SRRUOIMeA, PROGESULATE ONTTAR ent, Slasittcarea proceselor ontmtee industriale spar iiping procesulut unttar e1sosb Procesels reale eae aparfin procestlut tip adgorbite - te-foreare of cregtere do ceruent co intiInesc 1a soars incustrialé iote-o maze vartetate de forme. Clasitioarea | eos tera oe poste face adeptina anal dfs uradtoarele erttertt prin- ctptale (2, 3, 6 a) stares de gcrecare a fazoloz soactant ¢f /sau progase- S cessebeso astfel process care se desfAgoardé in siatensl ne (ex+1 causttfioarea solujiilor de carbonat 40. 0- rid de caleda, eteced fluoripet ou acta aulturte ete.) se destigeard ip elstomul soldd-sen (ox. «pri Anorourtlor de fer 91, Gescompanerea termiod a axtzilor, bidre~ 1, oulfurtlor, carsosyilor ete.)- Se seosebeso oie acest punct de vedere process eu 0 sin ord fest reactant 1 process cu dou8 gaa sal aulte faze reac- tant (Grocesele de cescospaneze teratod ou schimb indirect de aparito prinet crupe, unele process de oxidare eau x0 ere oslet de 4 doua erape). ure solseuiat folie S deovebess in cadral acested elastfiolisi, process in care wolidul este Avert (0 sorte dia procesele de electzed £20 parte dtp sceusté grup!) §4 prosese Su are solfdel este reas tent. schisbel ge euerate f0 proces Jecastl oto ura clasificase (3] 4a {a oonstderare efeo- tal versie al reacitet, component a prosesulat chime, deoae- Dinduree to acest punot do veder ~ Process chtutes co contin reacy44 endoterme (obignutt proce s0le de descoapunere tornte’) 54 + process chtaics ce contin #4 exotorne (ox.1 oxtdaren sinereurtlor eulfurcase §.4s),Jah in apt cun s¢'resaro etapels principale ale p00 prelsstiy troveferal reactanteli’ Ap prin faza flntdh gf oft ta de produs de reactie, adsorbvia acestuia, reaotia (reatdi- e)chinict,procesul formArif fazei noi solide,desorbiia ofl d transferel proguculet 0 reactte Af prin faza f1ot@i. doastd structard este oostioraté ca find stroctara pried jail, do bast 4m cadzel procostlet unitary exompliftoatl Fiiog pita proceasle chtelce taductriale redate prin eouafiile stotobioustrioe clebale ale reaoftilor ebtaioet ‘aie + 110, = 20,0, + OS, zo8+30, = 200+ Dy 70:0 + 30 = 2000 «30D Beh ¢ i= Fe +256 at, + ye, = Cas, + ZF azi0, +-dal0i), = BH + 0200 a, 5(70,)¢2p + 10550, = Gig20, + 1000, + ZF fot 12 onteal snsatel grape. pot f1 4nc eae eta Aare nite fo Literature de spectalitate ca procese| de “oorodare™. in coast cas crusta da prodes|éa semitis acest pellorle ommpacte transfers! resotaatuiel Gi: amet fenlisioduces Gupl ax) mécunian’ opecit ta! 9tscdesiat ieee fez in intertoral soltduiet (troneter do vecanyel antont, cationt, electsoat te.)s ecentanel mactcctaetia al koor astéei ia yetasae ae ea sn fhg.2.20 rr ee bre fe0.6) = secestamed’aaofoo dette #2 ondzst proceseisa sam nase 6 poled fo exenplitiok o asttet/de atrootasl peia'pibores]e) am Sebesa aetna n+ $0, = 0 as + Fo, «00 . 000 + 0, +20, = cum,-6= transformarea care are loc pe eleotrosi realizindu-s pie electrocbintcK de dessdroare 91 ca reaoyie chiniod de £6 mare a aoleoclelor de gaz. Ca si in canurile aptortor snali astfel de procese pot con}ive reac}it endoterne Cobtsm rea clorurilor volatile) sau reactit paternto exotermic, straa tura proceselor de transforaare si transfer de energie fiind sinilard celor discutate snterior. In oarul ofnd solidul oe prezinté sud forma unor granule poroa se, se pot lua £0 conefderare, ce asemenea, cole donk sttuarit | apalizate Sn cazal solddeut compacts faza sai fazole not flut— de, uve din fazele noi s0lida. Astfel de casuri, siot mai rer intilnite in industria ohimiod ef pot f4 anelizate dup& scheme structurale sintlare color dis~ outate pentra solidul compact. 2.1.3. Structure processlor in care participé 0 singust Je de descompanere_ternios) faz pesctant Te cedral procesulat an{tar adsorb}fe-reactie-formare 91 erestere 4 gersent procesele de desconpunere teraiok prozinta o dnportast< deosebstd, aceasta f1ind deterninatd de area va~ Hetate sub care oe manifeatd ¢4 de rolul pe care-1 presinté. © clesificare generali « proceselor de descompunere termiok 0 - poate realize luind in considerare criterisl "a" 1a care 50 mad adausé vatura transformérilor care au loc, in cadral procesulud apa cun 90 {nd46h in £ige2ehe 3 1, ernatoreae-x prison 0 cncapan 7S seeseformare—e produss de descompumre solide #1 /san gesoase. j Flgs2s4. Clasttioarea proceselor de Gesoompanore torntole extoté descoapunerea termlod @ pvlidelor £6xt 14 de areniree Hecantonul maoro~ cfostte al proceaulut poate £1 redat ee ana Gin sohome le atria Process) 4 scitabarea prealabild a st: tarele {ndfoate in f1c42654+e Jt eax 11 oferk proceaul descompunordt i, dust sub aco, 00 exemple in a mice a clorart de azontu in faze gaa sal de eublinare» = ol, = stig Mtg fornt prin proc mas HHO}, To ondrel procesoler de descompunere are revine processlor reprezentate prin provesal 1, sespeatly ele ce descoapenere teraicl a solidelor fir sohinb 19 deatdgoart, fn eouaste carastortstie’ [1] 4 termiot freoventa cea ma proce: prealabilé a startt de agregare. sooate: privotpsl, dup armatoare: [ay + fle: —— aL # abe UB ¢ Bo Procesele de transforsare pe care le include eouatia care Fietiod aints duis; == Ais, ¢ 80081 ills) == AL lisz Sh ecuatle (Zuil) reprozentiog reacita chistol, Lar eouaytile (2.12) sf (2ni3) formarea 9f oxesterea gorsentlor de fant soul oa gf procesul Gesorbtied produaalet gazes asa foraAeit of tertt gerseatlor de fas gezoasd. fo structure cure priveste transfornarea 51 transferul de asi cote vecesar sf se stageze struotura proceselor de transfor of traseforcare de cfldsrd. sooasta are forma: “Ffjg > “Pals “Oa 12, oanthprocomeloa ce conta reao{ii andoterse 6 wast jg —F~Fal jg 12 ets Prooasetor op contte reaofit exoterne, Gu auele exceptit (Goscospamerea unor a3 persansouatt en cloray4) pevossele de descompunere care com~ fie feaoHtd exoterse au © isportanyé nat afod tm industeta enisted anoreanick.& constatédin datole prezontate,varteten ten care ef taportanya densobitd pe care © prestath pent: Andustria chistes anorganfeb prooesele reale aparyinind proce= salut unftar adsorbife-reao}fe-forsaro 94 creptore de goraendy Te coctiovare,ia cadrul cursulut, se va troce 1a 0 trakare untteré « uuor estfel de procese avind oa panot de pleoare wttut 24m process elenentare Din cadrsl scestora procesele elomentare ‘4 represiatl eurea prinetpali procesolor de tranafex. ‘To cadrai procestlut anitar studiat, procesels elenente- ze de transforeare ints reactia chimicH, adsorbtia, formarea of orestorea gersentlor do fas nous. Feas{ie obiated, oa proces elecentar, joao un rol insomnat devarece este prozenti in orfoare proces obinio industrial. In tratarea de ingiverie chintod « unui proces real, {ining cont 0 rapertel parte coponeaté ~ intreg s¢)preiau ei oo utili- oa:k 1a us alt ndvel toate aspectele ce defineac reactia obi- nic! $2 cadrul chiniet fistce clastor en tioneasts c aeterninarea privofpalelor propriety’ vermeatnantoe fazcle partiotpante ¢4 cele ale mase4 de reaotie oa sneanbla a acostora, wc setiatres stotchtonetricl « mase1 do reactie prin interedial sectttier stodentocstriee dndependonte de reaatten cooporttiet obtatoe a nasnt de roqoHie verbtidces ponibAldeatdion procemiiat prio tateredial Sltsaisd secosiet (eeanfiiier chino) onloutal| aoapert¥ied de eobtlibea, = noelares matomatiol « pro lulut macros im tio reacjie ohiniol, atuno{ ofnd aceasta re~ presinté stadial oa vitess 0 é ‘ Toate aceste aspeote reprezintl probleue cunosoute find tre tate fo oadrel dieéSplizelor ¢o chtate anorganic®, ohinto ff ol, basele tehnologiet obintoe. ‘i Prin aneliza de nginerie chi:toM a procosulat uniter, dat £245 ‘earacterul complex ¢e mantfestare a ace:at Banas ce reprezinta ordinele 11 geaspttlor care se desfdgourh pe suprafata miesalat ora ch’ - const aereactteent se poate eoosiaera Cy Gell sacreotoetic devine sates sf cregteres cerpentlo) 1201+ Btapele procesuiut Foraarea si cregterca de cernent do fas nouk, tn cadral © aparyin processlaf anttar analizat poate receselor reale 1 pe grantla veche de solid. Sn volumal fazet flutée oplenele de inctuerte obtatok referitoare 1a procestl for~ arti of crestertt geri faz noua in volumal fazo4 t cugescete Cio cadral procegulut unttar anestecare aare =f cregtere de gorneni [14 24+ 10 ursoazd o¢ va analiza numa prooesul formérti 94 oreg- cersentlor Ge faz4 nou pe granula veche de solta, om es aspectelor epecitice. asestut proces t-au fost ste uo nusde duportant do studlf teoretioe 91 experi= Je, Gtotre care se menjloneazi lucrirtle lut Gazoery situs [25 6], stusitle lui "Young [18], Zedvall{19) , $20] , Bosovech4 [21] , Delmon (8] , Hantfe [17] 4 Hecenko, Voroator [75 91 22] g-a. Ca toate o& matertalu stseutel acunalat este foarte bocat, ceveralisdrile sib ‘octvertet chtstoe siut restringe, lipstad un punct: vecere unttar in tratares acestor probleme, <2, lemetoi, Se present, in IMteratora €6 speatalitate fae SUS? sole oe t0tezs tu 08 pedveste dentiguratea prom Cie cutatbamattor, © alvercttate mare 40 logttayl pone ote Getersinst de complexttaten ‘APsati fo spectal do propetethiide 1 52 acclaps ttap, ¢e dtvorat baton ssttel do process ia slatonsle reales Siosnte prtvctpalo oo cousettaoast pr- ae fad procesul cbiate ee deafigoard pe dnterfata rei produs de reao(fe sat ca gernen{ tridisenstonal{ atuncd ofnd procesui cntate are lee in volamul granulet de solta(3)7523) « fousularea cerneniler Ge faa% nouk recast 0 lintth do soparatie Sobre faze reactant gf faza produs de reao¥ie. Bvo> seoului ge agnifesté prin deplasarea limttel dtotre laste’ e 2 ddetrugertt rejelef cristaline a cole dook faze os ura: sudstanjet iotftale 51 construire refelet eristaline a pr dusulat solta. woselal fiz40 pe suprafsia dtntre 2 asf stapla privind desfligararea procesulas dou faze este redat tn f45.3.. +21, Kotelsl deefigurirtt woutpreces ebtute pe toterfata Tesctant-progue de reac feYartajia entalpiet 2fbere in fo: Tune jie de aérines scestuta. Doge 0 AG) +50 incare: AG(] ~ varfatta entalpies 1ibere a wnet molega— Je cere perticipl le © tranetormare de 1a Caza voobe la tana outy pouty O8e bos cgpelderd c supratata de ssparatie este afer! = 42? 61 oe notensé on Yq ~ Yolumol une! molecule ¢ Gus de reaoyie, ataned tn cezal partioulelor de formi ate a. Aa 2) Tolocaind in ecuatia G-8) se obtines666 1 Vat 2 ea 2 bor eo s . s A ‘Fontro germenii pentra care o>n” nirinea cna tiv ef ca ursare germenit ores liber. statistioe ale energtet locale na afnt favorabile peoten anim ou de s0i solectle peotra a realtsa comdtia a >a Gernentd. nat stot deost dtsenstintle orttice poarté aumele de gorment soborsttot. acl ebereia Ge activare socesarl pentra crogterea gozmentlor este wet stot cecit energie do forsare a aoeatoray atanot ate tera protaleasd oi faze voc foraati ae prosint oud forma oor geraeni conpacit distribett fn refeasa voobe. Dac ener Gia de sottvare coreepanadtoare color dou proceae eate de acelast oréto de nérine, atuoot oe fommaat » cantitate mare de germent slot din care ate! mel na attnge inensiun! vist bile. Foote aprecteres alrizt4 germentlor eo poate face ape #4 de accastl Gath 1a relajiile mecition aparities. eveste i vol [i]. Sekea ooo sala Vitora forsleit gt oresterti goroontlor este tratatdl in sttinjele ctstoe. Desscferea cantitativa a procesulad do for, sare & ersectlor de fas4 noul po grantla mohe do. onlid ae f400 pe basa anor inesint stepli¢toate date £1tnl carasterel cosplex 41 prooesclut ef atfteultMetie Sottaptaate tn exprina: Feu mut proces étecontions ox ajutort anet funo}it contiaeh Te coutinaare oe redau, ov caracter genezal; anele aayeote cle eit of cregteri1 a6 gernoni. Cantitatea de ger ste dati de an nom 0 nomi fnsom sce reeds To acslagd sep, 10 multe oascr’, tusa gprmreiie apare sub fora& de gernen’ iz0ley: @ dated; acostia nu au 0 ones ot stsndeo1 sectproe Su ore> Le a deplgtt oisonetanea oF i816X 01 oxepte, 43 conttouar., suprafaa extertoardé a acestuta reprezentiad 1 deatagerdett reacjiet chtntee. Tn nuseroase casurt,aga. rvaiitle 1a atoroscop, germenii nu! |orees eu 6 vies constant in timp. Mosca of se dexvolth sub forml do ferict dar pot avea gf alte forme: hexagonal, oubia! Fastftoatt, coca ce denotd o crestere preferential Gap engage te Zete oristalosration. Forma geozetriog dizerita a germenilor, repartitia acestora fn anuaite puncte ale suprafejei san volonal sol{dalui, Anterac= || H4uctl~ care pot spare in procesul oregterii germenilor com- Pitch foarte mult fenomencl $4,ca arnare,rtdte& problene spe- cfale in Gesorferes cantitativé. Incerclirile fn acest domenta stot baneroape dar cu o atilitete practic restring&. Se, nen astfel lscrkrile (24 G5 7/275 22} Joondaye Cueat se tau in considerare fie cresterea gernentlor ou 9 vitest gon sari te witese letrerite ae oregtore dups cole tre! atrecttt spaitale ale geracntlor. i Tack se noteast oa» dinenstacea aceasta repre: sen corcenslat, a ose! en #4 doterminatit prf0 par oulats cu relate [2] 1g Jf tee FE) za Se etostere"bate conctanth se poate sonstdora,, SEE) F cvost. = x. 10 canta oigena gare M91 20 arnare voiunut cersenslod an Rapes ie ce "Bede ¥rC5, Bot Saioete GA oe ata 5 case y #00 valosen’ Ate catalan Tolosel tataror cermontior FelavietyRade! 6-8) G23) Ab, BD =k peprozontina constanta viteset do crestere. raciaoa gotald a tuturor gersondlort z representing nuaarel tuteror aoleoulalor de reactant Srane~ fore so in produs de reaotfe 2a amontal B « stior poate £1 desorisi de 0 lege exponen san EN, + Gee Hoalé a relaviet ine apseapi, Snloouind nunal Ky enea, dac& progeeul foratirit germenilor poate £1 desoris ty de ecuatia cineticd: 6.27) dtyts Matt. x =, ponten G = 0 fotegrarea relatied ater = 1,07 4 do unde £,0. 2y(O-BDEgigo ds « ME Be Pass 1 @.28) 4 of in condifitle mentfonate procesul cresteri1 ger z este desorts prfatr-o ecuatie cfneticll de tip exponen } care este vorifteatd de numerease procese de descompunere a tersica. firit cernenflor are loc dup o lege expom Beit it eraoatt orese ou commend Mdisonstonall. S exprinl caz procesul formér$4 germenilor prin ecuatia cinettods —~ Se Ra, = Hy ‘Fara non formaté la an moment dat (6 = 1) ¥ 454) = 20 26-61) ar volunul soupat do aceasta Wom PB 5[ I, a «a0 za, [ 6-096 Thy am ag 4 ee (ot? omio ay Guay ip care a, > reprezintii cole doui airectii de cregtere a gery nenulut biddnonst onel~ 5.1.2procesul elenentar ateorbyte (Gesorbite) ‘Procesul de adaorbite (cespectiv, desorbyie) reprexintt gol devel trotlea proces eleaentar de transformare de mack cCoctituent al procestlat, anitar snalizat. Sl se malizeasi jub forma adsorbfiet chimtce prin natura legiturilor oe 2° Gtebflego intre reactan{ii din fone f1e12h gf roactantal dfn fase polidK. Procosal de adsorbYie sub forma aisorbitet fistce can a adsorbtiet obimice roalizate prin interaedial catal ize fordior este continua in atentia cercetitorilor tenefictin! de corcetiri seoretioe si experinentale ample. Nu ecelas! lor se poate spune io canal adsorb{iel chisioe necatalitioe pentru care ne beneficies inc& de 0 cercetare ststonatios, consacrath acestut proot go generalitate 4nd valabile in o cet of alcole’ pocatalitice, feptul of solidal 20 care oe rea Tinoaxd adsorbtte este ef reactant confer procestlnt © anani- ta spectticttate care on poate £1 negltjath Contenn datelor ain Literaturt [15,9] s-coasitert of $9 6s cee mmoorbtie4 Sngo ite de o reachle chintol neontalitich stray al aasorbit este, obigantt, aonomolecnlelor gt in cede = soestul strat au 200 transtoralicile de natare chinsel, cantin cen ge sabatenti alensbitl in atretel soaanslecnlar 200s ‘£4 determinat’ pe cale ‘experimental (4) 51 ‘san oalealste, prin inveraeaisl Lzoteraet do! atsorbtte Ciseterne Langan) oonform cfireiai G0) in cares-32- [Gs B) = ky @- BD constants viteset de orestere i eprecentnomaetanin otened Om iagtana gota | Pic.6,) [Me]. ae ue te.) Ela, & ; img = noe ee 8) «GBs 2 aby = ER To condijitle in care 6 > poy se objtoe i L reprezentind pustrsl tuturor aoleoslelor de reactant tr Fors so 0 proces de reaciie 1a monentul B . Soraarea gersentlor poate 11 desorisi de ve tpal ay apt ‘inloouind nomad K forse tfoald a relepied riiaice acseapt, pric Ey-Kye asouevea, duck procesui foraért4 germenilor poate ft descris cantitatty de eouatia ciuettcd: G.27) 4M, reuters G = 9 totograrea relajied £,by,, b sien Fd « Flees Fase ay ¢ sf Sbceivd od $0 cond4ittle aentteaate procesul crosterst ‘te deserts prints~o ecuatte ofvetick de tip Bevtlor eet vertttoaté de auseroase procese ae de: Hs, care ecte terntea, me “reontt crese 2. zernent bidimensinng]de $2 <0 f cas procescl formes genJgot le un moment oarecal pantitatea adsorbitd in mosentul atingertt aiprelud, Dio punt de vedere al tt stots fmportaota, valoarea lor deftnind concentrabiile ox + participa reactanyii adsorbiti, in reactia chimiols |) y Librel care se stabtleyte in prook Y tte ao ecbilivre dimasio,izcteraa de adsorbtie, poate £4 stapilité si prio considerares eohilibralat intre adsorejie 91 desordife. Aes Gupd cum se cunoaste cantitates: Ge cuoctanyé adverbita poate £4 evaluaté cunoscind gradal de” acopertre( ) al suprafeyet pe care se realizeasé adi fe od eintler gf pentre cantitatea desorbiti, conform rele~ 6.31) ie Hi ie G32) To sonental stinserfi echilibrulut € Kye) PE, = Kee Je tet ce poste explictta valores alciatt © ee KPA - radul de acoperire 6, poste £1 conoscut daok se cusoaste valoarea constantel K 94 preslanea partial a re~ ectastulet in fuze vazoasi. Io contdnouare aceasté mirime este otto... im ecuayfile cfaetice oe~sf propun descrierea aanti~-%e fcusta soleculari are loc prin otoentriie étatre aolecule 94 custo. pooten deteratzares valorit coeftotontulut 40 diate. Perna eiectlar (2) aan Satis «aie ae } 7 tee care ao aprectaza od oo obVit bane rexaltate on relatia fea soapaate Hpsite @ Fiuier [265 25] ¢ le de axidare a mote a Lyn pe ee a ee ee 6.36) PO? « wi? Sn care: 2 = tonperatura,E M,s = sasele aolare ale cenponen{ilor unui amesteo 1 nar gasoe considerat, ¥, Vp + volusele solare ale lichidulot 1a punetul ni a Ys ‘ de fterbere, om? /aol P = presiunes totala, at. Sransforel de aaed in caztl soligelor poroase axe loc, obige aoft atft dupa ea aecanten t1p Knudsen oft gf dup& un me sclecalar. Iatrucit este greu e& se stabileascd ponderea £: cfizuta din cele douk necanisne, Gtfuaia tn port este desorisl prin interaediul eifaztet efective. Valoazea coefictsntulut 4 Gitande efectivi (Qic) on ebbioe pe cnle,expariaentalhy iti izing tehniot de lusra care vor £4 prezentate in oadrul capi= tolulat 4. a 4 Ye cactai uncr apdele staple de structur poroasé a-an pilit’si uzele relarii de caleul aproriuative pentru coe fHedentul efectty Ge aicuste dintre care oe mom;ioneazd: ~ in easel sodelalet cu port paralelt [asda p as p+ be a » G37) € = perosttetes solidulut ¢ tertuosttate care yine cont de yeectare al perilor gi abaterea lor de la for~ me cilindriod. Valoarea tesreticé pentra \' este 2 , dar sa deterstoatexpericontal 0 vartatie largé a aceste méciat de la 1+ 10[27) ¢4 chiar valori de 100, = in eazul structurit poroase Mateperse, in oares ayia de cal~ cel poatra deteratnaren coofioientuldt efectiv Ge aifusie ea te (a5le b 2 Ewsoropors 436 wasropors itoropers of Auacroport fltscroport* fe © cares Macrerert G38) poh oleae le Seceoport " Us * Depacsacoed Lie: ere Suicroport ” Oy * Betorepors