UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
ANUL II

PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚII
TRADUCEREA ŞI PREZENTAREA UNUI CAPITOL DE CARTE

Student:
PETROV ALEXANDRA, gr.2

Prof. coordonatori:
Prof. univ. dr. ENACHE RODICA-GABRIELA
Lect. univ. ANTONESCU FLORENA

Constanța, 2023
Cuprins
1. Traducere din limba engleză în română- pag. 435-441 ........................... 2

CAPITOLUL 43.3 ........................................................................................... 2

CAPITOLUL 43.4 ........................................................................................... 7

2. Prezentarea unui capitol de carte ............................................................10

1
 INTERNATIONAL HANDBOOK OF PERSONAL CONSTRUCT
PSYCHOLOGY

1. Traducere din limba engleză în română- pag. 435-441

CAPITOLUL 43.3
Poliţia Metropolitană, Londra:

O relatare personală
John Porter

Interactions Ltd, Co. Wicklow, Irlanda

În jurul anului 1983, psihologia constructelor personale s-a strecurat în Poliția Metropolitană
(Met) destul de neobservată. Lăsaţi-mă să vă explic. În anii1981-1982 au izbucnit grave
probleme civile în Londra și în multe alte orașe din Anglia. Se credea că aceste accese de
violenţe au legătură cu deprivarea socială, dezavantajele legată de rasă și discriminarea și
comportamentele și atitudinile rasiste endemice în rândul ofițerilor de poliție. Desigur, din
moment ce prejudiciile rasiale erau atât o infracțiune disciplinară, cât și penală, a fost de două
ori mai dificil de investigat, deoarece regulile de justiție și probele excludeau orice abordare
„factuală” sau directă. Niciunui ofițer nu I se putea cere să se autoincrimineze și oricărui
anchetator i-a fost, de asemenea, cerut să raporteze orice caz despre care avea dovezi. Odată ce
probele au fost stabilite, nicio investigație suplimentară cu privire la motivele implicite nu a
fost permisă în conformitate cu Regulile judecătorilor. Astfel, acele reguli, menite să protejeze
pe cei nevinovați, au creat și mențin în continuare un mediu în care înțelegerea adevărată a
cauzelor nedreptății este inhibată.

Era necesară o abordare indirectă a problemei. În presa națională au apărut diverse sugestii,
printre care s-a numărat și afirmația că testele psihometrice sau de personalitate ar permite
detectarea ofițerilor cu prejudicii rasiale (fie că sunt deja în serviciu sau în stadiul de selecție).
O decizie legislativă a fost luată la cel mai înalt nivel în Scotland Yard. În calitate de ofițer în

2
Met, la acea vreme, mi s-a cerut să înființez o “Unitate de testare psihometrică” în cadrul școlii
de pregătire a Met.

Dacă aș fi măcar câteva cunoştinţe despre psihologia constructelor personale la acea vreme, aș
fi înțeles mai bine primirea mea la sosirea. M-am prezentat cu expectativa unei primiri
călduroase și indicații către noul meu birou. Dacă aș fi știut despre banalitatea interpretării la
acel moment, m-aș fi întrebat dacă cineva a înțeles (a) ce trebuia să fac și (b) care a fost avantajul
personal pentru ei.

După ce am depășit etapele „Nu am întrebat de tine” și „Ce mă fac cu tine?” de bun venit, am
reușit cu greu să mormăiesc că Margaret Thatcher şi dl. Comisar au cerut acest lucru. De la
fereastra biroului se putea vedea un amestec de cabane portabile înghesuite la umbra căii ferate
principale Kings Cross. “S-ar putea să găsești ceva spațiu acolo”, mi s-a sugerat. „Fă-ți un plan
și întocmește un buget.” Problemă rezolvată! Așa că „problema” a trecut cu greu peste câmp
până la colibe unde a găsit o comună de oameni luminați și inteligenți. Unul sau doi oameni
amabili m-au primit și, în cele din urmă, am găsit o secțiune neocupată de covor pe un coridor
dintre birouri. Aceasta a fost noua mea casă.

Am „furat” un scaun și un birou, am făcut un plan și am întocmit un buget. Acum planuri și

bugetele sunt lucruri care pot fi interpretate, așa că în curând o „Unitate” înfloritoare de
aproximativ cinci persoane au fost înfiinţată.

Ne-am angajat într-un program de testare. La sfârșitul a 12 luni de muncă și multe sute de teste,
am constatat că Forța a recrutat cu succes oameni cu un profil psihologic/de personalitate care
reflecta... populația generală! Toţi erau consideraţi, la întâmplare, a fi normali.

În timpul desfăşurării acestei lucrări, colegii mei și cu mine ne-am înscris la un curs despre
psihologia constructelor personale susținut de Centrul pentru Psihologia Constructelor
Personale din Londra. După ce ne-am luptat din greu cu noțiunile de realitate creată de sine,
care contrastau puternic cu legea divină și cea elaborată de guvern, ne-am dat seama curând că
acesta era un instrument care nu sprijinea judecata, care ar putea doar să ofere câteva
perspective asupra „realităților” experimentate de ofițerii în desfășurarea îndatoririlor lor
zilnice. Poate că s-ar putea face comparații între lumea „reală” așa cum este văzută de diferiți
ofițeri de poliție și membri ai minorităților rasiale și ai populației majoritare albe.

3
Un studiu care face o astfel de comparație a arătat că ofițerii care au luat parte la practica de
conștientizare a rasei aveau mai multe șanse să fie prejudiciați. Această constatare destul de
perversă este ușor de înțeles folosind teoria constructelor personale. Practica de conștientizare
a rasei a elaborat și a făcut ofițerii conștienți de diferitele perspective și stiluri de viață ale noilor
imigranților afro-caraibieni și asiatici și a celor din prima generație. Prin urmare, sistemele de
interpretare ale ofițerilor au fost elaborate cu respect faţă de diferențele culturale
(individualitate) decât de asemănările dintre popoare. Ofițerii au fost astfel mai bine echipați
prin această pregătire pentru a anticipa rezultatele întâlnirilor cu membrii minorităților rasiale.
În timpul oricărui episod unor astfel de întâlniri, ofițerul ar trata, desigur, membrul publicului
ca fiind diferit, sporind astfel alienarea și creând terenul pentru o agresiune crescută (încercând
în mod activ să afle mai multe unul despre celălalt) și ostilitate (în sensul constructelor
personale), negând că acolo arm ai fi fost un alt tip exact ca mine. În contextul programelor de
relații rasiale, aceste constatări nu au obținut favoruri politice, deoarece conducerea nu a avut
capacitatea de interpretare necesară pentru a le înțelege. Cu toate acestea, se deschideau noi căi
de aplicare a psihologiei constructelor personale și acestea au produs schimbări rapide și
spontane în rândul celor implicaţi.

În timpul investigațiilor noastre privind prejudecățile rasiale, au avut loc un număr mic de
incidente în care oamenii au fost împușcați de ofițeri de poliție înarmați.

La scurt timp, atenția a fost pusă pe procesele de selecție și formare. O parte importantă a muncii
noastre a fost în curând dedicată domeniului utilizării strategice a armelor de foc. Psihologia
constructelor personale a fost folosită ca instrument de diagnostic în următoarele domenii:

• Diagnosticul calităților personale necesare ofițerilor pentru a purta arme în situații de

mare risc.

• Proiectarea unui centru de selecție cu activități multiple în care au fost evaluate calitățile
ofițerilor pe baza constructelor comportamentale şi atitudinale specifice. Succesul în formarea
ulterioară a crescut de la o rată de promovare de 20% la peste 90%, ceea ce a condus la economii
semnificative de costuri și forță de muncă, precum și selecția unui set mai fiabil de ofițeri.

• Identificarea elementelor cheie ale rolurilor personale în timpul etapelor incidentelor

operaționale care au condus la o instruire mai realistă și concentrată, astfel încât ofițerii să poată
interpreta mai bine mediul, să sufere mai puțină anxietate și să se concentreze pe operațiuni

4
• Ateliere de lucru privind mecanismele de adaptare la stres și managementul traumei
post-eveniment, introducerea de sprijin mai degrabă decât proceduri disciplinare directe în
urma incidentelor.

Unitatea de Cercetare a devenit curând un centru pentru ofițerii care doresc să afle mai multe
despre ei înșiși și despre rolurile lor în cadrul meseriei lor. Destul de des, atelierele aveau loc la
sfârșit de săptămână, cu ofițerii care participau în timpul lor liber (uneori aducând şi membrii
familiei). Aceste ateliere au fost mini-cursuri de psihologie a construcțtelor personale, cu ofițeri
care învățau despre metoda de elicitare, de laddering și a piramidei. Psihologia constructelor
personale s-a vândut de la sine și a cunoscut în curând o cerere și mai mare, odată ce
inadecvențele chestionarelor convenționale şi a sistemelor de a selecției şi evaluare au devenit
mai evidente.

La apogeul activităţii Unităţii, munca era în plin proces de desfășurare în toate domenii, (pe
lângă prejudecățile rasiale și zonele pentru armele de foc), precum:

• Tehnici de interviu

• Proiectarea și metodele cursurilor de formare și învățare

• Managementul personalului în situații sub acoperire cu risc ridicat

• Apreciere/evaluare anuală

• Promovare

• Selecţie

• Managementul stresului

Timp de doi ani au fost publicate puține informații de la Unitatea noastră. Nu am reușit să
validăm linia oficială conform căreia personalitatea și alte teste psihologice (adică
instrumentele psihometrice convenționale) ar putea rezolva probleme de selecție, antrenament
și predicție comportamentală. Recunoașterea succesului și a impactului psihologiei
constructelor personale a avut loc într-o zi foarte semnificativă. Era timpul să prezentăm
rezultatele muncii noastre Comisarului și a personalului de conducere. În timp ce prezentam
eșecul încercării noastre de validare a testelor psihometrice convenționale în comparație cu
realizările abordările psihologiei constructelor personale, Comisarul m-a oprit. “Îmi spuneţi că
am greșit, domnule Porter, (pentru că am spus că testele de personalitate ar rezolva problema)?”
Toţi cei din cameră au încremenit. Cu atât mai mult când I-am răspuns: „Da, domnule.” —

5
“Mulţumesc,” spuse dl. Kenneth zâmbind. Toţi ceilalţi s-au relaxat. Psihologia constructelor
personale a supraviețuit.

De atunci s-a depus multă muncă în cadrul construcției personale în multe forțe de poliție.
Nelarine Cornelius oferă două astfel de exemple în capitolul 35 (p. 349-357).

6
 CAPITOLUL 43.4
Utilizare psihologiei constructelor personale
în domeniul sportului
David Savage
Colegiul Universitar din Chester, Marea Britanie

Sportul și exercițiile fizice sunt un domeniu relativ nou al psihologiei aplicate și, ca atare, este
încă într-o viguroasă creștere și schimbare. Evoluțiile recente în domeniu relevă faptul că acum
este un moment bun pentru specialiştii din psihologia sportului și activităţii fizice să ia în
considerare utilizarea teoriei constructelor personale în munca lor. Este relevant pentru ceea ce
încearcă ei să facă. Poate îmbogăţi în mod semnificativ practica lor profesională și îşi pot
extinde opțiunile de cercetare.

Din punct de vedere istoric, accentul s-a pus aproape în întregime pe sportivi și pe problemele
psihologice legate de performanța și bunăstarea lor. Dar recent, centrul de interes s-a lărgit
pentru a include problemele practicii profesionale. Ce fac psihologii, modul în care o fac și
teoriile care îi ghidează sunt toate parte a noului focus (de exemplu, Anderson, 2001). Există o
creştere a gradului de conștientizare din ce în ce mai mare cu privire la perspectivele teoretice
alternative ce trebuie explorate și abordările tradiționale ale cercetării extinse în conformitate
cu noul focus al domeniului. Psihologia constructelor personale este relevantă pentru fiecare
dintre aceste evoluții și merită inclusă în pluralitatea tot mai mare a psihologiei sportului și
activităţii fizice. De exemplu, influența principală asupra parteneriatului de lucru dintre
psiholog și client este teoria călăuzitoare adoptată de psiholog, precum și principiile și ipotezele
de bază pe care care se bazează acel parteneriat.

Dacă schimbați teoria călăuzitoare și parteneriatul de lucru se va schimba în consecință. S-a

observat că specialiştii în domeniul psihologiei sportului și activităţii fizice au adoptat de prea
multe ori implicit principiul „a lucra la” mai degrabă decât „a lucra cu clientul”. Acest lucru
duce la o presupunere excesivă a psihologului ca „expert” în ceea ce ar trebui să facă sportivul
și a sportivului ca „novice”. Principiul „a lucra cu sportivul duce la o anumită redresare a acestui
echilibru”. Un accent mai mare este pus pe explorarea problemelor de către psihologul sportiv
din perspectiva sportivului. Expertiza psihologului se schimbă acum spre a fi expert în
descoperirea perspectivei sportivului, care este total congruent cu un mod de construct personal

7
de a lucra cu un client. Psihologii sportivi aleg acum să-și abordeze atletul în felul în care
consilierii se apropie de clientul lor. Ca un exemplu al valorii de a descoperi semnificația
evenimentelor pentru un client, luați în considerare modul în care indivizii interpretează
exercițiul (sau antrenamentul). Construcția personală de a avea obligații la un pol și posibilitatea
de a alege la celălalt, poate fi folosită pentru a evalua un eveniment și a-i da sens. O persoană,
de exemplu, care interpretează un eveniment ca neavând obligații specifice, ar putea, de
asemenea, să-l interpreteze ca timp liber și ca o oportunitate, în timp ce alta îl interpretează ca
pierdere de timp și pierdere unei oportunităţi. Pe măsură ce numărul și tipul de constructe
folosite de indivizi crește, la fel cresc și semnificațiile posibile ale evenimentelor. Fiecare
persoană s-ar comporta în conformitate cu interpretarea sa personală a evenimentului. Această
individualitate a alegerii comportamentale este accentuată pe măsură ce exemplul este dezvoltat
în continuare. O persoană care nu interpretează vreo obligație ca însemnând timp liber și o
oportunitate poate, în plus, să considere angajarea în exerciții fizice fie ca pe o experiență
obositoare și neplăcută, fie ca pe una sănătoasă și plăcută. În primul caz, este puțin probabil să
aleagă să facă exerciții fizice. Ei ar alege o activitate alternativă, cum ar fi să se uite la televizor
sau să mănânce ciocolată, deoarece acestea ar putea fi o experiență mai semnificativă pentru ei.
În ultimul caz, exerciţiile sunt interpretată într-un mod care dă naștere la anticipații pozitive și
la probabilitatea ca persoana să aleagă să o facă.

O implicație a exemplului de mai sus este că pentru a face ca o persoană să schimbe alegerea
de a nu face exerciții cu alegerea de a face acest lucru necesită o schimbare în sensul pe care
evenimentele îl au pentru ea. Acest lucru s-ar întâmpla, de exemplu, în ceea ce privește
practicantul reticent, căruia i se recomandă să facă exerciții din motive de sănătate și să fie
înţelegerea de comun acord a psihologului și sportivului. O astfel de înţelegere ar implica
facilitarea conștientizării atleților, reflecția și alternativele la semnificația lor personală a
evenimentelor. Acestea sunt sarcini principale pentru psihologul sportiv de constructe
personale. Semnificația personală a evenimentelor poate fi explorată în mod obișnuit prin
elicitarea de constructe, grile de repertoriu și/sau relatări narative. Ele pot fi un mijloc puternic
de a promova schimbarea la un sportiv, deoarece adesea, acesta nu este conștient de modul în
care acțiunile specifice ajung să fie alese și, prin urmare, poate avea dificultăți în a le schimba.
Semnificația trebuie să fie obținută și explorată în mod sistematic.

O intervenție mai activă din partea psihologului ar putea fi necesară pentru ca schimbarea să
aibă loc. Introducerea și elaborarea unui nou construct, cum ar fi beneficiile pe termen lung

8
versus beneficiile pe termen scurt, pot fi necesare înainte ca alegerea de a face exerciţii fizice
să devină o opțiune cu mare semnificaţie.

PROFILAREA PERFORMANȚEI
Cea mai cunoscută utilizare a tehnicii bazată pe constructe personale în psihologia sportului
este Profilarea performanței (Butler, 1996). Este o formă a grilei de repertoriu care permite unui
antrenor sau psiholog să descopere semnificația performanței unui sportiv (sau unui grup de
sportivi). Folosind propriile lor constructe, o comparație a influențelor performanței poate fi
evaluată comparând „cum sunt acum” și cum sportivul îşi doreşte să fie în mod ideal în timpul
performanţei sale. Acest lucru permite identificarea punctelor forte și punctele slabe ale
sportivului în legătură cu performanța și experiențele pentru a elimina decalajul.

Într-adevăr, antrenorul poate, cu aceste informații centrate pe atlet, să poată identifica unde ar
putea fi introduse noi modalități de interpretare a performanței care ar fi de valoare pentru
dezvoltarea sportivului.

Într-o consultație atletică personală, profilarea performanței a fost folosită pentru a-i permite
unui sportiv să reflecteze asupra tehnicii sale sportive. Acest lucru, combinat cu reflecția asupra
modului în care antrenorul a văzut tehnica „bună”, i-a permis sportivului să devină conștient de
motivul pentru care era frecvent în dezacord și conflict cu antrenorul la antrenament.

Un studiu de caz cu un atlet care a fost rănit a arătat atât utilizarea cercetării, cât și a intervenției
a psihologiei constructelor personale (Savage, 2000). Informațiile au fost colectate mai întâi
prin mai multe tehnici și sesiuni de interviu, ceea ce a produs informații extinse și detaliate care
trebuiau organizate și interpretate. În acest scop, a fost folosită o grilă de repertoriu care a
permis ca fazele accidentării și ceea ce a însemnat fiecare pentru client, să fie identificate
folosind propriile constructe ale clientului. Reprezentarea mai abstractă a permis apoi
organizarea informațiilor specifice conținute în relatările narative fără impunerea interpretării
cercetătorului.

ATÂT TERAPIE, CÂT ŞI CERCETARE

Pe lângă faptul informarea detaliată a cercetătorul despre semnificația rănirii pentru sportiv,
procesul i-a oferit sportivului o perspectivă profundă asupra semnificației pe care experiența
rănirii a avut-o pentru el. A descoperit efectul terapeutic. Bariera dintre cercetare și intervenție
poate fi estompată și acesta va fi adesea cazul în dezvoltarea viitoare a psihologiei sportului și
activităţii fizice. În munca de constructe personale, cercetarea și practica sunt adesea foarte

9
apropiate. Această teorie are relevanță în ambele domenii, indiferent dacă se pune accentul pe
sportiv sau pe psihologul care lucrează cu sportivul.

2. Prezentarea unui capitol de carte

 Titlul capitolului de carte: O utilizare în domeniul sportului a psihologiei constructelor

personale (A Sporting Use of Personal Construct Psychology)
 Numele autorilor: David Savage
 Date de identificare (sistem APA), adresa web: Fransella, F., (2003) International
Handbook of Personal Construct Psychology. Chichester, Anglia: John Wiley & Sons;
 Problematica generală: Autorul oferă o explicaţie relevantă în folosirea psihologiei
constructelor în domeniul sportului şi a activităţii fizice
 Ideea principală a capitolului: constă în schimbarea modului de a lucru a psihologului
sportiv cu clientul său; anume a trece de la a aborda problema din punctul său de vedere-
psihologul fiind aici văzut ca expert- la a aborda problema clientului prin prisma
interpretărilor pe care acesta însuşi le oferă. Principiul fundamental fiind “a lucra cu
clientul”, iar focusul psihologului constând în a descoperi perspectiva clientului
 Idei secundare: -o modalitate de a afla importanţa unui exerciţiu sau activitate fizică pentru
un sportiv este identificare interpretării pe care acesta i-o oferă;
- Oamenii pot interpreta acelaşi eveniment, precum a face exerciţii fizice ca timp liber și
ca o oportunitate sau ca pierdere de timp și pierdere unei oportunităţi, în funcţie de
semnificaţia pe care ei o atribuie acelui eveniment;
- Semnificația personală a evenimentelor poate fi explorată în mod obișnuit prin elicitarea
de constructe, grile de repertoriu și/sau relatări narative.
 Concluzii (Generalizabilitate/ aplicabilitate/ transferabilitate): Modul în care
interpretăm evenimentele din viaţa noastră se reflectă în deciziile, acţiunile şi
comportamentul nostru. Iar în cazul în care identificăm un dezacord între noi şi lumea
exterioară ne putem întoarce în interiorul nostru şi reflecta la semnificaţia oferită acelei
întâmplări. Astfel, putem schimba propria perspectivă asupra unui eveniment cu ceva mult
mai benefic nouă.
 Alte lucrări (2-3) care abordează o tematică similară
 Gucciardi, D., Gordon S, & Dimmock, J. (2009). Advancing mental toughness research
and theory using personal construct psychology. International Review of Sport and
Exercise Psychology 2 (1): 54-72, DOI: 10.1080/17509840802705938, accesat la

10
 https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17509840802705938 în data de
02.01.2023
 Gucciardi, D., Gordon S (2009) Construing the Athlete and Exerciser: Research and
Applied Perspectives from Personal Construct Psychology. International Review of
Sport and Exercise Psychology 2 (1): S17-S33, DOI: 10.1080/10413200802582821,
accesat la https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/17509840802705938 în data
de 03.01.2023
 Coulter, T., Mallett, C., Gucciardi, D. (2010) Understanding mental toughness in
Australian soccer: Perceptions of players, parents, and coaches. Journal of sports
sciences. 28 (7): 699-716, DOI: 10.1080/02640411003734085, accesat la
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20496223/ în data de 03.01.2023

11