POMPEI

Orașul Pompei, situat în Golful Napoli, pe țărmul vestic al Peninsulei Italice, a fost inițial o colonie
doriană din secolul VI Î.Hr. În anul 80 Î.Hr. a devenit colonie romană, sub numele de Cornelia Venera
Pompei.
Istoria orașului a luat sfârșit în ziua de 24 august anului 79 d. Hr. când o erupție a vulcanului Vezuviu din
apropiere l-a acoperit în întregime. O mărturie din acea epocă ni s-a păstrat într-o scrisoare a lui Pliniu cel
Tânăr, nepotul lui Pliniu cel Bătrân, acesta din urmă fiind una dintre miile de victime ale dezastrului.
Peste secole, arheologii, cu surprindere și înfiorare, au scos la lumina zilei străzi și case, și toate utilitățile
de care se putea bucura un oraș în perioada de apogeu a statului roman. Se pot vedea astăzi, în Pompei,
vilele cu numeroase încăperi, toate deschizându-se spre interior, spre încăperea principală numită atrium,
cu spărtură în acoperiș și bazin pentru colectarea apei de ploaie în pardoseală. S-au găsit și grădinile
interioare cu promenada lor, împodobite cu statui, straturi de flori și fântâni arteziene. Se pot admira
frescele de pe pereții încăperilor, mozaicurile, dar și sistemul tradițional roman de încălzire prin
pardoseală sau pereții caselor. Unii locuitori mai bogați aveau și propriile băi. Majoritatea însă frecventau
băile publice, dar și sala de sport. Centrul orașului era reprezentat de Forul roman, o piață de 142 de metri
pe 38, din care se făcea intrarea în temple, iar partea nordică era mărginită de Capitoliu. În zilele marilor
jocuri se putea merge la teatrul mic, de 1 000 de locuri, sau la cel mare, de 5 000 de locuri. Se mai pot
vedea în acest muzeu în aer liber piețe și ateliere meșteșugărești, brutăriile și prăvăliile din care se puteau
procura diverse mărfuri, dar se putea servi și
mâncare caldă. Azi, Pompeiul este dovada pentru o viată prosperă și lipsită de griji a locuitorilor unei
bogate colonii romane, curmată dramatic de un cumplit cataclism.
FORUL LUI TRAIAN
Forum Traiani a fost ultima lucrare de acest gen, realizată de Apolodor din Damasc, pe o suprafață de
teren de 275.000 m2, între Capitoliu și Quirinal prin evacuarea a 850.000 m3 de pământ. S-a lucrat între
anii 107 - 117 d.Hr. cu fonduri din prada dacică și cu captivi de război.
Forumul lui Traian s-a păstrat intact până în secolul VI. S-a folosit marmură policromă la coloane și
placaje și bronz aurit la acoperiș. La intrarea în piață există un arc de triumf, cu trei coridoare, peste care
trona o statuie a împăratului într-un car tras de șase cai de bronz aurit.[1] În centrul pieței se înalță statuia
ecvestră în bronz aurit a lui Traian (s-a păstrat până în secolul IV) și un portic pe margini, decorat cu
busturi de daci captivi între care și bustul lui Decebal. Urma basilica Ulpia (66x159 m).
În basilică existau statui ale oamenilor iluștri și trofee de război dacice. Lângă basilică se înalță Columna
Traiană, flancată de biblioteca latină și greacă care, în afară de libri, conținea manuscrise celebre,
memorii ale împăraților și documente de stat.

COLUMNA LUI TRAIAN

Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian, pentru
comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul
lui Traian, în imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminată în 113, columna are exteriorul
prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică
războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei.
Columna are o înălțime de aproximativ 40 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara,
fiecare cântărind 40 de tone.
În anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat din ruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-
lea. Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui, începând cu 1558. În anul 1587, în locul statuii
lui Traian, aflată inițial în vârful columnei, dar topită în Evul Mediu, a fost așezată din ordinul Papei Sixt
al V-lea o statuie a Sfântului Petru.

COLOSSEUM
Colosseumul este un monument istoric și turistic aflat in centrul Romei vizitat de foarte mulți turiști din
toată lumea. El este probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Colosseumul era
cea mai mare construcție a vremurilor sale după piramide și astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care
poate fi vizitat in Italia.[1] Colosseumul este situat la est de Forumul Roman. Construcția a început sub
conducerea împăratului Vespasian în anul 72 d. Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr. sub conducerea
succesorului său și moștenitorul Titus.[2] Alte modificări au fost făcute în timpul domniei lui Domitian
(81-96).[3] Acești trei împărați sunt cunoscuți sub numele de dinastia Flaviană, iar amfiteatrul a fost numit
în limba latină pentru asocierea cu numele de familie (Flavius).
Colosseumul ar putea avea, este estimat, între 50.000 și 80.000 de spectatori[4][5] având o audiență medie
de aproximativ 65.000;[6][7] a fost folosit pentru concursuri cu gladiatori și spectacole publice, cum ar fi
bătălii maritime pentru o scurtă perioadă de timp, când hipogeumul a fost în curând completat cu
mecanisme de susținere a celorlalte activități, vânători de animale, execuții, reînnoiri ale unor bătălii
celebre și drame bazate pe mitologia clasică. Clădirea a încetat să fie folosită pentru divertisment în epoca
medievală timpurie. Mai târziu a fost refolosită în astfel de scopuri, cum ar fi locuințe, ateliere, cartiere
pentru o ordine religioasă, o cetate, o carieră și un altar creștin.