Ce te MOTIVEAZA?2 = EXISTA MULTE MOTIVE PENTRU CARE NE COMPCRTAM ASA CUM 0 FACEM. Ce «use ACTIUNILE NOASTRE AU UN SCOP SI UN STIMUL CATRE IMPLINIREA ACESTUI stjiexet \\ Scop, UNEORI, NEVOILE SUNT CLARE - MANCAM PENTRU CA NE E FOAME - voinfs. Oe ecees | DAR Si FACEM LUCRURI PENTRU RECOMPENSELE PE CARE NILE ADUC cecam enti: ] NEVOILE $1 RECOMPENSELE NU SUNT INTOTDEAUNA EVIDENTE abosi Satisfacere a nevoilor Engioceedeucunoe ceive | BEBOATE UN OM SA FIE, 33 le facem pentru a supravielui~ $8 res ssven.saneassm | AGEEA S|TREBUIE SA FIE, | jm de pericole perimentim cape cnecesitate sauce _s& ne fie bine psiologic, aver si nevoi ‘nimbald de 2 face lucruri-imboldul sociale de respect, de prietenie si de foamei, spre exemplu, ne motiveazi s5_afecjiune. Asadar, psihologi fac cistinctie gisim mancare § sine hranim. Conform —Tntre ice $i impulsunie psihologice psihologulu Clark Hull, comportementul care ne iflventeaz comportamentul ere a imboldului de Vanittoare de recompense Etectele motivatilor asupra nentului sunt racunoscute, ins’ s hologi au mers, i siholagi care subliniazé c3 suntern afirmand cd, pe lEng3 nevolle ce ne nova side hedonism -cButorea deca ceniral 2 MORCOVUL SAU BATUL So ; trea disc ial, primi desenau mu doar pentru 3 ne satisface foarnes, ci gi de placere gi chiar pentru nu ne place s& ne chiordie stomacul lecommpensa este motivul pentru care cam acfiuni care nu au impact dire ‘supra bielui nostrufizic. Spre exemplu prin lucrur, nu procesul educativPathologie a diferentelor (NEVO DE AUTOACTUALIZARE INO ACTMTEULEIRE DESO, Se ALTE, sstractiv. $i aduli fa are ea rez ent, n¥ au o recompensi palpabil ahabhy-uile si spartul. Unele actt ‘sportul extrem sau consumul de bauturialcoolice - pot chiar si ne afecteze fize,ins8 camenii continu $3 le practice zentat8 graic sub form de piramids de plicere, La fel, le serveiu, motive nevoile fice fundam a ranciar, pentru achitarea Deasupra, avem dspuse nev. hranel siguranf2, de dragoste si de respect, i reus fr find nevole aparent neesentiale, au pultere f nevo are lin | mplet sun Oierarhie a nevoilor dent de ane impli E de la sine ifeles c3 nevole U resus de noi figologice, precum cea de 5, pentru. tr mancare pS si ser sunt ma plenar,trebuie s& ne satistacer ‘comparativcu EVOI SOCULE evwile deta toate nivel necesitatea psihologicS| serum oN, AEE ANC ETRE © Drumul spre implinire lrarva orga a ut Maslonare este locul meu? De ce fac oamenii OAMENII SUNT CAPABILI DE ACTE DE VIOLENTA SI DE CRUZIME TERIBILE - CHIAR INDIVIZI OBISNUITI CARE, ALTFEL, DUC 0 VIATA CORECTA. ACESTIA ISI JUSTIFICA ACTIUNILE BLAMAND CONTEXTUL SAU SUSTINAND CAil URMEAZA PE ALTIL. PSIHOLOGII AU CAUTAT SA INTELEAGA DE CE COMIT OAMENII ASTFEL DE FAPTE Un experiment gocant rnvexistagocut electric], acd f tatile comise de nazistiin profesorulezta, se cormunica impui celui de-al Doilea REzboi Mondial, faptul c¥ actvitatea avea s3 fe psihologi au inceput si se intrebe d uat3 de supraveghetor. Primele au féeut pe domnul Wallace ‘geamé de durere. Pe mBsurs ce og smi ous ChE GRESIT. far anumitetipuriumane sunt capable 5 semenea acte ortile sau daci, 5 in condi similare, cei mai mulfidintre noi volta: arface late celebre (gi controver ajuns la coneluzinepl uB experimente Bs ate] au P Stanley Migram a e Esle mult mai and und. probabil s8 ascuitam autoritate de un veprezentent brbat sia parte la un al autora decd are uniforms ~ mal les de polite av administrat la 300 vali 1 adevirati participant 3 fe mere auapli vol profesori experimentul desf8surndu-se mai mult, Desi deseor er alzturate, P a auariitat teamé, au se supun’ suprave supravegheto ghetorului. Migram 2 exolicat OAMENII FAC CEEA CE LI SE SPUNE. SEIBUNI fapte RELE? autortare, Ins3 pute ascultém ord nele al renunjim la respon: $155 urmim ordine, intrat in imentullui —autoritas Migrema Inte ‘afBiatcS ——_afirmat iiforma gi de Sn timp ce prizo Fv TMA SFATURILE DOCTORULU! — Un expe Psihologie social [IE MULTE PERSOANE AU OBSERVAT cE SE inTaMPLA, INSK NU AU SPUS NIMIC.