ȘTIINȚE SOCIALE

Psihologie, Științe ale Educației, Asistență Socială și Sociologie

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE PERSONALITĂȚII

EXPERTULUI CRIMINALIST

Mihail BOLDURAT, masterand,

Facultatea Psihologie, Științe ale Educației,
Sociologie și Asistență Socială
CZU: 159.923:343.98 boldurat@mail.ru

Pe parcursul evoluării umanității, s-au dezvoltat și ramurile de

studiu ale psihologiei moderne și contemporane, astfel a apărut nece-
sitatea studierii personalității, prin prisma mai multor factori de tip so-
cial, cultural, religios, profesional, individual etc. Personalitatea uma-
nă nu este doar consecinţa eredităţii, interacţiunile dintre individ şi me-
diu răsfrângându-se asupra componentelor personalităţii. În cadrul
procesului de socializare, de maturizare biologică şi socială, omul îşi
modelează personalitatea prin învăţarea şi interiorizarea complexului
sociocultural pe care îl promovează societatea. Procesul de socializare,
în ansamblul său, modelează un tip de personalitate definit prin unici-
tate şi originalitate şi care exprimă într-un mod constant, durabil şi pre-
dictibil un amplu repertoriu de atitudini, opinii şi acţiuni compatibile
cu modelul cultural şi normativ al societăţii respective. După cum se
poate vedea în toate accepțiunile, personalitatea este considerată ca
sistem, un sistem alcătuit dintr-o serie de elemente care datorită inter-
dependenței și întrepătrunderii între ele pot fi considerate subsisteme
[1]. Acestea sunt reprezentate de: temperament care este latura dina-
mică și energetică a personalității; aptitudinea – latura instrumentală a
personalității; inteligența – latura rezolutiv-productivă a personalității;
creativitatea – latura transformativ-constructivă a personalității și ca-
racterul care este latura relațional-valorică și de autoreglaj a per-
sonalității. Mai nou, în ultimii ani, cercetătorii își desfășoară activitatea
pentru a cerceta și a analiza profilul de personalitate a diferitelor pro-
fesii, pentru a cunoaște mai bine aspectele psihologice ale personalită-
ții acestora [6].
Pentru a înțelege mai bine activitatea expertului criminalist, vom
face trimitere la Legea nr.68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza

189
 Sesiune națională cu participare internatională
de comunicări științifice studențești, ediția XXV, USM

judiciară și statutul expertului judiciar:„ ...Expert judiciar – persoană

calificată și abilitată, conform legii, să efectueze expertize și să for-
muleze concluzii în specialitatea în care este autorizată, cu privire la
anumite fapte, circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și procese,
organismul și psihicul uman, şi care este inclusă în Registrul de stat
al experților judiciari...” [3].
Având în vedere complexitatea și volumul sarcinilor de lucru ale
expertului, este necesar ca acesta să manifeste abilități de lucru
specifice, care vor fi luate în considerare la întocmirea fișei postului și
la repartizarea sarcinilor profesionale. La formarea trăsăturilor psiho-
logice ale personalității expertului criminalist, o influență importantă
au factorii externi, în care își desfășoară activitatea acesta (birouri și
laboratoare, material de consum, tehnică de calcul, echipamente,
utilaje, lecții de pregătire profesională etc.), care, de rând cu cei interni,
influențează formarea personalității expertului, cât și formarea ca
specialist în domeniul dat. Desfășurarea cu succes a activităților vizate
ține și de împrejurările, și de climatul psihologic în colectivul în care
expertul își desfășoară activitatea [2, 3].
Dintre factorii profesionali care influențează starea psihologică a
expertului criminalist pot fi enumerați: reglementarea strictă a
activității și legislației criminalistice; independența expertului în
formularea concluziilor; metodele alese pentru cercetare; formularea
răspunsurilor la întrebările înaintate de ordonator etc.; obligativitatea
păstrării secretului profesional; atmosferă încordată, cauzată de
persoane interesate în obținerea concluziei date; lipsa de timp din
cauza instruirii permanente și încărcare emoțională [5].
Cele menționate anterior cer de la expert: comunicabilitate, profe-
sionalism, principialitate, inteligență emoțională, responsabilitate, tă-
rie de caracter, imparțialitate, bună-credință, sacrificiul de sine etc.
Dincolo de necesitatea manifestării pregnante a unor trăsături de perso-
nalitate și a faptului că activitatea profesională pe care o desfașoară
solicită maximă obiectivitate, devotament, altruism, autodisciplină,
dorință de realizare, asertivitate, expertul criminalist are și propria
individualitate, iar condiția sa de ființă biopsihosocială îl determină ca,
în unele situații, să fie la fel de „uman” ca și ceilalți semeni ai săi, fără
drept de greș [4].

190
 ȘTIINȚE SOCIALE
Psihologie, Științe ale Educației, Asistență Socială și Sociologie

În concluzie, menționăm faptul că personalitatea expertului crimi-

nalist este într-o schimbare favorabilă, continuă, datorită implicării
permanente în autoinstruire, dezvoltare, cunoaștere, autocunoaștere,
atât pe plan profesional, cât și individual. Perfecționarea și instruirea
continuă sporesc pozitiv aspectele psihologice ale personalității ce țin
de inteligență, creativitate, aptitudini și, nu în ultimul rând, de cizelarea
trăsăturilor temperamentale și de caracter.
Referințe:
1. ANDREESCU, A., PRUNA, St. Psihopedagogie militară. Timișoara: Ed.
Timpolis, 1999.
2. COLECTIV. Teorie și tactică polițienească. București: Ed. Ministerului
Administrației și Internelor, 2002.
3. Legea nr.68 din 14.04.2016, Disponibil: https://www.legis.md/cau-
tare/getResults?doc_id=93158&lang=ro
4. PITARIU, H. Psihologia selecției și formării profesionale. Cluj - Napoca:
Dacia, 1983.
5. ZLATE, M. Eul și personalitatea. București: Ed. Trei, 1999.
6. ZLATE, M. Fundamentele psihologiei. București: Ed. Hyperion XXI,
1994.
Recomandat
Ana TARNOVSCHI, dr., lector univ.

191