UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
ANUL II

PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚII
PREZENTAREA UNUI ARTICOL ȘTIINȚIFIC

Student:
PETROV ALEXANDRA, gr.2

Prof. coordonatori:
Prof. univ. dr. ENACHE RODICA-GABRIELA
Lect. univ. ANTONESCU FLORENA

Constanța, 2023
 Titlu articolului: Empathy Training for Resident Physicians: A Randomized
Controlled Trial of a Neuroscience-Informed Curriculum
 Numele autorilor: Riess H., Kelley J., Bailey R., Dunn E., Phillips M.
 Publicaţia: Journal of General Internal Medicine volume 27, pages1280–1286
 Anul publicaţiei: 2012
 Adresa web: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3445669/
 DOI: 10.1007/s11606-012-2063-z
 Abstract: Empatia medicului este un atribut esențial al relației pacient-medic și este
asociată cu rezultate mai bune, mai multă siguranță a pacientului și mai puține
reclamații de malpraxis.

 Cuvinte cheie: empatie, studiu controlat randomizat, abilități de comunicare, educație

medicală absolventă, relație pacient-medic

 Cadru teoretic: Oferirea de îngrijire plină de compasiune şi centrată pe pacient rămâne

o valoare de bază a profesiei medicale și este esențială pentru misiunea educațională a
programelor de rezidențiat și de formare. Cu toate acestea, formarea abilităților de
comunicare și aspectele relaționale ale îngrijirii au primit în mod tradițional mai puțină
atenție și au puține metode de evaluare. Empatia a fost mult timp impusă ca obiectiv de
învățare pentru educația medicală de către Asociația Colegiilor Medicale Americane,
iar Federația Comisiilor Medicale de Stat va solicita în curând dovezi de competență în
comunicarea medic-pacient pentru reînnoirea licenței. Abilitățile de comunicare
empatice sunt asociate cu o satisfacție crescută a pacientului, cooperare îmbunătățită
referitor la terapie, scăderea erorilor medicale, mai puține reclamații de malpraxis
rezultate mai bune, cazuri mai puţine de burnout și creşterea stării de bine a medicului.

 Populaţia studiată: rezidenți și bursieri din șase specialități chirurgie, medicină,

anestezie, psihiatrie, oftalmologie și ortopedie de la Spitalul General Massachusetts
(MGH) și Massachusetts Eye and Ear Infirmary (MEEI) şi pacienţi

 Eşantionare:

- Medicii participanți au fost repartizați aleatoriu într-un raport de alocare de 1:1 fie
la intervenția de formare, fie la rezidențiat standard sau la formare pentru bursă
(N = 99, 52% femei, vârsta medie 30,6 ± 3,6). Atribuirea în grup a fost determinată
de o secvență de numere aleatoare generată de computer.
 - Fiecare medic a fost evaluat de mai mulți pacienți (pre-medie = 4,6 ± 3,1; post-
medie 4,9 ± 2,5)
- Pacienții nu au asistat la randomizarea medicului, şi nici medicii când pacienții care
au completat chestionarele. Pentru a ajuta pacienții să identifice corect ce rezident
ar trebui să fie evaluat, o fotografie a rezidentului a fost atașată primei foi a fiecărei
evaluări.

 Metode:

- Medicililor li s-a propus un training în vederea dezvoltării empatiei compus din trei
module de 60 de minute distanțate pe o perioadă de 4 săptămâni;
- Evaluările pacienților cu privire la empatia medicului au avut loc în decursul unei
luni înainte de training și între 1-2 luni după training;

 Instrumente:

- un protocol de formare a empatiei și a abilităților de relaționare dezvoltat de primul

autor și testat anterior într-un studiu pilot- the Four Habits Model of physician
communication
- Chestionarul CARE completat de pacienţi

 Definirea si operationalizarea conceptelor cheie:

- Empatia a fost definită ca un proces cu componente atât cognitive, cât și afective,

care le permite indivizilor să înțeleagă și să răspundă la stările emoționale ale altora
și contribuie la comportamentul compasional și la acțiunea morală.
- Neuroștiința elucidează mecanismele neuronale ale empatiei și oferă noi cadre
teoretice.

 Obiective: S-a testat dacă un protocol inovator de formare a empatiei, bazat pe

neuroștiință, ar putea îmbunătăți empatia medicului, așa cum este evaluată de pacienți.

 Ipoteze, ipoteze confirmate: Se prezumă că schimbările în comportamentul medicului

vor fi observate de pacienți și vor avea ca rezultat evaluări mai bune de către pacienți
în măsurătorile standardizate ale empatiei și abilităților de relaționare.

 Concluzii: O scurtă intervenție bazată pe neurobiologia empatiei a îmbunătățit

semnificativ empatia medicului, așa cum este evaluată de pacienți, sugerând că, în ceea
 ce priveşte calitatea îngrijirii medicale, aceasta ar putea fi îmbunătățită prin integrarea
neuroștiinței empatiei în educația medicală.

 Rezultate: Grupul de training pe empatie a înregistrat modificări mai mari în scorurile

CARE în urma evaluărilor de către pacienţi decât grupul de control (diferență 2,2;
P = 0,04). Medicii instruiți au arătat, de asemenea, schimbări mai mari în cunoștințele
despre neurobiologia empatiei (diferență 1,8; P < 0,001) și în capacitatea de a decoda
expresiile faciale ale emoției (diferența 1,9; P < 0,001).