é Memorie Fiecare experienta genereaza o amintire - durata acesteia depinde de cat de des este retrditd. Conexiuni neuronale complexe permit formarea amintirilor, iar acestea pot fi puternice - favorizand reamintirea - sau se pot estompa. Ce este memoria? npact exoton O amimtice se formeaza cand un ata (jos) In memoria raza. CAne ric sieste _trebuie activate, fn timpul retrain jelungé uel expe-iene, aminttea poate ereamintim, ceulsio revent cunolinfortoaii, pretuate grup de nevreniactioneaza dupa um anumi model ca reaciela.noi _nervoase care au codifiet initial dental contabulate cexperiente— aceste conexiuni smintivea sunt reactivate. Astfel del Tulving explicaamintirea neuronale reactioneazé ca 58 se intdtesc conexiunlie, jar dac3 sub fonmaa dows procese distinct: onstruiascl acea experientica _fenomenul este repatiiy, armintirea amintire. Amintinle sunt decinci se consolideazd, Parle compo. perarea el i ‘pur drespta). Ke sunt stacate ente ale unei amintir (cum arf —_Legtura dine ele inseamna c& i ‘oscurta vreme in memotia de sunetu! sau mirosul) sunt stocate _evocerea circumstantelor in care scurta d In diverse regium ale croicrulu i, a fost stoeaté amintirea poate ddacd expe pentru recuperare,aceste regiun! duce lareeuperarea o Procesul codifictr uneiaminti ‘oa sciNE 2a. Emotie depinde de mul factor. Desi fost = ee pe ree 0.2 95 ¢cuNDE Stimuli senzovaifac parted cele mai mute experiente Daca experiena este Iniensa,aceqiasporese Cortexurle senz ‘vansfertsemnale Fripocampusul 1. Atenjie CConcentrarea atentii pe un eveniment anume ajuté la consoidarea anti ‘eutoni in weme ce lobul frontal inhiba dsvagerileTIPURI DE MEMORIE | > memore episodes Amini veniment stuaexpenenelor | »memorie semantics Reiner Memorie de licru Stochesz4informatitemporare apabll strep ltr cing gate em sitar, este cunoscut ca memote pe terme } > memorie procedurals Utiieaz8actiuninvatate care hunecest rememorare, det! mersui pe biccet > Memorieimplicita Rememorea23o amit incongbenta ce fventsaz3 comportamentl {e exemplu cin neferim de un necunoscut »Memoria este comoara ce. STE PSIHOLOGIA? wae 30/31 SCAFANDRII LUI BADDELEY Studie piholgilorarat cn recuperareaaminttr, ‘ameni sunt ajtaldeindic provente din memore, Paihologul englez Alan Baddeley afectuat un ‘experiment in care a slltat unui grup de scafandei ‘Inve o lista de cuvnte -unele pe uscat celle Sub api, Cind la cerut a le aminteascd, majortatea Au descopert aera mai usr si-laminteasd stan ‘medhul In cae invaserdcuvintee prin urmarelea fst malt al usor ss amintesscd sub ap cuvintele vate in medil respect, Experiment lai Baddeley sugereaza ‘hsimpll content in care achondm generesz indi {afel cand o persoana merges aun abiect dito ‘camera, da odatajunsd acolo nus mal amiteste ect, este sufiients8revind in camer nila ‘a memoria si genereze un indicus $i protectoarea tuturor lucrurilor.’ Pr essecince some SOMINUTE=2 ANI PESTE DOLAM an = 3. Memorie de lucru IMenoria descura durata Storheaza informatie att cit Hstenevoie find mentinutd Hee coua crcuite neuronale ‘areincorporeaza cortexurile senza ap e campica Informatile importante sunt transferate spre hipocampus, Lunde sunt codfcate, Ele se dep pre regunea Inala care le-aivegistrat, pentru m+ & ge ‘om 5. Consolidare Modelele neuronal care codified o experienta continua ttansferul dela hipocampus sore cortex asflinformayile Sunt consolidate ea amie gpsorale lob frontal a reg sb forma de aie ——