Personalitate Psihologii si-au dorit sa inteleaga cum se dezvolta personalitatea - modul in care o persoana igi exprima identitatea. Mogtenirea genetica, experientele de viata si mediul sunt doar cétiva dintre factorii implicati in proces. Ce este aceasta? se percep pe sine, in care i vad pe celal gi amen Personalizataa constitu o serie de modele cognitive, inconjusStoare. Perzonalitatea diiea2a modtl in emotionale, m ationale ¢i comportamental care oat men Persoi pecfice, ce influenteaza modu in care tatea oonfera unicitate feo Cele mai cunoscute teorii ale personalitatii [Aceste perspective ji propuns8ineleagd gi 8 explice problemele complexe pe tema personalitati. Unele se bazeaz& pe modul in care se dezvolt personalitatea, altel exp ciferentele individualelanivelul personal SP) Photog precum Hans Eysenck sustin importana factorilor genetic biologic Informarea personalitai, Se porneste dela premisa ca trasitrle une personal sunt determinate de structura de Funct reir ul, saceasta poatefi ‘mostenita~ natura are un rol mult mal important ‘Aceastaabordare pomeyte dea ides ca anumite rasaturi de personalitate evoluea28 la nivel genetic ca reac a snumi factor de medi. Agadar,anumite rasdtur sunt adaptart evolutioniste rezultate din selecia natural sau sexual. Acestea sunt erasatur care, intr-un mediu specific, sporese fansele de reproducere side supravietire Teoria behaviorisea Personaltaea se dezvola prin intraciunea cumedil evoluean des ungu vei Experienfole not intlnrea unoroamensconfrunares «tno situai de vi infuenteaz8actisileunei persoane $i tasaturle sale de personalitate Teoria biologica | Teoria evolutionists | | Teoria educate! sociale FFT?) instransa legatura cu teoria behaviorist eee tates este modeita deirteracionen socal ge rei Tsar ncep 3 formese prin obeervaren Comportamenteor sora prin condipoare. amen teralzeazs scr spun are Teoria pakeranerica sipertees perso tet nora ea eed ieee tome oe Baad pe teal ui Fred fale ul Erikson, ances Seen a orneyte dea ideea cd personaltatea unui om este modelata de pul subcongtient: ‘Teoria dispozitionala (a trasituritor) ‘dezvoltarea e depinde de rezalvarea uno sri ‘de conficte pace in diverse etape ale viet Se bazeaza pe principal cd personalitates teste alcatuita dint-o serie vast de depoxii = su taeaturi Modi in cate ce combina sinteractio- Teoria umanista ean este specific flecarei persoane reprezintd >) wt concer doing intact trdedturie earacteristice) agi anumitetrsstur ‘2 oamenilor de a-implin potential! (de ipl extroversey trebuie Impartaite de oameni (prin exercharenIberlut arbitra) yrexperenie Sn ae cular Tesatorhe eal” staal Bersonale dobanaite in urms exeretarh acest! de dominante inci jung 34 defineasct opersoand - Necarbit le modeleaza personaltates, Oameniisi |e exerplu altruism g Nelson Mandela. pot asuma asf! responsabiitatea pent cevor sfPSIHOLOGIA IN VIATA DE 21 se 100/151 slinfluenteazé viata unui om, de la relafila alegeri demonstrat ot at profesionale. Existéo sumodenie de teor important arsonalitatile _celor cine! factor (Big We", oe) este d etipurilesau trésaturilede pentru a clasifoa i mAsute diferitele caracteristic sick implicd faptul care alostuiese personalitatea unui individ. Aoeasta ologia, eat 1 mediul joaca onstrastia personaliti, Teoria de personalitata sunt fixe, alte abordn, tecrie sustine personalitatea este maleabilé — ‘umanste sau behaviorist A si unele caractarst — Teoria celor cinci factori (,,Big Five") fe bere pales cl cera er dct dh crema dear. Pavone fecal Se mm scorn scAzur ‘TRASATURI SCOR RIDICAT peccea ‘heipesaare oe ee os Gea cs ane Ede, Snares eens ry aaa pies Aer erica oa Calm: sigur; stabit Nevrotism Anxios; rtabil neferict: sei Nvaceti sean STUDIU DE CAZ: EXPERIMENTUL DE LA }OAREA” STANFORD Phoopiaismistvaiaies | cacimedulsoanesiae = ePractic, consideram Be oeieecwe, jem prizonieril vite” aznicideverisera att de brutal (inianuarie 2018 sa descoperit Gardin’ dela Universitatea Stanford Incatprizonier au avut de sufert. | c& experiment fost inscenare Studi asta ru doar ct amen fladevenitirelevant - red.)