Sunteți pe pagina 1din 13

BIBLIOGRAFIE CONCURS FRANCOFONIE 20 MARTIE 2014

Termenul de francofonie a aprut n 1880, fiind introdus de geograful Onsime Reclus. Acesta l-a folosit pentru a descrie comunitatea lingvistic i cultural pe care Frana a constituit-o mpreuna cu popoarele colonizate. Astzi, acest termen s-a ndepartat de conotaia colonial pentru a descrie dou realiti diferite dar complementare. n accepiunea sa larg, termenul de francofonie nglobeaz ansamblul aciunilor de promovare a limbii franceze i ale valorilor pe care ea le vehiculeaz, fr a ine seama de ara n care ea se nscrie. n sens instituional, cnd termenul se va scrie cu majuscul, Francofonia calific organizaia internaional care regrupeaz 56 de state i guverne care au ales s adere la Charta sa. CE ESTE MAI EXACT FRANCOFONIA?

Francofonia este un fenomen politic, social, geografic i cultural care se manifest prin contrastul valorilor umane: sensibilitare, gandire intuitiv i volubilitate. Astzi, aceast organizaie reunete aproximativ 42 de state i 400 milioane de oameni care au decis s creeze o parte universal. Capacitate de atragere axat pe strlucirea limbii franceze Limba francez continu s ocupe un loc foarte important n lumea ntreag, n ciuda slbiciunilor pe care o manifest n anumite domenii, cum ar fi tiinele exacte, dreptul comercial i relaiile internaionale i n ciuda pesimismului care apare uneori. Limba francez, mpreun cu limba englez, este singura limb vorbit pe toate cele 5 continente i rmne limba oficial a organizaiilor internaionale, att n Europa ct i n Africa, unde, de exemplu, ea ocup un loc privilegiat n Organizaia Unitii Africane (OUA). Limba francez este limba matern a peste 80 milioane de locutori, ceea ce plaseaz aceast limb pe locul 11 n lume (din peste 2000 de limbi contabilizate) i pe locul 9 cu 180 milioane vorbitori dac inem cont de franceza ca limb secundar. n sfrit, s-a evaluat c peste 250 milioane de vorbitori sunt capabili s utilizeze ocazional limba francez.

Dincolo de aceste date i cifre, numeroase anchete duse n aceste ri arat faptul c limba francez pstreaz imaginea pozitiv a unei limbi folositoare, indispensabile n anumite sectoare profesionale. Limba francez are privilegiul de a fi recunoscut la nivel mondial ca limba unei mari civilizaii. Acest status a permis rspndirea sa n lume, prezena n sistemele educative i n procesul de predare-nvare. Evalum c sunt 82,5 milioane de elevi i studeni care nva limba francez sau studiaz n limba francez n strintate i 900.000, numrul de dascli care faciliteaz acest proces. Limba francez este limb naional (n Frana, Belgia, Canada Quebec, Elveia), limb oficial (nvmnt i alte domenii), limb de comunicare internaional i limb de cultur. Comunitatea francofon este mereu deschis spre nou i toleran. Ca instituie, Francofonia este recent. Actul su fondator a fost semnat pe 20 martie 1970 la Niamey, cnd s-a format Agenia de cooperare cultural i tehnic, devenit apoi Agenia de Francofonie. Organizaia Internaional a Francofoniei (francez Organisation internationale de la francophonie) este o organizaie internaional care, pornind de la afinitatea pentru limba francez, a reunit state i guverne de pe cinci continente: 53 de state i guverne cu statutul de membru cu drepturi depline, 2 cu statutul de membru asociat i 13 cu statutul de observator. Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, odat cu nfiinarea Ageniei de Cooperare Cultural i Tehnic (ACCT). ncepnd de la aceast dat, ziua de 20 martie marcheaz "Ziua Internaional a Francofoniei". ACCT, ale crei titulatur i portofoliu au evoluat pe parcurs, a devenit "Agenia Interguvernamental a Francofoniei" (AIF) n 1999. Pentru o mai bun vizibilitate i coeren pe scena internaional, din ianuarie 2006, AIF s-a transformat n "Organizaia Internaional a Francofoniei" (OIF), ca singur organism interguvernamental al Francofoniei. Francofonia a decis s-i aprofundeze dimensiunea politic i s se transforme dintro agenie de cooperare interguvernamental cu un fundament profund cultural, ntr-o organizaie internaional, cu toate implicaiile i transformrile necesare acestui scop. Astfel, OIF a jucat un rol determinant n mobilizarea statelor i guvernelor membre pentru ratificarea n cadrul UNESCO a Conveniei pentru protecia i promovarea diversitii expresiilor culturale, care a intrat n vigoare la 18 martie 2007.

Romnia a devenit membru observator al comunitii statelor i guvernelor avnd n comun limba francez n cadrul Sommet-ului de la Versailles n 1991. n 1993, la Sommet-ul de la Mauritius, Romnia a obinut statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri. Incepnd din 1993, Romnia particip la toate Conferinele Ministeriale la nivelul minitrilor afacerilor externe, precum i la o serie de Conferine Ministeriale specializate: cultur, mediu nconjdrtor, probleme ale copilului, educaie, tineret i sport, justiie, autostrzile informaiei, eto. n 1994, Romnia ader la Convenia privind Agenia de Cooperare Cultural i Tehnic (titulatura actual este Agenia Interguvernamental a Francofoniei - AIF), prin Legea nr. 118 din 9 decembrie 1994. n acelai an a fost creat, la Bucureti, Consiliul Naional Consultativ al Francofoniei, al crui preedinte este ministrul afacerilor exteme. Din decembrie 1994, Bucuretiul gzduiete sediul Biroului Regional pentru Europa Central i de Est (BECO) al Ageniei Universitare a Francofoniei (AUF) - operatorul specializat al Francofoniei pe probleme de nvmnt superior i cercetare. ncepnd din 2002, n cadrul BECO va funciona o anten aAIF. Romnia are statut de seciune asociat n cadrul Adunrii Intemaionale a Parlamentarilor de Limb Francez - Adunarea Consultativ a Francofoniei - (AIPLF). Romnia este membr a Asociaiei Intemaionale a Primarilor Francofoni (AIMF). Romnia particip la Forumul Francofon al Afacerilor, a crei vicepreedinie o deine. Evenimente politice majore n perioada 1997 - 2002 Cel de-al Vll-lea Sommet al Francofoniei (Hanoi, 14-16 noiembrie 1997) n perioada 14-16 noiembrie 1997 s-a desfurat, la Hanoi, cea de-a Vll-a Conferin a efilor de stat i de guvern ai rilor avnd franceza n comun, la care au fost prezeni efi de stat sau de guvern din cele 49 de ri membre, la acea dat, ale Micrii Francofone. Sommet-ul de la Hanoi a marcat o nou etap n evoluia Francofoniei, prin adaptarea structurilor sale instituionale la realitile politice, economice, tehnologice i culturale din ajunul noului mileniu. Principalul element de noutate l-a constituit punerea n aplicare a reformei instituionale, urmare desemnrii primului Secretar general al Francofoniei, n persoana domnului Boutros BOUTROS-GHALI, care ndeplinete, de la acea dat, funciile de purttor de cuvnt politic i de reprezentant oficial al Francofoniei pe plan internaional. A fost subliniat necesitatea ntririi dimensiunii economice a Francofoniei, care s dubleze dimensiunile politic i cultural. Delegaia Romniei a acionat n favoarea ntririi Polului de Francofonie din Europa Central i de Est, care cuprindea Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, la care s-au

adugat atunci, cu statut de 'observator', Albania, Polonia i Fosta Republic lugoslav a Macedoniei. Domnul BOUTROS-GHALI, Secretarul general al Francofoniei, s-a pronunat n favoarea unei deschideri a Francofoniei, subliniind faptul c dimensiunile Nord-Sud i SudSud trebuie ntrite printr-o dimensiune spre Est A fost apreciat rolul Romniei, care aduce aceast nou dimensiune, asigurnd diversitatea Francofoniei. Din punct de vedere economic, intervine o nou categorie de membri, cea a rilor cu economie n tranziie. Cea de-a Xll-a Conferin Ministerial a Francofonlei (Bucureti, 4-5 decembrie 1999) Cu prilejul acestei Conferine, la nivelul minitrilor afacerilor externe, desfurate la Bucureti, s-a aprobat reforma Ageniei Francofoniei, viznd o eficientizare a activitii acesteia, precum i o folosire mai judicioas a fondurilor. A fost decis schimbarea titulaturii din 'Micarea Francofon' n cea de 'Organizaie Internaional a Francofoniei' (OIF), ceea ce implic i instituionalizarea Francofoniei. Despre OIF Prezentare general Organizaia Internaional a Francofoniei reunete state i guverne de pe cinci continente (care au n comun afinitatea pentru limba franccez). Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, dat care este celebrat n fiecare an drept Ziua Internaional a Francofoniei. n conformitate cu Carta Francofoniei, OIF este persoan juridic de drept internaional public. Sediul OIF se afl la Paris. Organizaia dispune de patru reprezentane permanente, de cinci antene i birouri regionale i de dou centre de nvare a limbii franceze. Scop i obiective Strategia OIF, stabilit n 2004 pentru urmtorii zece ani, privete angajamentul organizaiei de a oferi membrilor si instrumentele necesare pentru o dezvoltare durabil i echitabil. Scopul Organizaiei:

Promovarea limbii franceze, a diversitii culturale i lingvistice Promovarea pcii, democraiei i a drepturilor omului Sprijinirea educaiei, a formrii, a nvmntului superior i a cercetrii

Dezvoltarea cooperrii n slujba dezvoltrii durabile i a solidaritii. Obiectivele Francofoniei, consemnate n Carta adoptat n 1997 cu ocazia Sommetului de la Hanoi (Vietnam) i revizuit de ctre Conferina Ministerial din 2005 de la Antananarivo (Madagascar): Instaurarea i dezvoltarea democraiei;

Prevenirea, gestionarea si soluionarea conflictelor, sprijinirea statului de drept i a drepturilor omului; Intensificarea dialogului ntre culturi i civilizaii; Apropierea popoarelor prin cunoatere reciproc; Consolidarea solidaritii lor prin aciuni de cooperare multilateral, de dezvoltare a economiei lor; Promovarea educaiei i a formrii cadrelor Pentru mai multe informaii cu privire la scopul i obiectivele OIF, accesai AICI Carta Francofoniei - Constituie suportul juridic al cadrului instituional francofon contemporan.

Cadrul strategic decenal al Francofoniei - adoptat pentru 2004 - 2014, definete patru domenii prioritare de aciune pentru Francofonie: limba francez i diversitatea cultural i lingvistic; pacea, democraia i drepturile omului; educaia, formarea continu, nvmntul superior i cercetarea; cooperarea n slujba dezvoltrii durabile i a solidaritii. Declaraia de la Bamako - stabilete mecanismele i procedurile la care se recurge n cazul unei nclcri a legalitii constituionale sau al violrii grave a drepturilor omului ntruna din rile membre ale Francofoniei. Declaraia de la St. Boniface - privete prevenirea conflictelor i securitatea uman. Modaliti de aderare la OIF - Acestora li se adaug declaraiile reuniunilor la nivel nalt, ale conferinelor ministeriale ori alte statute i reglementri. STRUCTUR State membre OIF numr n prezent : 77de state i guverne cu statut de membri cu drepturi depline,

57 de state si guverne cu statut de membri , 20 de state si guverne cu statut de observator

Instanele Francofoniei

Reuniunea la nivel nalt a Francofoniei, sau Sommet-ul Francofoniei, Conferina Ministerial a Francofoniei, Consiliul Permanent al Francofoniei (cu comisiile:politic, economic, administrativ i financiar, de cooperare i programmare, alte comisii ad-hoc) Sommet-ul Francofoniei reunete, din doi n doi ani, efii de stat i de guvern ai rilor francofone. Ultima reuniune la nivel nalt a Francofoniei, cea de a XII-a, s-a desfurat la Qubec, n Canada, ntre 17 i 19 octombrie 2008. Urmtoarea ntrunire la vrf este prevzut pentru luna octombrie 2010 i va fi organizat de Elveia, la Montreux. Pentru a afla mai multe date despre instanele Francofoniei, accesai:

http://www.francophonie.org/Le-Sommet.html http://www.francophonie.org/La-Conference-ministerielle-de-la.html http://www.francophonie.org/Le-Conseil-permanent-de-la.html Secretarul General al Francofoniei are un rol major n orientarea aciunii politice a Francofoniei, fiind purttorul de cuvnt i reprezentantul oficial al acesteia, la nivel internaional. n prezent, aceast funcie este asumat de fostul preedinte al Senegalului, Abdou Diouf. Operatorii Francofoniei Francofonia dispune de patru operatori specializai, care, alturi de Organizaia Internaional a Francofoniei, asigur punerea n practic a cooperrii multilaterale francofone: Agenia Universitar a Francofoniei (AUF),

Canalul de televiziune TV5Monde, Asociaia internaional a primarilor francofoni (AIMF) Universitatea Senghor. OIF dispune de asemeni de un organ consultativ, Adunarea Parlamentar a Francofoniei (APF). n 2006 Bucuretiul a gzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat

tehnologiilor informatice n educaie. Era pentru prima oar cnd Romnia gzduia un eveniment de o asemenea anvergur (36 de efi de state i de guverne, 25 de minitri ai

afacerilor externe, 11 minitri ai culturii i Francofoniei). De asemenea, a fost pentru prima oara cnd o ar din Europa Central i Rsritean gzduia o reuniune la vrf a Francofoniei.

n prezent OIF numr 77 de state (57de membrii i 20 de observatori) pe care le vom enumera n ordinea alfabetic: 1. Albania 2. Armenia 3. Andora 4. Austria 5. Belgia 6. Benin 7. Bosnia-Heregovina 8. Bulgaria 9. Burkina Faso 10. Burundi 11. Cambodgia 12. Camerun 13. Canada 14. Canada Nouveau Brunswick 15. Canada Quebec 16. Capul Verde 17. Africa Central 18. Ciad 19. Cipru 20. Comores 21. Congo 22. Congo RD 23. Coasta de Filde 24. Croaia 25. Djibuti 26. Dominica 27. Egipt 28. Emiratele Arabe Unite 29. Estonia 30. Elveia 31. Fosta Iugoslavie 32. Frana 33. Gabon 34. Georgia 35. Ghana 36. Grecia 37. Guinea 38. Guinea Bisau 39. Guinea Ecuatorial 40. Haiti 41. Laos 42. Letonia 43. Liban 44. Lituania 45. Luxemburg 46. Madagascar 47. Mali 48. Maroc 49. Mauriius 50. Mauritania 51. Moldova 52. Monaco 53. Muntenegru 54. Mozambic 55. Niger 56. Polonia

57. Qatar 58. Rep. Dominican 59. Rep. Ceh 60. Romnia 61. Rwanda 62. Sfnta Lucia 63. Sao Tome i Principe 64. Senegal 65. Serbia 66. Seychelles 67. Slovacia

68. Slovenia 69. Tailanda 70. Togo 71. Tunisia 72. Ucraina 73. Ungaria 74. Uruguay 75. Vanuatu 76. Vietnam 77. Federaia Valonia

Unul dintre cei mai importani oameni pentru francofonie este Lopold Sdar Senghor (9 octombrie 1906 20 decembrie 2001) a fost un scriitor senegalez, politician i teoritician cultural, poet, critic literar, eseist, autor de texte politice. A fost primul preedinte al Senegalului (19601980) i primul african care a fcut parte din Academia francez. Un text al unui mare poet al negritudinii, Leopold Sedar Senghor, zice: "Cnd misionarii europeni au ajuns n Africa, ei aveau Biblia i noi aveam pmntul. Atunci misionarii au spus: nchidei ochii, s ne rugm! Noi, btinaii, am nchis ochii i ne-am rugat. Cnd i-am deschis noi aveam Biblia i misionarii aveau pmntul!". mpreun cu Aim Csaire i Lon Damas, a fost fondator al conceptului de Negritudine, micare pentru afirmare n plan mondial a valorilor specific africane, avnd ca punct de pornire personalitatea omului negru. Tot el este iniiatorul micrii francofone.

FRANA

Singura ar european care are ieire la Marea Nordului i la Mediteran, Frana, a fost subiectul unei varietati deosebite de influente culturale. Desi faimoasa pentru inradacinarea populatiei sale rurale, Franta a fost, de asemeni si un creuzet cultural european, chiar inainte de sosirea galilor celti, cu secole inainte de Hristos, fenomenul propagandu-se pana tarziu, in secolul al XX-lea, o data cu emigrarile dinspre Marea Mediterana. Cucerirea romana, prin Iulius Cezar a avut un impact de durata, dar, incepand cu secolele IV si V e.n., valurile de triburi barbare au distrus mare parte din mostenirea romana. Francii germanici au asigurat conducerea politica in secolele care au urmat, pana la sfarsitul secolul al X-lea, iar cand linia lor a disparut, in Franta incepe un proces de fragmentare sociala si politica. Formarea Frantei Dinastia Capetiana a reconstituit treptat Franta pe parcursul Evului Mediu, o perioada de mare prosperitate economica si vitalitate culturala. Moartea Neagrea si Razboiul de 100 de ani a stopat avantul Frantei si puterea dinastiei dominante a inceput sa fie amenintata de catre ducii burgunzi rivali. Franta a recuperat insa in timpul Renasterii urmat de grandoarea domniei lui Ludovic al XIV-lea. In perioada Iluminismului, secolul al XVIII-lea, cultura si institutiile franceze au constituit invidia Europei. Revolutia din 1789 a pus capat monarhiei absolute si a introdus reforme majore, sociale si institutionale, multe dintre acestea fiind aprobate si consolidate de catre Napoleon. Pe de alta parte, tot revolutia a fost punctul de plecare a unei oarecare instabilitati politice si sociale. Din 1789, Franta a cunoscut, pe rand, cinci republici, doua imperii, trei branduri de puteri regale, plus guvernarea Vichy din timpul celui deal II-lea Razboi Mondial. Rivalitatea cu Germania a dominat sfarsitul secolului al XIX-lea si secolul XX.

Pierderile suferite de catre Franta in timpul Primului Razboi Mondial au fost traumatice, urmatate de ocuparea germana dintre 1940-1944. Cu toate acestea, dupa 1945, ccele doua tari au devenit coloana vertebrala a ceea ce va deveni mai tarziu Uniunea Europeana. Preistorie Cele mai vechi urme ale prezentei omului pe teritoriu Frantei dateaza de aproximativ 2 milioane de ani. Incepand cu 40.000 i.Hr. Homo Sapiens isi face cunoscuta prezenta itineranta, ca si vanatori si culegatori. In jurul anului 6.000 i.Hr., dupa ultima era glaciara, a avut loc o schimbare majora in stilul de viata, iar oamenii renunta la viata de nomazi, cresterea animalelor si cultura plantelor substituind incet viata nomada. Aparitia obiectelor din metal a permis construirea unor unelte si arme mai eficiente. Epoca de Fier este asociata in mod deosebit cu celtii, care au sosit pe teritoriul francez cu 1 mileniu i.Hr.. S-a format o noua ierarhie sociala, consistand in razboinici, agricultori, mestesugari si druizi (preotii celtilor). Dominatul monastic Prabusirea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate si invazii. Atat dinastia franca merovingiana cat si carolingienii au fost in imposibilitatea de aduce mai mult decat perioade spasmodice de stabilitate si calm politic. In aceasta perioada turbulenta, Biserica devine un element de continuitate. Ca si centre pentru invatatii crestini si artisti, manastirile au ajutat la restabilirea valorilor lumii antice. Ei au dezvoltat, de asemeni, agricultura si viticultura, devenind in acest mod extrem de puternici, dominand tara din punct de vedere economic si cultural. Franta gotica Stilul gotic, exemplificat prin constructia catedralelor, apare in secolul al XII-lea, intr-o perioada de prosperitate, de cruciade si definirea unui sistem monarhic puternic. Curtile rivale franceze si burgunde devin modele de eticheta si conduita pentru intreaga Europa. Poemele epice "Chansons des gestes" cantate de trubaduri devin purtatoarele codului cavalerismului. Razboiul de 100 de ani Invazia englezilor in Franta incepe in 1337 si are efecte devastatoare. Daunele de razboi sunt amplificate de foamete si ravagiile frecvente provocate de ciuma bubonica incepand cu 1348. Franta a fost foarte aproape de a fi impartita intre regele Angliei si ducele de Burgundia. In

1429 - 1430 tanara Ioana d'Arc reuseste sa ajute francezii sa iasa castigatori si pe parcusul unei generatii, englezii sunt alungati din Franta. Renasterea Ca un rezultat al invaziei franceze in Italia, in 1494, idealurile si estetica Renasterii italiene s-au raspandit in Franta, ajungand la apogeu in timpul regimului lui Francisc I. Cunoscut ca un adevarat print renascentist, el a fost calificat in litere si arta, dar si recunoscut pe plan sportiv sau strategic. A invitat artisti italieni precum Leonardo da Vinci si Cellini si s-a bucurat de povestirile licentioase ale lui Rabelais. O alta persoana foarte influenta a fost Caterina de Medicis, care, prin fii sai, Francisc I, Carol al IX-lea si Henric al III-lea, a condus efectiv tara. A fost elementul decisiv si in Razboiul Religiilor 1562 - 1593, intre catolici si protestanti, care a divizat nobilimea si a rupt in bucati tara. Le Grand Siecle Sfarsitul razboaielor religioase marcheaza o perioada de influenta franceza exceptionala. Cardinalii Richelieu si Mazarin paveaza calea monarhiei absolute a lui Ludovic al XIV-lea. Dezvoltarea politica a fost insotita de stiluri artistice fara precedent: edificii enorme in stil baroc, drama lui Moliere si Racine, muzica lui Lully. Versaille, construit sub atenta supraveghere a ministrului de finante francez Colbert, a devenit gloria Europei acelor timpuri dar costul acestuia si razboaiele nesfarsite ale lui Ludovic al XIV-lea s-au dovedit prea costisitoare pentru statul francez care a fost saracit iar regimul lui Ludovic se incheie. Iluminismul si revolutia In secolul al XVIII-lea, filozofii iluministi precum Voltaire si Rousseau, redefinesc locul omului intr-un cadru de principii naturale, o provocare pentru vechea ordine aristocratica. Eseurile lor au fost citite in intreaga Europa, chiar si in coloniile americane. Dar, desi Franta exporta pe langa ideile sale si produse comerciale, datoria in crestere a statului a adus cu sine tulburari sociale, care au culminat cu Revolutia Franceza in 1789. Cu motto-ul "Libertate, Egalitate, Fraternitate", noua Republica si reformele sale au un impact de anvergura asupra restului Europei.

Franta sub Napoleon Doua generatii de Napoleoni au dominat istoria Frantei, din 1800 pana in 1870. Napoleon Bonaparte ia titlul de Imparatul Napoleon I. El isi extinde imperiul in aproape tot vestul Europei, intronandu-si fratii si surorile in teritoriile ocupate. Dinastia napoleonica a fost invinsa in 1814 si inlocuita de catre dinastia Bourbon, urmata apoi de Revolutie de la 1830, supranumita Monarhia de Iulie, dar revine in 1848, sub nepotul lui Napoleon Bonaparte. Ludovic Napoleon devine presedintele celei de-a doua republici franceze si se autoproclama imparat, sub numele de Napoleon III. In timpul regimului sau, Parisul a fost modernizat si incepe transformarea industriala a Frantei. Belle Epoque Perioada de pana in Primul Razboi Mondial este amintita de catre francezi ca Belle Epoque, o epoca de aur pentru totdeauna pierduta. Cu toate acestea, perioada este dominata de turbulente politice, cu militantismul clasei muncitoare, miscari socialiste si Afacerea Dreyfus, polarizand tara intre Stanga si Dreapta antisemita. Noi inventii, precum electricitatea sau vaccinurile contra bolilor infectioase periculoase, face viata mai buna la toate nivelurile sociale. Scena culturala a prosperat si a luat noi forme, cu Impresionismul, Art-Nouveau, romanele realiste ale lui Flaubert si Zola, cabaret si cancan si, in 1985, nasterea cinematografului. Franta avangardista In ciuda ravagiilor provocate de catre cele doua Razboaie Mondiale, Franta isi pastreaza renumele international ca centru avangardist. Parisul a fost, in mod particular, un magnet pentru scriitorii, artistii si muzicienii experimentali. Cafenelele au fost pline de artisti americani, cantareti de jazz, suprarealisti francezi si regizori de film. Riviera Franceza a atras de asemeni valuri de artisti si scriitori, de la Matisse si Picasso, pana la hemingway si Scott Fitzgerald, impreuna cu industrialisti si aristocrati bogati, care sosesc in automobile sau in faimosul Train Bleu. Si din 1936 concediile platite institutionalizate fac cunoscute clasei muncitoare trendul vacantelor si moda bronzatului la soare. Franta moderna Dupa 1950 bazele societatii franceze traditionale se schimba. Numarul taranilor fermieri scade, vechile industrii neperformante decad, lasand locul noilor locuri de munca in serviciul public si industriile inaltei tehnologii. Francezii au inceput sa se bucure de beneficiile culturii de masa si al consumismului pe scara larga. Proiectele de mare prestigiu, precum Concorde (avionul supersonic), TGV (trenul de mare viteza), cartierul ultramodern La Defense si Centrul

Pompidou, ii aduc recunoasterea internationala. Eforturile pentru integrarea europeana si inaugurarea tunelului de sub Canalul Manecii tintesc spre relatii mai bune ale Frantei cu toti vecinii sai.