ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BORCEA”, RACOVA

PROFESOR: Mihalcea Adrian

IMPORTANȚA STUDIULUI LIMBILOR STRĂINE. LIMBA FRANCEZĂ ÎN

CONTEXT EUROPEAN. (LIMBA FRANCEZĂ ESTE ÎNCĂ O LIMBĂ UTILĂ
ŞI NECESARĂ A ZILELOR NOASTRE?)

„Orice limbă este o înfăţişare a spiritului omenesc; cu cât mai multe limbi învaţă cineva,
cu atât mai multe laturi cunoaşte mintea sa, şi, prin urmare, cu atât mai multilateral devine el
însuşi.” (Mihail Boiagi în Gramatica)
Se afirmă adesea că o persoană care cunoaște mai multe limbi străine este mai « bogată »
decât celelalte. În zilele noastre, învațarea limbilor străine trebuie să fie văzută în strânsă legatură
cu fenomenul complex al mondializării. Putem spune că a cunoaște limbile moderne reprezintă
garanția reușitei în lumea întreagă. La nivel european, plurilingvismul facilitează comunicarea și
colaborarea între națiuni, promovarea culturilor europene și, bineînteles, elaborarea și realizarea
proiectelor cu scopuri comune. Europa devine, prin excelență, un veritabil mozaic al popoarelor
și al limbilor.
Astăzi, este esențial să învățăm una sau mai multe limbi străine pentru a cunoaște alte
culturi, alte civilizații, alte literaturi și pentru a privi lumea într-un mod diferit. Învațarea limbilor
nu este numai un studiu ca oricare altul, ci este o extraordinară conexiune cu lumea care ne
înconjoară și în fața căreia suntem, uneori, indiferenți. Așadar, nu ar trebui să spunem că o limbă
este mai mult sau mai puțin importantă decât altele, ci din contră, am putea constata vizavi de o
limbă , că aceasta este mai mult sau mai puțin cunoscută sau folosită decât altele. Învățarea
limbilor devine o necesitate în contextul european actual iar misiunea profesorilor din această
tagmă este fără îndoială, aceea de a încuraja elevii să învețe alte limbi de la vârste destul de
fragede și să-i facă conștienți de importanta unui poliglot în lumea întreagă.Învățând limbile
străine, tinerii europeni vor reuși mai ușor să se deschidă mai mult către alte culturi, să își
consolideze mobilitatea, mai ales pe plan profesional, către țările străine, să sporească
competitivitatea în economia mondializată. Cu alte cuvinte, acești tineri, vor reuși mai bine să se
integreze în sânul comunității europene care va rămâne întotdeauna multilingvă, să trăiasca acolo
,să acționeze, să combata xenofobia, rasismul și intoleranța.
Limbile Uniunii Europene sunt limbile folosite de populația din statele membre ale
Uniunii Europene. Există 23 de limbi oficiale, plus o serie de alte limbi vorbite pe teritoriul
Uniunii. UE își încurajeaza toți cetățenii să vorbească mai multe limbi; în mod special,
încurajează ca cetățenii săi să vorbească, în afară de limba maternă, alte doua limbi. Există, în
acest sens, chiar o serie de programe de finanțare a învățarii de limbi și de promovare a
diversității lingvistice.
Toate limbile UE sunt și limbi de lucru. Documentele pe care un stat membru sau o
persoană aflată sub jurisdicția unui stat membru le trimite instituțiilor UE pot fi adresate în
oricare din limbile oficiale. Răspunsul trebuie formulat în aceeași limbă. Regulamentele si alte
informații generale trebuie exprimate în cele 23 de limbi oficiale. Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene este și el publicat în cele 23 de limbi oficiale.
După o scurtă argumentare a importanței studiului limbilor străine în general , prefer să
mă opresc asupra limbii lui Voltaire pentru a prezenta pe scurt motivele pentru care este necesar
să cunoastem limba franceză și rolul major al profesorului în procesul de învațare a acesteia.
În primul rând, limba franceză este o limbă vorbită în lumea întreagă. Se știe foarte bine ca în
zilele noastre , există mai mult de 200 de milioane de persoane care vorbesc franceza în 5
continente. După engleză, franceza este limba străină cel mai mult învațată și este a noua limba
cel mai mult vorbită în lume.În acelasi timp , ea poate fi învățată în toate tările lumii.
De asemenea, limba franceză are un rol major în găsirea unui loc de muncă. Trebuie să
recunoaștem că nu este suficient pentru o persoană să vorbească decât o singură limbă străină.
De exemplu, un elev care vorbește mai multe limbi va avea mai multe șanse pe piața muncii, fie
în țară sa, fie pe plan internațional: a învata o altă limbă înseamnă practic, a dobândi o bogație
suplimentară și a te deschide către noi orizonturi, personale și profesionale.
Pe langă o limbă de cultură, franceza este considerată limba internațională a
gastronomiei, a modei, a teatrului, a artelor vizuale, a dansului si a arhitecturii. Limba franceză
este o limbă clară, precisă, poate să traducă cele mai profunde nuanţe ale gândirii şi ale
sensibilităţii umane. Ea reprezintă cea de-a treia limbă folosită pe Internet, după engleza şi
germana şi în faţa spaniolei. În plus, ea una din cele două limbi oficiale din majoritatea
instituţiilor importante, cum ar fi: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Consiliul
European, Unesco, Crucea Roşie, etc.
Îndreptându-ne puțin către elev, este necesar să menționez că pentru a putea utiliza o
limbă străină ca mijloc de comunicare, elevul trebuie să ajungă la generalizare, la concretizarea
faptelor de limbă, la a deţine reguli pentru acţiuni verbale, pentru crearea enunţurilor noi.
Profesorul ar trebui să renunţe la rigiditate, să-şi adapteze mesajul şi stilul la vocabularul şi
structurile mentale ale elevului, cu scopul de a construi şi dezvolta structurile mentale ale
acestuia. Rolul de profesor şi cel de elev se intersectează atunci când se stabileşte ca obiectiv
central, însuşirea unei limbi străine. În căutarea propriei identităţi, cei doi sunt egali.
Un tip esenţial de comunicare între profesor şi elev este comunicarea directă, care
demistifică rolul profesorului atotputernic, prin cunoştinţele sale, în faţa celui care vrea să înveţe,
micşorat uneori de ignoranţa sa. Profesorul care doreşte formarea competenţelor de comunicare
orală, nu e doar cel care împărtăşeşte cunoştinţele, ci şi cel care îşi pune întreaga competenţă
lingvistică, culturală, pedagogică în serviciul elevului, al celui care doreşte să înveţe, fiind astfel
organizator al învăţării, expertul la care elevul apelează, animatorul clasei, persoana-resursă,
acela care ajută să fie descoperite şi sistematizate cunoştinţele, cel care creeză situaţii problemă,
cel care crează climatul afectiv de totală certitudine, cel care are capacitatea de a empatiza cu cel
ce se afla în faţa sa, în postura de începător.
Conchid această scurtă expunere prin a preciza că limba franceza va rămâne o limbă
străina valoroasă ți utilă pentru care profesorul nu trebuie să înceteze să îi promoveze bogația
,să îi transmită elevului întreaga frumusețe și valoare a ei, încurajându-l permanent în procesul
de predare –învățare și implicându-se constant în vederea creșterii nivelului de motivație a
elevilor, pentru învățarea limbii franceze.
În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă profesională de
succes şi nu numai. În acest sens, limba franceză este în continuare o limbă importantă în spaţiul
internaţional. Ea este vorbită pe tot globul pământesc, este una din cele două limbi oficiale de la
O.N.U., U.E., UNESCO, Crucea roşie.
Limba franceză este, de asemenea, vorbită în mai mult de 43 de ţări din lume. Pe Internet,
este una din primele trei limbi utilizate, împreună cu engleza şi germana. Pe de altă parte,
învăţarea acestei limbi ne poate deschide orizontul cultural, căci putem să citim direct în limba
franceză, cărţi, reviste, piese de teatru. Nu în ultimul rând, franceza ne dă posibilitatea de a studia
în Franţa, în marile sale Universităţi. Prin urmare, limba franceză va rămâne o limbă străină
foarte folositoare şi foarte valoroasă.
În zilele noastre, limbile străine au devenit o condiţie a unei vieţi profesionale reuşite.
Putem observa că, pentru a fi azi angajat într-un domeniu de lucru, cunoaşterea a cel puţin a unei
limbi străine este absolut necesară. O limbă străină este un mare avantaj, căci un curriculum vitae
care precizează şi faptul că se cunoaşte cel puţin o limbă străină, va fi cu siguranţă mai bine
primit, decât unul care nu precizează acest lucru.
Se poate observa că, la un nivel egal în ceea ce priveşte formarea intelectuală a doi
candidaţi, cel care cunoaşte o limbă străină, va fi întotdeauna preferat celui care nu cunoaşte
niciuna.
De asemenea, România este o ţară a Uniunii Europene. Cunoaşterea unei limbi de
circulaţie internaţională ne dă posiblitatea de-a circula liber în Europa, de-a putea fi cu uşurinţă
angajat sau de-a face o carieră frumoasă acolo.
Nu în ultimul rând, în secolul nostru este foarte importantă calitatea informaţiilor, iar
accesul la noile informaţii se face prin cunoaşterea unei limbi străine.
Atunci, vorbind de limbi străine, ne întrebăm: de ce am alege limba franceza? Am putea avea
mai multe argumente în favoarea învăţării acestei limbi de circulaţie internaţională. În primul
rând, franceza este una din cele doua limbi, împreună cu limba engleză, care se vorbeşte pe cele
cinci continente. Este, de asemenea, una din cele două limbi oficiale din majoritatea instituţiilor
importante, cum ar fi: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Consiliul European,
Unesco, Crucea Roşie, etc.
Până în zilele noastre franceza a fost considerată ca şi limba oficială a Jocurilor Olimpice
şi limba diplomatică a Statului Vatican. Limba franceză este vorbită în mai mult de 43 de ţări din
lume.
Se merită să învăţăm limba franceză şi pentru faptul că putem astfel să privim spectacole,
filme, teatru, concerte, să citim cărţi şi reviste direct în limba franceză, fără ca acestea să fie
traduse.
Franţa oferă multe burse străinilor, ea este interesată mereu de dezvoltarea învăţământului
şi a culturii. Se poate astfel studia în marile şcoli franţuzeşti, cum ar fi la Sorbonne sau la
Universitatea Pierre et Marie Curie.
Limba franceză este o limbă clară, precisă, poate să traducă cele mai profunde nuanţe ale
gândirii şi ale sensibilităţii umane. Ea reprezinită cea de-a treia limbă folosită pe Internet, după
engleza şi germana şi în faţa spaniolei.
 În concluzie, limba franceză va rămâne întotdeauna o limbă necesară şi utilă.

BIBLIOGRAFIA
 Ghid metodologic-aria curiculară, Limbă și Comunicare, (2002), Ed. Aramis;
 Charmian O’Neil (1993) – ,,Les enfants et l’enseignements des langues étrangères” Edition
Hatier – Didier, Paris;
 Neacşu I. (1990) – ,,Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Bucureşti, Editura Militară;
 ,,Le français dans le monde”, numéro spécial 1999, Ed. Clé International;
 Ministère des Affaires étrangères, France, La documentation Française, Paris, 2004