IN CONTEXT ABORDARE. Studul memoriel INAINTE ass Hermann Ebbinghaus publics lucracea sa nove toare, Memoria: ocontributie la psihologia experimental 1890 In Principle psihologe, William James face distincyia intre memoria primar (pet men scurt) si cea seeundai (pe termen lung) DUPA 1956 Lucrarea lul George Armi tage Mille, Numeirul magic 7, resul cu privir la studiul 1966 Jerome Bruner subliniaza importanta organizarigiacate orisiiiin procesul deinvatare 1972 Ende! Tulving face dis- tinctia intre memoria episo. $i memoria semanticd (a unor informatiifaptice. fad legatura Ccuun eveniment sau o situate) INTRERUPAND 0 SARCINA, AVEM SANSE MAI MARI SA NE-0 REAMINTIM BLUMA ZEIGARNIK (1901-1988) + pentru doc pshol ik azuait de fewin.ctacesta | acestor sarcini, Ultrio, ind eraa fase cum chelneri is puteau a Je bine il amintese act: etalile eomenellor ined nea & probabil chitate mai bine decitdetalile comen- | tatea de ai amintidetalicu pivie pe Zeigntnik 8 se intr in memories sunt Zelgarnika tras concluziac a lectt cole finalizate Ea aaleatul se datora, probabil faprului cA sarcina ment in cate participantilor 1 fuses finalizata iar astfel detalille 1e-un med diferit i mal eficiens cut drept arnik’2avut re Zeigarnika »timpulstudiulu. [ns deli tn anil2950, un subiect de cer are important. Incep ; rept o etapa mort in Intel soe etl nemotie asin aplicati prs Eomenticate nua fos achitatseest ale | nudoarneducaiecigiin public la carea fost finalist mass-medi ‘Went gs Hermann Ebbinghaus aco Jerome Bruner leu 165 = George Mile 173 » EndelTulvingi96 i » Daniel Schacter 203NTEXT DARE Studiul memoriei INAINTE 485 Hermann Ebbinghaus publicdluerarea sa de pionierat. Memoria:0 contributie la psiho- logia experimental 1890 William James face distincyle ntre memoria primard (pe termen scurt) ficea secundara (pe termen Jung), in Principle psthologie. 1950 Testul matematicianului ‘lan Turing sugereaza cal culatorul poate fi considerat ‘omagina care gandeste DUPA 1972 Endel Tulving face dist sa intre memoria semantic sicea episodic 2001 in Cele 7 paicate ale memo- rie Daniel Schacter propune lista cu diversele modus ea cAam fost persecutat numarintreg. Timp de sap acest nurndr m-a urmBrit pest tot Astfelincepe articolul stu rimas e- lebru, Numarul mogic 7 plus/minus 2: mafia. Dp care continu: Ex ceguverneszA sulin care acesta igi face aparitia. legit cu acest numa. oi sufar eu de mania persecutiel In pofida natu area titlulu sia introducer. Mile pe termen lung ea este procesats Jememorla operajionald ii individual de info int organiza in blocur inmagazinat Memoria operational po sarin gapte (plus/minus doua) astleldeblocuti mai mari de informatie. aveasidevind un punctdereferinta | sin timp ce matematiienitca Alan pentru pstholegia cognitive gipentru | Turing comparau procesarea efectustl studiul memorie operaionale capac | de computercu creierul uman psiho- tates de anereamintiinformatisidea | loli cognitvi procecau invers€ Ietiliza pentru o perioadt limita ay calcuatorulca pe un pesibil ucrarea li Miller a fost publica: | model de explicarea mecanismel inThe Psychological Review insos6, | crelerulul rman. Procesele mentale ‘nd behaviorismulera depisitde |_| erau descrse in termenil process nova pathologie cognitiva. Acesst8 | inform: abordare inovat mare interes manifestat fost fata de domeniul psl- Wzape studi nterescarevsiavea cumarfir vitates sain timpul timp, progr cel deal Doilea Rézbot Bs nformatici ad and astudiat perceptia {elartficiale mai sea cea constitult baza tezel salem eigarnk 62 w Donal Broadbent 17-185 w Endel Tulving 86-161 = sapte,uneori putin mal mare gl uneori tin maimic decatde bicel fardase | ¢ 949, cece cunoseut colorate pe un ecran aflat in fata par mplu al numarului ma | elpa derau mal Sees ic’ aapsrutin urma experimentelor | putin de gapte puncte, particip arte nite s8 determine erizontul ude ageau 2 le aumere corect atunc lute-catde corect puter | cdnd.au fost peste gapte, participant distinge un numa de stimuli ders. | aureusit doa Intrunexpermerttatinicrarea | ponetlo Aceerasugerat cr George Armitage Miller |i yilerfsconslsispacilitatin | sont rita a ape seul rwinPelackteepuspert- | imal me eaaponimativgapetonoricfe- | cigtincel aude bec Sleommiev care la andl stu ShesutaueSaudepre: | aifedurulde cea into singurd inapcnopiat de ewe Shane Un persona) marcant in co on. careimplicatranslatarea afl la bazaint se Millar a fost ineprat 8 analize le mentale int-un mod similar fide asemenea 58 stabilesecaregull Ge bexs pentru coment: moder a Dahoingvistic aurora en fertecategori = apacitatea de canalizare"(cantitate de informatie care den sistem) gis apica-o madotutil fost moie j Posiilasemnificatiea numarului | RUMArUl puncte172_ GEORGE ARMITA: Miller era imal de informatie a 68 propusnotiunes de memoriep nivel de vorbres limba pe careo en surt jar aceasta era de mult putem procesa efecti ia elemente smponentt acceptata mo- precumcuvintelesunt stimuli ul- | deululcrelerull vizut ce un procesor tidimensionali” El analizeaz4studile | deinformat peztionataintrein ultetioae ale lui Pollack. incaretonu- | mafia senzoriala de inteare sl memo: Procesul de memorate poate rlesimpleau fostinlocitedetonuri | petermenking Hermann Ebbinghaus | insemna, pursisimplu. formarea arevaniauin ese modurieplét.la_| si Wilhelm Wandtsugeraserschiarcd | "nr bigcurs de informatl[ nivel de frecventa asunetuluilanivel_ | memoria petermen scurtareocap a SS eee pand cand exist’ suficient mente din nou gapte). Mille ctedea cd. de putine blocuri incat si ne a reamintim toate informatie, orespunde George Armitage Miller volun aparent mai mare de info reeace: tie ezultatele au indicat in continuare | nalaar o limit dierent uu | limicelo (2estec pe uli atent ratejea scade ugor Millerafirmacs | »Bith gi blocuxi de informatie aceasta ne pecmitestfacem,oana: | IntermeniicapacitStit noastre iat brutaamatmultorucruri | procesainformatia, daca mero mult’. Aga ar putea explic faatul informationala cauzata a putem recunoastesdistinge lucruri | ximativgapte lemente pe car de orizontul limita al judecdti abso atitde complexe cumarficuvintele | poate reine, exits oingust ute gal memorie! pe termen sc rostite gichipulu tials si un bloc nueste dose og a finevote 8 procesdm sunetele informatie care poateflintrodusin | arbitrar8, ci ocodifcare bio sau trishturile individuale nemoria pe termen lung Tns8 Miller | intr-o unitate sens de exe Mille vede mintea umand asugeratcltespectivacorespondenta | plo.un iret ¢e litre reprezinta 21 unsistem de ruselimiveaza doarla numatulgapte, | de igide informatie, inst dact acesta informatia introd diferent cat de magicpareacesta. | poate fi separatintr-osuccesiune de feinformatietransmiscreierulucreste | Stimalit multidimensionaliai exper | cuvinte ln tei ltere, vom aveagapte jeasemenea initial dupacare tinge | mentelor vazusi | blocuri.Grupares In blocur depinde un nivel de platou,carese numeste.ca- | caflindal wisbiti | de capacitateanoastra dea gist In bi pacitatea de canalizare”a indivi Jeinformat n> | de informatitipare great Pentru Miller dus apo dee ac gu n fide canalizare mal depa Daa aceluiagt ria prea lipsite seu, Wiliam James a fost primul Super cali fragi listic expi ali docious ‘Teorlablocurllor de informatidesria de Miller spune prin ot uml deiaformate‘Teoria iui Miller fost eustiout de experimente anterioare ale altor psInologl In 1954, Sidney Smith 2 tealizat experimente cu privirea binace-un gir aleatut dn cifre de fens pentru persoand nefamilia athcu sistem) binar. Smitha frag mencatgirul sub forma de blocuet taint a format pesechi de cife, Uarapoi a format grupuri detrei atru gicinccife, pentruca ulte lors’ le recoditice. trans! Biocurilebinare in numes Dladevenici,soadevenit2si ag Mal deparce, Ela descoperitc& prin Holosirea acest sistem, afost posi Si.se memoreze gis se reproduc’ Sau mai mul, Bocurilor sa se imitezelacimpul Fremorei rationale. Wolume mari deinformati gruparea Jn blocuri gi recodificarea 5un Tangs un instrument folositor ns tate a 5a forma de ecoditicare Ee0.armé extrem de puternica Pentru cresterea volumului de Caaiutor pentru memocacea unor igus feprezinta mai mult decit un tror pen Bru focititarea memordri. Mille a art Cedulbinar too de reco (Brin arkmetca mula). Miler firma formate pe caret! putem gestions’ Acest instrument poateefectiv 8 largeasesingustarea informational, petmifand astfel plteunderea ma rmultor informati Studiul memoriei n cercetdrile sale ulterinare Mille sa indepartat de studi] memore sé tora ula impulsionat pe alt si examineze subiectul malin deta Donald Broadbent asubliniat e8 ade- rh pentru memoria operatio il mai mics de gapte e experimentele i Nelson Cowan, carea descoperic& este de aprox: ‘mativ patrublocurideinformati in functie de lungimea sicomplexita tea bloculul gi de varstasubiectulul, Inincheierealucsri sale. Mille respinge semnifiakla numarulul despre care a vorbit inital, El conchide unand:.Poate cd exist ceva dinoole de toate acest cifredesapte ddareubinulesc cd este doar o banal’ cident pltagoreica, pernicioasé laracestfapta Genul de recodificare lingvistica pe care o fac oamenii imi pare afichiar forta animatoare ‘a proceselor gandirii George Armitage Miller George Armitage Miller George Armitage Millers-anas- ccutin Charleston, SUA. Dupace a absolvit Universitatea din Ala bama in 1941, uandu-si mastera ‘ull patologia vorbiril.a mers la Harvard pentru un doctorat tn psihologie. Acolo a studiat in Laboratorul Psihoacustical lui Stanley Smith Stevens, mpreu- ‘acu Jerome Bruner si Gordon Allport, Cel de-alDoilea Razboi Mondial era in to, at persona: lullaboratorulul a fost convocat pentru ajuta armatala sarcini cumarfibruiajul undelor radio, Tags, Miller a plecat de a Harvard laInstitutul de Tet nologie Massachusetts (MIT) Ulteriorreintorcandu-sela Har- vvardin 955, unde lucrat alaturi dde Noam Chomsky 111960 fost ofondatorul Cencrul pentru ‘Studll Cognitive dela Harvard, Ulteriora lucrat ca profesor de psihologie la Universitatea Rockefeller, New York ¢i13 Universitatea Princeton. In gata fost acordata Medalia Nationala pentru Stiinta Lucriri majore 3951 Limbajul si comunicarea 1956 Numdrul magic7, plus/minus 2 1960 Planuri gistructura ‘comportamentului (impre- uuna cu Eugene Galanter si Karl Pribram)‘188 E ‘SY CONTEXT Memoria episodica este ‘ABORDAR stexpeienje stoatei Studi memoriet INAINTE aera Herman Ebbinghaus rea lizeaza priml studiu stiintific ‘almemoriei umane Estelifeitd de memoria semantieg, aceasta cin urms flind ocul de depocitare Amintirile experient noastre sunt asociate ‘cuun anumit loegicueanumits perloada,s pot fideclangate de acest Indic 1927 Bluma Zeigarnik descrie modul in care sarcinileintre rupte sunt retinute mai bine dect cele neintrerupte al faptelorsicunoaster inmemaria pe termen lung, ‘Anii3g60 Jerome Bruner subl naz importanta onganizaii sia separdri pe categorit in procesul de invagar Indicile senzoriale 2:ociate,cum ar fiun anu DuPA sau miros, ne pot ajuta, de asemenea, sine amint 1979 Elizabeth Loftus anali ‘aparentinintregime evenimente trecute sea distoreiunile memori! Incartea sa, Marturia ocular 1981 Gordon H. Bower face Jegaturaintre evenimente ‘Nomi camentl pot e&litort inapot in tims" s1emotl ia memorie. pentrua reflecta in felulacesta asupra experienlot lor, ca gicum sageata timpului ar forma bucla. rederic Bartlettin anii | devenivedin nov un domeniu de cerce 1920 311930, memariaa fost in mare _ | tare important. Nevolt sa abandons parte ignorata casubiect. pina cand | studiul percept! vizuale din cauz llui al XEXea, lind strains Aavut loc revolugia cognitive’ dup | lipse echipamentelor. du conceptuldecongtiinta, | celde-al Doilea Razboi Mondial, Psi- | indreptatatenga asup nt filosofie gi painologle, In re ideea aeocieliereleruluicu un ements, la str cial Hermann Ebbinghaus adedicat | procesor de informati faptcare sale: elconcepes experimente in ca vate parte a cercetirilo Je-aoferit un model pentru st olosea doar un instrument des diulu gtiingific al memorie gal minttilr:fenomenul era vizut hartie giciteva invatatiins& generatia urmatoare | un proces prin care unele elemente de psinologi gia indreptat atentla | din memoria pe termen scu ‘Metoda amintirii libere a6up haviorist al | dinmemoria operationala treceau | Invaydnd despre subiectd a pe termen lung wingalucrat itt ta lacare EndelTulving sa .odox faptcare ra attas unzotl ocia | critica clegiors4, end publicarearerultatelor destul ded tele sale revele au dus a0 Odernonstratiead Jrepezeata in fata une grup de studentl ia inceput Ee-a cite studengion oli decuvine obignuie sh sctie it de multe ist dine, Dupac pu gile aminteaooferindwle fumarfiSe afl gio culearetn ist? dupi care studental putea a ofere raspun Tulving fimente pore alia tendinga sa grup Inexperimenee tut Tuvingpevind wa 2-49 w Bama Zelgarnikiee 208-208 « Roger Brown user. Deas seen 38h arintea a dlise oferea fantul Talvinga con entra fi reamintite,celecare use rganizate de sub psinologi de dinaln rasera pe procesul de rare a informatie pe ee a ele doua sale, Tulving erating cum era legat Pe parcursul cercet fost ibit de faptu existe puri diferite de memori.Distinctla ANIMALE, ‘TRANSPORT Frederic Bartlett 395 vA 189 wgcredea ca.incaresunt personal’ imp ce aint izatein categ leepisodice sunt organizate MANCARE INSTRUMENTEfistocata in asociere cu respectiva ‘ocazie. Tot asfel cum categoria .orag” poate fun indicia de accesare a arin. till sernantice Bejing’. mentiunea Impinirea a 40 de ant poate repre ‘entaun indicia pent accesarea aceeaces-spusla res Endel Talving Reamintirea este 0 calatorie Eveninentele ca nedrekturd emotienals, ‘ovar Cinanile- dau nage anor aia ‘abemeea mod nett persoana cate gle retraite evenimentl st forma u data gicitcumstantele fea avut loc, cu att este mai mare probabilitatea acces lor ‘Amintirile de tip flash’ cares ment memorabil-cum ar fi atacurile teroristedindata de at sunt un ‘exemplu extrem din aceasts Tulving a descrs acoesarea amin till din memoria episodes drept Fiul unui judecator din Tartu, Estonia, Endel Tulving a fost educat Jao gcoala privata pentru baleti gi cca toate ca era un elev-model,a fost interesat mai mult de sport decat desubiectele teoretice, Cand Rusia i-ainvadat fara, tn anul944,el si fratele ll au fugit in Germania pentru -4ifinaliza studiile; cei doi hu grau vazut parintii pana dupa moartea lui Stalin. noua ani mai trziu. Dupé cel de-al Doilea Razboi Mondial. Tulving alucrat ca trans- lator pentru armata americana g. a frecventat o vreme Facultatea de Medicina. apola emigrat in Canada, nig4g.A fost acceptat ca student 9 .ciltorie mental8in timp” care implicé oreviitare a trecutulul pen. tv accesarea amincii. tn lucratile sale ulterioare. ela aratat cd memoria episodics este unied prin Faptul et include o percept subiectiva ssupra timpului, Find specifica fintelor ‘umane.ea implict nu doar simpla con stientizareaceea cea avut loc dari ceea ce se poate Incampla, Aceasth abiliate unicd ne permite reflects asupravietii noaste, st ne facem gx In legaturd cu evenimente vitoare gh sfine facem planur. Ea este cea care rite umanitayisprofite din pin de congtientizarea existentel sale cone tinueta timp’ gicarene-a permis st transformim lurmes natural intr-0 lume a multiplelorcivilizati gi cub tuth Prin intermedi acestei abit sgeata timpulu formeaz’ o ues Codificarea informatio! ‘Tulving tealizat c& organizerea este ential pentru accesareaeficienta cele epsodice. cr iru organizeacd smatiain aga felineAt anumite pte gi evenimente sunt agezatein lagi.compartiment” cu elerentele ociate, Reamintiea acelei infor Imatlispecifie este failitas prin dlirecyionareaeatre compartimentul la Universitatea din Toronto, unde a obtinut o diploma in psihologie 1na953, urmata de un masteratin 1954, Ulterior a mersla Harvard, unde a obtinut un doctorat pen: tru teza sa cu privirela perceptia vizuala ‘in 956, Tulving sa reintors Ja Universitatea din Toronto, unde continua s8 predea gi In prezent. Lucririmajore 1972 Organiza 1983 Elemente ale memoriei 1999 Memoria constiinta screesceeva ere eate cea c afidepo 7 pati fi localizate printrun cesare ma general. Indice de memoria episodic sunt tn general fanfic bucatd muzica sau un miros pat genezao amincire complet Teoria lui Tulving cu privite la grincipial speciicixai codificait atest in general api * tpizodice. Amintrile unor evenime tuecute sunt codificate conform dat Iecare au avut loc.impreuna cu ate n aceeasi perioad. 1 a indici find stocat impr ‘ised: permite amintres, ber Asociere: dintre cet rmenttil memoriei neuronale.cai Au este deloc evidenté. insearnna stiiny’ adevarata. Endel Tulving functioned see comport int-un os Memociasamantici ¢ Memoria epsodica ‘Memoria procedural Spee decsebiredeteorieanteri | temporal median. mai exact cu ipo toeifictrienuntat de Tulvingf Paria datoritdabordai sale sisi iemotadeponila Jone Tuling a cut astacsie | (le pentru pstholgl,inelusiv posibiles dispontb Scanarea memoriei Cercotarea lui Tulvingcu prvire ie, Publi nou al studiulul psi onfirmateorille ding: meniul neurostiingei de imagistic’ ai devenisera disponibile impreuna cu expert Tulving a reusit s alcatuiasca o arta rebrale cares pulcodi athe elitre ea episodic3 2 fost probabil cea mai revel nar canteibutie asa. Eale-a perm emoria explicit (de care stienti, dar care totugh continua fe interes major pentru psihologiEVENIMENTELE SUNT STOCATE (IN MEMORIE IMPREUNA CU EMOTIA GORDON H. BOWER (1932-1 a ‘INcoNTExT inci cand sunter al nd suntem ABORDARE inst aufletench sscovtreufietaacs INAINTE Irate poxtve Irae negative oe 1927 Blom Zagatikde seems niseinampa jefectul Zelgarnik’ care sustine ‘& sarcinile Intrerapte sunt teamintite mai bine decat ale neintrerupte diesarece acondm mai muta tent informatillorcare sunt ‘Snacord custarea noaetes. 1956 Cartea lui George Armitage Milles, Numairal ragic7, plus ‘minus 2, ofer un model cognitiv pe termen scurt 197 tia intre memoriasemanticd siceaepisodica. DUPA 1977 Roger Bro fermenul arin teuamintirile a uo puternic& incareatur Evenimentele sunt stocate in memorie ‘tmpreuni cuemotia. ferleiti ne ‘ne amintim din vremurifericie, Sec uera din vrematlnefericte ‘2901 Daniel Schacter publica Cele sapte pacate ale memorie catalogind modurile In care ‘memoria poate gre‘eal: Bluma Zeigarnik 195 at fan dest dezvol- st identificate 370, interesu fatade teers lav pig far de memories repease psino log cel mal pact supra liste de uv Indiversestri emowionale, Eladesco pec ast dependent d a Gordon H. Bower Gordon H. Bower a crescut in Sci, Ohio, SUA. In lceu era interesat te baseball s de muzica jazz, nu fe studiu, pana cand un profesor Fa dezvaluiclucrarile ut Sigmund Freud. Ulerior a absolvit psiholo fla la Universitatea Case Western Reserve, Cleveland. inscriindu-se pola Yale pentru obfinerea foctoratulul in teoria invafari toctoratfinalizat In 1959, Dela Yale, Bower a plecat ia fimosul departament de psiholo- fle de la Universitatea Stanford, California. unde a predat pana la i ceea ces item in jurul nosteu iaremetiaginformatia unt soe team invitat che ne aflam nto stare unter trig ner negative sun nde evine mai vjrin menor lecarene atagatentia, find mas ome enn Sioeatein memeri. Bowera bservat 8 | sane mal protien une lstrisi erste mal bine deat nf custarea, conchizand cA memoria or sau faptelor~estetn mod noltesinem cel mai bine evenimentele in aco cu starea noastra Ijoacs emotile poastr pensionare,in2005.Cercetarile realizate acolo au contribult la dezvoltarea domeniulul tiingel cognitive, iarIn 2005 lul Bower -a fost acordata Medalia Nationala pentru Stiings, ca rasplata pentru Contribufia sain domeniul, in timpul experienteliniiale psihologiei cognitive si isi Insusese mai bine evenimen matematice tele feicite uriosi tin mai bine evenimentele ears ms poes) ‘care le provoaca furie Gordon H. Bower 1966,1975 Teor ale nvofarii, (cuEmnest Hilgard) gai Starile si mernoria gat Psihologia invdtarit simotivatia (vol-27)