 Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II.

MATRICE
Problemă rezolvată
 2 1 
1 2 3  
 Se dau matricele A    şi B   3 1  .
0 1 1 4 3 
 
a) Să se calculeze transpusele matricelor A, B, AB şi BA.
b) Să se calculeze matricele t A  tB, tB  t A şi să se compare cu matri-
 BA  ,  AB  .
t t
cele respectiv
Soluţie
1 0
   2 3 4  20 10   20 7 
 AB   
t
a) A   2 1  , tB  
t
 , AB   , ,
3 1  1 1 3  7 4  10 4 
 
2 3 5  2 3 4 
  t  
BA   3 7 10  ,  BA    3 7 11  .
t
 AB   t B tA
 4 11 15   5 10 15 
   
1 0 2 3 4 
  2 3 4   t
b) A  B   2 1       3 7 11    BA  .
t t

 3 1   1 1 3  
   5 10 15 
1 0
 2 3 4    20 7  t
B A   2 1      AB  .
t t

 1 1 3   3 1   10 4 


PROPRIETĂŢI ALE OPERAŢIEI DE TRANSPUNERE

Folosind definiţia transpusei unei matrice şi operaţiile cu matrice se

verifică următoarele proprietăţi:

 P1. Pentru oricare matrice A  M m,n  C  ,  A   A.

t t

 P2. Dacă A, B  M m,n  C  , atunci:

 A  B   t A  tB;
t
a)
 aA   a  t A, a  C.
t
b)

 P3. Dacă A  M m,n  C  şi B  M n,p  C  , atunci  AB  

t t
B  t A.

31
 Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE

EXERCIŢII ŞI PROBLEME
EXERSARE
E1. Se dau matricele:  4x  2 p! 
 1 3 i3  c)  
 lg  y  1 C2 
   1 2 1   z
A   7 8 2  , B   ,
   4 8  3   1  3  2x  1 60 
 0 4 0, 2  2  O .
  1
z  1, 5 
2

 14   2 
  1 
C    28  , D   5 6 5  .
 2  E5. Să se determine matricea A, ştiind că:
 8 
  1 2   5 6
a) 4A    ;
a) Să se precizeze tipul matricelor  5 3   7 9 
A, B, C, D.
2 2 1
b) Să se scrie elementele a23 , a31 , b) 2A   
 0 4 9 
b22 , b13 , c21 , c31 , d11 , d14 .
 4! C24 ln e 
c) Care afirmaţie este adevărată:  3 .
• urma matricei A este Tr  A  6,8.  lg 1 A 2 i100 
 3 
• a21  c21  b23  d14  12;
E6. Să se determine matricele A şi B,
• a23  b21  b13  c31  d12  30;
dacă:
• 25a233   a31  d12   c11  c31  a31
2 3
?  1 0
a) 2A  B   ;
 1 3 
E2. Să se determine numerele reale pen-
5 7 
tru care au loc egalităţile: 3A  2B   ;
 3 2  x   2a  5 6   9 1 
a)     ;
 3y  5 4   7 b  5 
2   8 7 2 
b) 2A  3B   ,
 x  y 2x  y   3 y  2  1 6 5 
b)   .  3 0 1
 4 2a  b   a  2b 5  A  2B   .
 3 4 1 
E3. Se dau matricele:
 1 1 2   3 7 1   2 1 1 
    E7. Se dau matricele A   ,
A   4 3 5  , B   0 9 3  .
 3  2 8   2 1 0   3 4 0
     1 1 
Să se determine A  B, A  B,  A  B,    1 1 
B   3 5  , C    . Să se
3A, 5B, 3A  5B, A  2O3 .  0 2  1 0
 
E4. Să se determine numerele pentru calculeze AB, BA, ABC, CAB  C2 ,
care au loc relaţiile:
 ABC  CAB 2 .
 3 x x  1 2
a)    x 
 2x 3   1 x 
E8. Matricele A, B verifică egalităţile:
 9 4  y  1 1  2 3
 ; AB  
 z  2 4t  şi 2A  B    . Să se
 2 3  2 4
 x  6 2   5 3y   3 y2 
 A    B
2 2
t t
b) x        ; calculeze A  B, B  A, .
 1 x   z 2t   7 4 

32
  Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE
 1 2  E12. Să se calculeze An , n  N* , în cazurile:
 şi f  X   X  X 
3 2
E9. Fie A  
 0  1   1 0 1
 1 2  
5X  2I2 , g  X   X 2  3X  I2 . Să se a) A    ; b) A   0 1 0  ;
 0 1  1 0 1
determine matricele:  
B  2f  A  3g  A , C  f  A  g  A .
t t
 1 0 2
 
 3 0 0
 
c) A   0 1 0  ; d) A   0 1 0  .
E10. Se dau matricele:  0 0 1  0 1 1
   
 2 x  y 3 
A  şi B   .
y 3  5 2x   1 3
a) Aflaţi x, y  C astfel încât:   
2 2 
E13. Fie A   .
 14 2   3 1 
AB   .  
 19 6   2 2 
b) Aflaţi x, y  C astfel încât: Să se calculeze A 2 , A 3 , A 6 , A15 , A 24 .
 25 59 
 A  xI2   B  yI2    .
 2x  y2
20  E14. Fie A, B  M n  C  .
Să se verifice egalităţile:
 1 4  3 1
E11. Fie matricele A   , B   . a) Tr  A  B   Tr  A   Tr  B  ;
 0 5 x y 
b) Tr  aA   aTr  A  ;
a) Să se afle x, y pentru care
A  B  AB  I2 . c) Tr  AB   Tr  BA  ;
b) Există x, yC astfel încât A  B ? 2 2
d) Tr  t  AB    Tr  t

A t B .
3 4 5 100
c) Să se calculeze A , A , A , A .

APROFUNDARE
A1. Se dă matricea A k  M 2,3  C  , k  N, A4. Să se determine matricele A M2  C ,
 k k k 1  k  
2 în fiecare din cazurile:
Ak    . Să se cal- a) A 2  I2 ; b) A 2  O2 ;
 2k  1 0 3k  2 
culeze Sn  A1  A 2  ...  A n . 1 0  1 0 
c) A 2   2
 ; d) A   .
1 1  1 1
 1 k  A5. Se consideră egalitatea:
A2. Fie k  N şi Ak    . Să se
 k  1 k  1  x y
2
 a b
calculeze sumele de matrice:     . Să se arate că
 z t   c d
a) U n  A1  A 2  ...  A n ;
dacă numerele reale x, y, z, t sunt
b) Vn  A12  A 22  ...  A 2n . în progresie aritmetică, atunci şi
numerele a  b, b  c, c  d sunt în
A3. Să se determine matricea X  M2  R , progresie aritmetică. (ASE, Buc., 1993)

 3 2  3 2 A6. Să se calculeze An , n  N* , în cazurile:

ştiind că   X  X  .  1 1 1
 2 3   2 3  1 i   
a) A    ; b) A   0 1 1  ;
 0 1   0 0 1
 

33
 Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE
 1 0 ln a  A13. Fie D  M 1,2  C  şi f : D  D,
  a 1
c)  0 a 0  ; d) A  ; f   x y     3x  y 4x  3y  . Să se
0 0  1 a
 1  arate că:
1 0 0 a) f  aA   af  A  ,  a  C şi A  D;
 a b  2 
e) A    ; f)   1 0  , unde b) f  A  B   f  A   f  B  ,  A, B  D;
b a  
 2 1 c) f este funcţie bijectivă.
2    1.  3 1
d) Dacă A    , atunci
 4 3
A7. Să se calculeze: t
 x
 cos  sin  
n
f  x y   A     .
 , nN .  y
*
 
  sin  cos  
A14. Fie D  M 1,2  C  , funcţiile
A8. Să se determine matricea A cu toa-
f , g : D  D şi matricele
te elementele numere naturale, ca-
re verifică egalitatea:  
A, B  M 2  C  , A  aij , B  bij .  
1 2 4   A   3 1 2  . Dacă:
f   x y     a11x  a12y a21x  a22y  ,
1 0
A9. Să se rezolve ecuaţia A n   , g   x y     b11x  b12y b21x  b22y  ,
1 1
unde A  M 2  R  . să se arate că:
t
 x
f  g  x
y    A  B     .
 a b   y
A10. Fie A  M 2  C  , A    şi
 c d Generalizare.
a  d, b  c, c, b  C * . A15. Să se rezolve ecuaţiile în M 2  R  :
a bn   5 6 
Dacă A n   n  , să se arate că: a) A 2  2A   ;
c
 n d n  4 2 
bn cn a n  dn  10 0 
  . (ASE, Buc., 1996)
b c ad b) A 3  A   .
 0 2
 0 1 A16. Harta unor trasee turistice este re-
A11. Fie A    . Să se arate că:
 1 1 dată sub forma unui graf în figura 1.
a) Să se scrie matricea booleană A
 a a n 1 
a) A n   n  , unde an  Z , a grafului dat.
 a n 1 a n  2  b) Să se calculeze A 2 , A 3 , A 4 .
 n  N* ; c) Între ce puncte turistice există
b) pentru oricare n, m  N* au loc cele mai multe trasee de lungime 2?
Dar de lungime 3?
relaţiile: an  2  an 1  an şi
d) Găsiţi punctele turistice între
a m  n  a m  1  an 1  a m  an . (Univ., care există cel puţin 5 trasee tu-
Craiova, 1996) ristice de lungime 4.
1 2
A12. Să se arate că pentru oricare n N*
nu există matrice A, B  Mn  C  , ast-
5 3
fel încât AB  BA  In .
4 Figura 1

34
  Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE

TESTE DE EVALUARE
Testul 1

 2 3   6 1 
 1. Fie matricele A   , B    şi numerele reale   Tr  A  B  ,
4 5  5 8 
  Tr  2A  3B  ,   suma elementelor matricei AB şi u       . Atunci:
a) u  7; b) u  28; c) u  49; d) u  56.

 10 4   3 3 
 2. Fie matricele A   , B    şi   suma elementelor matricei
 5 6   1 7
AB  t A t B. Atunci:
a)   82; b)   47; c)   38; d)   82.

2 1 1 
 
 3. Fie matricea A   1 4 2  . Atunci matricea A 3 este egală cu:
0 1 2 

a) 2A  3I3 ; b) O3 ; c) 4A  6I3 ; d) 13A  17I3 .

 5 1   3a  2 b2  2b   0 4 
     
 4. Se consideră egalitatea  2 5    2 x  9 y2  7    9 3  în M 3,2  C  şi
3 4  2    
   u  16 lg v   8 5 
m  a  b  x  y  u2  v, unde b  0. Atunci m este:
a) 9 2; b) 3 2; c) 2 3; d) 10.

1 0 2 
 
 5. Fie matricea A   2 1 1   M 3  R  şi f  X   X 3  5X 2  8I3 . Atunci f  A  este:
 3 1 3 
 
a) I3 ; b) t A; c) A 2 ; d) O3 .

Testul 2

 2x 0  2y  1 0   2z 6z 
 1. Se dau matricele A   , B , C  . Să se
 3x  1 3x   3y 3  1 
y  6z 3z 
    
 0 1  0 1
determine x, y, z astfel încât   A  B   C.
  1 0   1 0 

35
 Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • II. MATRICE
 1 0  1 0 
 2. Fie A  M 2  R  , A n
 . Să se arate că A    şi să se
 a  1 a  x
 n  1 x n

determine  x n  şi matricea B  A  A 2  ...  A n .

1 0 2001 
 
 3. Să se determine X  M 3  R  astfel încât X 2001
 0 22001
0 .
0 0 1 


 4. Folosind binomul lui Newton pentru matrice să se calculeze A n , dacă

a b c
 
A   0 a b  . (Bacalaureat, 1996, generalizare)
 0 0 a
 

Testul 3

 0 1 1
 
 1. Se consideră matricea A   1 0 1  .
 1 1 0
 
a) Să se determine numerele a, b  R astfel încât aA 2  bA  2I3  O3 .
b) Să se arate că pentru orice n  N* există numerele an , bn  R astfel încât
A n  a n A  bn I3 .

 4 0
 2. Să se determine matricea X  M2  R  dacă X 2   .
 4 4

 2  x x  1  *

 3. Se consideră mulţimea de matrice M    x R .
 2  2x 2x  1  
a) Să se arate că dacă A, B  M , atunci A 2  B2  M .
b) Există matrice A  M astfel încât A 2001  I2 ?

 1 k 2k 
 4. Se consideră matricele A k   , k  N, unde  este
 3k
 1    2k
1    3k 

rădăcina cubică a unităţii. Să se calculeze matricea A  A1  A 2  ...  A n , n  N* .

36
  Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • III. DETERMINANŢI

CAPITOLUL III. DETERMINANÞI

1 DETERMINANTUL DE ORDINUL n. PROPRIETĂŢI

1.1. DETERMINANTUL DE ORDINUL 2
Să considerăm sistemul de două ecuaţii liniare cu două necunoscute
a11x1  a12x 2  b1 a a12 
 (1) şi matricea A   11   M2  C  a coeficienţilor ne-
a21x1  a22x 2  b2  a21 a22 
cunoscutelor x1 , x 2 .
Rezolvarea acestui sistem este cunoscută. Aplicând metoda reducerii
se obţine:
 a11  a22  a12  a 21  x1  b1  a22  b2  a12
 .
 a11  a22  a12  a 21  x 2  b2  a11  b1  a21
Dacă numărul a11  a 22  a12  a21  0, atunci soluţia sistemului este:
b  a  b2  a12 b  a  b1  a21
x1  1 22 ; x 2  2 11 . (2)
a11  a 22  a12  a21 a11  a22  a12  a 21
Se observă că numitorul fracţiilor din relaţia (2) reprezintă diferenţa
dintre produsul elementelor de pe diagonala principală a matricei A şi
produsul elementelor de pe diagonala secundară a matricei A.

 DEFINIŢIE
a12   a11
 Fie matricea A  M 2  C  , A    . Numărul d  a11a22  a12a21 se
a22   a21
numeşte determinantul de ordinul 2 sau determinantul matricei A.

Pentru determinantul de ordinul 2 se foloseşte notaţia:

a a12
d  11 , det  A  sau A .
a21 a22
Produsele a11  a 22 şi a12  a21 se numesc termenii determinantului
de ordinul 2.
 Exemple
1 2 1 2
1. Fie A    . Avem det  A    1  4  2   2   8.
 2 4 2 4
a b a b
2. Fie A    . Avem det  A    a  d  b  c.
c d c d

37
 Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • III. DETERMINANŢI
Revenim la formulele (2) care dau soluţiile sistemului (1). Se observă
 b a12 
că numărătorii fracţiilor reprezintă determinanţii matricelor A1   1 
 b2 a 22 
a b1 
şi A 2   11 .
 a21 b2 
Aceste matrice sunt obţinute din matricea A înlocuind coloana
coeficienţilor necunoscutelor x1 , respectiv x 2 cu coloana formată din
termenii liberi b1 , b2 ai ecuaţiilor sistemului (1). Astfel, cu ajutorul
determinantului de ordinul 2, formulele (2) se scriu sub forma:
b1 a12 a11 b1
b2 a 22 a b2
x1  , x 2  21 , (3)
a11 a12 a11 a12
a 21 a 22 a21 a 22
formule denumite formulele lui Cramer pentru sistemul de două ecuaţii
liniare cu două necunoscute.

1.2. DETERMINANTUL DE ORDINUL 3

Să considerăm acum sistemul de trei ecuaţii liniare cu trei necunos-
cute:
a11 x1  a12 x 2  a13 x 3  b1  a11 a12 a13 
  
a21 x1  a22 x 2  a23 x 3  b2 , (4) şi A   a21 a 22 a 23   M3  C 
a x  a x  a x  b a 
 31 1 32 2 33 3 3  31 a32 a33 
matricea coeficienţilor necunoscutelor x1 , x 2 , x 3 .
Pentru rezolvarea sistemului vom folosi metoda reducerii.
Reducem pentru început necunoscuta x 3 . Pentru aceasta înmulţim
prima ecuaţie cu a23 , apoi cu a33 şi o adunăm la ecuaţia a doua înmulţită cu
a13 , respectiv la ecuaţia a treia înmulţită cu a13 . Se obţine sistemul de
două ecuaţii liniare cu necunoscutele x1 , x 2 :
 a11  a23  a 21  a13  x1   a12  a 23  a22  a13  x 2  b1  a23  b2  a13
 (5)
 a11  a33  a31  a13  x1   a12  a33  a32  a13  x 2  b1  a33  b3  a13
Reducem necunoscuta x 2 din ecuaţiile (5). Se obţine ecuaţia:
 a11  a23  a21  a13  a12  a33  a13  a32    a11  a33  a13  a31  a12  a23  a22  a13   x1 
  b1  a 23  b2  a13  a11  a33  a32  a13    b1  a33  b3  a13  a12  a 23  a 22  a13  . (6)

38
  Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • III. DETERMINANŢI
Desfiinţând parantezele şi cu notaţiile:
d x1  b1a22a33  b2a12a32  b3a12a 23  b1a 23a32  b2a12a33  b3a13a 22 şi
d  a11a22a33  a13a21a32  a12a 23a31  a13a 22a31  a12a 21a33  a11a 23a32 , relaţia (6) se
aduce la forma d  x1  d x1 . (7)

 DEFINIŢIE
 a11 a12 a13 
 
 Fie matricea A  M3  C  , A   a21 a22 a23  .
a a32 a33 
 31
Numărul d  a11a22a33  a13a21a32  a12a23a31  a13a22a31  a12a21a33  a11a23a32 (8)
se numeşte determinantul de ordinul trei sau determinantul ma-
tricei A.
Pentru determinantul de ordinul trei se folosesc notaţiile:
a11 a12 a13
d  a21 a 22 a 23 , det  A  sau A .
a31 a32 a33

Cei şase termeni din scrierea determinantului de ordinul 3 se numesc

termenii determinantului.
Se observă că d x1 este valoarea determinantului de ordinul 3:
b1 a12 a13
b2 a22 a 23 , determinant obţinut din determinantul d înlocuind
b3 a32 a33
coloana coeficienţilor necunoscutei x1 cu coloana formată din termenii liberi
b1 , b2 , b3 .
d
Dacă d  0, din relaţia (7) se obţine x1  x1 .
d
În mod analog se pot obţine necunoscutele x 2 şi x 3 considerând
determinanţii de ordin 3, d x2 şi d x3 obţinuţi din d prin înlocuirea coloanelor
a doua şi a treia prin coloana formată cu termenii liberi ai ecuaţiilor
sistemului (1).
Aşadar, dacă d  0, sistemul (1) are soluţia unică dată de formulele lui
dx dx dx
Cramer: x1  1 , x 2  2 , x 3  3 . (9)
d d d

39
 Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • III. DETERMINANŢI
CALCULUL DETERMINANTULUI DE ORDINUL 3
Relaţia (8) care dă valoarea determinantului de ordinul 3 este destul
de dificil de memorat fără un suport logic. De aceea se vor indica două
tehnici practice de obţinere a celor şase termeni, tehnici specifice numai
determinantului de ordinul 3.
1. Regula lui Sarrus

Calculul determinantului de ordinul 3 prin regula lui Sarrus se face

parcurgând următoarele etape:
• se scriu primele două linii sub determinant;
• se adună produsele termenilor situaţi pe diagonala principală şi pe
diagonalele paralele cu aceasta situate sub ea;
• se scad produsele termenilor situaţi pe diagonala secundară şi pe
diagonalele paralele cu aceasta situate sub ea.
Aranjarea calculelor se face astfel:
a11 a12 a13
a21 a 22 a 23  a11a22a33  a21a32a13  a31a12a23  a13a22a31  a23a32a11  a33a12a21
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23

 Exemplu
2 1 4 2 1 4
5 3 2  5 3 2  2  3  1  5  1  4  0   1   2  4  3  0   2  1  2  1   1  5  35
0 1 1 0 1 1
2 1 4
5 3 2

2. Regula triunghiului

Cele şase produse din formula determinantului de ordinul 3 se pot obţine

printr-o altă tehnică numită regula triunghiului. Această regulă este
descrisă mai jos indicând secvenţial modul de construire a fiecărui produs:

a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13

a21 a22 a 23 , a 21 a22 a23 , a21 a 22 a 23 ,
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33

 a11 a22 a33   a13 a 21 a32   a12 a23 a31 

40