Masterand:

Specializarea: Relații , instituții și organizații internaționale

Anul: I

Romania si organizatiile francofone in a doua jumatate a secolului

XX

Cuvantul a fost conceput de catre geograful Onesime Reclus (1837-1916), care s-a gandit
sa clasifice locuitorii terei in functie de limba pe care o vorbeau in cadrul familiei sau a relatiilor
lor sociale. Acest lucru l-a determinat sa creeze termenul de FRANCOFONIE ("Francophonie"),
desemnand astfel ansamblul populatiilor ce se exprima in limba franceza. Deci, Francofonia
cuprindea atat o dimensiune lingvistica cat si geografica, desemnand ansamblul teritoriilor unde se
vorbea franceza. La aceasta se adauga simbolul limbii, in calitate de port-drapel al idealurilor
Revolutiei franceze, ferment mistic al libertatii, fraternitatii, solidaritatii umane si al schimburilor
culturale.Odata cu ivirea secolului XX si urmare constientizarii de catre anumiti intelectuali cu
activitati notabile, Francofonia devine o idee noua si isi forjeaza o dimensiune culturala odata cu
crearea, indeosebi dupa 1945, a unui mare numar de asociatii internationale.
Daca, la inceputurile sale, Francofonia reprezenta o dimensiune culturala, evolutia sa
recenta, cea din ultimul deceniu in special, dovedeste ca a devenit un element la plural, modern si
solidar, al unitatii in diversitate, novator si original in peisajul politic, economic si cultural
international.
Francofonia nu mai este nu mai ansamblul persoanelor de pe mapamond care au in comun
limba folosirea limbii franceze, ea fiind in prezent o comunitate internationala, acoperind cele cinci
continente, avand un ideal de inter-intelegere si de fraternitate intre popoare sau indivizi care
regasesc in aceasta sinteza dintre aspiratia generala catre universalitate si aspiratia individuala
catre identitate.

1
 În anii 1950-1970, s-a promovat ideea unei comunităţi francofone, fapt care a condus la
crearea primelor organizaţii şi instituţii francofone. La 20 martie 1970, s-a înfiinţat Agenţia de
Cooperare Culturala şi Tehnică (ACCT), cu sediul la Paris, unica organizaţie interguvernamentală
şi principalul operator al Mişcării Francofone. Începînd de la această dată, ziua de 20 martie
marchează “Ziua Internaţională aFrancofoniei” .
Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) este o instituţie înfiinţată pe baza limbii
franceze şi a valorilor comune. OIF reuneşte 53 de state şi de guverne membre, 2 membri asociaţi,
alături de 13 observatori. Aceasta gestionează acţiunile în domeniul politicii internaţionale şi a
cooperării multilaterale. Organizaţia Internaţională a Francofoniei este condusă de un Secretar
general şi cuprinde un Administrator, o Delegaţie a Drepturilor Omului, a păcii şi a democraţiei,
direcţii de programe şi sprijinire, servicii şi, de asemenea, filiale permanente şi birouri regionale.
Secretarul general conduce acţiunea politică a Francofoniei, este purtătorul de cuvânt şi
reprezentantul oficial la nivel internaţional. Secretarul general este responsabil de susţinerea
cooperării francofone multilaterale. Acesta conduce Consiliul de cooperare. Este reprezentat în
instanţele operatorilor. Secretarul general numeşte un Administrator pentru patru ani, care îşi
exercită funcţiile prin delegarea Secretarului general. Administratorul are ca principale funcţii de a
executa şi gestiona cooperarea interguvernamentală multilaterală, astfel încât să asigure, sub
autoritatea Secretarului general, gestionarea problemelor administrative şi financiare.
Înaltul Consiliu al Francofoniei are acelaşi statut ca şi Secretarul general. Acesta are o
funcţie de analiză a tendinţelor majore ale evoluţiei actualităţii. Acesta reuneşte 38 de personalităţi
reprezentative ale Francofoniei, la nivel înalt în lume.  
Comisiile naţionale. Fiecare ţară membră poate crea Comisii naţionale cu scopul de a
participa la sensibilizarea, analizarea şi la concentrarea asupra acţiunii Francofoniei pe teritoriul
său.
Cei 4 operatori ai Francofoniei pun în practică deciziile luate la Sommet în funcţie de
domeniul lor de competenţă. OIF ii sprijină pe cei patru operatori ai săi: Agenţia Universitară a
Francofoniei, TV5 Monde, Universitatea Senghor din Alexandria, Asociaţia Internaţională a
Primarilor Francofoni (AIMF).
Din anul 1950 pana in anul 2000 au loc infintarea mai multor organizatii francofone.
Astfel avem:

2
 - 1950 - Crearea Uniunii Internationale a Jurnalistilor si a Presei de Limba Franceza
(UIJPLF).

• - 1960 - Personalitati ca Hamani Diori, Habib Bourguiba si Leopold Sedar Senghor propun
gruparea tarilor care isi dobandisera recent independenta, care doreau sa dezvolte cu Franta relatii
fondate pe afinitati culturale si lingvistice. Crearea Conferintei Ministrilor Educatiei Nationale din
tarile francofone (CONFEMEN).

• - 1961 - Crearea, la Montreal, a Asociatiei Universitatilor partial sau integral de Limba

Franceza (AUPELF).

• - 1967 - Constituirea Asociatiei Internationale a Parlamentarilor de limba franceza

(AIPLF).

• - 1969 - Crearea Conferintei Ministrilor Tineretului si Sportului din tarile francofone

(CONFEJES).

• - 1970 - Fondarea, la Niamey (Niger), a primului organism interguvernamental al

Francofoniei : Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT).

• - 1979 - Crearea Asociatiei Internationale a primarilor si responsabililor capitalelor si

metropolelor partial sau integral francophone (AIMF).

• - In anul 1987 cu ocazia celui de-al doilea Sommet francofon are loc inaugurarea primei
universitati multilaterale, la scara a 40 de tari : Universitatea retelelor de expresie franceza (UREF)
si deasemenea se dezvolta noi domenii de cooperare, in special agricultura si energia, prin crearea
Institutului energetic al tarilor avand in comun utilizarea limbii franceze (IEPF).

• - In anul 1991 la Sommet-ul Paris se reunesc aproape 50 de delegatii. Sunt admise

Romania, Bulgaria si Cambodgia , iar Sommet-ul decide "intarirea dimensiunii politice" si instituie
Consiliul Permanent al Francofoniei (CPF), care reuneste reprezentantii sefilor de stat sau de

3
guvern din tarile francofone.
• - 1996 - Conferinta Ministeriala a Francofoniei (CMF, la nivel de ministri ai afacerilor
externe) adopta Carta Francofoniei. ACCT devine Agentia Interguvernamentala a Francofoniei.
• - 1997 are loc crearea functiei de Secretar general al Francofoniei, iar in 1998 se adopta
denumirea de "Organizatie Internationala a Francofoniei".
Romania a intrat in Francofonia institutionala in noiembrie 1991, cu statut de "observator",
la cea de-a IV-a Conferinta a sefilor de stat si de guvern ai tarilor avand in comun utilizarea limbii
franceze, de la Paris. In decembrie 1991, Romania a dobandit statutul de "observator" si in cadrul
Agentiei de Cooperare Culturala si Tehnica.
In octombrie 1993, la cea de-a V-a Conferinta a sefilor de stat si de guvern ai tarilor avand
franceza in comun, Romania a fost primita cu statut de membru cu drepturi depline, fiind aleasa
printre cele 11 tari constituind Comitetul de Reflectie, comitet care a avut ca principal scop
elaborarea unei reforme institutionale a Francofoniei. In decembrie 1993, la Conferinta
ministeriala de la Bamako, Romania a devenit membru cu drepturi depline si in cadrul ACCT,
moment de la care este direct implicata in activitatea si programele organismelor Francofoniei
institutionale.
Incepand din 1993, Romania a participat la toate Conferintele Ministeriale la nivelul
ministrilor Afacerilor externe, precum si la o serie de Conferinte Ministeriale specializate: cultura,
mediu inconjurator, probleme ale copilului, educatie, tineret si sport, justitie, autostrazile
informatiei etc.
In 1994, Romania a aderat la Conventia privind Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica
(titulatura actuala este “Agentia Interguvernamentala a Francofoniei” - AIF), prin Legea nr. 118 din
9 decembrie 1994. In acelasi an a fost creat, la Bucuresti, Consiliul National Consultativ al
Francofoniei, al carui presedinte este ministrul Afacerilor externe.
Din decembrie 1994, Bucurestiul gazduieste sediul Biroului Regional pentru Europa
Centrala si de Est (BECO) al Agentiei Universitare a Francofoniei (AUF) - operatorul specializat
al Francofoniei pe probleme de invatamant superior si cercetare.
In 1998, la a douasprezecea sesiune a Conferintei Ministeriale de la Bucuresti, s-a adoptat
denumirea de "Organizatie Internationala a Francofoniei".
Romania are statut de sectiune asociata in cadrul Adunarii Internationale a Parlamentarilor
de Limba Franceza - Adunarea Consultativa a Francofoniei - (AIPLF), este membra a Asociatiei

4
Internationale a Primarilor Francofoni (AIMF) si participa la Forumul Francofon al Afacerilor, a
carei vicepresedintie o detine.
Conform "Raportului asupra starii Francofoniei in lume", publicat in 1990 de catre
Ministerul francez al Afacerilor Externe, "un roman din patru ar cunoaste limba franceza si tara ar
numara 27% de francofoni".
Pe plan pedagogic, conform lucrarii "Starea Francofoniei in lume" a Inaltului Consiliu al
Francofoniei, editata in 1991: "la inceputul anului scolar 1990, care a marcat si introducerea limbii
franceze in invatamantul primar, incepand de la varsta de opt ani, optiunile parintilor s-au indreptat
mai intai catre limba franceza (38%), apoi engleza (26%) si, in fine, germana (20%). La acea data,
161.000 elevi urmareau cursuri in limba franceza, iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul
manual corespunzator clasei a II-a curs primar", manual conceput de catre o echipa de profesori
romani.
In 1993, Hatier-Didier publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar, realizat de
catre aceeasi echipa. In plus, mai multe filiere francofone pe langa institutii de invatamant superior
functioneaza la Bucuresti (Universitatea Politehnica, Academia de Stiinte Economice,
Universitatea Tehnica de Constructii, Facultatea de Stiinte politice si Facultatea de Chimie din
cadrul Universitatii), Craiova (Facultatea de Electrotehnica), Iasi (Universitatea Tehnica
"Gheorghe Asachi") si Timisoara (Institutul Politehnic). Aceste filiere au stabilit legaturi puternice
de cooperare cu Agentia Universitara a Francofoniei (AUPELF-UREF). De mentionat, de
asemenea, Scoala Doctorala din Bucuresti ce se afla tot sub patronajul Agentiei Universitare a
Francofoniei. La aceasta se adauga si participarea Bibliotecii Nationale din Romania la programul
Bancii Internationale de Date privind tarile francofone, BIEF.
Totodata in Romania exista un Institut Francez la Bucuresti, avand drept corespondent un
Centru Cultural Roman la Paris, precum si trei Centre Culturale, dupa cum urmeaza: Iasi, Cluj si
Timisoara, a caror functionare este urmarea Acordului Guvernamental semnat la Paris in
septembrie 1990, intre Romania si Franta, la care se adauga mai multe Aliante franceze.
In anul 1990 are loc infintarea Asociatiei Studentilor Francofoni de la Universitatea
Tehnica de Constructii Bucuresti.
In decembrie 1992 ASF a fost acceptata ca membra a Association Francophone d’Amitié et
de Liaison (AFAL) din Paris. AFAL regrupeaza peste 100 de organizatii de francofonie din lumea
intreaga si in august 1996 a primit statutul de organism consultativ pe linga Consiliul Europei.

5
 Asociatia Studentilor Francofoni - UTCB se defineste prin aderarea ei la valorile
francofoniei. Multa vreme francofonia a fost privita ca un mod de contracarare a extinderii ariei de
influenta a limbii engleze. Actiunea francofonilor are in mod evident scopul de a apara limba si
cultura franceza, si culturile influentate de ele, dar ea se situeaza intr-o perspectiva mult mai vasta,
aceea de a apara valorile culturale ale tuturor popoarelor si de a le da posibilitatea de a se exprima
in propria lor limba, aparandu-le astfel personalitatea.
Asociatia Studentilor Francofoni-UTCB doreste sa contribuie la realizarea unei legaturi
durabile si eficiente intre mediul universitar din Romania si cel francofon, sa promoveze valorile
francofoniei, sa popularizeze cultura romana in comunitatea francofona, sa ajute la o mai buna
informare a studentilor asupra realitatilor culturale, sociale si economice contemporane. In acest
scop Asociatia Studentilor Francofoni-UTCB participa la manifestari francofone, organizeaza
conferinte si expozitii, gestioneaza o biblioteca, conduce un video-club, dezvolta legaturi cu
organizatii din comunitatea francofona, incurajeaza si sprijina contactele directe intre studentii
romani si cei francezi.