Vre o zgâtie de fată

Cărei gura nu-i mai tace,

Ca stigleții-ntoarce capul
Când încolo, când încoace;

Sau o alta, visătoare,

Care lină și măreață
Are-n ochii-i întuneric
Și mândrie are-n față.

Oricum fie...mici, plinuțe

Sau mai zvelte și mai slabe
Toate, peste-un sfert de secol,
Vai! Vor fi aproape babe.

Și zâmbesc atât de dulce

Ca și când ar fi de-a pururi!
Toate grațiile de astăzi
Vai!  or fi atunci cusururi.