În fiecare an, la 20 martie, 75 de țări membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei

celebrează ”Ziua Internațională a Francofoniei” prin diverse manifestări culturale, evenimentul

apărând în 1998.

În martie, în preajma acestei sărbători, Organizația Internațională a Francofoniei organizează

”Săptămâna limbii franceze și a francofoniei”.

20 martie marchează data la care, în anul 1970, 21 de state şi de guverne au semnat convenţia de
înfiinţare a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, organizaţie interguvernamentală fondată pe
baza unui numitor comun, respectiv folosirea limbii franceze.

Având un fundament profund cultural, menit să promoveze cultura membrilor săi, dar şi să
intensifice cooperarea culturală şi tehnică dintre aceştia, proiectul francofon a evoluat neîncetat,
astfel că Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică a devenit, în 1998, Agenţia Interguvernamentală a
Francofoniei şi, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei.

Guvernul României salută celebrarea astăzi, 20 martie, a Zilei Internaționale a Francofoniei și

aniversarea a 25 de ani de la aderarea României la mișcarea francofonă. În 1991, România a obținut
statutul de observator, iar din 1993 este membru cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a
Francofoniei. Statutul de membru OIF, dublat de vocaţia francofonă de tradiție, a permis țării noastre
consolidarea dimensiunii globale a cooperării internaţionale.

Sărbătorirea Zilei Francofoniei în 2018 în întreg spațiul francofon cu motto-ul ”limba franceză: ceea
ce ne unește în acțiune”, evocă solidaritatea statelor francofone și acțiunea lor comună pe mai multe
dimensiuni, inclusiv politică, economică și culturală, reflectând, totodată, noul dinamism al
Organizației Internaționale a Francofoniei.

Ziua Francofoniei este sărbătoarea fiecărui cetățean care prețuiește limba franceză, diversitatea
culturală a spațiului francofon și valorile promovate de Francofonie. Este sărbătoarea celor care
susțin importanța multilingvismului în era globalizării.

Cu această ocazie, Prim-ministrul României Viorica Dăncilă a afirmat că ”pentru țara noastră această
aniversare are un caracter istoric. România a fost, încă de la Marea Unire și înainte, parte din familia
națiunilor francofone. Francofonia a fost printre primele structuri internaționale la care România a
aderat după 1989, iar astăzi, este recunoscută ca stat-far al Francofoniei în întreaga regiune a Europei
Centrale și de Est”.

Istoria francofoniei
Termenul ”francofonie” a fost introdus în jurul anului 1880, când geograful francez Onesime Reclus l-
a folosit pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză. De
atunci, se foloseşte termenul de francofonie, scris cu ”f” mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă
franceză, şi cu ”F” mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care gestioneză relaţiile
dintre ţările francofone.

Potrivit celui mai recent raport al Observatorului de limbă franceză, publicat în anul 2014, numărul
vorbitorilor de limbă franceză, pe cele cinci continente, a fost estimat la 274 de milioane.

Existenţa unui spaţiu lingvistic francofon a fost remarcată încă de la începutul secolului al XX-lea,
când s-a identificat şi posibilitatea unor schimburi culturale. Tot de atunci, vorbitorii de limbă
franceză s-au reunit în diverse grupuri sau asociaţii, cum ar fi asociaţii profesionale, grupuri de
scriitori, de librari, de jurnalişti, de avocaţi, ONG-uri şi profesori de limbă franceză.

Înfiinţarea Francofoniei instituţionale se datorează, însă, iniţiativelor ce au aparţinut lui Léopold

Sédar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) şi prinţului Norodom
Sihanouk (Cambodgia). Aceştia au identificat în factorul lingvistic un potenţial important de
dezvoltare pentru societăţile lor, dar şi pentru dialogul intercultural.

Începând din anul 1970, odată cu înfiinţarea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, devenită, în
prezent, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, vorbitorii de limbă franceză se pot baza pe un
dispozitiv instituţional menit să promoveze atât limba franceză, cât şi relaţiile dintre cele 84 de state
şi de guverne membre sau observatoare al OIF.

Acest dispozitiv este stabilit prin Carta Francofoniei, adoptată în 1997, la Sommet-ul de la Hanoi, în
Vietnam, revizuită de către Conferinţa ministerială din 2005, de la Antananarivo, în Madagascar.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei promovează cooperarea multilaterală, beneficiind de

sprijinul a patru operatori. Este vorba despre Agenţia Universitară a Francofoniei, canalul de
televiziune TV5Monde, Asociaţia Internaţională a Primarilor Francofoni şi Universitatea Senghor din
Alexandria. Beneficiază, de asemenea, de un organ consultativ, Adunarea Parlamentară a
Francofoniei.

În calitatea sa de membru cu drepturi depline al acestei structuri (din 1993), România se alătură
statelor care sărbătoresc Ziua internaţională a Francofoniei.

Evenimentul este, astfel, marcat, atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind organizat de către misiunile
diplomatice şi marcat printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi ştiinţifice, care se desfăşoară,
deseori, pe parcursul unei săptămâni sau chiar al unei luni întregi, în preajma zilei de 20 martie.
Aceste acţiuni au drept scop promovarea imaginii României, bogăţia sa culturală şi contribuţia sa în
reflectarea valorilor francofone