fară instrumente de nominala reparație control
Intocmit:
0.
Poziția de pe Defectul posibil schița
Data:
89.02101.0004Nr reperPagina piesă sau ansamblu:
NECLASIFICAT
Se recondiționează prin :
Se reconditonează prin indreptare la rece așezând arborele cu sîgeata in sus pe prisme
NECLASIFICAT
3
5
64.960
Sageata maximaă admisă cu palierul central 0.005 mm
Joc mm diametral maxim admis 0.14
ARBORE COTIT
2. Metalizare cu sârmă. Se rectfcă 1. Rectfcarea fusurile celor pentru 6 fusuri de biela la una din Semicu- zinet bielă
indepărtarea uzurii și uniformizarea treptele sede metalizează reparație R I, R II, R III, R IV. După 81.02410.0001 grosime la
Ø66 mm si se recifcă la rectfcare, cota nominal fusurile sau lase una vor lustrui prin lucire cu piele din treptele de
reparațieimpregnate R I, R II, R III, cuRulei. IV. Se La montaj se vor folosi cuzineți lustruiesc fusurile prin lăcuire decubiela
pielelaimpregnare treapta de reparație in corespunzătoare. ulei. La montaj se vor utliza cuzineți la trepte de reparație
corespunzătoare. Se va executa raza de racordare R 3+0.5 mm. Abaterea de la paralelism în raport cu palierele maxim
0.01 mm pe lungimea fecarui fus. Ovalitatea pentru fecare fus maxim 0.01 mm.
Denumirea piesei sau ansamblului:
NECLASIFICAT
R IV
R III
R II
RI
4.
3.
Uzura (ovalitatea, conicitatea) fusurilor pentru biela.
Incovierea arborelui
Măsurare cu micrometrul pentru exterior 5075 mm. Calibru potcoavaț pentru cota 64.960 mm
Dispozitv pentru verifcarea batăii arborelui. Com- parator 1\100 mm
Nr. reper piesă sau ansamblu: PIESELORFISA CONDITIILOR EHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA Pagina
89.02101.0004
NECLASIFICAT
Se recondiționează prin:
OBS:
NECLASIFICAT
ARBORE COTIT
1. Rectfcarea tuturor fusurilor paliere la una din treptele de reparație R I, R II, R III, R IV. După rectdicare fusurile se
lustruiesc prin lacuire cu piele impregnate cu uei.
ondiționare al alezajului bielei pentru semicuzineți, se vor folosi si semicuzineți bielă “pentru reparații”, reper
89.02410.0018 pentru treapta de reparatve corespunzatoare.
NECLASIFICAT
Uzura (ovalitatea, Masurar conicitatea) fusurilor paliere e cu micrometrul pentru exterior, 50-75 mm. Calibru potcoavă 5.
pentru cota 69,980 mm
1.001
FIȘA CONDIȚIILOR TEHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA PIESELOR
69.980
4
5
Joc Semicu- zinet diame- 88.01110.6000 tral (grosime maxim 1.940 mm) admis 0.18
NECLASIFICAT
Se reconditoneaza R II = 1.001 prin:
R I bielă = 1.002
Nr reper piesă sau ansamblu: 89.02101.0004
R I = 1.001
Pagina
NECLASIFICAT
ARBORE COTIT
rt cu palierele extreme maxim 0.01 mm pe lungimea fecarui fus . Ovalitatea admisa pe lungimea fecarui fus maxim de
0.01 mm. Se va executa raza de racordare R3+0.5 mm.
1. Rectfcare la cota de reparatve R I. Se lustruiesc suprafetele cu piele impregnate cu ulei. Se utlizeaza la montaj o biela
majorata (prin cormare) corespunzator.
NECLASIFICAT
Se recondiționeaza cănd diametrul este sub valoarea indicata in coloana 5.
R I semiinel axial grosime
Nr reper piesă sau ansamblu: 89.02101.0004
RI
Pagina
6.
Uzura in lungime a fusurilor pentru biela. Examinare vizuală. Calibru pentru cota 36.700 mm.
38.120
Joc Biela longi- 89.0241.0005 tudinal maxim admis 0.250 mm.
NECLASIFICAT
ARBORE COTIT
Pinion arbore cott 89.02115.0001
Joc longi- 89.01111.0001 Semii- nea axial 89.01111.0000 Cuzinet palier 88.0.1110.6000 SeSe varecondiționează executa raza
de prin racordare rectfcare R3+0.5 la mm. cota de reparație R I. Se lustruiesc suprafețele cu tudinal piele impregnate cu
ulei. Se montează semiinele axiale la cota de reparatțe R I pentru maxim asigurarea jocului longitudinal nominal admis
0.350 mm.
NECLASIFICAT
Se recondiționează M16*1.5*28 prin:
Se recondiționează pin:
Nr reper piesă sau ansamblu: 89.02101.0004 9
R I Surub
Pagina
Uzura in lungime a fusului palier central.
7.
8.
Examinare vizulă. Masurare cu micrometrul pentru exterior 25-50 mm
2 36.700
Diame- trul Diame mare - trul mare 44.250
Dia- metrul mare 44.250
NECLASIFICAT
110.500 mm și se rectfcă la cota nominală.
ARBORE COTIT
5 mm și se fletează M 16*1.5. 2. Majorare la cota de reparație R I, utlizând la montaj șuruburi corespunzătoare. 1.

Corectarea fletului când sunt deteriorate maxim 2 spire.
2. Incarcare cu sudură, strunjire la cota Ø 30 mm si fletare la cota nominală. 1. Corectarea fletului când sunt deteriorate
maxim 2 spire.
rin metalizare cu sarmă. Se rectfcă fusul pentru îndepartarea uzurii si uniformizare la Ø min 108.500 mm. Se metalizeaza
la

NECLASIFICAT
109.9 50
+0.120
Surub M14*1.5*28; 89.90001.0001
Piulita M 30*1.50 89.90685.0004
Volant 89.02301.6000
NECLASIFICAT
11.
10.
9.
0 Examinare vizuală. Măsurare cu micrometrul pentru exterior 100-200 mm.
89.02110.0000 se va echilibra statc si dinamic.
1.0001
M30*1.50
3
Deteriorarea Examinare M 14*1.5 găurilor fletate vizuală. Calibru pentru fxarea M14*1.5 STAS volantului 4136/1 - 80
Dezechilibrul maxim admis 50 gr. cm. in planul OBS: Dupăcontragreutăților recondiționarea extreme. și montarea celor
4 contragreutați, reper
Uzura fusului Examinare fletat vizuală. Calibru fletat M30*1.50 STAS 4136/1 -80
Uzura fusului pentru volant
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 4 RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT DIN COMPUNEREA MOTOARELOR SAVIEM 797-05 M1 CE

ECHIPEAZĂ TRANSPORTORUL AMFIBIU BLINDAT T.A.B.-77 4.1 Alegerea metodelor şi a procedeelor de recondiţionare
4.1.1 Cerinţe şi clasificare La recondiţionarea pieselor trebuie să se ţină seama de următoarele cerinţe: - costul piesei
recondiţionate să fie mai mic decât al celei fabricate; - piesa recondiţionată să aibă forma geometrică corespunzătoare; -
calitatea materialului folosit pentru recondiţionare să fie cel puţin egală cu a aceluia din care a fost fabricată piesa; -
tehnologia de recondiţionare să fie simplă şi să se poată aplica uşor în unităţile de reparaţie. În unităţile de reparaţie se
aplică două metode principale de recondiţionare a pieselor: - recondiţionarea prin restabilirea dimensiunilor iniţiale; -
recondiţionarea prin prelucrarea la trepte de reparaţie. 4.1.2 Recondiţionarea prin restabilirea dimensiunilor iniţiale
Această metodă are scopul de a readuce piesele la dimensiunile iniţiale. Scopul recondiţionării pieselor prin metoda
dată este să reducă ansamblul la ajustajul iniţial adică la jocul sau strângerea stabilite prin condiţii tehnice în funcţie de
felul asamblării. Prin această metodă suprafaţa uzată a piesei este adusă la dimensiunea şi forma ei geometrică iniţială,
adică cea nominală. În cazul dat suprafaţa uzată a piesei se completează prin procedeele de încărcare cu sudură, prin
depunere cu straturi pe cale electrolitică sau prin metalizare, sau se recondiţionează prin presarea unei piese
suplimentare, sau prin înlocuirea părţii uzate din piesă cu piesa suplimentară (exemple de astfel de recondiţionări sunt:
recondiţionarea fusurilor arborilor (axelor) canelelor uzate prin încărcare cu sudură; recondiţionarea fusurilor, bielelor,
bolţurilor, cilindrilor altor piese prin depuneri de straturi pe cale electrolitică). În practica reparaţiilor, această metodă se
realizează prin următoarele procedee tehnologice: - încărcare; - compensare; - deformare plastică; - schimbare a poziţiei;
- lipire. Cea mai răspândită este recondiţionarea prin încărcare sau depuneri de metale şi apoi prelucrarea la
dimensiunile iniţiale. Recondiţionarea prin încărcare se realizează prin sudare, metalizare şi galvanizare. În funcţie de
piesa care trebuie recondiţionată, de grosimea stratului ce trebuie depus, de caracteristicile mecanice şi de materialul
de adaos se aplică sudarea cu gaze, cu arc electric continuu sau vibrator şi cu plasmă. Metalizarea constă în pregătirea
corespunzătoare a suprafeţelor şi pulverizarea unui metal topit. Aceasta se realizează cu pulberi metalice sau cu sârmă.
Recondiţionarea prin galvanizare (cromare, cuprare, nichelare, fierare-oţelire) presupune depunerea pe cale
electrochimică a unui strat de metal pe suprafeţele uzate ale pieselor, în vederea readucerii lor la dimensiunile nominale.
Recondiţionarea pieselor prin folosirea compensatoarelor constă în introducerea unei piese noi, care are rolul de a
compensa atât uzura produsă în funcţionare, cât şi materialul NECLASIFICAT 41 din 84
NECLASIFICAT
înlăturat în vederea restabilirii formei geometrice. Ea se realizează prin bucşare, înlocuirea unei părţi din piesă, montarea
unor garnituri suplimentare, folosirea peticelor şi a ecliselor. Procedeul de recondiţionare prin deformare plastică se
bazează pe proprietăţile plastice ale metalelor. Se folosesc următoarele procedee tehnologice: refulare, mandrinarea,
îndreptarea şi moletarea. Recondiţionarea pieselor prin schimbarea poziţiei constă în folosirea în continuare a părţilor
neuzate dintr-o piesă prin întoarcerea acestora. De regulă, metoda este proprie pieselor simetrice prin întoarcerea cărora
parametri funcţionali nu sunt influenţaţi negativ (roţi dinţate simple, capace de galeţi şi roţi motrice, coroane dinţate de
roţi motrice etc.). Lipirea este unul din procedeele tehnologice de recondiţionare care dă posibilitatea astupării fisurilor,
lipirii pieselor metalice şi din materiale plastice şi chiar lipirea metalelor cu mase plastice. Folosind acest procedeu
pentru recondiţionarea pieselor, volumul lucrărilor de prelucrări mecanice şi cantitatea de metal folosit se reduc. Pentru
restabilirea continuităţii pieselor se utilizează aliaje şi compoziţii plastice. 4.1.3 Recondiţionarea prin prelucrarea la trepte
de reparaţii Metoda de recondiţionare a pieselor prin prelucrarea la trepte de reparaţii constă în aducerea acestora la o
anumită dimensiune, păstrându-se însă toleranţele de fabricaţie. Ea dă posibilitatea asigurării interschimbabilităţii
pieselor, reducându-se astfel cheltuielile de reparaţii. Metoda urmăreşte înlăturarea defectelor de uzură prin refacerea
formei geometrice, precum şi a calităţii suprafeţelor. Pentru aceasta, prin diferite operaţii de prelucrare mecanică, se
îndepărtează un strat de metal, obţinându-se o nouă dimensiune, numită „dimensiune de reparaţie” (diferită de cea de
fabricaţie) sau „treaptă de reparaţie”. Când piesa se recondiţionează de mai multe ori, atunci ea s prelucrează de fiecare
dată la altă treaptă de reparaţie. Există două tipuri de trepte de reparaţie: - de reparaţie standardizate; - de reparaţie
libere (nestandardizate). Treptele de reparaţie standardizate sunt stabilite pe baza experimentărilor efectuate de
constructor sau unităţile reparatoare. Introducerea normelor de funcţionare a produselor între reparaţii în funcţie de
uzura pieselor a permis standardizarea ştiinţifică a dimensiunilor acestora. Uzura maximă a fiecărei piese între două
reparaţii se determină statistic. Pe această bază s-a stabilit grosimea necesară a adaosului de prelucrare, având în vedere
modul de prelucrare mecanică pentru recondiţionare. Ţinând seama de elementele de mai sus, s-au determinat
dimensiunile pieselor pentru fiecare treaptă de reparaţie. La corectarea formei geometrice a piesei care se
recondiţionează se aleg sculele aşchietoare şi regimurile de prelucrare mecanică după criterii de care s-a ţinut seama la
fabricarea pieselor. Deoarece pe timpul recondiţionării se îndepărtează, de regulă, adaosuri mici de prelucrare, operaţiile
de prelucrare mecanică la dimensiuni de reparaţie sunt de fapt operaţii de finisare. Modul de prelucrare mecanică se
alege în funcţie de gradul de uzură al piesei, materialul din care este confecţionată piesa, tratamentul termic la care a
fost supusă şi maşinile unelte avute la dispoziţie. Factorii care determină dimensiunile-limită ale treptelor de reparaţii
sunt: rezistenţa mecanică a pieselor, grosimea stratului tratat termic şi dimensiunea-limită a piesei conjugate. In cazul
prelucrării pieselor la dimensiunile standardizate de reparaţie, trebuie să se îndepărteze nu numai stratul superficial de
metal defect, rezultat în urma uzurii, şi să se restabilească forma geometrică a piesei, ci să se continue prelucrarea
mecanică până ce piesa ajunge la dimensiunea necesară de reparaţie. NECLASIFICAT 42 din 84
NECLASIFICAT
Pentru piesele care se recondiţionează la dimensiuni de reparaţii standardizate, piesele conjugate sunt livrate de firmele
constructoare pe trepte de reparaţii. Avantaje: - se micşorează volumul lucrărilor de control şi triere; - nu sunt necesari
controlori tehnici de înaltă calificare; - nu se mai prelucrează piesa conjugată, ceea ce conduce la reducerea timpului de
executare a lucrărilor şi a preţului de cost al reparaţiei; - asigură interschimbabilitatea pieselor; - semăreşte durata de
amortizare în serviciu a pieselor complicate şi scumpe; - folosirea acestui procedeu este foarte simplă şi costul
recondiţionării pieselor complicate şi scumpe este mai redus decât pieselor noi; - piesele reparate după această metodă
sunt de calitate superioară; - prin recondiţionarea pieselor la dimensiuni de reparaţie se face o economie importantă de
materiale deficitare (oţeluri aliate, bronzuri etc.). Dezavantaje: - adoptarea unor intervale de reparaţie mari (micşorarea
numărului treptelor de reparaţii şi a timpului de folosire); - tendinţa de a spori stocul de piese conjugate în depozite; -
necesită înlocuirea sau repararea piesei cu care prima piesă este asamblată; - prezintă complicaţii la
interschimbabilitatea pieselor (deoarece cealaltă piesă trebuie să aibă mai multe dimensiuni de reparaţie). În timpul
funcţionării, piesele conjugate, fusurile arborilor şi găurilor pieselor se uzează neuniform devenind în acelaşi timp ovale
şi conice, aşa cum de pildă se uzează suprafaţa interioară a cilindrilor blocului motor. Pentru a recondiţiona un fus uzat
se foloseşte adeseori metoda dimensiunilor sau treptelor de reparaţie, adică se prelucrează fusul la un diametru mai mic
decât cel iniţial, eliminându-se în felul acesta ovalitatea sau conicitatea. Prelucrarea se face până la treapta inferioară cea
mai apropiată de dimensiunea cea mai mică pentru arbori şi cea mai mare pentru alezaje, obţinute prin măsurare
înainte de prelucrare. Metoda dimensiunilor de reparaţie standardizate se foloseşte pe scară din ce în ce mai largă la
repararea pieselor complicate şi scumpe. Din această categorie de piese fac parte în special arborii cotiţi, blocurile de
cilindri, pistoanele, segmenţii de piston, bolţurile de piston arborii cu came, cuzineţii cu pereţi subţiri, bielele, tacheţi etc.
Din cele arătate mai sus este clar că metoda dimensiunilor de reparaţie standardizate trebuie să fie folosită pe scară
largă la recondiţionarea pieselor de automobil complicate şi scumpe. Această metodă are o influenţă foarte mare asupra
reducerii timpului de imobilizare a automobilului în reparaţie, deoarece anumite piese cu un volum mare de lucru pot fi
executate mai înainte la dimensiuni de reparaţii prestabilite şi introduse în magazia întreprinderii de reparaţii de unde
se scot în cursul procesului de reparaţie. Treptele de reparaţie nestandardizate (libere) elimină aceste dezavantaje,
deoarece ele sunt stabilite pe baza uzurii reale a fiecărei piese, cu adaos minim de prelucrare. Piesele recondiţionate,
având dimensiuni diferite, este însă necesară şi prelucrarea pieselor conjugate în aceeaşi unitate de reparaţii, astfel încât
cele două piese să se asambleze la ajustajul corect. Prin folosirea dimensiunilor libere de reparaţii, numărul treptelor de
reparaţii creşte şi, ca urmare, durata de utilizare a piesei sporeşte, ceea ce degrevează aprovizionarea şi elimină stocurile
de piese conjugate. Dezavantaje: - se măreşte volumul lucrărilor de control şi triere; - sunt necesari controlori tehnici de
înaltă calificare; - impune prelucrarea piesei conjugate; NECLASIFICAT 43 din 84
NECLASIFICAT
- nu permite interschimbabilitatea pieselor. Toate acestea determină ca recondiţionarea pieselor la dimensiuni de

reparaţii nestandardizate să fie mai puţin utilizată. In cazul unor dimensiuni de reparaţie nestandardizate, prelucrarea se
face până se obţine forma geometrică corectă şi calitatea necesară a suprafeţei de lucru a piesei; piesele pot căpăta
diferite dimensiuni, în funcţie de natura şi de mărimea uzurii lor. Piesa cu care se asamblează se ajustează după cea
recondiţionată până la dimensiunea liberă a acesteia. Aşadar, montarea ansamblurilor cu dimensiuni libere de reparaţie
este legată de metoda de ajustare şi se utilizează în reparaţiile de serie mică sau individuale. In cazul dimensiunilor
libere de reparaţie nu se pot executa în prealabil piese cu dimensiuni definitive. Ele pot fi executate sub formă
semiprelucrată, ca semifabricat, lăsându-se un adaos pentru ajustarea finală pe loc. Mărimea noii dimensiuni de
reparaţie dată piesei cu ocazia reparării depinde de uzura sa şi de adaosul de prelucrare. Mărimea uzurii se stabileşte
prin măsurarea piesei cu instrumente corespunzătoare. Adaosurile de prelucrare se stabilesc ţinându-se seamă de felul
prelucrării, de tipul utilajului şi de dimensiunile şi materialul piesei. Când se stabilesc adaosurile de prelucrare, trebuie să
se aibă în vedere mărimea deformării formei geometrice a piesei, de ovalitatea şi de conicitatea acesteia. Adaosul
trebuie să contribuie la obţinerea unei forme geometrice corecte a piesei uzate după prelucrarea mecanică, fără să mai
existe urme de uzură pe suprafaţa de lucru a acesteia. Rizurile, zgârieturile si fisurile microscopice neîndepărtate de pe
suprafaţa piesei pot să devină focare de distrugere a piesei prin oboseală. Mărimea şi numărul cotelor de reparaţie a
piesei depinde de uzura ei în termenul de funcţionare între două reparaţii convenţionale, de adaosul pentru prelucrare şi
de rezerva de putere a piesei. 4.1.4 Alegerea metodelor şi a procedeelor de recondiţionare Ţinând cont de analiza
precedentă şi datelor din fişa condiţiilor tehnice pentru trierea şi recondiţionarea cilindrului aleg ca metodă de
recondiţionare prelucrarea la trepta I de reparaţii prin prelucrarea prin aşchiere a suprafeţei de lucru a cilindrului
executând următoarele operaţii: alezare, şanfrenare interioară şi honuire. 4.2 Organizarea locului de muncă Din punct de
vedere al conţinutului lor, se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii în secţiile/centrele de mentenanţă: - grupa I
cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii, remedierea defecţiunilor medii; - grupa II cuprinde
lucrările mai mari, dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare, pentru executarea lor nefiind necesare
utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ; - grupa III cuprinde lucrări de complexitate
tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate. Având în vederea această grupare, în cadrul secţiilor/centrelor
de mentenanţă se vor executa tipurile de lucrări din tabelul de mai jos, cu menţiunea că lucrările din grupa II cuprinde
în afara celor din tabel şi lucrările din grupa I; la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II, la care se adaugă cele din
tabel.
NECLASIFICAT
Grupa
Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.
Lucrări de forjarepresare. Lucrări electrotehnice. Lucrări de sudură.
Grupa
Exemple de lucrări - revizia pieselor şi subansamblurilor; - ajustarea lagărelor; - confecţionarea cuzineţilor, a pieselor mici
şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice; - curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici. - repararea utilajelor de
transport şi încărcare; - confecţionarea bolţurilor şi a brăţărilor din oţel rotund şi profilat; - sudarea lanţurilor. - înlocuirea
şi ajustarea pieselor aparatajului electric; - uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor; - remontarea motoarelor
electrice. - sudarea pieselor avariate mai puţin importante, încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de
prindere.
Tipul de lucrări
Exemple de lucrări
Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.
- prelucrarea la strung a pieselor turnate din fontă, din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre, roţi de
antrenare, etc.).
II
Lucrări de forjarepresare. Lucrări electrotehnice. Lucrări de sudură.
Dotarea atelierului de reparaţii - strunguri paralele Ø 150 200 mm, L 700 - 1500 mm. - maşini de rabotat; - maşini de
găurit; - pese manuale sau mecanice. - ciocan de forjat; - prese. - polizoare; - menghine; - cuptoare de uscare; - maşini de
bobinat. - agregate de sudură; - agregate de metalizare; - polizoare. Dotarea atelierului de reparaţii - strunguri revolver; -
strunguri Carusel mici; - maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. - maşini de găurit; - maşini de rectificat.
- tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie; - ciocane pneumatice; - forjarea arborilor din blocuri până
la - cuptoare de încălzire pentru 150x150 mm; semifabricate. - călirea sculelor şi pieselor mici. - rebobinarea parţială sau
totală a - maşini de bobinat; motoarelor electrice şi a transfor- - cuptoare de uscare; matoarelor; - tablou de forţă; -
confecţionarea aparaturii electrotehnice de - maşini de alezat; complexitate mică. - banc de probă. - confecţionarea
construcţiilor metalice mai - foarfece mecanice; uşoare; - valţuri de îndreptat tablă; - repararea unor asamblări sau
construcţii - prese de îndreptat; metalice; - agregate de sudură. - îndreptarea elementelor de construcţii metalice
mijlocii.
NECLASIFICAT
Grupa
Tipul de lucrări Lucrări de turnătorie
Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.
III
Lucrări de forjarepresare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice
Exemple de lucrări - turnarea roţilor dinţate din fontă, a lagărelor, a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte, cupelor
de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, roţi de curea, saboţilor de frână etc. - prelucrarea pieselor turnate de
dimensiuni mari pentru roţi dinţate, roţi de fricţiune şi tobe mari; - confecţionarea arborilor de dimensiuni mari; - lucrări
de alezaj complicate; - confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. - forjarea arborilor
mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare
precizie; - confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare; - călirea de piese mijlocii. - confecţionarea de piese
turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte, a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucrărilor de reparaţii şi de
recondiţionare a batiurilor de maşini.
Dotarea atelierului de reparaţii - cuptoare normale de topire. - cubilou pentru topirea fontei. - maşini de frezat roţi
dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari; - maşini mari orizontale de frezat şi alezat; - strunguri Carusel. -
prese hidraulice de putere mare. - ciocane de forjare; - prese; - nicovale. - cuptoare pentru tratament termic. - agregate
de (electrică, în autogenă etc.)
sudură argon,
Corespunzător acestor tipuri de lucrări se apreciază că în cadrul secţiei/centrului de mentenanţă se pot afla următoarele
activităţi ce vor fi grupate în cadrul unor ateliere: prelucrări mecanice; turnătorie; forjă şi tratamente termice; construcţii
metalice şi sudură; tâmplărie; vopsitorie; reparaţii electrotehnice. Pe lângă aceste ateliere, secţia/centrul de mentenanţă
poate conţine ateliere specializate în reparaţiile unor tipuri de utilaje de mare frecvenţă în unităţi (de exemplu secţia
reparaţii pompe, compresoare), care vor cuprinde lăcătuşi mecanici specializaţi în repararea acestora. În afară de
suprafeţele de producţie, pe lângă aceste ateliere trebuie să existe: - suprafeţe auxiliare (depozite de piese de schimb, de
piese recondiţionate, sculărie, staţie de transformare, punctul termic etc.); - suprafeţe pentru scopuri social-
administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, duşuri, WC-uri etc.). Amplasarea utilajelor trebuie
să asigure: - succesiunea logică a procesului tehnologic de fabricaţie a pieselor de schimb, prin aşezarea maşinilor în
ordinea operaţiilor tehnologice; - organizarea raţională a locului de muncă punând în funcţie de destinaţia atelierelor,
utilajele aferente acestora; - totalitatea măsurilor de sănătate şi securitate a muncii; - reducerea pe cât posibil a
distanţelor de transport, cât şi frecvenţa transporturilor; NECLASIFICAT 46 din 84
NECLASIFICAT
- dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de reparaţie în funcţie de gabaritul utilajelor; - posibilitatea de a încredinţa

mai multe instalaţii sau maşini unui singur muncitor; - posibilităţile de dezvoltare a secţiei/centrului de mentenanţă. 4.3
Maşini, utilaje, instalaţii şi S.D.V.-uri utilizate la recondiţionare 4.3.1 Maşini, utilaje şi instalaţii a) Maşina de alezat Maşinile
de alezat sunt destinate pentru prelucrarea fină sau semifină a găurilor în semifabricate de forme şi de dimensiuni
diferite. După poziţia arborelui principal şi după destinaţia lor, maşinile de alezat pot fi verticale, orizontale, speciale,
orizontale-universale şi în coordonate. Maşinile de alezat verticale pot fi din punct de vedere constructiv, monoax şi
multiax. Maşinile de alezat verticale monoax (fig. 4.1) sunt prevăzute cu un montant 1 pe care se deplasează sania 2 în
direcţia verticală (mişcarea II), care susţine arborele principal 3. Masa 4 a maşinii se poate deplasa longitudinal (mişcarea
III) şi transversal (mişcarea IV), în vederea centrării semifabricatului faţă de sculă. Mişcarea principală de aşchiere I,
imprimată sculei se realizează mecanic, iar avansul II al saniei în direcţie verticală este obţinut printr-un sistem de
acţionare hidraulic.
Fig. 4. 1 Maşină de alezat verticală monoax. Maşinile de alezat din această categorie se folosesc la alezarea blocurilor-
cilindru ale motoarelor şi a cămăşilor de cilindri la producţia în serie şi în atelierele de reparaţii. Cu aceste maşini se pot
prelucra şi alte piese, diametrul maxim de alezat fiind în mod obişnuit până la 320-350 mm, iar lungimea găurii până la
550-600 mm. b) Strungul semiautomat Strungurile semiautomate se deosebesc de cele automate prin aceea că fixarea
semifabricatului şi scoaterea piesei se execută manual. Strungurile automate sunt maşini-unelte la care întregul proces
de prelucrare, inclusiv alimentarea cu un nou semifabricat şi desprinderea piesei gata prelucrate, are loc fără
participarea muncitorului. Maşina necesită (în afară de reglarea corespunzătoare a piesei de prelucrat) numai
alimentarea cu materiale (bare sau semifabricate). Rolul muncitorului care deserveşte maşina este de a supraveghea
funcţionarea acesteia şi de a interveni în cazul unor dereglări, înlocuiri de scule şi mici defecţiuni NECLASIFICAT 47 din
84
NECLASIFICAT
Datorită automatizării, la aceste strunguri se efectuează simultan mai multe operaţii sau prelucrarea concomitentă a
mai multor semifabricate; de asemenea, se reduc la minimum timpii auxiliari. Reducerea timpilor tehnologici şi auxiliari
la strungurile automate şi semiautomate face ca acestea să aibă o productivitate mare. Reglarea strungurilor automate
este o operaţie care reclamă un timp relativ mare. Din acest motiv, strungurile automate şi semiautomate sunt utilitate
la producţia în serie şi în masă. Pentru clasificarea strungurilor automate şi semiautomate se iau drept criterii: ciclul de
lucru, destinaţia strungului, felul semifabricatului folosit, numărul şi poziţia arborilor principali. După ciclul de lucru se
deosebesc: strunguri automate şi strunguri semiautomate. După destinaţie, strungurile automate şi semiautomate pot
fi universale (destinate prelucrării unei game de piese diferite) şi speciale, construite pentru anumite piese. După felul
semifabricatului folosit, se deosebesc următoarele tipuri: strunguri care lucrează din material în bare, strunguri cu
alimentare din magazin, strunguri cu alimentare din depozit şi strunguri cu alimentare manuală. La strungurile
prevăzute cu magazin, orientarea semifabricatului pentru poziţia de prelucrare se realizează automat, de către un
mecanism special, cu oare este prevăzut magazinul. La strungurile cu alimentarea din depozit, semifabricatul se aşază
manual în depozit, fiind trimis automat în poziţia de lucru. Aşezarea manuală a semifabricatului în poziţia de prelucrare
adică ciclul de lucru semiautomat, se foloseşte pentru semifabricate grele, de configuraţie complicată, dificil sau
imposibil de orientat în mod mecanic. După numărul arborilor principali, strungurile automate şi semiautomate pot fi
monoax şi multiax. Strungurile automate monoax pot fi: de profilat, de profilat şi de strunjit longitudinal şi revolver.
Strungurile semiautomate monoax se grupează în strunguri semiautomate monoax cu mai multe cuţite şi strunguri
semiautomate revolver. Strungurile semiautomate monoax cu mai multe cuţite pot fi cu destinaţie generală şi cu
destinaţie specială. După poziţia arborilor principali, strungurile automate şi semiautomate pot fi: orizontale şi verticale.
c) Maşina de honuit Maşinile de honuit lucrează cu scule speciale, numite honuri. Arborele principal al maşinilor de
honuit trebuie să aibă două mişcări: mişcarea principală de rotaţie şi mişcarea de avans rectilinie-alternativă. După
poziţia arborelui principal, maşinile de honuit pot fi verticale şi orizontale. La maşinile de honuit verticale (fig. 4.2 a)
arborele principal 1 execută mişcarea principală de rotaţie v1 , concomitent cu mişcarea de avans rectilinie-alternativă s 2
, în timp ce piesa de prelucrat, împreună cu masa maşinii, rămân nemişcate. Maşinile de honuit de construcţie mai
recentă au la arborele principal o reglare fără trepte a turaţiei, iar avansul arborelui principal se realizează hidraulic.
Maşina de honuit verticală model HV-65 fabricată de întreprinderea de autocamioane din Braşov poate prelucra alezaje
cu diametre de 10-65 mm, la piese mici şi mijlocii, ca blocuri motor, distribuitoare hidraulice. Maşina are turaţii ale
arborelui principal cuprinse între 80 şi 400 rot/min, iar numărul de curse duble pe minut cuprins între 80 şi 400.
NECLASIFICAT
La maşinile de honuit orizontale (fig. 4.2 b), piesa de prelucrat execută mişcarea principală v1 , iar arborele principal,
mişcarea de avans rectilinie-alternativă s 2 . Maşinile de honuit pot prelucra, în mod obişnuit alezaje a căror lungime este
de 5001000 mm, dar se construiesc şi maşini de honuit la care lungimea cursei arborelui principal ajunge la 5000 mm.
Pentru producţia în serie mare se întrebuinţează maşini de honuit cu arbori multipli şi cu masă rotativă. Se construiesc
maşini de honuit cu 2, 4 sau 6 arbori principali, în funcţie de felul lucrării, care se execută după un ciclu automat, inclusiv
controlul dimensional.
Fig. 4.2 Maşini de honuit 4.3.2 S.D.V.-uri a) Şublerul este un instrument de măsură şi control direct, care permite
determinarea unor dimensiuni liniare. Se confecţionează din oţel carbon de calitate, se durifică prin călire şi se finisează
prin rectificare şi lepuire. Precizia de măsurare este de 0,1 mm, 0,05 mm, 0,02 mm. Clasificarea şublerelor: - şubler de
exterior; - şubler de exterior-interior; - şubler de adâncime; - şubler pentru canale la interior; - şubler pentru roţi dinţate. -
şubler trasator.
Fig. 4.3 Şubler de interior-exterior
NECLASIFICAT
Fig. 4.4 Şubler de interior-exterior (cu cadran)
Fig. 4.5 Şubler de adâncime
Fig. 4.6 Şubler trasator
NECLASIFICAT
Fig. 4.7 Şubler de exterior b) Micrometrul este un instrument de măsură care permite determinarea dimensiunilor
liniare. Precizia de măsurare poate fi 0,01 mm, 0,001 mm. Domeniul de măsurare poate fi: 0-25/2550/50-75/75-100/100-125
mm ş.a.m.d. Clasificarea micrometrelor: - după poziţia suprafeţei de măsurare: - micrometre de exterior; - micrometre de
interior; - micrometre de adâncime. - după destinaţie: - micrometru pentru filete; - micrometru pentru cuţite de strung;
- micrometru cu talere; - micrometru pentru ţevi; - micrometru cu pârghie; - micrometru pentru table; - micrometru-
vergea.
Fig. 4.8 Micrometrul de exterior
Fig. 4.9 Micrometrul de exterior
NECLASIFICAT
Fig. 4.10 Micrometru de interior cu fălci
Fig. 4.11 Micrometru pentru ţevi
Fig. 4.12 Micrometru de interior-vergea
NECLASIFICAT
Fig. 4.13 Micrometru Micrometru pentru de adâncime strung
Fig. 4.14 Micrometru pentru table
Fig. 4.15 cuţite de
Fig. 4.16 Micrometru pentru filete
NECLASIFICAT
Fig. 4.17 Micrometru cu pârghie c) Comparatorul este un aparat de măsură care permite determinarea mărimii unor
abateri de formă şi de poziţie: - paralelism; - perpendicularitate; - cilindricitate; - planeitate; - rectilinitate; - circularitate; -
abateri în direcţie radială; - abateri în direcţie axială. Comparatoarele sunt: - după modul de acţionare: - mecanice; -
optice; - pneumatice. - după precizie: - obişnuit-0,01 mm; - minimetru; - milimes; - ortotest; - pasametru.
NECLASIFICAT
Fig. 4.18 Ceasul comparator
Fig. 4.19 Suportul magnetic
Fig. 4.20 Măsurarea cu comparatorul mecanic (reglarea la „0”)
NECLASIFICAT
4.4 Planurile de operaţii
Ma-şina Material
4.4.1 Plan de operaţii pentru operaţia nr. 4: Rectificare PLAN DE ARBORE COTIT ÎNTREPRINDEREA: OPERAŢII Uzina
Mecanică Mizil Pentru prelucrări Denumirea piesei mecanice
Reper nr.: Recondiţionat tip
Operaţia nr.: 4 Rectificare
CrVCu (Fontă aliată) Turnată
Simbol Stare Duritate Denumire Firma
Maşină de rectificat
56
Pagina Pagini
Bucăţi pe produs Nr. Inventar
Model
Dispozitive
Condiţii de răcire: Poz.
Denumirea
Numele
Tehn. resp. Normator Desenat Verificat Modificări
Data
Timp efectiv Te
Semnătura
Tănase V. Tănase V. Tănase V. Tănase V. Ivaşcu C.
Conceput
Nr. fişă
Secţia: Prel..mecanice Atelier: Mașini de rectificat Nr. de piese prelucrate simultan
Data
Nr. dispoz.
Numele
Arhiva nr.:
Aprobat:
Nr. fişă
Timp de deservire
1 14
Tdt Tdo
2,59
Timp unitar Tu
16,21
Timp de pregătire şi încheiere T pi
10
Modificări
Data
Numele
NECLASIFICAT
Dupa rectificare, fusurile se vor lustrui prin lucire cu piele impregnate cu ulei.
Piatră pilă 100X13X13
A1 C2 -
Auxiliar
1,2
De bază
Nr. de treceri, i
-
3,15
Micrometrul pentru exterior 50-75 mm. Calibru potcoavă pentru cota 64.960 mm
Ta
2,40
Rectificarea celor 6 fusuri de bielă la una din treptele de reparație R I, R II, R III, R IV.)
Tb
140
C1
Turaţia n (rot/min)
Timp
150
v (m/min)Viteza de aşchiere
19
Avans s (mm/min)
Normă desenSTAS
4242
Denumirea,
Poziţia
Poziţia
Normă desenSTAS
Normă desenSTAS
Material
Denumirea
Regim de aşchiere Adâncime t (mm)
Instrumente de control
0,03
Prinderea piesei pe dispozitivul maşinii.
Accesorii
Denumirea
Succesiunea fazelor
Poziţia
Nr. crt.
Scule aşchietoare
NECLASIFICAT
4.4.2 Plan de operaţii pentru operaţia nr.5 : Rectificare
PLAN DE OPERAŢII Pentru prelucrări mecanice
ARBORE COTIT Denumirea piesei şinaMa- Material
ÎNTREPRINDEREA: Uzina Mecanică Mizil
Simbol Stare Duritate Denumire Firma
Recondiţionat tip
CrVCu (Fontă aliată) Turnată
Reper nr.: Operaţia nr.: 5 Rectificare
56
Pagina Pagini
Bucăţi pe produs Nr. inventar
Model
Dispozitive
Denumirea
Secţia: Prel..mecanice Atelier: Mașini de rectificat Nr. de piese prelucrate simultan
Data
Numele
Semnătura
Tănase V. Tănase V. Tănase V. Tănase V. Ivaşcu C.
Conceput Tehn. resp. Normator Desenat Verificat
Nr. fişă
Nr. dispoz.
Modificări
Data
Arhiva nr.:
Timp efectiv Te Timp de deservire

Tdt Tdo
Aprobat:
Timp unitar Tu Timp de pregătire şi încheiere T pi
Numele
Nr. fişă
Modificări
Data
1 12 2,59 16,21 10
Numele
Scule aşchietoare
Accesorii NECLASIFICAT 58 din 84
Regim de aşchiere
Timp
Cap de rectificat C2
După rectfcare fusurile se lustruiesc prin lăcuire cu piele impregnate cu uei.
-
-
Auxiliar 1,2
Nr. de treceri, i
De bază
Avans s (mm/min)
3,25
A1
2,60
Piatră pilă
151
T1
Ta
161
Rectificarea tuturor fusurilor paliere la treapta de reparatie 1
micrometrul pentru exterior, 5075 mm. Calibru potcoavă pentru cota 69,980 mm
21
4257
C1
-
Adâncime t (mm)
0,04
Normă desenSTAS
Tb
5412
Poziţia
Denumirea,
Normă desenSTAS
Material
Denumirea -
Denumirea
Poziţia
Prinderea piesei pe dispozitivul maşinii
Normă desenSTAS
Succesiunea fazelor
Poziţia
Nr. crt.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4.4.3 Plan de operaţii pentru operaţia nr.6 : Rectificare
PLAN DE OPERAŢII Pentru prelucrări mecanice
ARBORE COTIT Denumirea piesei Simbol Stare Duritate Denumire Firma
Ma-şina Material
ÎNTREPRINDEREA: Uzina Mecanică Mizil
Recondiţionat tip
Reper nr.: Operaţia nr.: 6 Rectificare
CrVCu (Fontă aliată) Maşină de rectificat
56
Pagina Pagini
Bucăţi pe produs Nr. inventar
Model
Dispozitive
Denumirea
Conceput Tehn. resp. Normator Desenat Verificat
Nr. fişă Modificări
Scule aşchietoare
Secţia: Prel..mecanice Atelier: Masini de rectificat Nr. de piese prelucrate simultan
Data
Nr. dispoz.
Accesorii NECLASIFICAT 60 din 84

Numele
Semnătura
Arhiva nr.:
Tănase V. Tănase V.
Timp de deservire
Tdt Tdo
Aprobat:
Tănase V. Tănase V. Ivaşcu C. Data
Timp efectiv Te
Timp unitar Tu Timp de pregătire şi încheiere T pi
Numele
Nr. fişă
Modificări
Data
Regim de aşchiere
1 12,62 2,59 16,21 10
Numele
Timp
Auxiliar
Ta
1,2
-
Tb De bază
Nr. de treceri, i
Avans s (mm/min)
4259
Adâncime t (mm)
Poziţia
Poziţia
0,07
Normă desenSTAS
Normă desenSTAS
Material
Denumirea
Denumirea,
Normă desenSTAS
Prinderea piesei pe dispozitivul maşinii.
Denumirea
Succesiunea fazelor
Poziţia
Nr. crt.
NECLASIFICAT
A1
Cap de rectificat
C2 -
Calibru pentru cota 36.700 mm. -
3,34
Piatră de rectificat
2,31
Se lustruiesc suprafețele cu piele impregnate cu ulei.
T1
156
Rectificare la cota de reparație R I (1.0001)
164
2
25
Examinare
C1 vizuală.
NECLASIFICAT
4.5 Fişa tehnologică de recondiţionare ÎNTREPRINDEREA: Uzina Mecanică Mizil Secţia: Prelucrări mecanice
Nr.: Data:
FISA TEHNOLOGICĂ
2 Fila: 1
2.4 Prelucrare mecanică 2.4 Produsul: 2.4 Motor SAVIEM 797-05M1 Denumirea piesei: Arbore cotit Desen nr.
poz.
buc/produs
Valabil pentru seria de
Numele
Reper nr.
bucăţi
Întocmit tehnolog
Verificat
Normat
Minea I.
Sanda I
Benea V.
Verificat norma
Badea M.
Secţiune
U/M
Preţ unit
Pe buc.
Buc.
Cota treptei I de reparaţie
Unitar
pe operaţie
Cumul pentru o piesă
Val. manoperă
încheierePregătire şi
Unitar
Timp normat încheierePregătire şi
Cat.
Indicaţii tehologice
S.D.V
Atelierul
Număr
Maşina de lucru
Echipa
Des.
102 0 ,500
0 , 530
Operatia
Denumirea
Valoare material
Necesar pentru 1 bucată
Bucăţi prel.ucrate simultan
CrVCu (Fontă aliată)
Turnată
2.4 Materialul (STAS)
Calitate
Data şi semnătura
Număr
Denumirea
pe operaţie Cumul pentru o piesă
Unitar
Timp normat
Nr.: Data:
Unitar
Echipa
Cat.
FISA TEHNOLOGICĂ
Des.
Bucăţi prel.ucrate simultan
Indicaţii tehologice
S.D.V
ÎNTREPRINDEREA: Uzina Mecanică Mizil Secţia: Prelucrări mecanice Operatia
Maşina de lucru
1 4,02
2,50
1,52
14,32
8,24
Specială
La montaj se vor folosi cuzinet de biela la treapta de 63eparatve corespunzatoare.
Calibru potcoavă pentru cota 64.960 mmMicrometrul pentru exterior 50-75 mm.
Maşină de rectfcat
Mașini de rectfcat
Rectfcarea uzurii (ovalitatății, conicității) fusurilor pentru bielă.
Atelierul
NECLASIFICAT
2.4 Prelucrare mecanică Fila: 2
Val. manoperă
2 Rectificarea uzurii (ovalitații, conicității) fusurilor paliere.
2,52
1,40
1,12
8,52
6,18
Specială
După rectdicare fusurile se lustruiesc prin lacuire cu piele impregnate cu ulei.
mmMasurare cu micrometrul pentru exterior 50-75 mm. Calibru potcoava pentru cota 64.960
Mașina de rectificat
Arbore cotit NECLASIFICAT
4.6 Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă 4.6.1 Deservirea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor Înainte de
începerea lucrului, lucrătorul va controla starea maşinii, a dispozitivelor de comandă (pornire-oprire şi schimbarea
sensului mişcării), existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie şi a grătarelor din lemn. Lucrătorul care deseveşte o
maşină-unealtă acţionată electric va verifica zilnic: - integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie (uşi,
capace etc.); - starea de contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie; - modul de dispunere a
cablurilor flexibile ce alimentează părţile mobile, cu caracter temporar, precum şi integritatea învelişurilor exterioare; -
continuitatea legăturii la centura de împământare. Se interzice lucrătorilor care deservesc maşinile-unelte să execute
reparaţii la maşini sau instalaţii electrice. În mod obligatoriu, maşina-unealtă, agregatul, linia automată vor fi oprite şi
scula îndepartată din piesp în următoarele cazuri: - la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de
prindere atunci când maşina nu este dotată cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operaţii în timpul
funcţionării maşinii; - la măsurarea manuală a pieselor ce se prelucrează; - la schimbarea sculelor şi a dispozitivelor;
4,20
2,60
1,6
16,21
10
Specială
Se lustruiesc suprafețele cu piele impregnate cu ulei. Se utlizează la montaj o bielă majorată (prin cromare)
corespunzător.
Calibru pentru cota 36.700 mm.
Rectificarea uzurii in lungime a fusurilor pentru bielă
Arbore cotit
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
- la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când maşina este acţionată de la această transmisie. În mod
obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale maşinii-unealtă, agregatului, liniei automate în
următoarele cazuri: - la părăsirea locului de muncă sau zonei de polideservire, chiar şi pentru un timp scurt ; - la orice
întrerupere a curentului electric; - la curăţirea şi ungerea maşinii şi la îndepărtarea aşchiilor; - la constatarea oricăror
defecţiunii în funcţionare. După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să cureţe şi să
ungă maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate defecţiunile care au avut loc în
timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia maşina. Înlăturarea aşchiilor şi pulberilor de pe
maşinile-unelte se va face cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea aşchiilor cu mâna.
Se interzice suflarea aşchiilor sau pulberilor cu jet de aer; această operaţie este permisă numai cu justificari tehnologice
sau constructive şi cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de
câte ori prezenţa acestora este stânjenitoare pentru desfăsurarea procesului de producţie sau pentru siguranţa
operatorului şi cel putin o dată pe pe schimb. Petele de ulei de pe grătare se înlăturăş prin acoperire cu rumeguş. 4.6.2
Prelucrarea metalelor prin strunjire a) Fixarea şi demontarea sculelor şi a pieselor Fixarea cuţitelor de strung în suport se
face astfel încat înălţimea cuţitului să corespundă procesului de aşchiere. Partea din cuţit care iese din suport nu va
depăşi de 1,5 ori înălţimea corpului cuţitului pentru strunjirea normală. Fixarea cuţitului în suport se va face cu toate
şuruburile din dispozitivul portsculă. La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi platourilor pe strung, se
vor folosi dispozitive de susţinere şi deplasare. Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri şi perfect
centrate, pentru a nu fi smulse. La fixarea pieselor şi scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei corespunzătoare,
fără prelungitoare din ţeavă sau alte pârghii. La fixarea pieselor în universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde
L şi d reprezintă lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat. La prelucrarea pieselor lungi, pentru susţinerea lor se
vor utiliza linete. La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpuşa iar pinola se va bloca în poziţia de strângere. Slăbirea
piesei din pinola păpuşii mobile se va efectua numai după oprirea strungului. Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va
verifica starea fizică a fiecărui bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate (şterse), au joc, prezintă deformaţii sau fisuri,
universalul sau platoul vor fi înlocuite. Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care este ascuţit
cuţitul şi dacă profilul acestuia corespund prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialului din care este
confecţionată piesa. Se vor folosi cuţite de strung cu prag special pentru sfărâmarea aşchiei continue. La cuţitele de
strung prevăzute cu plăcuţe din carburi metalice se vor controla cu atenţie fixarea plăcuţei pe cuţit şi starea acestuia. Nu
se permite folosirea cuţitelor la care plăcuţele prezintă fisuri, arcuiri sau deformaţii. Cuţitele cu plăcuţe din carburi
metalice sau ceramice vor fi ferite de şocuri mecanice. b) Pornirea şi exploatarea strungului Angajarea cuţitului în
material va fi facută lin, după punerea în mişcare a piesei de prelucrat. În caz contrar, există pericolul smulgerii piesei din
universal sau ruperii cuţitului. La sfârşitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuţitul şi apoi se va opri maşina.
NECLASIFICAT
La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare de tip protejat sau şaibe de antrenare
protejate. La prelucrarea pieselor prinse cu bucşe elastice, strângerea , respectiv desfacerea bucşei se vor face numai
după oprirea completă a maşinii. Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este conectat la
reţeaua de alimentare. Se interzice aşezarea sculelor şi pieselor pe platou dacă utilajul este conectat la reţeaua electrică
de alimentare. Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, teşite la ambele capete. 4.6.3 Prelucrarea
metalelor prin alezare şi honuire a) Fixarea şi demontarea sculelor şi a pieselor Mandrinele pentru fixarea alezoarelor se
vor strânge şi desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii. Alezorul din mandrina de
prindere va fi bine centrat şi fixat. Scoaterea alezorului din mandrină se va face numai cu ajutorul unei scule speciale. Se
interzice folosirea alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de lovituri etc. Cursa
sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mult la fixarea sau desprinderea piesei. Înaintea fixării
piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii. Prinderea şi desprinderea piesei pe şi de pe masa maşinii, se vor
face numai dupa ce scula s-a oprit complet. Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu
ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei. b) Pornirea şi exploatarea maşinii Înaintea pornirii maşinii,
se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se execută, sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
La operaţia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele, introducerea şi scoaterea în şi din
alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atenţie, pentru a evita spargerea plăcilor de honuire. În timpul
funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrină.
NECLASIFICAT
CAPITOLUL 5
DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ ŞI MIŞCARE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE RECONDIŢIONARE A CILINDRULUI DIN

COMPUNEREA MOTOARELOR SAVIEM 797-05 M1 CE ECHIPEAZĂ TRANSPORTORUL AMFIBIU BLINDAT T.A.B.-77 5.1
Comanda (destinaţie, conţinut, mod de completare, circuit, arhivare) Format A4, tipărit pe ambele feţe, în blocuri a 100
file . a) Destinaţie. Serveşte ca document de producţie şi de evidenţă a bunurilor materiale în cadrul unităţilor
(subunităţilor) de reparat tehnică militară, astfel: Pe linie de producţie: - lansarea în producţie (reparaţie, fabricaţie,
recondiţionare, transformare, revizie şi asistenţă tehnică, verificare, etalonare-reglare etc.) a tehnicii şi armamentului; -
consemnarea constatărilor cu privire la starea tehnicii şi armamentului introdus în reparaţie, verificarea şi stabilirea
subansamblurilor, pieselor şi materialelor necesare executării lucrărilor; - stabilirea felului lucrării, a timpului necesar
pentru realizarea şi coordonarea producţiei între secţiile, atelierele şi grupele independente; - atestarea calităţii lucrărilor
executate şi emiterea certificatelor de garanţie (calitate) pentru produsele fabricate. Pe linia evidenţei bunurilor
materiale, pentru: - înregistrarea documentelor justificative de predare în depozit (magazie) a produselor rezultate din
procesul de fabricaţie (transformare), a subansamblurilor şi pieselor care urmează a fi NECLASIFICAT 68 din 84
NECLASIFICAT
recondiţionate, a celor pentru care aprobarea declasării şi casării este de competenţa eşaloanelor superioare, cât şi a
deşeurilor provenite din activitatea de producţie sau ca urmare a casării este de competenţa eşaloanelor superioare, cât
şi a deşeurilor provenite din activitatea de producţie sau ca urmare a casării materialelor; - înregistrarea în evidenţa
operativă şi în contabilitate a bunurilor materiale consumate, a celor ce urmează a fi recondiţionate, declasate şi casate,
precum şi a produselor fabricate (transformate); - casarea materialelor rezultate din procesul de producţie, a căror
aprobare pentru declasare şi casare este de competenţa comandantului (şefului) unităţii; - întocmirea documentului
privind declasarea şi casarea tehnicii şi armamentului, a căror aprobare este de competenţa eşaloanelor superioare. a)
Conţinut: - executantul lucrării , baza executării; - felul lucrării , denumirea completului: - date despre complet, unitatea
beneficiară, cine execută, timpul şi termenul de execuţie a lucrării; - constatări la primirea completului şi pe timpul
producţiei; - concluziile C T C, data, gradul şi semnătura primitor la (din) reparaţie; - felul, numărul, data, valoarea totală a
documentelor justificative. - semnăturile organelor competente. b) Mod de completare: - într-un exemplar de către
persoana stabilită de şeful compartimentului de specialitate(pentru lucrările executate la atelierul de reparat tehnică
militară) sau şeful compartimentului plan producţie(pentru lucrările executate în bazele centrale, bazele şi secţiile de
reparat tehnică militară) , pe baza programului de producţie , a nevoilor reale de reparaţii, fabricaţii etc. (pentru
activitatea din atelierele de reparat) sau la ordinul eşaloanelor superioare; - dacă după efectuarea trierii şi înscrierea
rezultatelor în comandă se constată că reparaţia tehnicii militare respective nu este justificată din punct de vedere
economic, se va întocmi o calculaţie de preţ privind costul reparaţiei, care va fi trimisă unităţii beneficiare, în vederea
întocmirii procesului verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale. c) Circuit:
- şeful compartimentului de specialitate (inginer şef) pentru aprobarea lansării comenzii şi pentru certificarea datelor
din comandă şi documentelor justificative; - secţie, atelier pentru executarea lucrării, solicitarea materialelor necesare şi
predarea la depozit (magazie) a pieselor, subansamblurilor, deşeurilor şi produselor fabricate (transformate), pe baza
documentelor justificative; - depozit (magazie) pentru eliberarea bunurilor materiale necesare procesului de producţie şi
primirea pieselor, subansamblurilor, deşeurilor şi produselor fabricate (transformate), pe baza documentelor justificative;
- compartimentul C.T.C. pentru confirmarea calităţii execuţiei; - comandantul unităţii pentru aprobarea scăderii şi
declasării bunurilor materiale din documentele justificative; - compartimentul financiar-contabil (împreună cu
documentele justificative ) pentru înregistrarea în contabilitate. d) Arhivare: la compartimentul financiar-contabil. 5.2
Bonul de consum (destinaţie, mod de completare, circuit, arhivare) Format ½ A4, tipărit pe ambele feţe, în blocuri de
100 de file. a) Destinaţie. Serveşte ca: - document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material,
respectiv a mai multor materiale, după caz; - document justificativ de scădere din gestiune; - document justificativ de
înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate. b) Mod de completare: NECLASIFICAT 69 din 84
NECLASIFICAT
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de
compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte
compartimente ale unităţii, care solicită materiale pentru a fi consumate. Bonul de consum se poate întocmii într-un
exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul. Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare
separate pentru materialele din cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum. În situaţia în care
materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor: - în cazul bonului de consum se completează
spaţiul următor cu denumirea materialului înlocuit, după ce, în prealabil, pe verso se obţin semnăturile persoanelor
autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate; - în cazul bonului de
consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit şi se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul
rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmeşte un bon de consum separat,
aplicându-se un semn distinctiv (în cazul unităţilor economice) sau materialul înlocuitor se înscrie pe un rând liber în
cadrul aceluiaşi bon de consum. În bonul de consum, coloanele „ Unitatea de măsură” şi „Cantitatea necesară” de pe
rândul 2 se completează în cazul când se solicită şi se eliberează din magazie materiale cu două unităţi de măsură. Dacă
operaţia de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de
inventariere trebuie să înscrie pe documentele respectivului menţiunea „predat în timpul inventarierii”. c) Circuit: - la
persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare); - la persoanele autorizate să
aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare în unităţile economice; - la magazia de materiale,
pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predarea de către gestionar şi de primire de către delegatul
care primeşte materialele (ambele exemplare); - la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor
în contabilitatea sintetică şi analitică (ambele exemplare). La unităţile economice, exemplarul 1 circulă la contabilitatea
materialelor, ca document de scădere din gestiune, iar exemplarul 2 serveşte la înregistrarea în contabilitate a costurilor.
La instituţiile publice, exemplarul 2 rămâne la emitent. d) Arhivare. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
5.3 Bonul de predare, transfer, restituire (destinaţie, mod de completare, circuit, arhivare) Format ½ A4, tipărit pe ambele
feţe, în blocuri de 100 de file. În cazul utilizării ca bon de predare a produselor finite la depozit a)
Destinaţie. Serveşte ca: - document de predare la magazie a produselor finite; - document justificativ pentru încărcare în
gestiune; - document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate; - sursă de date pentru urmărirea
realizării producţiei; - sursă de date pentru calculul şi plata salariilor. b) Mod de completare. Se întocmeşte în două
exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor, de către secţie, atelier etc. Dacă operaţiile de predare-primire a
produselor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei ca produse finite, comisia de inventariere trebuie să
înscrie pe documentul respectiv menţiunea „ primit în timpul inventarierii”. c) Circuit:
NECLASIFICAT
- la inginerul-şef, directorul tehnic sau conducătorul societăţii respective, pentru certificarea executării efective a
produselor de natură maşinilor, utilajelor, instalaţiilor sau altor mijloace fixe da aceeaşi natură, semnându-se pentru
realitate în „Vizat C.T.C.”; - la magazia de produse finite, semnându-se de predarea de către secţie (atelier) şi de primire în
gestiune de către gestionar (ambele exemplare); - la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de
calitate, semnându-se pentru certificarea controlului (ambele exemplare); - la compartimentul financiar-contabil pentru
efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1); - la compartimentul care urmăreşte
realizarea producţiei (exemplarul 2). d) Arhivare: - la compartimentul financiar-contabil sau la persoana care conduce
evidenţa (exemplarul 1); - la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei (exemplarul 2). În cazul utilizării ca bon
de predare a materialelor refolosibile la magazie a) Destinaţie. Serveşte ca: - document de predare la magazie a
materialelor refolosibile rezultate din secţiile de fabricaţie principale şi auxiliare; - document justificativ pentru încărcare
în gestiune; - document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate. b) Mod de completare: Se
întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a materialelor refolosibile, de către secţii, ateliere etc. şi se
semnează de şeful secţiei care dispune predarea. c) Circuit: - la magazia de materiale refolosibile, semnându-se de
predarea de către delegatul secţiei, atelierului etc. şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenţa, pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitatea sintetică şi analitică ( exemplarul 1 pentru evidenţa materialelor şi exemplarul 2 pentru evidenţa
costurilor). d) Arhivare. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. În cazul utilizării ca bon de predare a
semifabricatelor la magazie a) Destinaţie. Serveşte ca: - document de predare la magazie sau între secţii a
semifabricatelor rezultate din producţie; - document justificativ pentru încărcare în gestiune; - document justificativ de
înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate; - sursă de date pentru calculul şi plata salariilor. b) Mod de
completare. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a semifabricatelor de către secţii, ateliere
etc. Dacă operaţiile de predare-primire a semifabricatelor nu pot fi suspendate pe timpul inventarierii magaziei de
semifabricate, comisia de inventariere trebuie să înscrie de documentul respectiv menţiunea „ primit în timpul
inventarierii”. c) Circuit: - la magazia de semifabricate pentru predarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare
de către delegatul secţiei care face predarea şi de primirea în gestiune de către gestionar (ambele exemplare); - la
compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control
(ambele exemplare); NECLASIFICAT 71 din 84
NECLASIFICAT
d)
- la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul

1, direct de la magazie); - la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei (exemplarul 2). Arhivare. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare). În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în
incinta unităţii
a) Destinaţie. Serveşte ca: - dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unităţii; -
document justificativ pentru scăderea din gestiunea predătorului şi de încărcare în gestiunea primitorului. b) Mod de
completare. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsură ce se efectuează transferuri, de către organul care dispune
transferul, care semnează la rubrica corespunzătoare. Transferul se efectuează numai între gestiunile din incinta
aceleiaşi unităţi. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeşte Aviz de însoţire a mărfii (Cod 14-3-6A). c) Circuit: -
la magazia predătoare pentru eliberarea cantităţilor prevăzute, semnându-se de predare de către gestionar (ambele
exemplare); - la delegatul magaziei primitoare care semnează de primire pe exemplarul 1 şi reţine exemplarul 2; - la
compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, după confruntarea lor, stau la baza efectuării înregistrărilor
în evidenţa magaziilor. d) Arhivare. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. În cazul utilizării ca bon de
restituire a) Destinaţie. Serveşte ca: - dispoziţie de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite (materiale şi
semifabricate) de secţiile de fabricaţie principale sau auxiliare; - document justificativ de încărcare în gestiunea
primitorului; - document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate. b) Mod de completare. Se
întocmeşte în două exemplare, pe măsura restituirii la magazie a valorilor materiale, de organul care face restituirea
(secţii, ateliere etc) şi care semnează la rubrica corespunzătoare. Nu se completează rubrica „Unitatea”. c) Circuit: - la
magazie, pentru primirea cantităţilor restituite, semnându-se de predare de către delegatul secţiei (atelierului etc) care
face restituirea şi de primirea de către gestionar (ambele exemplare); - la compartimentul financiar-contabil, pentru
efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (exemplarul 1 pentru evidenţa materialelor, exemplarul 2
pentru evidenţa costurilor). d) Arhivare. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare). 5.4 Fişa
individuală tip „ U ”: destinaţie, conţinut, mod completare, mod de calculare În timpul exploatării maşinii, utilajului sau a
instalaţiei, coordonatorul locului de muncă va completa pentru fiecare maşină o fişă de tip „ U ”, fişă care urmăreşte
modul în care a fost utilizată maşina respectivă pe parcursul unei luni. Această fişă se completează zilnic, datele adunate
din ea vor fi folosite pentru completarea fişei de tip „ UT”. Chei de control (calcul şi verificarea rezultatelor): Se lucrează pe
două schimburi NECLASIFICAT 72 din 84
NECLASIFICAT
☻Pentru data de 01.04.2014: 1- Coloana 6 = Col 9 + 12 + 15 + 18 + 21 = 0,15 + 0,25 + 0,3 + 0 + 0,2 = 0,9 ore 2- Coloana 7 = Col 10
+ 13 + 16 + 19 + 22 = 0 + 0 + 0 + 1,5 + 0,3 = 1,8 ore 3- Coloana 8 = Col 11 + 14 + 17 + 20 + 23 = nu este cazul deoarece se lucrează
pe două schimburi 4- Coloana 5 = Col 6 + 7 = 0,9 + 1,8 = 2,7 ore (nu se mai adună şi coloana 8 deoarece se lucrează pe
două schimburi) 5- Coloana 2 = Treal – (Col 6 + 24 + 27 + 30) = 8 – (0,9 + 0 + 0 + 0) = 7,1 ore 6- Coloana 3 = Treal – (Col 7 + 25
+ 28 + 31) = 8 – ( 1,8 + 0 + 0 + 0) = 6,2 ore 7- Coloana 4 = Treal – (Col 8 + 26 + 29 + 32) = nu este cazul deoarece se lucrează pe
două schimburi 8- Treal = 8 ore/schimb 9- Coloana 1 = Col 2 + 3 = 7,1 + 6,2 = 13,3 ore (nu se mai adună şi coloana 4
deoarece se lucrează pe două schimburi) ☻Pentru data de 02.04.2014: 1- Coloana 6 = Col 9 + 12 + 15 + 18 + 21 = 0 + 0 + 0 + 0
+ 0,3 = 0,3 ore 2- Coloana 7 = Col 10 + 13 + 16 + 19 + 22 = 0,2 + 0 + 1 + 0 + 0 = 1,8 ore 3- Coloana 8 = Col 11 + 14 + 17 + 20 + 23 =
nu este cazul deoarece se lucrează pe două schimburi 4- Coloana 5 = Col 6 + 7 = 0,3 + 1,2 = 1,5 ore (nu se mai adună şi
coloana 8 deoarece se lucrează pe două schimburi) 5- Coloana 2 = Treal – (Col 6 + 24 + 27 + 30) = 8 – (0,3 + 0 + 0 + 0) = 7,7
ore 6- Coloana 3 = Treal – (Col 7 + 25 + 28 + 31) = 8 – ( 1,2 + 0 + 0 + 0) = 6,8 ore 7- Coloana 4 = Treal – (Col 8 + 26 + 29 + 32) =
nu este cazul deoarece se lucrează pe două schimburi 8- Treal = 8 ore/schimb 9- Coloana 1 = Col 2 + 3 = 7,7 + 6,8 = 14,5 ore
(nu se mai adună şi coloana 4 deoarece se lucrează pe două schimburi) ☻Pentru data de 03.04.2014: 1- Coloana 6 = Col 9
+ 12 + 15 + 18 + 21 = 0 + 0 + 0 + 0 + 0,2 = 0,2 ore 2- Coloana 7 = Col 10 + 13 + 16 + 19 + 22 = 0 + 0 + 1 + 0 + 0 = 0 ore 3- Coloana 8
= Col 11 + 14 + 17 + 20 + 23 = nu este cazul deoarece se lucrează pe două schimburi 4- Coloana 5 = Col 6 + 7 = 0,2 + 0 = 0,2
ore (nu se mai adună şi coloana 8 deoarece se lucrează pe două schimburi) 5- Coloana 2 = Treal – (Col 6 + 24 + 27 + 30) = 8
– (0,2 + 4 + 0 + 0) = 8 – 4,2 = 3,8 ore 6- Coloana 3 = Treal – (Col 7 + 25 + 28 + 31) = 8 – ( 0 + 0 + 0 + 0) = 8 ore 7- Coloana 4 =
Treal – (Col 8 + 26 + 29 + 32) = nu este cazul deoarece se lucrează pe două schimburi 8- Treal = 8 ore/schimb
NECLASIFICAT
9- Coloana 1 = Col 2 + 3 = 3,8 + 8 = 11,8 ore (nu se mai adună şi coloana 4 deoarece se lucrează pe două schimburi) 5.5 Fişa
recapitulativă tip „ UT ”: destinaţie, conţinut, mod completare, mod de calculare În fişa recapitulativă de tip „ UT” se trec
toate maşinile, utilajele şi instalaţiile existente în acel atelier, fiind baza de calcul pentru coeficientul de încărcare al
maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. Chei de control (calcul şi verificarea rezultatelor): Se lucrează pe două schimburi Luna
aprilie 2014 are 21 zile lucrătoare Treal = 21 zile lucrătoare X 2 schimburi/zi X 8 ore/schimb = 336 ore ☻La nr. crt. 1 pentru
Maşina: Maşină de alezat AL 200 Nr. inventar: 31.130 1- Coloana 3 = Col 4 + 5 + 6 + 7 + 8 = 4,4 + 3,7 +18,4 + 9,2 + 8,5 = 44,2 ore
2- Coloana 2 = Treal – (Col 3 + 9 + 10 + 11) = 336 – (44,2 + 8 + 2 + 0) = 336 – 54,2 = 281,8 ore ☻La nr. crt. 2 pentru Maşina:
Strung semiautomat GF KON 9180 Nr. inventar: 31.245
1- Coloana 3 = Col 4 + 5 + 6 + 7 + 8 = 4,7 + 2,4 + 14,3 + 8,1 + 7,3 = 36,8 ore 2- Coloana 2 = Treal – (Col 3 + 9 + 10 + 11) = 336 – (36,8
+ 12 + 4) = 336 – 52,8 = 283,2 ore ☻La nr. crt. 3 pentru Maşina: Maşină de honuit 2VS 10-60 Nr. inventar: 31.247
1- Coloana 3 = Col 4 + 5 + 6 + 7 + 8 = 9,5 + 3,2 + 10,5 + 12,2 + 12,1 = 47,5 ore 2- Coloana 2 = Treal – (Col 3 + 9 + 10 + 11) = 336 –
(47,5 + 8 + 4) = 336 – 59,5 = 276,5 ore 5.6 Fişa de supraveghere a maşinii: destinaţie, conţinut, mod completare Măsura
elementară de protecţie contra eventualelor defecţiuni o constituie îngrijirea corectă şi supravegherea permanentă a
punctelor critice. În principiu trebuie ca numai o singură persoană să fie răspunzătoare de starea tehnică a maşinii,
utilajului sau a instalaţiei.
La funcţionarea în mai multe schimburi se vor stabili răspunderile pentru lucrările de îngrijire şi informarea sistematică
asupra modului în care a decurs funcţionarea şi a măsurilor luate, respectiv a unor rapoarte scrise între schimburi.
Pentru aceasta sunt utile fişele de supraveghere. 5.7 Fişa de ungere a utilajului: destinaţie, conţinut, mod completare
Monitorizarea ungerii maşinilor, utilajelor sau a instalaţilor se face prin intermediul fişei de ungere. Fişa de ungere a
maşinii, utilajului sau a instalaţiei serveşte pentru: - programarea şi urmărirea executării la timp a lucrărilor de ungere a
maşinii, utilajului sau a instalaţiei; - stabilirea necesarului de lubrifianţi. Se întocmeşte o singură dată la începutul anului
şi se înscrie în ea în fiecare lună executarea ungerii, în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice a maşinii,
utilajului sau a instalaţiei. Documentul se elaborează pentru toate maşinile, utilajele sau instalaţiile din unitate care
necesită ungere periodică. În secţiile (atelierele) unde sunt mai multe maşini, utilaje sau instalaţii de acelaşi tip se va
completa o singură fişă pentru întreaga grupă de maşini, utilaje sau instalaţii. În fişă se înscriu operaţiile de ungere care
se execută de personal specializat. În documentul respectiv nu se înscriu operaţiile zilnice de ungere executate de
muncitorii din sectoarele de producţie care lucrează la aceste maşini, utilaje sau instalaţii. La nivel unitate, fişa se
semnează de şeful grupei întreţineri, la celelalte structuri de mecanicul şef, iar lunar de specialistul care a efectuat
ungerea maşinilor, utilajelor sau instalaţiilor. NECLASIFICAT 74 din 84
NECLASIFICAT
Fişa de ungere se păstrează la şeful grupei întreţineri, la celelalte structuri la mecanicul şef şi se completează de cel care
execută practic operaţiile de ungere. Se arhivează la şeful grupei întreţineri, la celelalte structuri la mecanicul şef
urmând a se îndosaria şi păstra conform instrucţiunilor arhivistice în vigoare.
ANEXE
ANEXA NR. 1: COMANDA NECLASIFICAT 75 din 84
NECLASIFICAT
ANEXA NR. 2: BONUL DE CONSUM ANEXA NR. 3: BONUL DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE ANEXA NR. 4: FIŞA
INDIVIDUALĂ TIP „ U ” ANEXA NR. 5: FIŞA RECAPITULATIVĂ TIP „ UT ” ANEXA NR. 6: FIŞA DE SUPRAVEGHERE A MAŞINII
ANEXA NR. 7: FIŞA DE UNGERE A UTILAJULUI
ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Cod document________ Unitatea militară______
APROB Lansarea comenzii Şeful compartimentului ___________________
Anexa nr. 1 APROB Exemplar nr... Scăderea şi declasarea bunurilor materiale din documentele justificative menţionate şi
anexate la prezenta comandă COMANDANTUL U.M. Nr. ____ _____ ______________________
COMANDA NR. _______ DIN ______ Executant principal_________________ Baza_________________(poziţia din plan) _______
Fel lucrare_________________ Denumire complet___________ Preţul de plan al produsului
(lucrării) ___________________ Complet
Tehnica
intrat în unit. prod. Data______ ieşit din unit. prod. Data______ primit la reparat Data________
primit din reparaţii Data______ Timp
10
Constatări la primirea tehnicii (armamentului) în producţie şi pe timpul producţiei
11
Concluziile organului C.T.C. (Data, gradul, semnătura)
12
13
Termen de execuţie
Pontat
Planif. normat
Seria
Cod, tip lucrare
Cod secţie, grupă, atel. de bază
Nr. inv.
Serie
Cod
Cod
Denumirea
(colaborare)Cod atelier grupă
Cantitatea
U.M. U/M
beneficiară
NECLASIFICAT
14
15
Primit la reparat_______ ____________________ (Data, gradul, semnătura) Primit din reparat______ ____________________
(Data, gradul, semnătura)
Organ emitent ____________ ________________________ (gradul, semnătura)
2.4 Documentele justificative de primire din (predare în) depozit (magazie) a materialelor Felul şi Felul şi Valoarea
numărul Data numărul Data totală documentelor documentelor
Valoarea totală
Felul şi numărul Data documentelor
Valoarea totală
Felul şi numărul Data documentelor
Valoarea totală
NECLASIFICAT
Certific exactitatea datelor din comandă şi documentelor justificative din tabelul de mai sus privind încadrarea în
normele de timp, consum materiale şi normele valorice. Şeful compartimentului plan producţie (ofiţer coordonator cu
reparaţiile) _____ ________ _________________________
Anexa nr. 2 BON DE CONSUM (COLECTIV) UNITATEA Produs, lucrare (comandă) Data Număr Nr. comandă Cod predător
Cod primitor document Ziua Luna Anul Cod produs
Nr. crt
Denumirea valorilor materiale (inclusiv sort, marca, profil dimensiune)
Cantit necesară
Cont
Cod Debitor
Creditor
U/M
Cantitatea eliberată
BON DE CONSUM (COLECTIV)
Preţul unitar
Valoarea
NECLASIFICAT
Data şi semnătura
Şef compartiment
(verso) Denumirea valorilor materiale Nr. (inclusiv sort, marca, crt profil dimensiune)
Data şi semnătura
Gestionar
Primitor
Cont Debitor
Creditor
Cantit necesară
Şef compartiment
Cod
U/M
Cantitatea eliberată
Gestionar
Preţul unitar
Valoarea
Primitor Anexa nr. 3
BON DE PREDARE-TRANSFER RESTITUIRE UNITATEA Număr document Ziua Nr. crt.
Data Luna
Anul
Cod predător
Denumirea valorilor materiale (inclusiv sort, marca, profil Debitor dimensiune)

Cod primitor Cont Creditor
Nr. comandă Cod produs
Cod
U/M
BON DE PREDARE-TRANSFER RESTITUIRE Cantitatea Preţul Valoarea efectivă unitar
NECLASIFICAT
Data şi semnătura Viza C.T.C. (Produs mişcare) (verso) Denumirea valorilor materiale Cont Nr. (inclusiv sort, marca, profil
Cod crt. Debitor Creditor dimensiune)
Predător
Data şi semnătura
Predător
Viza C.T.C. (Produs mişcare)
U/M
Primitor
Cantitatea Preţul Valoarea efectivă unitar
Primitor
NECLASIFICAT
Anexa nr. 4
FIŞA INDIVIDUALĂ TIP „ U ” Atelier: Prelucrări mecanice Maşina: Maşină de alezat AL 200 Nr. inventar: 31.130 Te
Data
T i.a.
Timp întreruperi accidentale M C
T i.r. F
S
O
II
III
II
III
II
III
II
III
II
III
II
III
II
III
II
III
I
II
III
II
III
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
01.04.2014 02.04.2014 03.04.2014
13,3 14,5 11,8
7,1 7,7 3,8
6,2 6,8 8
2,7 1,5 0,2
0,9 0,3 0,2
1,8 1,2 -
0,15 -
0,2 -
0,25 -
0,3 -
1-
-
1,5 -
0,2 0,3 0,2
0,3 -
. . . T e. : Timp efectiv lucrat; T i. a. : Timp de întreruperi accidentale; D: Reparaţii accidentale; M: Lipsă materiale şi
economie; C: Lipsă comenzi; F: Lipsă forţă de muncă; X: Alte cauze; T i. r. : Timp de întreruperi reglementate; R: Revizii şi
reparaţii; O: Opriri tehnologice; S: Schimburi neprogramate. I, II, III : Nr. de schimburi. NECLASIFICAT 81 din 84
NECLASIFICAT
Anexa nr. 5
FIŞA RECAPITULATIVĂ TIP „ UT ” Atelier: Prelucrări mecanice Grupa de maşini: Aşchietoare Nr. maşini instalate: 6 Luna:
aprilie Anul: 2014 Nr. crt.
Nr. inventar
0123.
1 31.130 31.245 31.247
Timp efectiv lucrat (Te) 2 281,8 283,2 276,5
Întreruperi accidentale ( T i.a.)
T i.r.
Total
M
C
3 44,2 36,8 47,5
4 4,4 4,7 9,5
5 3,7 2,4 3,2
6 18,4 14,3 10,5
7 9,2 8,1 12,2
8 8,5 7,3 12,1
9 8 12 8
10 2 4 4
S 11 -
Anexa nr. 6
FIŞĂ DE SUPRAVEGHERE A MAŞINII Luna: ianuarie Secţia: Prelucrări mecanice Grupa maşinii: Aşchietoare
Maşina: Maşină de alezat AL 200
Nr. de inventar: 31.130
INSTRUCŢIUNI Îngrijirea generală a maşinii
Îngrijirea specială a maşinii
... 16.04.2014 15.04.2014 14.04.2014
Data
1. Ungerea conform planului de ungere a organelor mobile. 2. Evitarea defectării maşinii prin deserviri nepotrivite. 3.
Schimbarea sculelor uzate după expirarea duratei lor de lucru,spre a evita supraîncălzirea maşinii. 4. Curăţirea locului de
muncă. Reparaţii şi porniri Schimb 1 2 3
1. Revizia săptămânală a maşinii şi curăţirea generală. 2. Înlăturarea imediată de către un specialist a defectelor
intervenite.
Lipsă de material, scule şi dispozitive Schimb 1 2 3
Lipsă de muncitori Schimb 1 2 3
12` 35` 10`

15`
120`
14`
7`
18`
90`
10` 17` 10`
20`
60`
12`
10`
8`
12` 10` 12`
10`
-
-
6`
10`
7`
50`
Din vina muncitorului Schimb 1 2 3
Lipsa de comenzi Schimb 1 2 3
NECLASIFICAT
Anexa nr. 7
FIŞA DE UNGERE A UTILAJULUI: STRUNG SEMIAUTOMAT
Şurub principal
G 55
Cărucior
Cutie viteze
Păpuşa mobilă
G 55
de
TIN 82 EP
G 55
1
2
Planificat
Executat
1
1
Planificat
Executat
1
1
Planificat
Executat
Planificat
1
Executat
Semnătura
Semnătura
Noiembrie
12
Decembrie
11
Semnătura
Octombrie
Semnătura
Septembrie
Semnătura
August
Semnătura
Iulie
Semnătura
Iunie
Semnătura
Mai
Semnătura
Aprilie
Martie
Semnătura
Februarie
Executat
Semnătura
Ianuarie
Cantitatea de lubrifiant (litri)
Picurare
Numărul locurilor de ungere

Picurare
Lubrifiantul care se foloseşte
Umplere la nivel Picurare
Denumirea subansamblulu i (piesei) care se unge
Modul de ungere
Semnătura
Eşalonarea pe luni a planificării şi executării ungerii 3 4 5 6 7 8 9 10
Planificat
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
10
10
15
10
NECLASIFICAT
BIBLIOGRAFIA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
Albu A. ş. a., Exploatarea maşinilor-unelte, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. Bardac D. ş.a., Tehnologii de
procesare a suprafeţelor, Junimea, Iaşi, 2005. Bejan V.,Tehnologia fabricării şi a reparării utilajelor tehnologice. O.I.D.I.C.,
Bucureşti, 1991. Boangiu Ghe. ş. a., Maşini - unelte şi agregate, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978. Constantin M.
ş. a., Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Ed. All, Bucureşti, 2002. Dragu D. ş. a., Toleranţe şi
măsurători tehnice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. Grigorescu H., Grigorescu O., Maşini-unelte şi
dispozitive, Manual pentru şcoli de maiştri, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979. Huzum N. ş. a. , Maşini şi utilaje
industriale, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. Marincaş D., Fabricarea şi repararea autovehiculelor rutiere, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. Picoş C. ş. a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere, volumul 1,
Editura tehnică, Bucureşti, 1979. Picoş C. ş. a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere, volumul 2, Editura
tehnică, Bucureşti, 1982. Rădoi M. ş.a. , Recondiţionarea pieselor. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986. Răduţ N. ş. a.,
Recondiţionarea pieselor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1983. Ros O., Tehnologii de prelucrare pe MUCN, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1995. Zeţu D., Maşini-unelte automate şi cu comandă numerică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982. *** Auxiliare
curriculare de specialitate. *** Cărţile tehnice ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. *** Internet. *** L-11, Regulamentul
mentenanţei echipamentelor în Armata României, Bucureşti, 2008. *** L-11/1, Instrucţiuni privind mentenanţa
echipamentelor de B.A.T. din înzestrarea Armatei României pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război, Bucureşti,
2012. *** Manualul de reparaţie în unităţi a transportorului amfibiu blindat TAB-77, Bucureşti, 1994. *** Norme
metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi modelele
acestora, Bucureşti, 1999. *** S.S.M.-1, Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în
muncă în Armata României, Bucureşti, 2008. *** Transportoare amfibii blindate pe roţi. Manual de cunoaştere şi
exploatare, vol.I, Bucureşti, 1988.
Contact information
Ronald F. Clayton
 info@pdfcoffee.com
 Address:
46748 Colby MotorwayHettingermouth, QC T3J 3P0
About Us
Contact Us
Copyright
Privacy Policy
Terms and Conditions
FAQ
Cookie Policy
SUBSCRIBE OUR WEEKLY

NEWSLETTER
Enter your E-mail Subscribe
Copyright © 2023 PDFCOFFEE.COM. All rights reserved.     

Necesar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Necesar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Email: info@pdfcoffee.

com  Login  Register  English

Home / Tehnologia Reconditionare Arbore Cotit SAVIEM

Tehnologia Reconditionare Arbore Cotit SAVIEM

 Report DMCA / Copyright

CUPRINS ARGUMENT ....................................................................................................................pag. 4 CAPITOLUL 1: Principii generale privind

Concepte utilizate ...............................................................................................pag. 7 Cerinţele sistemului de

În timpul exploatării, în structura subansamblurilor, mecanismelor, sistemelor şi reperelor din compunerea

Coeficientul de stare tehnică se stabileşte pe eşaloane şi pe categorii de echipamente. Coeficientul de operativitate -

CAPITOLUL 2 NECLASIFICAT 11 din 84

CONSTRUCŢIA ARBORELUI COTIT DIN COMPUNEREA MOTOARELOR SAVIEM 797-05 M1 CE ECHIPEAZA

Fig. 3.2 Schema instalaţiei de curăţire cu ultrasunete NECLASIFICAT 15 din 84

7-reductor de turaţie; 8-pompă de presiune; 9-furtun; 10-lance cu mâner izolant.

N rec 100 [%] Nt

0.01 0.03 0.03 0.04

0.07 0.05 0.03 0.04

0.06 0.05 0.04 0.06

OVALITATE 70± 0.02 0.03 0.05 0.04 0.04

OVALITATE 70± 0.02 0.04 0.02 0.03 0.02

NR. FUS CITIRE DIRECȚII

Joc admis cu piesa conju-gata

CALIT: CIF41 Mo Cr 11x, STAS 79 – 80

Reperul piesei conjugată

Bucați pentru o mașină

ARBORE COTIT Material

ansambluNr. reper piesă sau

Denumirea piesei sau ansamblului

Cota de repa-rație (mm)

PIESELORFIȘA CONDIȚIILOR TEHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA

3.4 Fişa condiţiilor tehnice pentru trierea şi recondiţionarea arborelui cotit

Examinare vizuală. Verifcare cu ferofux Fisuri sau crăpături 2.

1 Rupturi ale arborilor

Procedeul stabilirii defectului si admisă fară instrumente de nominala reparație control

Poziția de pe Defectul posibil schița

89.02101.0004Nr reperPagina piesă sau ansamblu:

Se reconditonează prin indreptare la rece așezând arborele cu sîgeata in sus pe prisme

Sageata maximaă admisă cu palierul central 0.005 mm

Joc mm diametral maxim admis 0.14

Denumirea piesei sau ansamblului:

Uzura (ovalitatea, conicitatea) fusurilor pentru biela.

Denumirea piesei sau ansamblului:

FIȘA CONDIȚIILOR TEHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA PIESELOR

Se reconditoneaza R II = 1.001 prin:

Nr reper piesă sau ansamblu: 89.02101.0004

Denumirea piesei sau ansamblului:

Se recondiționeaza cănd diametrul este sub valoarea indicata in coloana 5.

R I semiinel axial grosime

Nr reper piesă sau ansamblu: 89.02101.0004

FIȘA CONDIȚIILOR TEHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA PIESELOR

Joc Biela longi- 89.0241.0005 tudinal maxim admis 0.250 mm.

Pinion arbore cott 89.02115.0001

Denumirea piesei sau ansamblului:

Nr reper piesă sau ansamblu: 89.02101.0004 9

Uzura in lungime a fusului palier central.

Examinare vizulă. Masurare cu micrometrul pentru exterior 25-50 mm

Diame- trul Diame mare - trul mare 44.250

FIȘA CONDIȚIILOR TEHNICE PENTRU TRIEREA SI REPARAREA PIESELOR

Dia- metrul mare 44.250

110.500 mm și se rectfcă la cota nominală.

5 mm și se fletează M 16*1.5. 2. Majorare la cota de reparație R I, utlizând la montaj șuruburi corespunzătoare. 1.

Denumirea piesei sau ansamblului:

Surub M14*1.5*28; 89.90001.0001

Piulita M 30*1.50 89.90685.0004

0 Examinare vizuală. Măsurare cu microme- trul pentru exterior 100-200 mm.

Surub M141.528; 89.90001.0001