Examene Barou Avocat Definitiv 2015-2022

Primire în profesie ca avocat definitiv Nume candidat:
Grila nr.1 - 14 septembrie 2015 - _________________________

Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 1 din 16
OEPA - (DEFINITIV)
1 AA a formulat o cerere de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen, prevalându-se de
faptul că, timp de 2 ani şi 6 luni, a exercitat funcţia de magistrat asistent la Secţia de Contencios
Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţie pe care continuă de altfel să o
exercite şi la data înregistrării cererii mai sus indicate. Consiliul baroului căruia îi este adresată
cererea lui AA:
A. va admite această cerere, cu motivarea că funcţia de magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
este o funcţie asimilată celei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
B. va respinge această cerere, cu motivarea că mandatul exercitat de AA la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
în funcţia de magistrat asistent, nu a avut o durată de cel puţin 5 ani la data promovării cererii;
C. va respinge această cerere, cu motivarea că funcţia de magistrat asistent la Înalta Curte D. Nu cunosc
de Casaţie şi Justiţie nu permite, din punct devedere legal, intrarea în profesia de avocat
fără examen.
2 BB exercită de 7 ani o funcţie de judecător la Judecătoria X. La data împlinirii acestei vechimi în
magistratură, BB formulează şi înregistrează la Baroul X o cerere de înscriere la proximul examen
organizat pentru dobândirea titlului profesional de avocat definitiv. La această cerere, în termen
legal, CC face opoziţie, arătând şi dovedind că, la adresa judecătorului în exerciţiu BB a fost depusă
o sesizare cu caracter disciplinar la Consiliul Superior al Magistraturii. Opoziţia lui CC:
A. va fi admisă, cu motivarea că sesizarea disciplinară înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii
împotriva lui BB pune sub un serios semn al îndoielii buna reputaţie a autorului cererii;
B. va fi admisă, cu motivarea că baroul căruia i-a fost adresată o astfel de cerere are un drept suveran în a
decide dacă acordă sau nu vreunei persoane îndreptăţite beneficiul de a se prezenta la examenul organizat
pentru dobândirea titlului profesional de avocat definitiv, ceea ce echivalează, practic, cu o scutire de stagiu;
C. va fi respinsă ca neîntemeiată. D. Nu cunosc
3 Avocatul care a dobândit calitatea de asociat la o societate cu răspundere limitată:
A. devine incompatibil;
B. trebuie să încunoştiinţeze în scris baroul;
C. nu se află în stare de incompatibilitate. D. Nu cunosc
4 Avocatul X are calitatea de consilier județean, calitate în care a fost mandatat de Consiliul județean
din județul A să îndeplinească funcţia de membru în consiliul de administraţie al unei companii
aflate în subordinea acestuia. Avocatul X are obligația:
A. să facă cerere de suspendare din exercițiul profesiei de avocat pentru că se află într-o situație de
interdicție de a profesa;
B. să aducă acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia și să furnizeze toate
explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie și toate
documentele doveditoare în acest sens;
C. să părăsească funcţia pe care o ocupă în consiliul de administraţie dacă baroul emite o D. Nu cunosc
decizie prin care constată că exercitarea funcției este incompatibilă cu regulile de conduită
impuse avocaţilor.
5 Avocatul X a fost desemnat de Serviciul de Asistență Judiciară al baroului să asigure asistența
juridica gratuită obligatorie într-o cauză penală. Cum va proceda acesta dacă, după două termene
de judecată, se prezintă în cauză un alt avocat angajat de persoana în cauză:
A. se retrage din cauză având în vedere că încetează mandatul său;
B. continuă să asigure asistența juridică având în vedere că a primit însărcinarea de la Serviciul de Asistență
Judiciară;
C. solicită avocatului angajat în cauză plata cheltuielilor efectuate până la acel moment în D. Nu cunosc
cauză.
6 Avocatul AA, suspendat din exerciţiul profesiei, la cererea sa, a solicitat consiliului baroului X să fie
înscris pe tabloul avocaţilor, cu menţiunea că este avocat suspendat. Consiliul Baroului X a respins
cererea lui AA cu motivarea că un avocat suspendat din exerciţiul profesiei nu are nici un interes să
fie trecut în tabloul avocaţilor. Împotriva acestei hotărâri avocatul AA a formulat o contestaţie, pe
care Consiliul U.N.B.R.:
A. a admis-o, cu motivarea că şi avocatul suspendat din exerciţiul profesiei se bucură de dreptul de a figura în
conţinutul tabloului avocaţilor şi că radierea din tabloul avocaţilor poate fi dispusă de la data încetării calităţii
de avocat;
B. a respins-o ca lipsită de interes;
C. a respins-o, cu motivarea că numai după ridicarea suspendării, avocatul AA va putea fi D. Nu cunosc
trecut în tabloul avocaţilor baroului X.
7 Fondurile financiare încredințate avocatului de către client:
A. pot fi reținute direct de către avocat pentru a-și obține onorariul pe care clientul refuză să-l plătească;
B. vor fi trecute în cadrul unei evidențe contabile distincte care se păstrează o perioadă de 10 ani după
încetarea contractului de reprezentare cu clientul;
C. vor putea fi plasate în conturi bancare purtătoare de dobânzi, acestea (dobânzile) putând fi D. Nu cunosc
utilizate de către avocat pentru acoperirea onorariilor restante.
8 Contactul dintre avocat şi clientul său:
A. nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului;
B. poate fi restricţionat în cazul în care clientul se află în stare de arest preventiv şi interesele bunei
administrări a justiţiei impun acest lucru;
C. în cazul în care clientul se află în stare de detenţie, administraţia locului de detenţie are D. Nu cunosc
obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea acestui contact
9 În activitatea pe care o desfăşoară, avocatul:
A. este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea conştientă a unui client în activităţi infracţionale;
B. avocatul nu poate iniţia, în nicio situaţie, demersuri pentru o consiliere comună a părţilor aflate în conflict;
C. sfătuirea clientului se va rezuma la expunerea unor prevederi legale şi nu va avea în D. Nu cunosc
vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea
relevanţă în situaţia respectivă.
10 Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face:
A. numai la solicitarea persoanelor lipsite de posibilităţi financiare de a angaja un apărător;
B. numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanţei, a organului de urmărire penală, a organului de
cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată baroului;
C. numai la propunerea decanului baroului. D. Nu cunosc
11 Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse, printre altele, următoarelor principii:
A. avocatul asociat poate avea calitatea de avocat colaborator în cadrul profesiei;
B. avocatul titular al cabinetului individual poate avea, în acelaşi timp, calitatea de avocat colaborator în cadrul
profesiei;
C. avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei D. Nu cunosc
de exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării corespunzătoare a
baroului;
12 În contractul de asistență juridică părțile pot insera clauze cu privire la:
A. suprafața de teren care va reveni avocatului în cazul în care clientul său va câștiga procesul având ca
obiect revendicarea unui teren;
B. un onorariu de succes pentru situaţia achitării clientului pentru fapta penală ce face obiectul procesului
penal;
C. suportarea de către client a cheltuielilor estimate a fi efectuate în interesul procesual al D. Nu cunosc
clientului.
13 În activitatea sa, avocatul:
A. nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredinţat, dacă acesta nu
corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităţilor;
B. avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredinţate de client, păstrând actele originale în
vederea prezentării la cererea instanţei;
C. în scopul asigurării secretului profesional, păstrează lucrările numai la sediul profesional D. Nu cunosc
sau la locuinţa sa (care nu este în acelaşi timp şi sediu profesional).
14 În cazul în care un avocat încheie un contract de asistenţă juridică cu un client:

A. avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru
realizarea intereselor clientului, cu condiţia ca aceste acte să fie menţionate expres în contractul de
asistenţă juridică;
B. avocatul se legitimează, în baza acestui contract, faţă de terţi prin prezentarea originalului sau a unei copii
certificate a contractului;
C. pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, D. Nu cunosc
acesta reprezintă un mandat special.
15 Avocatul AA a încheiat un contract de asistenţă juridică cu clientul X pentru a-l reprezenta pe acesta
într-un dosar de apel ce se afla pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Pentru reprezentarea în faţa
instanţei de apel se stabileşte un onorariu de angajare de 3500 de lei, onorariu achitat la semnarea
contractului şi un onorariu de succes e 10000 de lei pentru obţinerea unei soluţii de respingere a
apelului ca neîntemeiat. Curtea de apel, după cinci termene de judecată, respinge respectivul apel
ca neîntemeiat. Avocatul angajat de clientul X nu s-a prezentat la nici un termen de judecată şi nu a
depus nici un act de procedură la dosarul cauzei. După pronunţarea soluţiei din apel, avocatul AA îl
notifică pe clientul X să-i achite onorariul de succes de 10000 de lei, în caz contrar urmând a
declanşa executarea silită. În acest caz:
A. clientul X nu poate formula vreo reclamaţie sau contestaţie cu privire la onorariul de 10000 de lei deoarece
a semnat contractul de asistenţă juridică, contract care este titlu executoriu pentru onorariile neîncasate;
B. clientul X se poate adresa cu o contestaţie sau reclamaţie privind onorariul de 10000 de lei la decanul
baroului din care face parte avocatul AA;
C. clientul X se poate adresa cu o contestaţie sau reclamaţie privind onorariul de 10000 de lei D. Nu cunosc
la consiliul baroului din face parte avocatul AA care se va pronunţa, în termen de cel mult
30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată.
16 Avocat MM a fost suspendat din exerciţiul profesiei urmare a faptului că a fost trimis în judecată
pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă ca urmare a unui accident de circulaţie auto.
Avocat MM a atacat hotărârea de suspendare, iar Consiliul U.N.B.R. a decis:
A. menţinerea hotărârii de suspendare, cu motivarea că un consiliu al unui barou se bucură de un drept
suveran de apreciere în privinţa gravităţii infracţiunii săvârşite de un avocat şi care, prin atingerea adusă
prestigiului profesiei de avocat, ar justifica luarea măsurii suspendării din exerciţiul profesiei;
B. anularea hotărârii de suspendare, cu motivarea că infracţiunea pentru care avocatul MM a fost trimis în
judecată nu este de natură a aduce atingere prestigiului profesiei de avocat;
C. anularea hotărârii de suspendare, cu motivarea că avocatul MM nu a fost condamnat D. Nu cunosc
definitiv pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată.
17 Avocatul răspunde disciplinar pentru:
A. refuzul nejustificat de a prelua un caz atunci când este desemnat să acorde ajutor public judiciar;
B. nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului, de organele profesiei la
nivel naţional, precum şi pentru orice fapte săvârşite care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi
prestigiul profesiei de avocat sau ale instituţiei;
C. pentru neplata taxelor profesionale pe o perioadă de 2 luni. D. Nu cunosc
18 Obligaţia avocaţilor de realizare a pregătirii profesionale continue:
A. se realizează în cadrul barourilor;
B. se realizează în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor;
C. nu se poate realiza în cadrul formelor de exercitare a profesiei. D. Nu cunosc
19 În ceea ce priveşte atribuţiile consiliul baroului:
A. consiliu verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă
primirea în profesie cu scutire de examen;
B. consiliul alege decanul baroului;
C. consiliul aprobă proiectul de buget anual al baroului, la propunerea decanului. D. Nu cunosc
20 Comisia centrală de disciplină judecă:
A. ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale membrilor
consiliului baroului;
B. în recurs, în complet de 3 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, împotriva deciziilor
pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor;
C. în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de decanul baroului şi de preşedintele D. Nu cunosc
U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor.
Drept civil - (DEFINITIV)
21 A, B și C au moștenit, în cote egale, un imobil – construcție, în suprafață utilă de 250 mp. Întrucât
imobilul este adecvat desfășurării activității unui cabinet dentar, A și B au încheiat un contract de
locațiune, pe termen de 5 (cinci) ani, cu clinica dentară Beauty Smile, la data de 1 septembrie 2014.
C nu a fost este de acord cu actul încheiat de frații săi A și B și vă întreabă ce ar trebui sa știe din
punct de vedere legal pentru a-și proteja drepturile. Selectați din cele de mai jos:
A. să exercite, înainte de partaj, o acțiune posesorie împotriva terțului care a intrat în posesia bunului comun
în urma încheierii actului, pentru restituirea posesiei în folosul tuturor coproprietarilor;
B. având în vedere că nu a consimțit expres sau tacit la încheierea contractului de locațiune, acesta nu îi este
opozabil;
C. contractul de locațiune a imobilului reprezintă un act de administrare cu privire la bunul D. Nu cunosc
comun care poate fi făcut cu acordul coproprietarilor ce dețin majoritatea cotelor – părți.
22 X, pus sub interdicție prin hotărâre judecătorească, se află în dușmănie cu vecinul său Y de multă
vreme. Profitând de faptul că vecinul și familia acestuia erau plecați din țară în vacantă, X, într-un
moment de furie, a pătruns în curtea vecină și a incendiat un garaj în care vecinul își ținea un
autoturism de lux și diverse alte obiecte. Prejudiciul produs se ridică la peste 250.000 lei. Y vă
întreabă care dintre ipotezele de mai jos este legală:
A. întrucât este pus sub interdicție, X nu răspunde pentru fapta sa ilicită, chiar dacă se dovedește că avea
discernământ;
B. X răspunde pentru fapta sa ilicită dacă se dovedește că avea discernământ la data faptei;
C. X poate fi obligat la plata unei indemnizații către victimă, chiar dacă a acționat fără D. Nu cunosc
discernământ, în cazul în care nu poate fi angajată răspunderea persoanei care avea,
potrivit legii, îndatorirea de a-l supraveghea.
23 N.P. este proprietarul unei turme de 100 de oi pentru care a încheiat un contract de uzufruct cu U.Z.,
la data de 15 martie 2015. Acesta din urmă a plecat cu turma la munte unde are o stână și câțiva
ciobani angajați care asigură paza oilor. Într-una din nopți, în timpul unei furtuni cu tunete și
trăznete, animalele s-au speriat și au scăpat din adăpost iar ciobanilor le-a fost imposibil să le mai
adune. Peste 60 de oi au căzut într-o prăpastie și au murit. Nudul proprietar a fost înștiințat de către
uzufructuar despre nenorocire. Acesta din urmă vă cere sfatul cu privire la posibilitățile pe care le
are din punct de vedere legal pentru a-și recupera turma de oi de la uzufructuar. În acest caz:
A. uzufructuarul este obligat să restituie numai pieile animalelor pierite, sau valoarea acestora;
B. nudul proprietar se poate îndrepta împotriva ciobanilor, în temeiul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de
animale;
C. dacă turma nu a pierit în întregime, uzufructuarul este obligat să înlocuiască animalele D. Nu cunosc
pierite cu cele de prăsilă.
24 La data de 15 octombrie 2013, părtile au încheiat, prin înscris sub semnatură privată, un contract de
vânzare cu privire la un teren situat în intravilanul comunei pe care cumparătorul intenționa să-și
construiască o casă de locuit. La data semnării actului, vânzătorul a predat posesia terenului către
cumpărător iar acesta din urmă a plătit prețul convenit. După o perioadă de timp, când
cumpărătorul a încercat să facă demersuri pentru obținerea autorizaței de construire, a aflat că nu a
devenit proprietarul terenului, întrucât actul trebuia încheiat în formă autentică la notar. Care dintre
sfaturile juridice de mai jos credeți că este/sunt corect/e din punct de vedere legal?
A. contractul nul poate fi refăcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege la data refacerii lui,
respectiv forma autentică cerută pentru vânzarea terenurilor;
B. contractul refăcut în formă autentică produce efecte de la data încheierii între părți a actului sub semnătură
privată;
C. contractul, nul ca vânzare, poate produce - prin conversiune - efectele unei promisiuni D. Nu cunosc
bilaterale de vânzare, dacă sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă prevăzute de
lege pentru aceasta.
25 În urma admiterii unei acțiuni în revendicare, locatorul a pierdut dreptul de proprietate asupra unui
imobil care făcea obiectul unui contract de locațiune încheiat pe termen de 5 ani. La momentul
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, mai erau 3 ani și 5 luni din termenul locațiunii. La data
încheierii contractului, locatarul s-a asigurat că locatorul are dreptul de a închiria bunul, acesta
fiind înregistrat în cartea funciară ca titular exclusiv al dreptului de proprietate. În plus, la acel
moment, nu exista niciun litigiu pe rol împotriva locatorului. Selectați sfatul juridic corect din punct
de vedere legal pentru locatar:
A. desființarea dreptului locatorului determină încetarea de drept a contractului de locațiune, chiar dacă
locatarul a fost de bună-credință la încheierea locațiunii, așa încât acesta trebuie să restituie imediat spațiul
închiriat către adevăratul proprietar;
B. locațiunea va continua să producă efecte până la expirarea duratei termenului contractual de 5 ani;
C. locațiunea va continua să producă efecte, dar nu mai mult de un an de la data desființării D. Nu cunosc
titlului locatorului, dacă locatarul a fost de bună-credință la încheierea contratului.
26 B.E. a primit o ofertă de donație, în formă autentică, de la O.D., cu privire la o casă de vacanță în
Bușteni. După ce a acceptat donația în formă autentică, B.E. s-a îmbolnăvit și a neglijat să i-o
comunice ofertantului. Între timp, B.E. a decedat iar moștenitorii săi au găsit și comunicat
acceptarea ofertei către O.D. Din păcate, aceștia au aflat că și ofertantul decedase între timp, înainte
de comunicarea acceptării. Moștenitorii lui B.E. vă întreabă în ce măsură oferta și acceptarea
manifestate separat au produs efecte în sensul încheierii donației?
A. decesul ofertantului atrage caducitatea ofertei de donație;
B. moștenitorii destinatarului ofertei pot să accepte oferta de donație după decesul destinatarului ei;
C. moștenitorii destinatarului defunct pot să comunice acceptarea făcută de acesta dar, ca D. Nu cunosc
urmare a decesului ofertantului, acceptarea este caducă.
27 Minorul R, în vârstă de 17 ani și 10 luni, a făcut o mișcare bruscă în curtea școlii și a lovit-o, fără să
vrea, pe colega lui de clasă, N. Din cauza loviturii, aceasta a suferit niște contuzii minore care au
necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Tatăl minorei N a fost revoltat de întregul incident și, de
față cu aceasta și alți colegi, l-a amenințat pe R cu plângere la poliție și reclamații la Inspectoratul
școlar, așa încât să-l împiedice să-și dea bacalaureatul. Sub presiunea acestor amenințări R, devenit
major între timp, a acceptat încheierea unei tranzacții prin care și-a asumat plata unor despăgubiri
în sumă de 15.000 euro (echivalentul în lei la data plății). Cuantumul despăgubirilor era vădit
excesiv față de prejudiciul real suferit de victimă și circumstanțele faptei, dar R era speriat de
amenințările tatălui victimei și nu voia să rateze examenul de bacalaureat. Întrucât lui R i-a fost
imposibil să procure suma menționată, a fost chemat în judecată recent pentru a fi obligat la plată.
R vă cere sfatul juridic. Selectati dintre apararile de mai jos:
A. R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru vicierea consimțământului prin violență;
B. R poate cere anularea contractului de tranzacție pentru leziune;
C. R poate opune nulitatea relativă a contractului de tranzacție pe cale de excepție, dacă i se D. Nu cunosc
cere executarea acestuia.
28 X a cumpărat un imobil, care se afla în proprietatea unui terț, de la Y, acesta din urmă obligându-se
să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către X în termen de 3 luni de la
încheierea contractului. X a aflat recent că Y a dobândit proprietatea asupra imobilului, dar, deși mai
sunt câteva zile până la expirarea termenului de 3 luni, nu l-a înștiințat despre aceasta. Ce
consultanță juridică îi acordați lui X:
A. dacă Y nu încheie un nou contract de vânzare pentru transmiterea proprietății către X, acesta din urmă
poate cere rezoluțiunea contractului, restituirea prețului și daune interese, dacă este cazul;
B. proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul dobândirii bunului de către vânzător, așa
încât obligația vânzătorului de transmitere a dreptului de proprietate se consideră executată;
C. X poate cere instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare. D. Nu cunosc
29 D.R. locuiește în străinătate de câțiva ani și a moștenit un imobil, situat în oraşul P, de la tatăl său.
Întrucât nu a fost în măsură să se ocupe de această proprietate, la sfatul unui avocat, a dat o
declarație în formă autentică prin care a renunțat la dreptul de proprietate iar declarația a fost
înregistrată în cartea funciară, la data de 10.08.2015. Din câte știe, consiliul local al oraşului P a luat
act de renunțarea lui printr-o hotărâre. Recent, D.R. a găsit un posibil cumpărător al imobilului și s-a
răzgândit cu privire la renunțare. Întrucât în cartea funciară este inregistrată doar declarația lui și nu
figurează un alt proprietar, vă întreabă dacă poate reveni asupra declarației de renunțare pentru a
vinde imobilul. Selectați răspunsul/rile pe care îl/le considerați corect/e din cele de mai jos:
A. imobilul la care D.R. a renunțat a intrat în domeniul privat al oraşului P prin hotărârea consiliului local;
B. imobilul la care D.R. a renunțat nu poate fi dobândit de oraşul P fără înscriere în cartea funciară;
C. dreptul de proprietate al lui D.R. s-a stins prin înscrierea în cartea funciară, în condițiile D. Nu cunosc
legii, a declarației de renunțare.
30 L era logodnica lui V și urmau să se căsătorească în câteva luni. Cei doi locuiau împreună iar L,
care era studentă, se afla în întreținerea logodnicului său care lucra într-o companie multinațională.
Într-o dimineață, în timp ce se îndrepta spre locul de muncă, V a fost acroșat de un autoturism care
circula haotic și în viteză și aruncat câțiva metri de la locul impactului. V a suferit traumatisme
grave și a decedat în salvare, în drum spre spital. S-a dovedit că autorul accidentului era în stare de
ebrietate. L a urmărit îngrozită întreaga scenă și a suferit o trauma emoțională serioasă care
necesită consiliere psihologică pe termen lung. L vă întreabă dacă ar putea obține despăgubiri de la
autorul accidentului, potrivit legii.
A. L poate obține despăgubiri pentru restrângerea posibilităților sale de viață familială și socială;
B. L nu ar putea obține despăgubiri materiale de la autorul accidentului întrucât, chiar dacă V îi presta
întreținere în mod curent, nefiind căsătorită cu victima, nu era îndreptățită prin lege la întreținere din partea
acesteia;
C. L ar putea obține despăgubiri de la autorul faptei ilicite pentru durerea încercată prin D. Nu cunosc
moartea victimei, dacă poate face dovada existenței unui astfel de prejudiciu.
31 La data de 15 martie 2013, P, în calitate de locator, a încheiat un contract de locațiune pe durată

nedeterminată cu C, în calitate de locatar, cu privire la un imobil situat în zona de nord a capitalei.
Părțile au prevăzut dreptul fiecăreia de a denunța unilateral contractul, cu un termen de preaviz de
60 de zile, precum și încetarea contractului de locațiune în caz de înstrăinare a imobilului.
Contractul a fost notat în cartea funciară. După doi ani, P a încheiat un contract de vânzare a
apartamentului cu D care nu dorește continuarea locațiunii. D vrea să știe în ce măsură contractul
de locațiune îi este opozabil și când ar putea obține restituirea bunului de la locatar:
A. D poate denunța unilateral contractul cu respectarea unui termen de preaviz de 60 de zile;
B. locațiunea rămâne opozabilă lui D pentru un termen de două ori mai mare decât cel prevăzut pentru
notificarea denunțării contractului, respectiv 120 de zile de la data notificării înstrăinării către locatar;
C. locațiunea va continua să producă efecte și după notificarea înstrăinării către locatar, dar D. Nu cunosc
nu mai mult de un an de la data înstrăinării dreptului de către locator.
32 Eroarea:
A. de drept nu poate fi considerata viciu de consimțământ, chiar dacă privește o normă juridică determinantă,
potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului;
B. provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte parți, viciază consimțământul chiar dacă nu a fost
esențială;
C. care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare trebuia să fie asumat D. Nu cunosc
de cel care o invocă, nu atrage anularea contractului.
33 În materia contractului de mandat:
A. mandatarul datorează dobânzi, începând din ziua întrebuințării, pentru sumele întrebuințate în folosul său
cu care a rămas dator;
B. mandantul nu este obligat să plătească mandatarului remunerația convenită, dacă mandatul cu titlu oneros
nu a putut fi executat, independent de culpa mandatarului;
C. mandantul poate oricând revoca tacit un mandat dat în formă autentică, chiar dacă a fost D. Nu cunosc
declarat irevocabil.
34 Prejudiciul:
A. cauzat prin pierderea unei șanse de a obține un avantaj se acoperă numai în cazul răspunderii civile
delictuale nu și a celei contractuale;
B. pe care creditorul l-ar fi putut evita cu o minimă diligență nu dă dreptul la despăgubiri;
C. se stabilește și prin includerea cheltuielilor pe care creditorul le-a făcut, într-o limită D. Nu cunosc
rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
35 Bunurile proprietate publică:
A. nu pot fi dobândite de terți prin uzucapiune însă, dacă sunt mobile, pot fi dobândite prin posesie de bună-
credință;
B. pot fi donate în interes public;
C. pot fi dobândite prin legat, acceptat în condițiile legii, dacă, prin natura lor sau prin voința D. Nu cunosc
dispunătorului, devin de uz ori de interes public.
36 Reprezentarea succesorală operează:
A. chiar dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat;
B. chiar daca reprezentantul este nedemn față de cel care lasă moștenirea;
C. chiar dacă reprezentantul a renunțat la moștenirea lăsată de reprezentat. D. Nu cunosc
37 În materia îmbogățirii fără justă cauză:
A. cererea de restituire are caracter subsidiar și nu poate fi admisă dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă
acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat;
B. restituirea este datorată de cel care s-a îmbogățit fără justă cauză, în mod imputabil, în măsura pierderii
patrimoniale suferite de cealaltă persoana;
C. restituirea nu este datorată decât dacă îmbogățirea subzistă la data sesizării instanței. D. Nu cunosc
38 Rezoluțiunea:
A. operează de plin drept, ori de cate ori s-a convenit că rezultă din simplul fapt al neexecutării;
B. produce efecte și asupra clauzelor referitoare la soluționarea diferendelor;
C. unilaterală poate fi declarată de partea interesată și atunci când comportamentul celeilalte D. Nu cunosc
parți face imposibilă executarea contractului de întreținere în condiții conforme bunelor
moravuri.
39 Prescripția dreptului la acțiune:

A. curge între soți dacă sunt separați în fapt;
B. în răspundere pentru viciile ascunse ale unei lucrări executate, alta decât o construcție, curge de la
împlinirea unui an de la data recepției finale a lucrării, chiar dacă viciul a fost descoperit mai înainte;
C. nu poate fi aplicată de organul de jurisdicție chiar dacă ar fi în interesul statului sau al D. Nu cunosc
unităților sale administrativ-teritoriale.
40 Decăderea din beneficiul termenului:
A. face ca obligația sa devina de îndată exigibila;
B. a unui debitor solidar este opozabila și celorlalți codebitori;
C. poate fi cerută și atunci când debitorul ajunge în situația de a nu mai satisface o condiție D. Nu cunosc
considerată, în mod tacit, esențială de creditor la data încheierii contractului, chiar dacă nu
este stipulată expres posibilitatea sancțiunii decăderii.
Drept procesual civil - (DEFINITIV)
41 În ceea ce priveşte contestaţia privind tergiversarea procesului:
A. aceasta se poate face în scris sau verbal în şedinţă şi se depune la instanţa superioară instanţei învestite
cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea procesului
B. aceasta se soluţionează de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, cu citarea părţilor
C. când instanţa apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, va pronunţa o încheiere nesupusă D. Nu cunosc
nici unei căi de atac
42 Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA solicită, în contradictoriu cu pârâtul BB,
constatarea nulităţii unui contract încheiat între aceștia, pentru cauză ilicită. În acest caz:
A. competența materială a instanței se stabilește în funcție de valoarea obiectului contractului, numai dacă se
solicită repunerea părților în situația anterioară;
B. competența materială a instanței se stabilește în funcție de valoarea obiectului contractului, chiar dacă nu
se solicită repunerea părților în situația anterioară;
C. reclamantul poate alege, din punct de vedere teritorial, între instanța de la domiciliul D. Nu cunosc
pârâtului și cea a locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a
obligației contractuale.
43 Prin cererea introdusă la Judecătoria Y, reclamantul AA, cu domiciliul în localitatea X, cheamă în
judecată pe pârâtul BB, cu domiciliul în localitatea Y, solicitând instanţei obligarea pârâtului la plata
unei sume de bani reprezentând despăgubiri rezultate din săvârşirea de către pârât a unei fapte
ilicite pe teritoriul localităţii Z. La primul termen, verificându-şi competenţa, instanţa constată din
oficiu că nu este competentă teritorial şi, după punerea în discuţia părţilor a excepţiei
necompetenţei teritoriale, declină competenţa în favoarea Judecătoriei Z, în a cărei circumscripţie s-
a săvârşit fapta ilicită. În acest caz Judecătoria Y:
A. a procedat corect declinând competenţa în favoarea Judecătoriei Z., întrucât potrivit regulilor competenţei
teritoriale, în acest caz, competenţa aparţine exclusiv instanţei în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta
ilicită;
B. a procedat corect deoarece la primul termen de judecată, în primă instanţă, la care părţile sunt legal citate,
judecătorul este obligat să verifice, din oficiu, competenţa generală, materială şi teritorială;
C. a procedat greşit, întrucât este un caz de competenţă teritorială alternativă, iar reclamantul D. Nu cunosc
are alegerea între instanţele deopotrivă competente, instanţa neputând, din oficiu, să
invoce excepţia de necompetenţă teritorială şi să decline soluţionarea cauzei.
44 Clienta AA se adresează avocatului X solicitându-i să formuleze acțiune având ca obiect: ”să se
constate că AA este singura moştenitoare a defunctului D, decedat la 10.11.2014, în calitate de
nepoată”. Întrebată fiind, de către avocat, cine ar avea calitate de pârât, clienta a arătat că este
singura moştenitoare a defunctului şi nu are cu cine să se judece. În aceste condiții:
A. avocatul va formula o cerere în procedură necontencioasă, pentru a i se recunoaşte şi a i se consolida
petentei dreptul obţinut prin succesiune;
B. avocatul nu va declanșa o acțiune în justiție, explicându-i clientei sale că orice cerere de chemare în
judecată trebuie să cuprindă, printre altele, numele şi domiciliul părţilor, sub sancţiunea nulităţii; în speță, nu
este determinat pârâtul și, în lipsa acestui element esențial, o astfel de cerere ar fi declarată nulă;
C. avocatul va putea formula o cerere în procedură contencioasă, în contradictoriu cu Statul D. Nu cunosc
român, pentru a i se recunoaşte şi a i se consolida reclamantei dreptul obţinut prin
succesiune.
45 Incheierea prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară:

A. are caracter interlocutoriu, este motivată și nu poate fi atacată decât odată cu fondul;
B. are caracter interlocutoriu, este motivată și poate fi atacată separat numai cu apel, atunci când cererea de
intervenție s-a făcut în fața primei instanțe;
C. nu este supusă nici unei căi de atac. D. Nu cunosc
46 În ceea ce priveşte excepţia de litispendenţă:
A. dacă instanţele sunt de acelaşi grad, aceasta se invocă înaintea primei instanţe sesizate;
B. dacă instanţele sunt de grad diferit, aceasta se invocă înaintea instanţei de grad superior;
C. aceasta se va soluţiona printr-o încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul. D. Nu cunosc
47 În cazul procedurii de asigurare a probelor:
A. încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie şi nu este supusă nici unei căi de atac
B. încheierea de respingere a cererii de asigurare poate fi atacată separat cu recurs
C. încheierea prin care se constată administrarea probele asigurate nu este supusă nici unei D. Nu cunosc
căi de atac
48 Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul AA a solicitat evacuarea pârâtului BB, pentru
neplata chiriei şi stricăciuni aduse locuinţei, proprietatea reclamantului. La al doilea termen de
judecată, pârâtul BB a achitat chiria restantă şi cheltuielile de întreținere. La acelaşi termen,
reclamantul, observând că din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul a întreţinut locuinţa
în mod corespunzător, a depus o precizare de acţiune prin care a solicitat evacuarea lui BB pentru
lipsa titlului locativ, invocând faptul că, în realitate, acesta nu avea contract de închiriere cu
proprietarul apartamentului. În acest caz:
A. pârâtul se poate opune la primirea acestei ”precizări”, motivând că este o modificare a cererii de chemare
în judecată, făcută peste termenul prevăzut de lege;
B. „precizarea” de acţiune a reclamantului va fi primită de instanță și analizată, pentru că nu reprezintă o
modificare a acțiunii ale cărei elemente esențiale rămân neschimbate (părți, obiect, cauză);
C. instanța va primi modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut de D. Nu cunosc
lege, dacă pârâtul își exprimă acordul expres în acest sens.
49 În cazul în care intervine nulitatea unui act de procedură:
A. desfiinţarea actului de procedură atrage întotdeauna şi desfiinţarea actelor de procedură subsecvente
actului de procedură afectat de nulitate;
B. această nulitate nu împiedică faptul că acest act de procedură afectat de nulitate să producă alte efecte
juridice decât cele care decurg din natura lui proprie;
C. actul de procedură afectat de nulitate este desfiinţat de la data constatării nulităţii de către D. Nu cunosc
instanţa de judecată
50 După repunerea cauzei pe rol, suspendată pentru lipsa părţilor, în primă instanţă, pârâtul PP invocă
excepţia perimării şi excepţia litispendenţei. De la termenul la care s-a dispus suspendarea cauzei
din vina părţilor până la data repunerii pe rol au trecut mai mult de 6 luni, fără ca termenul de
perimare să fi fost întrerupt sau suspendat. În acest interval reclamantul RR a introdus o nouă
cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului PP, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, cerere
care a fost soluţionată în primă instanţă şi se află în curs de judecată în apel. Instanţa în faţa căreia
se invocă cele două excepţii:
A. va admite excepţia de litispendenţă, iar dosarul va fi trimis instanţei de apel;
B. va constata perimarea, însă dosarul va fi trimis instanţei de apel ca efect al litispendenţei;
C. va constata perimarea, pronunţând o hotărâre în acest sens, această excepţie trebuind D. Nu cunosc
examinată cu prioritate faţă de excepţia de litispendenţă.
51 Sancțiunea procedurală a decăderii nu intervine:
A. în cazurile în care termenul imperativ reglementat de lege este prevăzut pentru un act ce trebuie efectuat
de către procuror;
B. atunci când legea permite părții care putea invoca decăderea să renunțe la acest drept;
C. atunci când aceasta priveşte pe una din părţile legate printr-un raport de solidaritate sau D. Nu cunosc
indivizibilitate, iar cel puţin una dintre celelalte părţi a efectuat actul de procedură în termen.
52 Procesul a fost suspendat prin încheierea dată la termenul din 4 mai 2015, pentru lipsa părţilor legal
citate, iar una din părţi decedează la data de 4 octombrie 2015. În aceste condiţii:
A. la termenul din 10 noiembrie 2015, în urma repunerii pe rol, din oficiu, instanţa va constata că a intervenit
perimarea cererii de chemare în judecată;
B. la termenul din 10 noiembrie 2015, în urma repunerii pe rol, instanţa va constata că cererea de chemare în
judecată nu s-a perimat;
C. cursul termenului de perimare, în acest caz, începe să curgă din nou de la data decesului D. Nu cunosc
părţii.
53 Reclamantul AA introduce o cerere de chemare în jduecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, având
ca obiect revendicarea unui bun imobil (casă de locuit şi teren aferent). La termenul din 10 martie
2015, termen de încuviinţare a probelor, instanţa de judecată, la cererea reclamantului,
încuviinţează o expertiză tehnică care avea ca obiective stabilirea datelor topometrice ale terenului
şi suprafaţa acestuia, respectiv valoarea construcţiei revendicate. Pentru efectuarea expertizei este
desemnat expertul judiciar X. Pârâtul învederează instanţei că ştie că expertul X este rudă de gradul
patru cu avocatul reclamantului AA, dar că are încredere în acesta, fiind un bun specialist în
materie, sens în care nu se opune acestei desemnări. Pentru efectuarea expertizei şi depunerea
raportului de expertiză se acordă termen în data de 11 aprilie 2015. La acest termen, având în
vedere că raportul de expertiză nu a fost depus, deşi onorariul expertului era achitat:
A. pârâtul BB este în termen să-l recuze pe expertul X pe motivul că este rudă de gradul patru cu avocatul
reclamantului AA
B. pârâtul BB nu-l va putea recuza pe expertul X pe motivul că este rudă de gradul patru cu avocatul
reclamantului AA deoarece o asemenea cerere ar fi inadmisibilă, recuzarea expertului nefiind permisă de
Codul de procedură civilă
C. pârâtul BB nu-l va putea recuza pe expertul X pe motivul că este rudă de gradul patru cu D. Nu cunosc
avocatul reclamantului AA deoarece este decăzut din acest drept.
54 Cererea de ridicare a sechestrului asigurător:
A. se soluţionează în şedinţă publică, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, dacă debitorul a dat
garanţie îndestulătoare;
B. se soluţionează prin încheiere supusă, în toate cazurile, apelului în termen de 5 zile de la pronunţare;
C. se soluţionează prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor, dacă cererea principală D. Nu cunosc
în temeiul căreia a fost încuviinţat sechestrul asigurător a fost anulată prin hotărâre
definitivă.
55 În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat:
A. aceasta poate fi invocată de instanţă din oficiu, în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs;
B. aceasta nu poate fi invocată de parte direct înaintea instanţei de recurs dacă partea nu a invocată la
instanţa de fond, fiindu-i respinsă;
C. ca efect al admiterii acestei excepţii, părţii i se poate crea în propria cale de atac o situaţie D. Nu cunosc
mai nefavorabilă decât cea din hotărârea atacată.
56 În ceea ce priveşte calea de atac a apelului:
A. aceasta are carecter devolutiv chiar şi atunci când se solicită anularea hotărârii de primă instanţă şi
respingerea cererii de chemare în judecată ca urmare a invocării unei excepţii peremptorii;
B. în apel va putea fi invocată compensaţia legală;
C. apelantului nu i se poate crea, în nici un caz, în propria cale de atac, o situaţie mai rea D. Nu cunosc
decât cea din hotărârea atacată.
57 AA o introdus o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care a solicitat
instanţei să-l oblige pe pârât numai la plata sumei de 3500 de lei reprezentând împrumut acordat şi
nerestituit la scadenţă conform convenţiei încheiate între părţile litigante. Instanţa admite cererea
de chemare în judecată şi obligă pe pârâtul BB la plata sumei de 3500 de lei reprezentând împrumut
nerestituit la scadenţă şi la plata dobânzii legale în cuantum de X lei aferente perioadei de la
scadenţă până la momentul pronunţării hotărârii. Această hotărâre este comunicată părţilor în data
de vineri 13 februarie 2015. Întrucât instanţa, prin soluţia pronunţată, a dat mai mult decât s-a cerut
(dobânda legală nu fusese solicitată de AA), pârâtul BB intenţionează să atace, pe acest motiv, cu
revizuire, hotărârea pronunţată. În acest caz, revizuirea va putea fi formulată, sub sancţiunea
decăderii:
A. cel mai târziu la data de luni 16 martie 2015;
B. cel mai târziu la data de luni 2 martie 2015
C. cel mai târziu la data de vineri 13 martie 2015. D. Nu cunosc
58 Instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii:

A. cu citarea părţilor;
B. printr-o încheiere supusă numai recursului dacă cererea este de competenţa tribunalului;
C. printr-o încheiere supusă recursului ce urmează a fi soluţionat de completul de 5 D. Nu cunosc
judecători de la Î.C.C.J., dacă cu privire la cererea de restituire a cauţiunii se pronunţă una
dintre secţiile Î.C.C.J.
59 AA în calitate de soţ, introduce o cerere de divorţ în contradictoriu cu soţia BB (divorţ fără copii
minori) prin care solicită desfacerea căsătoriei din culpă comună, revenirea soţiei la numele purtat
anterior căsătoriei şi plata unei despăgubiri de 10000 de lei, de către soţia pârâtă BB, reprezentând
despăgubire pentru prejudiciu moral suferit ca urmare a desfacerii căsătoriei. Pârâta BB depune, în
termen legal, întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de divorţ ca nefondată având în
vedere faptul că motivele de divorţ (neînţelegeri majore în plan financiar şi ocupaţional) invocate nu
sunt reale, aspect ce urmează a fi dovedit prin probe. La primul termen de judecată formulează o
cerere de intervenţie principală CC - mama pârâtei BB, solicitând evacuarea reclamantului AA din
locuinţa familiei având în vedere faptul că CC este proprietara imobilului care reprezenta locuinţa
familiei şi că, odată cu declanşarea procesului de divorţ, nu mai este de acord ca AA să mai
locuiască în acest imobil. În acest context:
A. AA va putea obţine despăgubirea de 10000 de lei pentru prejudiciu moral suferit ca urmare a desfacerii
căsătoriei dacă va proba existenţa motivelor care să conducă la desfacerea căsătoriei din culpă comună şi
existenţa, respectiv întinderea prejudiciului moral;
B. dacă din probele încuviinţate şi administrate va rezulta culpa exclusivă a reclamantului, atunci instanţa va
pronunţa divorţul din culpa exclusivă a soţului AA;
C. instanţa va respinge cererea de intervenţie formulată de CC ca inadmisibilă. D. Nu cunosc
60 AA în calitate de creditor, a început executarea silită împotriva debitorului BB, în baza hotărârii
judecătoreşti definitive nr. X/2014, prin care debitorul fusese obligat la plata sumei de 3000 de lei.
După efectuarea mai multor acte de executare silită prin care fusese recuperată parţial suma de
1500 de lei din cei 3000 de lei, executarea silită a fost desfiinţată ca urmare a introducerii, de către
debitorul BB, a unei contestaţii la executare. În cadrul acestei contestaţii la executare, debitorul BB
nu a solicitat şi întoarcerea executării silite. În acest context, debitorul BB:
A. nu mai poate solicita, pe cale separată, întoarcerea executării cu privire la suma de 1500 de lei deoarece
acest capăt de cerere trebuia introdus obligatoriu odată cu contestaţia la executare;
B. va putea solicita, pe cale separată, întoarcerea executării silite cu privire la suma de 1500 de lei, printr-o
cerere introdusă la instanţa competentă material potrivit criteriului valoric;
C. va putea solicita , pe cale separată, întoarcerea executării silite cu privire la suma de 1500 D. Nu cunosc
de lei, printr-o cerere introdusă la instanţa de executare.
Drept penal - (DEFINITIV)
61 În aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art.6 din Codul
penal:
A. în cazul tentativei, limita maximă a pedepsei ce trebuie avută în vedere este maximul prevăzut de lege
pentru forma tentată (maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată, redus
sau înlocuit conform dispoziţiilor privind tratamentul sancţionator al tentativei);
B. în cazul tentativei, limita maximă a pedepsei ce trebuie avută în vedere este maximul prevăzut de lege
pentru forma consumată (maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată,
fără a fi redus sau înlocuit conform dispoziţiilor privind tratamentul sancţionator al tentativei);
C. în cazul infracţiunilor continuate, prin sintagma „maxim special prevăzut de legea nouă D. Nu cunosc
pentru infracţiunea săvârşită" se înţelege maximul special prevăzut de lege pentru
infracţiune, fără luarea în considerare a cauzei de majorare a pedepsei prevăzută pentru
infracţiunea continuată.
62 Fapta se comite din culpă atunci când:
A. făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui;
B. făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
C. făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și acceptă posibilitatea producerii lui, dar, în D. Nu cunosc
realitate, se produce un rezultat mai grav.
63 Soțul inculpatei a venit seara acasă în stare avansată de ebrietate și a amenințat-o pe aceasta că a
doua zi o va pedepsi, pentru că nu a făcut curățenie în casă. După ce soțul a adormit, inculpata i-a
aplicat acestuia mai multe lovituri cu un corp contondent provocându-i o infirmitate. În apărare,
inculpata a susținut că se temea pentru viața ei deoarece victima o agresase anterior în repetate
rânduri, fiind o persoană foarte violentă. În cauză:
A. sunt incidente dispozițiile privind legitima apărare;
B. sunt incidente dispozițiile privind excesul neimputabil;
C. nu sunt incidente nici dispozițiile privind legitima apărare nici cele privind excesul D. Nu cunosc
neimputabil.
64 Recent eliberat din penitenciar, după executarea unei pedepse de trei ani închisoare pentru ucidere
din culpă ( în urma comiterii unui accident de circulație), inculpatul a luat hotărârea de a exercita
violențe asupra victimei ( o rudă a persoanei decedate în accident ) ori de câte ori o va întâlni.
Astfel, inculpatul a lovit victima timp de trei zile consecutiv. Ultima dată, inculpatul a exercitat
violențe și asupra altei persoane care o însoțea pe victimă. În cauză vor fi incidente dispozițiile
privind:
A. infracțiunea continuată;
B. concursul de infracțiuni;
C. recidiva. D. Nu cunosc
65 Instigarea la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală:
A. se realizează doar cu intenție;
B. nu este condiționată de o anumită conduită a autorului;
C. presupune o contribuție a autorului ce realizează cel puțin o tentativă pedepsibilă. D. Nu cunosc
66 Inculpatul a comis o tentativă la infracțiunea de omor prin depășirea limitelor stării de necesitate și
se află în stare de recidivă. În cauză, limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea de omor:
A. se reduc prin aplicarea succesivă în ordine, a dispozițiilor privitoare la circumstanțele atenuante și tentativă,
după care, limitele rezultate se majorează prin aplicarea dispozițiilor privind pedeapsa în caz de recidivă;
B. se reduc prin aplicarea succesivă în ordine, a dispozițiilor privitoare la tentativă și circumstanțele atenuante,
după care, limitele rezultate se majorează prin aplicarea dispozițiilor privind pedeapsa în caz de recidivă;
C. se majorează prin aplicarea dispozițiilor privind pedeapsa în caz de recidivă, după care, D. Nu cunosc
limitele rezultate se reduc prin aplicarea succesivă în ordine, a dispozițiilor privitoare la
circumstanțele atenuante și tentativă.
67 Bunurile care au fost folosite la comiterea faptei prevăzute de legea penală:
A. se confiscă în parte, prin echivalent bănesc, dacă au o valoare vădit disproporționată față de natura și
gravitatea faptei;
B. se pot confisca și în cazul faptelor săvârșite prin presă;
C. se confiscă prin echivalent dacă nu pot fi găsite. D. Nu cunosc
68 Măsura internării într-un centru de detenţie:
A. poate fi dispusă pe o perioadă de 15 ani în cazul unui minor care a săvârşit o infracţiune de omor calificat;
B. se dispune în mod obligatoriu faţă de minorul care a săvârşit o nouă infracţiune cu intenţie în perioada în
care se află internat într-un centru educativ;
C. poate fi dispusă atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este D. Nu cunosc
de 7 ani.
69 Reprezintă pedeapsă complementară care se aplică persoanelor juridice:
A. plasarea sub supraveghere judiciară;
B. amenda;
C. dizolvarea persoanei juridice. D. Nu cunosc
70 În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de
introducerea unei plângeri prealabile:
A. acţiunea penală nu poate fi niciodată pusă în mişcare din oficiu;
B. acţiunea penală poate fi pusă în mişcare din oficiu dacă persoana vătămată a decedat înainte de expirarea
termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii;
C. dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu, retragerea acesteia produce efecte D. Nu cunosc
numai dacă este însuşită de procuror.
71 I. a participat la o petrecere, unde, profitând de un moment de neatenţie, a sustras de pe o masă un

telefon mobil aparţinând lui V. După aproximativ două ore între I. şi V. s a iscat un conflict
determinat de faptul că lui I. nu i plăcea muzica pusă de V. În acest context I. i a aplicat lui V. o
lovitură cu o statuetă de bronz în cap, iar acesta din urmă a decedat. Încadrarea juridică exactă a
faptelor ce se vor reţine în sarcina lui I. este:
A. infracţiunea de omor calificat comisă pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
B. infracţiunea de omor calificat comisă pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni în concurs
cu infracţiunea de furt;
C. infracţiunea de furt în concurs cu infracţiunea de omor. D. Nu cunosc
72 X i-a aplicat cu intenţie o lovitură de cuţit lui Y în braţul drept provocându i o leziune ce a necesitat
inițial pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale. Din cauza unor complicaţii generate de
vătămare, victima a decedat după 20 de zile. Fapta reprezintă infracţiunea de:
A. ucidere din culpă;
B. lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte;
C. omor. D. Nu cunosc
73 Dacă în urma unui accident rutier se constată că autorul a depăşit viteza legală, fără a i se reţine o
altă împrejurare imputabilă, iar victima necesită pentru vindecare 90 de zile de îngrijiri medicale:
A. fapta reprezintă vătămarea corporală din culpă (art. 196 C.pen.);
B. fapta reprezintă lovirea sau alte violenţe (art. 193 C.pen.);
C. fapta nu reprezintă infracţiune. D. Nu cunosc
74 Fapta tatălui de a întreține raporturi sexuale cu fiica sa în vârstă de 5 ani reprezintă:
A. infracțiunea de viol în varianta agravată;
B. infracțiunea de act sexual cu un minor;
C. infracțiunea de viol în concurs cu infracțiunea de incest. D. Nu cunosc
75 În urma unei înţelegeri anterioare, X şi Y hotărăsc ca primul să pătrundă în sediul unui magazin cu
scopul de a sustrage mărfuri, iar al doilea să asigure paza. Imediat după pătrunderea lui X în
magazin, Y s-a speriat și a părăsit locul de unde trebuia să asigure paza, fapt sesizat de X doar după
ce a părăsit locul cu bunurile sustrase. În această situaţie Y:
A. nu va răspunde penal deoarece s-a desistat;
B. va răspunde pentru complicitate la tentativă la furt;
C. va răspunde pentru complicitate la infracţiunea consumată de furt. D. Nu cunosc
76 Există infracţiunea de tâlhărie în cazul în care:
A. furtul este urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat;
B. furtul este săvârşit prin ameninţarea victimei cu o armă anterior luării bunului;
C. furtul este săvârşit asupra unei persoane care se afla în stare de inconştienţă. D. Nu cunosc
77 X i-a dat cu împrumut lui Y un autoturism timp de o săptămână. La împlinirea termenului, Y a refuzat
să i restituie bunul lui X, deși acesta l-a solicitat în repetate rânduri. Fapta lui Y reprezintă
infracţiunea de:
A. furt;
B. abuz de încredere;
C. înşelăciune. D. Nu cunosc
78 Situaţia premisă la infracţiunea de tăinuire poate fi realizată şi atunci când:
A. fapta anterioară, din care provine bunul, a fost comisă în condiţii de neimputabilitate (minoritate,
iresponsabilitate);
B. fapta anterioară din care provine bunul nu este o infracţiune contra patrimoniului;
C. fapta anterioară, din care provine bunul, a fost dezincriminată. D. Nu cunosc
79 Are calitatea de funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 C.pen. și prin urmare poate
fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită:
A. avocatul;
B. expertul tehnic judiciar;
C. medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de D. Nu cunosc
sănătate.
80 Fapta şoferului angajat la o persoană juridică, însărcinat să transporte marfă, de a prezenta

documente false cu ajutorul cărora a ridicat de la un furnizor o cantitate mai mare de marfă,
folosind o parte din ea în interes propriu reprezintă:
A. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de înşelăciune;
B. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în con¬curs cu infracţiunea de gestiune frauduloasă;
C. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de D. Nu cunosc
delapidare.
Drept procesual penal - (DEFINITIV)
81 Apelul declarat într-o cauză penală privind o infracţiune săvârşită de un avocat se judecă de către:
A. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
B. Curtea de apel;
C. Tribunal. D. Nu cunosc
82 Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când:
A. proba este dificil de obținut;
B. proba este imposibil de obţinut;
C. proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu. D. Nu cunosc
83 Pot renunța în mod expres la calea de atac a apelului:
A. persoana vătămată, după pronuntarea hotărârii și până la expirarea termenului de declarare a apelului;
B. părţile, după pronunţarea hotărârii și până la expirarea termenului de declarare a apelului;
C. părţile si persoana vătămată, după pronunţarea hotărârii şi până la închiderea dezbaterilor D. Nu cunosc
la instanţa de apel.
84 Încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară hotărăște asupra legalității și temeiniciei
ordonanței prin care s-a dispus, de către procuror, redeschiderea urmăririi penale:
A. poate fi atacată cu contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare,
de către procuror, suspect sau inculpat;
B. este definitivă;
C. poate fi atacată cu contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare, numai de către D. Nu cunosc
procuror.
85 Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal:
A. nu pot introduce acțiune în fața instanței civile chiar dacă procesul penal a fost suspendat;
B. pot introduce acțiune la instanța civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanța penală a lăsat nesoluționată
acțiunea civilă;
C. pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit D. Nu cunosc
după constituirea ca parte civilă.
86 În cazul în care, în procedura de camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară a dispus
restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) C.proc.pen., constatând că rechizitoriul
este neregulamentar întocmit iar neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau
limitelor judecații:
A. reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, fiind dispusă de conducătorul parchetului ori de
procurorul ierarhic superior;
B. reluarea urmăririi penale se dispune de conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevăzut de
lege, numai atunci când constată că pentru remedierea neregularității este necesară efectuarea unor acte
de urmărire penală;
C. reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, fiind dispusă de procurorul care a D. Nu cunosc
supravegheat sau a efectuat urmărirea penală.
87 Tribunalul:
A. soluţionează conflictele de competenţă ivite între parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia sa;
B. soluționează cererile de strămutare a judecarii unei cauze de la judecătoria competentă la o alta judecătorie
din circumscripţia sa;
C. soluționează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în D. Nu cunosc
cazurile prevăzute de lege.
88 Instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă în caz de achitare a inculpatului:
A. pe temeiul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit.c) C.p.p. - nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
B. pe temeiul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a) C.p.p. - fapta nu există;
C. pe temeiul prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi C.p.p. - fapta nu este prevăzută de D. Nu cunosc
legea penală.
89 Încheierea prin care instanța de judecată disjunge acțiunea civilă:

A. poate fi atacată cu contestație;
B. este definitivă;
C. poate fi atacată separat cu apel. D. Nu cunosc
90 Prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia penală, luni, 06 aprilie 2015,
inculpatul AB a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea
infracţiunii de luare de mită. Copia minutei a fost comunicată procurorului, părţilor şi persoanei
vătămate miercuri, 08 aprilie 2015. În această situaţie:
A. apelul declarat de procuror vineri, 17 aprilie 2015 este declarat în termen;
B. apelul declarat de persoana vătămată luni, 20 aprilie 2015 este declarat în termen;
C. apelul declarat de inculpat marţi, 21 aprilie 2015 este declarat în termen. D. Nu cunosc
91 Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti se află înregistrat dosarul nr. Z/301/2015 în care AB este
trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe – infracţiune pentru care
acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă (art.193 C.pen.). În cursul urmăririi
penale persoana vătămată BC s-a constituit parte civilă pentru suma de 5000 lei, reprezentând
contravaloarea prejudiciului material produs prin fapta inculpatului. După citirea actului de sesizare,
persoana vătămată BC şi-a retras plângerea prealabilă formulată. În această situaţie instanța:
A. poate admite acţiunea civilă dacă pretenţiile persoanei vătămate sunt dovedite prin probele aflate la dosar;
B. trebuie să pronunţe, pe latură penală, soluţia încetării procesului penal;
C. trebuie să lase nesoluţionată acţiunea civilă. D. Nu cunosc
92 În cuvântul acordat părţii civile AB, în cadrul dezbaterilor din cauza aflată pe rolul Curţii de Apel
Bucureşti, Secţia a II - a penală, aceasta precizează că îşi majorează pretenţiile iniţiale formulate în
cererea de constituire de parte civilă de la 30.000 lei la 45.000 lei cu titlul de daune materiale, ca
urmare a concluziilor raportului de expertiză întocmit în cursul judecăţii. Rezolvând acţiunea civilă,
instanţa penală:
A. va putea acorda părții civile 45.000 lei cu titlul de daune materiale întrucât partea civilă a procedat la
mărirea întinderii pretențiilor cu respectarea dispoziţiilor legale;
B. se va pronunţa doar cu privire la daunele materiale indicate în cererea iniţială de constituire de parte civilă
în cuantum de 30.000 lei, mărirea întinderii pretențiilor fiind făcută cu încălcarea dispoziţiilor legale;
C. va lua în considerare mărirea pretenţiilor doar dacă partea civilă depune şi în formă scrisă D. Nu cunosc
cererea de mărire a întinderii pretențiilor formulată în cadrul dezbaterilor.
93 Pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia penală, se află cauza în care inculpatul AB a fost trimis în
judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzute de art.291 C.pen. Având în
vedere legătura existentă între această cauză şi cauza aflată pe rolul Curţii militare de apel
Bucureşti în care inculpatul CD, general la data săvârşirii faptei, a fost trimis în judecată pentru
săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.297 alin.(1) C.pen., cele două cauze au
fost reunite considerându-se că reunirea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției.
Competenţa de a judeca cauzele reunite aparţine:
A. Curţii de Apel Bucureşti;
B. Curţii militare de Apel Bucureşti;
C. Tribunalului militar Bucureşti. D. Nu cunosc
94 Prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Braşov, Secţia penală, faţă de inculpatul minor AB s-a
dispus internarea într-un centru de detenţie pentru o perioadă de 3 ani. Împotriva acestei sentinţe
au declarat apel în termen BC, reprezentantul legal al minorului, pentru inculpat, solicitând
încetarea procesului penal şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, solicitând majorarea
perioadei pentru care s-a dispus internarea inculpatului minor. În această situaţie următoarele
afirmații sunt adevărate:
A. BC poate să declare apel pentru inculpatul AB;
B. inculpatul AB nu poate retrage apelul declarat de BC;
C. apelul declarat de Parchet, dacă este retras, poate fi însuşit de inculpat. D. Nu cunosc
95 În timpul efectuării urmăririi penale în cauza Z/P/2015 în care s-a început urmărirea penală cu
privire la săvârşirea infracţiunii de distrugere în variantă agravată (art.253 alin.3 C.pen.), din probele
existente în cauză au rezultat indicii rezonabile că fapta a fost săvârşită de către AB, care la data
săvârşirii faptei era judecător în cadrul Curţii de Apel Craiova, funcţie pe care o deţine şi în prezent.
În consecinţă, organul de cercetare a trimis de îndată cauza procurorului din Parchetul de pe lângă
Judecătoria Craiova, care exercita supravegherea în cauză, pentru ca acesta să sesizeze Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Craiova ca organ competent. Având în vedere această situaţie:
A. organul de cercetare penală a procedat în mod corect;
B. organul de cercetare trebuia să trimită cauza direct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova;
C. organul de cercetare trebuia să trimită cauza direct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte D. Nu cunosc
de Casaţie şi Justiţie, acesta fiind organul competent potrivit legii.
96 Din probele administrate în dosarul de urmărire penală nr.Z/P/2015 a reieşit că suspectul X nu este
persoana care a săvârşit infracţiunea de luare de mită pentru care se efectua urmărirea penală în
cauză. Prin ordonanţa din data de 5 mai 2015, faţă de suspectul X s-a dispus soluţia clasării.
Ordonanța a fost comunicată în aceeaşi zi lui Y, persoana care a formulat denunţ în cauză. În cazul
formularii unei plângeri adresate judecătorului de cameră preliminară de către Y la data de 25 mai
2015, judecătorul:
A. poate dispune începerea judecăţii cu privire la infracțiunea de luare de mită săvârșită de X ca urmare a
admiterii plângerii şi desfiinţării soluţiei, dacă acesta apreciază că probele legal administrate sunt suficiente
în acest sens;
B. poate dispune admiterea plângerii, desființarea soluției atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru a
pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală ;
C. va constata că plângerea este formulată în termenul prevăzut de lege. D. Nu cunosc
97 Prin încheierea pronunţată la data de 08 iulie 2015 Judecătoria Constanţa a respins cererea
inculpatului X de recunoaştere a învinuirii şi de solicitare ca judecata să aibă loc numai pe baza
probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a dispus începerea cercetării judecătoreşti. După
efectuarea actelor de cercetare judecătorească în condiţii obişnuite dacă instanţa va reţine aceeaşi
situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de inculpat:
A. se reduc la jumătate limitele de pedeapsă în cazul condamnării la pedeapsa închisorii;
B. se reduc cu o pătrime limitele de pedeapsă în cazul aplicării pedepsei amenzii;
C. se reduc cu o treime limitele de pedeapsă în cazul condamnării la pedeapsa închisorii. D. Nu cunosc
98 Împotriva sentinţei de condamnare nr. Z pronunţată în cauza penală X/Y/2014 de Judecătoria
Sectorului 1 au formulat apel în termen inculpații AB și DC.
În apelul său, inculpatul AB a solicitat desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la
Judecătoria Sectorului 1, având în vedere faptul că minuta sentinţei purta semnătura președintelui
instanței (JS1), cu motivarea că judecătorul care a participat la dezbateri a intrat în concediu
medical.
În apelul său, inculpatul DC a solicitat desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la
Judecătoria Sectorului 1, având în vedere faptul că judecata de fond s-a desfășurat în lipsa
persoanei vătămate, nelegal citate
În acest caz istanţa de apel va dispune:
A. admiterea ambelor apeluri, desfiintarea sentinței primei instanțe şi rejudecarea cauzei de către Judecătoria
Sectorului 1;
B. admiterea numai a apelului declarat de AB, desfiinţarea sentinței primei instanțe şi rejudecarea cauzei de
către Judecătoria Sectorului 1;
C. respingerea ambelor apeluri ca nefondate, menținând hotărârea atacată. D. Nu cunosc
99 Împotriva sentinţei Z pronunţată în cauza penală X/Y/2015 prin care inculpaţii AB si BC ( autor,
respectiv complice) au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute si pedepsite de
dispoziţiile art. 244 C.pen. (înşelăciunea), au formulat apel ambii inculpaţi. Prin decizie, instanţa a
respins apelul formulat de BC ca tardiv admițând doar apelul lui AB iar, după rejudecare, instanţa l-
a achitat pe AB în temeiul dispoziţiilor art.16 lit. b) teza I C. proc. pen. – fapta nu e prevazută de
legea penală, lăsând neschimbată sentința de condamnare în ceea ce îl priveşte pe BC.
În această situație, considerați că:
A. decizia instanței de apel este corectă;
B. decizia instanței de apel nu este corectă, instanța de apel fiind obligată să facă aplicarea dispozițiilor legale
privind efectul extensiv al apelului;
C. decizia instanței de apel nu este corectă, instanța de apel fiind obligată să facă aplicarea D. Nu cunosc
dispozițiilor legale privind efectul devolutiv al apelului.
100 Împotriva sentinței Y pronunțată în cauza penală X/Z/2015 prin care inculpatul a fost condamnat la
12 ani închisoare și 20000 lei despăgubiri civile materiale către partea civilă BC, pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute și pedepsite de dispoziţiile art.188 C.pen. (omor) a formulat apel în termen
parchetul, solicitând instanței de apel pe latură civilă, reducerea la jumătate a despăgubirilor civile
acordate criticând sentința în sensul că instanța acordase o sumă prea mare ca despăgubiri civile
materiale, la dosar fiind probate numai 1/2 din acestea, precum și pe latura penală a cauzei, cerând
condamnarea inculpatului la 15 ani închisoare.
La primul termen de judecată în fața instanței de apel s-a prezentat procurorul ierarhic superior care
a solicitat instanței să ia act că retrage apelul formulat de procurorul ierarhic inferior doar pe latura
civilă a cauzei.
Sunt corecte următoarele afirmații:
A. procurorul ierarhic superior nu putea retrage parțial, numai cu privire la latura civilă a cauzei, apelul declarat
de procurorul ierarhic inferior;
B. procurorul ierarhic superior putea retrage parțial, numai cu privire la latura civilă a cauzei, apelul declarat de
procurorul ierarhic inferior;
C. procurorul ierarhic superior putea renunța la apel, parțial, numai cu privire la latura civilă a D. Nu cunosc
cauzei.
Primire în profesie ca avocat definitiv
Grila nr.1 - 12 septembrie 2016 -
INPPA
OEPA - (DEFINITIV) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 1 din 18
1 Calitatea de avocat încetează:
A. dacă împotriva avocatului a început urmărirea penală, în condiţiile legii, pentru o faptă săvârşită în legătură
cu exerciţiul profesiei de avocat;
B. dacă avocatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală, în legătură
cu exerciţiul profesiei de avocat;
C. dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn
de a fi avocat, conform legii.
Răspuns: C
2 În exerciţiul profesiei, avocaţii:
A. nu sunt, în nicio situaţie, asimilaţi funcţionarilor publici;
B. sunt asimilaţi întodeauna funcţionarilor publici;
C. pot fi asimilaţi funcţionarilor publici în situaţia în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui
act juridic.
Răspuns: C
3 Împotriva încheierii instanţei disciplinare, prin care s-a luat măsura suspendării avocatului din
exerciţiul profesiei, până la judecarea definitivă a cauzei disciplinare în care acesta are calitatea de
parte, se poate declara recurs:
A. în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, recursul fiind suspensiv de executare;
B. în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, recursul fiind suspensiv de executare;
C. în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, recursul nefiind suspensiv de executare.
Răspuns: A
4 Avocatul nu poate fi obligat, în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană, să divulge secretul
profesional, mai puţin în una sau mai multe din următoarele situaţii:
A. în toate cazurile, dacă avocatul are acordul clientului;
B. dacă avocatul este urmărit penal sau cercetat disciplinar, în legătură cu faptele şi/sau actele cunoscute în
timpul exercitării profesiei, dacă urmărirea ori cercetarea priveşte respectivele acte sau fapte, după caz;
C. atunci când există o contestaţie în privinţa onorariului convenit de avocat cu clientul său şi numai în folosul
exclusiv al apărării avocatului, în cadrul procedurii aferente soluţionării respectivei contestaţii.
Răspuns: BC
5 Pot accede în profesia de avocat, cu scutire de examen, printre alţii
A. foştii magistraţi-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după încetarea funcţiei deţinute, din motive
neimputabile lor;
B. foştii procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după încetarea funcţiei
deţinute, din motive, neimputabile lor;
C. foştii judecători ai Curţii Europene a Drepturilor Omului, după încetarea funcţiei deţinute, din motive
neimputabile lor.
Răspuns: C
6 Este incompatibilă cu exerciţiul profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel, una sau mai
multe din următoarele situaţii:
A. cumpărarea unor imobile, în scopul revânzării lor, în baza unei autorizaţii administrative de desfăşurare a
unei astfel de activităţi, autorizaţie eliberată de organul competent, pentru o perioadă de 3 ani;
B. exercitarea funcţiei de administrator, pe care un avocat o deţine într-o societate cu răspundere limitată, în
care asociat unic este Casa de Asigurări a Avocaţilor;
C. deţinerea calităţii de acţionar într-o societate pe acţiuni, în care, printre alţii, are calitatea de acţionar şi
U.N.B.R.
Răspuns: AB
7 Ca formă de exercitare a profesiei de avocat, societatea civilă cu răspundere limitată:
A. este constituită prin asocierea a cel puţin doi avocaţi definitivi, indiferent dacă aceştia deţin sau nu ori dacă
aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, sub condiţia ca, după constituirea societăţii, cei
implicaţi să renunţe la anterioara formă de exercitare a profesiei;
B. deţine o clientelă, care nu aparţine avocaţilor asociaţi, astfel că, în caz de retragere din societate a vreunuia
dintre ei, clientela iniţial aportată rămâne în proprietatea societăţii;
C. are un patrimoniu de afectaţiune, însă avocaţii asociaţi, care îşi exercită profesia în cadrul ei, răspund
personal, în limita aportului social al fiecăruia.
Răspuns: AC
8 Adunarea generală de alegere a decanului baroului:
A. este legal constituită numai în prezenţa majorităţii membrilor săi, cu excepţia celei de a doua convocări,
când adunarea este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total de membri ai
respectivei adunări;
B. se poate desfăşura şi pe baza mandatelor pe care cei efectiv prezenţi le deţin de la cei lipsă, sub condiţia
ca niciun prezent să nu se prevaleze de mai mult de 10 mandate primite din partea celor absenţi;
C. se convoacă de consiliul baroului, în condiţiile prevăzute de Legea cu nr. 51/1995, republicată şi de Statutul
profesiei de avocat.
Răspuns: C
9 Secretul profesional:
A. îl protejează pe avocat în exerciţiul profesiei sale, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
avocatului ori în spaţiul în care acesta îşi desfăşoară activitatea fiind, în principiu, inviolabile;
B. implică interdicţia absolută a percheziţionării avocatului, a domiciliului său, a spaţiului în care acesta îşi
desfăşoară activitatea profesională, respectiv pe aceea a ridicării de înscrisuri şi bunuri din oricare dintre
locaţiile anterior evocate, cu excepţia cazurilor în care instanţa a încuviinţat unui procuror dintr-un parchet
de pe lângă o judecătorie să efectueze, în cadrul procesului penal, acte specifice de restrângere a unor
drepturi ori a unor libertăţi de care, în principiu, se bucură un avocat;
C. este întotdeauna absolut şi nelimitat în timp şi asupra persoanelor cu care avocatul titular al dreptului la
prezervarea secretului profesional a intrat în raporturi de colaborare sau de conlucrare.
Răspuns: A
10 Consiliul Baroului G a luat faţă de avocatul T măsura suspendării din exerciţiul profesiei, observând
împrejurarea că acesta a fost definitiv condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de spălare de
bani, faptă ce a fost săvârşită cu 5 ani înainta ca dl. T să dobândească titlul profesional de avocat.
Împotriva hotărârii definitive de condamnare, dl. avocat T a formulat calea extraordinară de atac a
contestaţiei în anulare, nesoluţionată la data adoptării hotărârii prin care s-a dispus măsura
suspendării din exerciţiul profesiei a d-lui. avocat T. Hotărârea Consiliului Baroului G este nelegală,
raportat la una sau mai multe din următoarele împrejurări:
A. măsura suspendării din exerciţiul profesiei nu putea fi dispusă, raportat la împrejurarea condamnării
definitive a avocatului T, măsura legală fiind aceea a constatării încetării calităţii de avocat, pentru ivirea
unui caz de nedemnitate;
B. măsura suspendării din exerciţiul profesiei putea fi dispusă numai de către Decanul Baroului G, singurul
organ competent, potrivit legii, să ia o astfel de măsură, în condiţiile mai sus descrise;
C. măsura suspendării d-lui. avocat T din exerciţiul profesiei nu putea fi luată, atâta timp cât contestaţia sa în
anulare, promovată împotriva hotărârii definitive de condamnare, nu fusese definitiv soluţionată la data
adoptării hotărârii de suspendare despre care se face vorbire în speţă.
Răspuns: A
11 Constatând faptul că clientul său nu a plătit, în totalitate, onorariul convenit şi, prin urmare, datorat
lui, dl. avocat S, din Baroul T a refuzat să returneze clientului originalul actelor de stare civilă,
aparţinând acestui client şi pe care respectivul client i le înmânase cu ocazia încheierii contractului
de asistenţă juridică. Clientul s-a adresat Consiliului Baroului T, solicitând acestuia angajarea
răspunderii disciplinare a d-lui. avocat S, pentru faptele mai sus descrise. Dl. avocat S s-a apărat,
arătând Consiliului că, atât timp cât clientul său nu îi achită diferenţa datorată din onorariul iniţial
convenit, el înţelege să-i opună acestui client un veritabil drept de retenţie, cu consecinţa de a nu-i
restitui actele de stare civilă aflate în posesia lui, decât posterior încasării diferenţei de onorariu la
care dl. avocat S se socoteşte îndreptăţit. Consiliul Baroului T a refuzat să sesizeze comisia de
disciplină, achiesând la punctul de vedere al d-lui. avocat S. În consecinţă, Consiliul Baroului T:
A. a procedat corect, avocatul neputând rămâne în situaţia de a presta o activitate profesională specifică, fără
a fi integral plătit pentru acesta, la nivelul cuantumului total al onorariul convenit;
B. a procedat corect, având în vedere faptul că membrii Consiliului Baroului T nu pot interveni în contractul de
asistenţă juridică anterior încheiat între dl. avocat S şi clientul său, faţă de care aceşti membri au calitatea
de terţi;
C. a procedat incorect, raportat la obligaţiile profesionale şi la rigorile deontologice impuse avocatului prin
Legea cu nr. 51/1995, republicată şi prin Statutul profesiei.
Răspuns: C
12 În vederea exercitării căii de atac a apelului, o persoană îl contactează pe dl. avocat R, transmiţându-
i, în format electronic, o copie a unei sentinţe şi una după actele pe care respectiva persoană le-a
apreciat ca fiind relevante în cauză. Termenul de exercitare a căii de atac a apelului expira la data de
15.08.2016, discuţiile telefonice şi pe suport electronic fiind purtate de persoana interesată cu dl.
avocat R doar din data de 14.08.2016. La această din urmă dată, dl. avocat R comunică persoanei
interesate o copie după contractul de asistenţă juridică propus, cu menţiunea ca, în măsura în care
cel interesat este de acord cu clauzele acestui contract, să i-l retransmită semnat, moment de la
care respectivul contract începe să şi producă efectele pentru care a fost încheiat. La data de
15.08.2016, orele 17:30, clientul transmite, prin fax, sub semnătura sa, la sediul cabinetului d-lui.
avocat R, contractul de asistenţă juridică anterior propus. În aceste condiţii, dl. avocat R nu mai are
timpul necesar spre a redacta şi transmite, prin poştă, către instanţa competentă, apelul de care era
interesat clientul său, astfel că respectivul apel ajunge tardiv la instanţă. În aceste condiţii:
A. dl. avocat R va putea fi tras la răspundere (civilă şi/sau disciplinară), acceptând o însărcinare profesională
pe care, obiectiv, nu o putea îndeplini, în termen, respectiv ca promovarea căii de atac a apelului, de care
clientul său era interesat, să se facă în timp util;
B. dl. avocat R nu putea fi tras la răspundere, întrucât clientul său i-a expediat, după ora 17:00, contractul de
asistenţă juridică propus şi asumat de către client, prin subsemnare, motiv pentru care, în speţă, se poate
vorbi despre o culpă contractuală a acestui client;
C. dl. avocat R va putea pretinde faptul că nu a devenit parte în contractul propus de asistenţă juridică, atâta
timp cât acest contract i-a fost restituit, sub semnătură, de către cel interesat, prea târziu, pentru a mai
acţiona eficient în baza respectivului contract.
Răspuns: A
13 Dl. avocat A, asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată (formă de exercitare
a profesiei de avocat), decide să se retragă din aceasta, începând cu data de 01.09.2016, notificând
acest lucru celorlalţi asociaţi, precum şi baroului din care face parte, încă din data de 01.07.2016,
ocazie cu care îi informează pe ceilalţi asociaţi şi în privinţa preţului la care intenţionează să
înstrăineze părţile sociale pe care dl. avocat A le deţine în respectiva societate civilă profesională
cu răspundere limitată. În situaţia dată:
A. notificarea d-lui. avocat A, adresată celorlalţi asociaţi, este transmisă în termen acestora din urmă, atfel
încât ei să aibă posibilitatea de a exercita dreptul de premţiume de care se bucură în privinţa părţilor sociale
deţinute de dl. avocat A în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată (formă de exercitare a
profesiei de avocat);
B. decizia d-lui. avocat A este abuzivă, prin caracterul ei discreţionar, întrucât aduce atingere posibilităţii
asociaţilor d-lui. avocat A de a-şi exercita dreptul de preemţiune de care ei se bucură, în privinţa posibilităţii
de a dobândi părţile sociale, deţinute de dl. avocat A în societatea civilă profesională cu răspundere limitată
(formă de exercitare a profesiei de avocat);
C. notificarea d-lui. avocat A, adresată baroului din care acesta face parte, este transmisă cu încălcarea
termenului de 3 luni, evocat de Statutul profesiei de avocat, termen care trebuie să se interpună între data
notificării intenţiei de d-lui. avocat A de a se retrage din societatea civilă profesională cu răspundere limitată
(formă de exercitare a profesiei de avocat) şi data la care această retragere operează efectiv.
Răspuns: AC
14 Consiliul Baroului H a respins cererea d-nei. avocat F, înregistrată la registratura Baroului, la data
de 01.08.2016, cerere prin care aceasta a solicitat să i se aprobe continuarea exerciţiului profesiei
de avocat, posterior datei pensionării, eveniment care s-a produs la data de 01.08.2014. Cererea d-
nei. avocat F a fost însoţită de un aviz medical având ca obiect atestarea menţinerii capacităţii fizice
şi psihice, necesare exerciţiului profesiei de avocat, emis la data de 02.05.2015. În motivarea soluţiei
de respingere a cererii formulate de d-na. avocat F, Consiliul a reţinut faptul că petiţionara nu a
prezentat un aviz medical aferent anului 2016, an pentru care, de altfel, a cerut aprobarea
continuării activităţii profesionale. Decizia de respingere:
A. este nelegală, petenta neavând, potrivit legii, obligaţia prezentării unui aviz anual, privitor la menţinerea
capacităţii fizice şi psihice ori pe aceea a reînnoirii avizului prezentat Consiliului Baroului H, la data de
01.08.2016 şi eliberat la data de 02.05.2015;
B. este legală, obţinerea unui aviz anual, privitor la menţinerea capacităţii fizice şi psihice a petentei fiind,
potrivit legii, obligatorie;
C. poate fi contestată la Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, în termen de 30 de zile de la
adoptare.
Răspuns: B
15 Împotriva d-lui. avocat C, din Baroul D, clientul K formulează, la data de 01.09.2016, o sesizare,
arătând că în data de 01.08.2015, dl. avocat C ar fi acordat o consultaţie juridică, în acelaşi dosar,
părţii adverse. În aceste condiţii, împotriva d-lui. avocat C:
A. poate fi exercitată cu succes o acţiune disciplinară, avocatul mai sus menţionat riscând să fie sancţionat
disciplinar, pentru încălcarea obligaţiei profesionale de loialitate, de către decanul baroului din care face dl.
avocat C face parte;
B. nu poate fi exercitată cu succes o acţiune disciplinară, întrucât fapta pretins săvârşită a fost comisă cu mai
mult de un an în urmă înainte de data sesizării ei;
C. chestiunea poate fi tranşată de către instanţa civilă, pe calea unei acţiuni judiciare întemeiată pe regulile din
materia mandatului.
Răspuns: BC
16 După efectuarea unei anchete disciplinare, comisia de disciplină din cadrul Baroului G a decis
clasarea cauzei în ceea ce îl priveşte pe dl. avocat P, soluţia fiind comunicată persoanei care a
formulat sesizarea, raportat la împrejurarea că faptele descrise în actul de sesizare au fost săvârşite
de dl. P înainte de dobândirea de către acesta a calităţii de avocat şi, prin urmare, sesizarea
formulată în ceea ce îl priveşte pe dl. avocat P este inadmisibilă. Petentul, autor al sesizării, a
formulat contestaţie la Comisia Centrală de Disciplină a U.N.B.R., solicitând infirmarea soluţiei
iniţial date de comisia de disciplină din cadrul Baroului G şi, respectiv, exercitarea acţiunii
disciplinare împotriva d-lui. avocat P, cu consecinţa aplicării, la adresa acestuia, a unei sancţiuni
disciplinare. Soluţia pe care o va pronunţa Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. va
putea fi, după caz:
A. de respingere a contestaţiei, ca formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă;
B. de soluţionare, pe fond, a contestaţiei, în sensul desfiinţării deciziei iniţiale a comisiei de disciplină din
cadrul Baroului G şi, respectiv, a aplicării unei sancţiuni disciplinare la adresa d-lui. avocat P;
C. de soluţionare, pe fond, a contestaţiei, în sensul respingerii ca nefondate a sesizării formulate împotriva d-
lui. avocat P, având în vedere faptul că, într-adevăr, faptele reproşate, prin sesizarea formulată, au fost
săvârşite de dl. P. înainte de dobândirea calităţii de avocat şi, deci, fără nici o legătură cu exerciţiul
profesiei de avocat.
Răspuns: C
17 În activitatea profesională desfăşurată, dl. avocat E a încheiat, cu mai multe persoane, mai multe
contracte de asistenţă juridică, cu o durată de 5 ani, în conţinutul cărora a înserat o clauză în
conformitate cu care cei cu care a contractat au obligaţia de a nu recurge la serviciile unor alţi
avocaţi, timp de 5 ani de la data încheierii acestor contracte. În plus, prin aceleaşi contracte de
asistenţă juridică, dl. avocat E a impus clienţilor săi să depună diligenţe, spre a-i procura clientelă
suplimentară, pe toată durata de existenţă a contractelor mai sus descrise. Conduita d-lui. avocat E:
A. nu are nici o relevanţă în planul unei eventuale angajări a răspunderii sale disciplinare;
B. îmbracă forma săvârşirii a două abateri disciplinare distincte;
C. îl plasează pe dl. avocat E în stare de nedemnitate profesională.
Răspuns: B
18 Dl. avocat A a încheiat cu dl. B un contract de asistenţă juridică prin care a stabilit faptul că, în
ipoteza câştigării unui proces civil, având ca obiect recuperarea, pe cale judiciară, a unei sume de
200.000 de euro, dl. B îi va plăti d-lui. avocat A suma de 16.000 de euro, cu titlu de onorariu de
succes, distinct de onorariul de efort, pe care părţile implicate în acest aranjament juridic l-au
convenit la nivelul sumei de 4000 de euro. După rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, prin
care dl. avocat A a obţinut, în beneficiul d-lui. B, recunoaşterea creanţei de 200.000 de euro şi,
respectiv, obligarea adversarului d-lui. B la plata către acesta din urmă a creanţei mai înainte
evocate, dl. B a refuzat să-i plătească d-lui. avocat A onorariul de succes, apreciind că, împreună cu
onorariul de efort, acest onorariu de succes se situează la nivelul sumei de 20.000 de euro, ceea ce
ar avea semnificaţia unui procent de 10% din suma disputată, respectiv semnificaţia un pact de
quota litis. Dl. avocat A a solicitat învestirea cu formulată executorie a contractului de asistenţă
juridică, anterior încheiat cu dl. B, iar instanţa căreia i-a fost adresată această cerere:
A. a respins-o, apreciind că, într-adevăr, în contractul de asistenţă juridică mai sus descris, aveam de-a face
cu un veritabil pact de quota litis;
B. a respins-o, sub motivul că un contract de asistenţă juridică e un titlu executoriu în sine, care nu mai are
nevoie de formalitatea învestirii cu formulă executorie, spre a putea fi pus în executare de către partea
interesată;
C. a admis-o, sub motivul că, în speţă, nu avem de-a face cu un veritabil pact de quota litis.
Răspuns: C
19 La adresa d-lui. avocat B a fost formulată o sesizare disciplinară, soldată cu sancţionarea
disciplinară a acestuia, pentru fapte ce au adus atingere prestigiului corpului de avocaţi. Această
hotărâre de sancţionare disciplinară a rămas definitivă. La 15 zile după acest din urmă eveniment, o
altă persoană (alta decât autoarea primei sesizări) formulează o a doua sesizare disciplinară, la
adresa aceluiaşi avocat B şi în privinţa aceloraşi fapte, apreciind că, prin cel dintâi act de
sancţionare, d-lui. avocat B i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară prea blândă. Consiliul Baroului
T, din care dl. avocat B face parte, admite secunda sesizare şi o trimite comisiei de disciplină.
Aceasta din urmă, constatând că, cu prilejul primei decizii de sancţionare, au fost omise din analiză
trei acte materiale distincte, aferente conduitei disciplinare între timp sancţionate, aplică o nouă
sancţiune disciplinară, aceluiaşi avocat B, dispunând excluderea din profesia de avocat a acestuia
din urmă. Cea de-a doua decizie de sancţionare este atacată de dl. avocat B la Comisia Centrală de
Disciplină din cadrul U.N.B.R., organ al profesiei care, după caz:
A. va respinge contestaţia, sub motivul că, atât timp cât nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii
disciplinare, un avocat poate fi cercetat şi, mai apoi, sancţionat pentru orice act culpabil, de natură
disciplinară, săvârşit în calitate de avocat ori în relaţie cu exerciţiul profesiei;
B. va admite contestaţia şi va desfiinţa actul atacat, sub motivul că o decizie de sancţionare disciplinară
rămasă definitivă se bucură de autoritate de lucru judecat în faţa organelor profesiei;
C. va admite contestaţia, sub motivul că secunda sesizare disciplinară a fost formulată de o altă persoană
decât aceea care a formulat cea dintâi sesizare şi cu privire la alte acte materiale, în pofida împrejurării că
aceste alte acte materiale intră în conţinutul constituitv obiectiv al aceloraşi abateri disciplinare pentru care
dl. avocat B a fost deja sancţionat.
Răspuns: B
20 Organul fiscal a efectuat un control tematic la sediul Cabinetului d-lui. avocat L. Cu această ocazie,
a constatat faptul că, în cursul lunii august a anului 2015, dl. avocat a efectuat şi înregistrat în
contabilitatea propriului Cabinet mai multe cheltuieli, reprezentând contravaloarea biletelor de
tratament într-o staţiune balneo-climaterică, la recomandarea expresă a medicului specialist,
contravaloarea transportului dus-întors pe relaţia localitatea de domiciliu – staţiunea în care
tratamentul balnear a fost realizat, precum şi contravaloarea mai multor medicamente, aferente
tratamentului instituit la recomandarea medicului pentru afecţiunea care a impus deplasarea în
staţiunea mai sus menţionată. Consecinţă a celor constatate, organul de control fiscal a scăzut din
contabilitatea d-lui. avocat L cheltuielile anterior enumerate şi, retroactiv, a stabilit obligaţii fiscale,
calculate prin raportare la cuantumul acestor cheltuieli. Dl. avocat L a atacat pe cale administrativă
şi, mai apoi, în justiţie, actul administrativ-fiscal de control, iar instanţa:
A. a respins acţiunea judiciară, observând că legislaţia fiscală nu face vorbire despre posibilitatea deducerii, în
contabilitatea unui cabinet avocaţial, a cheltuielilor efectuate de dl. avocat L;
B. a respins acţiunea judiciară, observând că cheltuielile efectuale de dl. avocat L nu au legătură directă şi/sau
intrinsecă cu exerciţiul profesiei;
C. a admis acţiunea judiciară, observând că, potrivit Statutului profesiei de avocat, cheltuielile evocate în speţă
sunt deductibile, fiind cheltuieli cu recuperarea capacităţii de muncă şi necesare pentru exercitarea
corespunzătoare a profesiei.
Răspuns: C
Drept civil - (DEFINITIV) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 6 din 18
21 X îi solicită vecinului său Y să-i facă o injecție, cunoscând faptul că acesta își administra singur un
tratament injectabil. Y îi face injecția fără a pretinde nicio contraprestație. Injecția îi cauzează lui X
probleme medicale suplimentare. X este îndreptățit să solicite despăgubiri de la Y:
A. în temeiul răspunderii contractuale;
B. în temeiul răspunderii delictuale, indiferent de forma culpei lui Y;
C. în temeiul răspunderii delictuale, numai dacă este dovedită intenția sau culpa gravă a lui Y.
Răspuns: C
22 In materia contractului de vânzare:
A. stipulația prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la momentul plății integrale a prețului
este valabilă, chiar dacă bunul a fost predat;
B. vânzătorul nu poate fi obligat la plata de daune interese în cazul evicțiunii cauzată ulterior vânzării prin
faptul său personal, dacă s-a menționat expres în contract că nu va datora nicio garanție;
C. vânzătorul este obligat să garanteze împotriva viciilor bunului vândut, numai dacă le-a cunoscut la data
încheierii contractului.
Răspuns: A
23 Este considerată nescrisă:
A. clauza prin care părțile ar suprima o cauză de nulitate prevăzută de lege;
B. clauza prin care s-ar modifica termenul de prescripție stabilit de lege;
C. stipulația conform căreia subrogația ar opera numai cu consimțământul debitorului.
Răspuns: AC
24 Dreptul de superficie:
A. poate lua naștere prin înscrierea cesiunii către un terț a dreptului proprietarului terenului de a invoca
accesiunea față de constructorul de bună-credință;
B. poate înceta, la cererea proprietarului terenului, formulată în termen de trei ani de la data la care
superficiarul modifică structura construcției;
C. se poate constitui pe o durată de cel mult 30 de ani.
Răspuns: AB
25 X închiriază lui Y un cal pentru o perioadă de un an în vederea participării la concursuri de echitație.
După trei luni de la încheierea locațiunii, rezultatele obținute de Y la câteva concursuri îl determină
pe X să vândă calul către Z. Calul îl mușcă pe unul dintre jocheii concurenți, cu ocazia participării
lui Y la un concurs desfășurat ulterior vânzării. Prin raportare la situația de fapt:
A. locațiunea nu îi este opozabilă lui Z, în ipoteza în care nu i-a fost făcută cunoscută de către X la încheierea
vânzării;
B. Z va răspunde pentru prejudiciul cauzat jocheului;
C. la expirarea termenului locațiunii, va fi considerată încheiată o nouă locațiune, în condițiile celei vechi, însă
pe durată nedeterminată, dacă Y continuă să dețină calul și să își execute obligațiile, fără nicio împotrivire
din partea lui Z.
Răspuns: C
26 Termenul de opțiune succesorală:
A. este de prescripție extinctivă;
B. poate fi redus de către instanța judecătorească, pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane
interesate;
C. este de decădere, supus prevederilor referitoare la suspendarea și repunerea în termenul de prescripție
extinctivă.
Răspuns: BC
27 Contractul prin care X, in vârstă de 16 ani, închiriază lui Y un bun mobil pentru o perioadă de un an
și două luni:
A. este lovit de nulitate relativă, datorită neîndeplinirii cerințelor legale privind capacitatea de exercițiu a
locatorului;
B. este anulabil, numai dacă sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea leziunii;
C. dă dreptul locatarului sa încheie o sublocațiune, dacă această facultate nu i-a fost interzisă în mod expres.
Răspuns: B
28 X cesionează lui Y creanța sa faţă de Z, reprezentând prețul vânzării către acesta din urmă a unui
bun individual determinat. Cesiunea este comunicată lui Z, odată cu acțiunea prin care se solicită
obligarea sa la plata prețului către Y. Prin raportare la situația de fapt:
A. Z nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, dacă efectuează plata până la primul termen de
judecată, cu excepția situației în care a fost pus în întârziere anterior comunicării cesiunii;
B. Z nu va putea invoca față de Y faptul că bunul pierise în întregime înainte de încheierea vânzării;
C. Z va putea opune lui Y compensația pe care o putea invoca faţă de X.
Răspuns: AC
29 In cazul coproprietății pe cote-părți:
A. fiecare coproprietar poate sta singur în justiție în orice acțiune privitoare la coproprietate;
B. actele de administrare cu privire la bunul comun nu pot fi efectuate fără acordul coproprietarului căruia i s-
ar impune, prin respectivele acte, o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte;
C. fructele bunului comun se cuvin coproprietarului care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii
fructelor.
Răspuns: AB
30 Tranzacția încheiată pentru stingerea unui litigiu:
A. poate da naștere unor raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți;
B. este lovită de nulitate absolută, dacă litigiul fusese soluționat anterior;
C. poate fi desființată prin acțiune în rezoluțiune sau reziliere.
Răspuns: AC
31 La data de 10.08.2012, X și Y încheie un contract prin care primul îi vinde celui de-al doilea o
ambarcațiune, stabilindu-se că prețul va fi achitat în 12 rate lunare, scadente în prima zi a fiecărei
luni, începând cu data de 01.09.2012. La data de 03.06.2016, X îl notifică pe Y, solicitând-i plata
întregului preț, iar, ulterior, la data de 12.12.2016, îl cheamă în judecată pe cumpărător pentru ca
acesta să fie obligat să achite prețul. Y se apară invocând pieirea fortuită a bunului produsă la data
de 29.08.2012, după cinci zile de la predarea către el a ambarcațiunii, precum și prescripția
extinctivă. Prin raportare la situația de fapt:
A. instanța va respinge cererea de chemare în judecată, întrucât riscul pieirii bunului este suportat de către X,
din moment ce se convenise transferul dreptului de proprietate la data achitării ultimei rate din preț;
B. instanța va respinge cererea de chemare în judecată, apreciind că s-a împlinit prescripția extinctivă;
C. instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată, apreciind că prescripția a intervenit în ceea ce
privește ratele scadente înainte de data de 03.06.2013.
Răspuns: B
32 Darul manual:
A. poate avea ca obiect orice bun mobil corporal cu valoare mai mică de 25.000 lei;
B. este supus condițiilor de fond ale donației;
C. se încheie valabil prin acordul de voință al părților, dacă bunul mobil se află deja în posesia donatarului.
Răspuns: BC
33 Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate:
A. tacit;
B. pentru nedemnitatea de drept;
C. prin reabilitarea nedemnului.
Răspuns: AC
34 La data de 15.11.2014, societatea X, în calitate de vânzătoare, încheie cu societatea Y, în calitate de
cumpărătoare, un contract de vânzare a unui utilaj de asfaltare drumuri. În contract s-a prevăzut că
societatea Y trebuie să plătească societății X prețul vânzării, cel mai târziu la data de 15.12.2014,
fără a se stipula că simpla împlinire a termenului are ca efect punerea in întârziere. Față de neplata
prețului la termenul stabilit, societatea X formulează acțiune în justiție împotriva societății Y,
solicitând obligarea acesteia din urmă la plata prețului, precum și a dobânzii legale, începând cu
data scadenţei şi până la data plăţii efective. Instanța de judecată:
A. admite în totalitate acțiunea;
B. respinge acțiunea;
C. admite în parte acțiunea și obligă societatea Y la plata prețului, precum și a dobânzii legale, începând cu
data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Răspuns: A
35 La înființarea societății R S.R.L. au semnat actul constitutiv al societății, în calitate de asociați, după
cum urmează: E, administratorul lui B S.R.L., societate în curs de constituire, C, minor, însoțit de
soacra sa, și D, persoană fizică, unic asociat al lui B. Aportul fiecăruia dintre cei trei asociați a fost
în bani, în sumă egală, iar obiectul de activitate al societății este închirierea de utilaje agricole. R vă
solicită asistența juridică pentru a identifica eventuale probleme privind înființarea sa, arătând că
actul constitutiv nu a fost încheiat în formă autentică și nu a fost îndeplinită nicio altă formalitate. În
consultația pe care i-o prezentați arătați că în speță neregulile privesc:
A. condițiile de formă ale actului de înființare;
B. capacitatea asociaților la încheierea actului de înființare;
C. condițiile privind înregistrarea persoanei juridice.
Răspuns: C
36 Societatea H SRL a încheiat, la data de 15 august 2013, un contract cu Societatea M SRL, prin care s-
a obligat ca, în schimbul unui preţ să furnizeze studiile clinice necesare pentru acreditarea unor
medicamente. Ca urmare a creșterii costurilor pentru realizarea studiilor clinice, executarea
obligațiilor sale a devenit excesiv de oneroasă, motiv pentru care H SRL se află în situația de a nu
furniza prestația asumată. H SRL nu s-a așteptat la schimbarea dramatică a împrejurărilor și crede
că beneficiarul M SRL nu ar renunța la executarea întocmai a contractului. Ce sfat îi dați, dacă vă
consultă în calitate de avocat?
A. să încerce negocierea, cu bună-credință, a adaptării rezonabile și echitabile a contractului cu societatea M
SRL;
B. să ceară direct instanței adaptarea contractului pentru impreviziune;
C. să se libereze de obligațiile față de M SRL, plătind creditoarei despăgubirile prevăzute prin clauza penală.
Răspuns: A
37 Compensația:
A. se deosebește de darea în plată, întrucât nu poate viza decât obligații bănești;
B. invocată de către unul dintre debitori, profită celorlalți codebitorii solidari pentru partea acestuia din datorie;
C. reprezintă situația în care obligația se stinge, întrucât calitățile de creditor și debitor se întrunesc de către
aceeași persoană în cadrul unui raport obligațional.
Răspuns: B
38 T a efectuat următoarele lucrări la imobilul vecinului N: a înlocuit tabla de pe toată casa, cea veche
fiind desfăcută și stricată, a construit altă scară, închizând-o pe cea veche, întrucât stâlpul de
susținere era putrezit și a acoperit scara. N îl rugase pe V, tatăl lui T, într-un email trimis cu trei luni
în urmă, să se ocupe de repararea casei sale, cât timp lipsește, însă V i-a cerut fiului său să facă
aceasta, după cum scria și în emailul de răspuns. Prin raportare la această situație de fapt:
A. operează gestiunea de afaceri și T este îndreptățit la recuperarea tuturor cheltuielilor utile;
B. operează relația contractuală, iar T urmează să primească integral cheltuielile efectuate;
C. T are un drept de retenție, până la acoperirea integrală a cheltuielilor efectuate.
Răspuns: BC
39 X decedează, moștenirea fiind acceptată de către Y, fratele consangvin al defunctului, Z, fiul fratelui
bun, predecedat, al defunctului și T, unchiul defunctului. Prin raportare la această situație de fapt:
A. Z va putea încheia singur pentru o perioadă de trei ani un contract de locațiune privind un bun din masa
succesorală;
B. Y va culege 1/3 din moștenire;
C. oricare dintre moștenitori va putea încheia singur un contract de comodat având ca obiect un bun din masa
succesorală.
Răspuns: A
40 A îi împrumută lui B suma de 450.000 lei și, în vederea garantării împrumutului, aceștia încheie în
forma autentică și un contract de ipotecă asupra apartamentului în care locuiește B, dreptul
ipotecar al lui A fiind înscris în Cartea Funciară, împreună cu interdicția de a înstrăina apartamentul
până la rambursarea integrală a împrumutului. După 5 luni de la încheierea contractului de ipoteca,
B încheie o promisiune bilaterală de vânzare a apartamentului. Prin raportare la această situație de
fapt:
A. contractul de vânzare nu poate fi încheiat valabil în lipsa radierii interdicției de înstrăinare;
B. contractul de vânzare se poate încheia cu ignorarea interdicției de înstrăinare;
C. contractul de vânzare se poate încheia, chiar dacă promisiunea de vânzare nu a fost perfectată în formă
autentică.
Răspuns: BC
Drept procesual civil - (DEFINITIV) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 9 din 18
41 În litigiile în materia protecției consumatorilor:
A. părțile pot conveni alegerea instanței competente numai după nașterea dreptului la despăgubire;
B. părțile pot conveni alegerea instanței competente, atât din punct de vedere material, cât și teritorial;
C. părțile nu pot conveni alegerea instanței competente, cererile fiind de competența exclusivă a instanței de
la domiciliul consumatorului.
Răspuns: A
42 Prin cererea formulată, reclamanta A cheamă în judecată pe pârâtul B și solicită instanței să
dispună: stabilirea locuinței fiului lor minor la mama reclamantă și exercitarea autorității părintești
în mod exclusiv de către aceasta. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că minorul este în
îngrijirea sa exclusivă, în prezent locuind în comuna U., localitate în raza teritorială a Judecătoriei
Câmpina, județul Prahova. Pârâtul, care domiciliază în raza teritorială a Judecătoriei Tulcea, depune
întâmpinare și cerere reconvențională, prin care solicită stabilirea domiciliului minorului M la tată și
obligarea reclamantei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, raportată la veniturile
sale.Cererea reclamantei:
A. este de competența Judecătoriei Tulcea, întrucât în pricinile privitoare la persoane pentru care legea nu
prevede expres instanța competentă teritorial, se aplică dreptul comun, caz în care competența teritorială
este absolută;
B. este de competența Judecătoriei Câmpina, deoarece cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de
Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, se soluționează de instanța în a cărei
circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită;
C. reclamanta are alegerea între instanța de la domiciliul pârâtului (Judecătoria Tulcea) și cea în a cărei
circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligaţia de întreţinere (Judecătoria
Câmpina).
Răspuns: B
43 Pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță, este posibilă conexarea mai multor procese
în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o
strânsă legătură:
A. la cererea părții sau de către instanța din oficiu, cel mai târziu până la primul termen de judecată;
B. la cererea părții interesate, până la închiderea dezbaterilor;
C. numai la cererea părților, în fața instanței ulterior sesizate.
Răspuns: A
44 Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului, care nu are calitatea de avocat:
A. se dovedește numai prin înscris autentic;
B. poate fi dată și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu
arătarea limitelor și a duratei reprezentării;
C. poate fi dată prin declarație verbală consemnată de avocat în cuprinsul unui act certificat de către acesta.
Răspuns: B
45 Pârâtul îl va putea arăta pe acela în numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul:
A. dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului;
B. până la primul termen de judecată, în toate cazurile;
C. dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept de creanță asupra lucrului.
Răspuns: A
46 Persoana A, în numele și pentru persoana B, a chemat în judecată pe C și D, pentru partajarea unei
suprafețe de 10 ha de teren. Acțiunea a fost admisă și pârâții au formulat apel. Aceștia au arătat că,
după introducerea acțiunii, în timp ce cauza era pendinte la judecătorie, mandantul B a încetat din
viață, dar persoana A nu a adus acest fapt la cunoștința primei instanțe. În aceste condiții:
A. mandatarul A va motiva că mandatul nu a încetat prin moartea celui care l-a dat, iar moștenitorii nu l-au
retras; prin urmare, apelul va fi respins ca nefondat;
B. hotărârea primei instanțe este nelegală, astfel încât apelul va fi admis și cauza rejudecată în fond, după
introducerea moștenitorilor mandantului inițial;
C. apelul urmează a fi respins ca lipsit de interes, deoarece apelanții critică o atitudine procesuală a
mandatarului A și nu a mandantului B.
Răspuns: B
47 Calitatea procesuală activă:
A. pentru a fi stabilită, este necesar să se administreze aceleași probe ca și pentru soluționarea fondului
cauzei;
B. rezultă din identitatea dintre reclamant și creditorul raportului juridic litigios, astfel cum este dedus judecății;
C. poate aparține, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, și unor persoane, organizații, instituții
care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale
unor persoane aflate în situații speciale.
Răspuns: BC
48 Este adevărat că:
A. toate nulitățile procesuale virtuale au caracter relativ;
B. nulitățile exprese sunt condiționate de dovedirea unei vătămări procesuale;
C. în cazul nulităților exprese, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
Răspuns: C
49 Nedepunerea întâmpinării, atunci când aceasta este obligatorie, atrage decăderea pârâtului din
dreptul de a invoca:
A. lipsa capacității procesuale de exercițiu a reclamantului;
B. necompetența teritorială exclusivă;
C. necompetența teritorială de ordine privată.
Răspuns: C
50 În cazul cererii în constatare:
A. până la închiderea dezbaterilor, reclamantul poate înlocui cererea în constatare printr-o cerere în realizare,
fără a se acorda termen de judecată pentru această înlocuire;
B. reclamantul nu poate transforma cererea în constatare într-o cerere de realizare, pe baza declarației sale
consemnate în încheierea de ședință;
C. dacă partea adversă invocă excepția tardivității modificării cererii în constatare într-o cerere în realizare,
formulată ulterior primului termen de judecată, instanța va admite excepția.
Răspuns: A
51 Reclamanţii A şi B au solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de
vânzare-cumpărare a imobilului (casă şi teren), dobândit cu 18 ani în urmă de la pârâţii C şi D.
Reclamanţii au susţinut că la momentul încheierii convenţiei au achitat integral preţul, intrând
imediat şi în stăpânirea imobilului. Pârâţii au negat existenţa acestei convenţii, explicând că
reclamanţii au fost toleraţi să locuiască în imobilul respectiv. Reclamanţii au solicitat admiterea
probei testimoniale, susţinând că există martori care au fost prezenți la momentul încheierii
înţelegerii şi când pârâtul D a încasat preţul. De asemenea, reclamanţii au motivat lipsa unui înscris
ca mijloc de probă prin aceea că reclamanta A este fiica pârâtei C şi sora pârâtului D, iar la
momentul încheierii convenţiei, aceasta nu şi-a putut imagina că vor exista discuţii cu privire la
înțelegerea făcută. În aceste condiții:
A. proba testimonială este admisibilă deoarece părțile au fost în imposibilitate morală să preconstituie un
înscris pentru dovedirea actului juridic;
B. cererea se taxează cu taxă de timbru fixă, deoarece se cere doar constatarea existenței dreptului de
proprietate în patrimoniul reclamanților, nu și realizarea acestuia;
C. proba testimonială este admisibilă doar dacă există un început de dovadă scrisă și reclamanții dovedesc
calitatea relațiilor cu pârâții, respectiv că acestea erau incompatibile cu comportări din care ar reieşi o lipsă
de încredere a unora faţă de alţii.
Răspuns: A
52 Poate constitui un început de dovadă scrisă:
A. un înscris care nu este semnat de către parte, dar care provine de la aceasta;
B. un înscris sub semnatură privată, semnat de părți;
C. un înscris sub semnatură privată, care nu îndeplinește cerința multiplului exemplar.
Răspuns: AC
53 La data de 1 octombrie 2012, persoana A l-a împrumutat pe unchiul său B cu suma de 1.000 de
euro, cu scadența la 1 noiembrie 2012. La data de 3 noiembrie 2015, creditorul introduce o acțiune
în justiție, prin care solicită restituirea sumei împrumutate. Instanța invocă din oficiu, la primul
termen de judecată, excepția prescripției extinctive. Pârâtul învederează instanței că are cunoștință
că acțiunea este prescrisă, dar solicită ca instanța să se pronunțe asupra fondului cauzei. Instanța
admite excepția și respinge acțiunea ca prescrisă. Față de această soluție:
A. reclamantul va putea ataca hotărârea, motivând că doar pârâtul este îndreptățit să invoce excepția
prescripției extinctive;
B. doar pârâtul are calitate procesuală și interes de a ataca hotărârea, motivat de admiterea excepției,
deoarece doar el, nu și reclamantul sau instanța, este îndreptățit să invoce prescripția extinctivă;
C. nu este admisibilă o cale de atac, deoarece raportat la situația de fapt enunțată, normele privind prescripția
sunt de ordine publică și, atunci când constată incidența lor, instanța este obligată să facă aplicarea
acestor norme imperative.
Răspuns: A
54 Reclamantul A îl dă in judecată pe pârâtul B, pentru ca instanța să dispună obligarea acestuia la
plata sumei de 5.000 lei, la care se adaugă dobânda legală. La primul termen de judecată, pârâtul B
recunoaște suma de 5.000 lei și solicită pronunțarea unei hotărâri în acest sens. Reclamantul A
solicită respingerea cererii pârâtului, motivând că pretențiile sale se referă și la plata dobânzii legale
aferente acestei sume. Instanța dispune:
A. admiterea cererii pârâtului și pronunță o hotărâre parțială, care poate fi atacată numai cu recurs;
B. respingerea cererii pârâtului cu privire la pronunțarea unei hotărâri parțiale;
C. admiterea cererii pârâtului și pronunțarea unei hotărâri parțiale, în măsura recunoașterii, care poate fi
atacată numai cu apel.
Răspuns: B
55 Reclamantul A formulează cerere de lămurire cu privire la aplicarea dispozitivului hotărârii.
Pârâtul B solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata
cheltuielilor de judecată. Instanța respinge cererea de lămurire a dispozitivului ca neîntemeiată, iar
cu privire la cheltuielile de judecata dispune:
A. obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată aferente cererii de lămurire a dispozitivului ;
B. suportarea de către stat a cheltuielilor de judecată, indiferent de soluția pronunțată în cererea de lămurire a
dispozitivului hotărârii;
C. respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată ca inadmisibilă, întrucât legea nu prevede în
acest caz.
Răspuns: A
56 Nu se poate admite o contestație în anulare :
A. în cazul în care dezlegarea dată apelului sau, după caz, recursului este rezultatul unei vădite greșeli de
judecată ;
B. în cazul în care, anterior introducerii acesteia, o altă parte a formulat o contestație în anulare împotriva
aceleiași hotărâri ;
C. în cazul în care partea invocă faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere cu care a
fost învestită.
Răspuns: AC
57 Dacă instanța apreciază că este întemeiată contestația privind tergiversarea procesului :
A. dosarul se repartizează unui alt complet de judecată ;
B. încheierea de admitere a contestației este supusă plângerii în termen de 3 zile de la pronunțare ;
C. se iau de îndată măsuri necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea cauzei.
Răspuns: C
58 Prin sentința nr. 9000/15.10.2015, Judecătoria Brașov a admis acțiunea de divorț dintre A și B și a
dispus desfacerea căsătoriei, din culpa comună a soților. La data de 04.11.2015, soțul pârât B a
decedat. Hotărârea de divorț s-a comunicat părților în data de 07.12.2015 și pentru că cei doi soți nu
au avut copii din căsătorie, frații lui B. s-au prezentat la notar, în termenul de apel, invocând că sunt
singurii moștenitori ai defunctului. În aceste condiții:
A. reclamanta are interes să formuleze apel împotriva sentinței de divorț, solicitând anularea hotărârii și ca
instanța să ia act de încetarea căsătoriei, dispunând închiderea dosarului de divorț, prin hotărâre definitivă;
B. sentința de divorț va fi lipsită de efecte juridice, chiar dacă reclamanta nu formulează apel;
C. reclamanta nu va avea drepturi succesorale ca soție supraviețuitoare, indiferent dacă exercită sau nu apel
împotriva hotărârii de fond, deoarece decesul soțului a intervenit după pronunțarea hotărârii de divorț.
Răspuns: A
59 Reclamantul A a formulalat o cerere pe cale de ordonanță președințială împotriva pârâtului B. În
cursul judecății, la al doilea termen de judecată, reclamantul A a solicitat instanței transformarea
ordonanței președințiale într-o cerere de drept comun . Pârâtul B a solicitat respingerea modificării
acțiunii principale, întrucât aceasta nu a fost făcută în termen legal. Instanța dispune;
A. respingerea ca tardivă a cererii de modificare a acțiunii, întrucât nu a fost făcută până la primul termen de
judecată ;
B. admiterea cererii de modificare a acțiunii, deoarece modificarea este posibilă până la închiderea
dezbaterilor;
C. respingerea cererii de modificare a acțiunii, deoarece pârâtul nu a consimțit la această transformare.
Răspuns: B
60 În cazul cauțiunii judiciare :
A. cauțiunea poate fi urmărită de creditorii depozitarului, dacă aceasta a fost depusă în numerar ;
B. nedepunerea cauțiunii în termenul legal atrage desființarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a
dispus stabilirea cauțiunii ;
C. aceasta se stabilește de către instanță printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care
s-a dispus asupra cauțiunii.
Răspuns: BC
Drept penal - (DEFINITIV) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 13 din 18
61 Inculpatul D.R. a fost trimis în judecată la data de 01.05.2014 pentru săvârșirea infracțiunii de
înșelăciune cu consecinte deosebit de grave în dauna unui număr de 5 societăți comerciale, fapta
fiind săvârșită în intervalul de timp mai – decembrie 2011. În acest caz, în raport de aplicarea
principiului legii penale mai favorabile, corecta încadrare juridică este:
A. 5 infracțiuni de înșelăciune,în concurs,în condițiile noului Cod penal;
B. o infracțiune de înșelăciune, in formă continuată, în condițiile vechiului Cod penal;
C. o infractiune de înșelăciune, în formă continuată, în condițiile noului Cod penal.
Răspuns: A
62 În noaptea de 15/16.05.2014, inculpatul B.C. a intrat în incinta unui magazin, de unde a încercat să
sustragă suma de bani rezultată din încasările zilei respective, şi a amenințat-o pe vânzătoare cu un
cuțit. Întrucât vânzătoarea a refuzat să-i dea banii și a început să strige după ajutor, inculpatul i-a
aplicat o lovitură de cuțit în zona gâtului, după care a părăsit în grabă magazinul, lăsând banii în
sertarul casei de marcat. Ca urmare a leziunii suferite victima a decedat. Inculpatul a săvârșit:
A. infracțiunea de omor calificat și tentativă la infracțiunea de tâlhărie;
B. infracțiunea de omor calificat;
C. infracțiunile de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și infracțiunea de tentativă la tâlhărie.
Răspuns: A
63 Inculpatul M.T. a avut calitatea de gestionar al depozitului de piese de schimb din cadrul Regiei
autonome de transport B. În perioada decembrie 2014- iunie 2015, împreună cu fratele său M.V.,
neîncadrat în muncă, a sustras un număr de 25 de anvelope de autobuz și 15 baterii auto din
depozitul regiei autonome menționate. Faptele constituie:
A. infracțiunea de delapidare în formă continuată pentru inculpatul M.T;
B. infracțiunea de complicitate la delapidare în formă continuată pentru inculpatul M.V;
C. infracțiunea de furt în formă continuată pentru inculpatul M.V.
Răspuns: AC
64 Există unitate legală de infracțiune, în cazul:
A. infracțiunii continue;
B. infracțiunii complexe;
C. infracțiunii continuate.
Răspuns: BC
65 Recidiva constituie:
A. o formă a pluralității de infracțiuni;
B. o formă a pluralității aparente de infracțiuni;
C. o cauză de agravare a răspunderii penale.
Răspuns: AC
66 Pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi se execută:
A. din momentul începerii executării pedepsei principale privative de libertate;
B. de la data la care pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau este considerată ca
executată;
C. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de
libertate este executată sau considerată ca executată.
Răspuns: C
67 Aflat într-o stare conflictuală veche cu persoana vătămată A.I., inculpatul B.N. a pândit-o într-un loc
dosnic și i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit cu intenția de a o omorî.
Cuprins de milă și remușcare inculpatul a pus capăt acțiunii sale, i-a acordat persoanei vătămate
primul ajutor și a anunțat serviciul de ambulanță.
Persoanei vătămate nu i s-a pus viața în primejdie, leziunile suferite necesitând 110-120 zile de
îngrijiri medicale.
Fapta inculpatului B.N.:
A. constituie tentativă la infracțiunea de omor;
B. nu constituie infracțiune, întrucât a intervenit desistarea autorului;
C. constituie infracțiunea de vătămare corporală.
Răspuns: C
68 În data de 01.05.2014 pe raza localității M. s-a produs un accident de circulație în urma căruia a
rezultat vătămarea corporală a persoanelor vătămate A.B., B.B. și C.B.. În cursul cercetărilor
efectuate de organele de poliție, persoana vătămată C.B. a formulat plângere prealabilă în data de
03.06.2014 împotriva autorului accidentului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
Persoana vătămată B.B. nu a formulat plângere prealabilă, iar în data de 05.06.2015 persoana
vătămată A.B. a declarat că solicită tragerea la răspundere penală a conducătorului auto vinovat de
producerea accidentului.
În această situație:
A. autorul nu va răspunde penal pentru vătămarea lui A.B., deoarece acesta nu a formulat plângere prealabilă
în termen de 3 luni de la data săvârșirii faptei;
B. autorul nu va răspunde penal pentru vătămarea lui B.B., deoarece lipsește plângerea prealabilă;
C. autorul va răspunde pentru vătămarea tuturor persoanelor, întrucât C.B. a făcut plângere prealabilă în
termen.
Răspuns: C
69 Sunt supuse confiscării speciale:
A. bunurile dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înaintea săvârșirii infracțiunii, dacă
valoarea lor depășește în mod vădit veniturile obținute de aceasta în mod licit;
B. bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală;
C. bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.
Răspuns: BC
70 În data 01.05.2014 ,în urma unui conflict spontan, inculpatul V.M. a lovit-o în zona feței pe victima
D.B., care a încercat să părăsească locul altercației și a coborât în fugă scările de la etajul 3 spre
parter. Inculpatul a ajuns-o pe victimă din urmă, a încercat să o imobilizeze și a bruscat-o, iar
victima a căzut pe scări. În urma căderii victima a suferit o leziune gravă la nivelul capului, în urma
căreia , la câteva zile ,a intervenit decesul acesteia.
În această situație:
A. inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor cu intenție indirectă;
B. inculpatul s-a aflat în legitimă apărare;
C. inculpatul a săvârșit infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Răspuns: C
71 Cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare , L.R.- în calitate de fiu al lui L.N. - a ascuns în
buzunarele hainei sale bijuteriile care au fuseseră sustrase de către L.N. de la o vecină.
Fapta numitului L.R. constituie:
A. infracțiunea de tăinuire;
B. complicitate la infracțiunea de furt;
C. infracțiunea de favorizarea făptuitorului, însă făptuitorul nu se pedepsește fiind rudă cu L.N.
Răspuns: C
72 Inculpatul L.M. a pătruns prin escaladare și efracție în locuința persoanei vătămate F.R., a adunat
mai multe bunuri, însă din cauza volumului lor mare, le-a transportat în trei rânduri, fără pauze, la
locuința unchiului său.
Corecta încadrare juridică este:
A. o singură de infracțiune de furt calificat;
B. trei infracțiuni de furt calificat aflate în concurs;
C. o infracțiune de furt calificat în formă continuată.
Răspuns: A
73 În data de 24.07.2014, ca urmare a neluării măsurilor de protecția muncii, victima T.A. – angajată în
calitate de electrician la societatea Y și aflată în subordinea maistrului F.T. – a fost electrocutată
mortal.
În această situație vor răspunde penal:
A. numai conducătorul echipei de lucru (maistrul F.T.);
B. numai persoana juridică (societatea Y), întrucât răspunderea acesteia exclude răspunderea persoanei
fizice;
C. persoana juridică (societatea Y) și persoana fizică (maistrul F.T.).
Răspuns: C
74 După un plan bine stabilit, inculpații V.L., S.H. și D.R. s-au înarmat în prealabil cu bâte , au invitat-o
pe victimă într-un loc izolat și i-au aplicat multiple lovituri în urma cărora aceasta a decedat.
Faptele inculpaților constituie:
A. infracțiunea de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte;
B. infracțiunea de omor;
C. infracțiunea de omor calificat.
Răspuns: C
75 În materia concursului de infracțiuni, noul Cod penal consacră principiul:
A. sporului variabil și facultativ;
B. cumulului aritmetic;
C. sporului obligatoriu și fix.
Răspuns: C
76 Nu pot fi săvârșite în formă continuată:
A. infracțiunile praeterintenționate;
B. infracțiunile săvârșite din culpă;
C. infracțiunile săvârșite împotriva unor subiecți pasivi diferiți.
Răspuns: AC
77 Constituie infracțiunea de tulburare de posesie:
A. ocuparea, în întregime, sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia;
B. ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violență sau amenințare, a unui imobil aflat în posesia
altuia;
C. ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui
imobil aflat în posesia altuia.
Răspuns: BC
78 În noaptea de 13/14 aprilie 2015, inculpatul K.M, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a intrat în
parcarea unui hotel din orașul C. pentru a sustrage un autovehicul cu care să se deplaseze într-o
localitate învecinată.
A forțat portiera față - stânga și a încercat să pornească autoturismul prin legătură directă, însă nu a
reușit. Prin urmare, a deplasat autoturismul prin împingere până la ieșirea din parcare, moment în
care a fost surprins de organele de poliție.
Fapta inculpatului K.M. constituie:
A. tentativă la infracțiunea de furt în scop de folosință;
B. act de pregătire (preparator);
C. infracțiunea de furt în scop de folosință.
Răspuns: A
79 Circumstanțele reale se răsfrâng asupra autorului și a participanților:
A. în toate situațiile;
B. numai în măsura în care aceștia le-au cunoscut;
C. numai în măsura în care aceștia le-au prevăzut.
Răspuns: BC
80 Depășirea, din cauza tulburării sau temerii, a limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea
atacului constituie:
A. cauză justificativă;
B. cauză de neimputabilitate;
C. circumstanță atenuantă legală (obligatorie).
Răspuns: B
Drept procesual penal - (DEFINITIV) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 16 din 18
81 În cauza x/z/2016 aflată pe rolul Curții de Apel Ploiești având ca obiect judecarea apelului declarat
de inculpatul MT, acesta din urmă a formulat cerere de suspendare a cauzei. Constatându-se pe
baza unei expertize medico-legale că MT suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la
judecată, instanța de judecată a dispus suspendarea cauzei. Încheierea dată de Curtea de Apel
Ploiești prin care aceasta a dispus suspendarea cauzei:
A. poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile de la pronunțare
pentru procuror, părţile şi persoana vătămată prezente, şi de la comunicare, pentru părţile sau persoana
vătămată care lipsesc;
B. nu este supusa apelului;
C. poate fi atacată separat cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 48 de ore de la
pronunțare pentru procuror, părţile şi persoana vătămată prezente, şi de la comunicare, pentru părţile sau
persoana vătămată care lipsesc.
Răspuns: B
82 Declararea ședinței nepublice de către instanța de judecată se face:
A. în camera de consiliu, fără citarea părților;
B. în camera de consiliu, după ascultarea părţilor prezente, a persoanei vătămate şi a procurorului;
C. în şedinţă publică, după ascultarea părţilor prezente, a persoanei vătămate şi a procurorului.
Răspuns: C
83 În cauza X/Z/2016 aflată pe rolul Tribunalului Prahova, având ca obiect judecarea inculpatului MM
sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 188 C.pen.- omorul, prin sentința nr.y,
inculpatul MM a fost condamnat la x ani închisoare. Inculpatul MM a declarat apel în termen
împotriva sentinței y, apel pe care ulterior acesta și l-a retras. Hotărârea Tribunalului Prahova va
rămâne definitivă:
A. la data retragerii apelului, când apelul declarat a fost retras înăuntru termenului de apel;
B. la data expirării termenului de apel, dacă retragerea apelului s-a produs după expirarea termenului de apel;
C. la data retragerii apelului dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel.
Răspuns: C
84 În cauza X/Z/2016, prin sentința nr.y pronunțată la data de 20.07.2016, inculpatul AB a fost
condamnat la x ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 244 C.pen.-
înșelăciunea și obligat la plata a 5000 RON cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă OP.
La 22.07.2016, persoana vătămată NN a renunțat în mod expres la calea de atac a apelului. Împotriva
sentinței nr. y inculpatul AB a declarat apel în termen. Considerați că persoana vătămată NN:
A. poate reveni asupra renunțării în ceea ce privește latura penală a cauzei până la primul termen de judecată
în fața instanței de apel;
B. poate reveni asupra renunțării în ceea ce privește latura penală a cauzei înăuntrul termenului pentru
declararea apelului;
C. poate reveni asupra renunțării în ceea ce privește latura civilă a cauzei până la primul termen de judecată
în fața instanței de apel.
Răspuns: B
85 În cauza X/P/2016, prin rechizitoriul procurorului din data de 20.08.2016, s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpatului AB sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 228 C.pen.- furtul.
Prin același rechizioriu, față de BC s-a dispus soluția clasării sub aspectul săvârșirii infractiunii de
complicitate la furt. În data de 30.08.2016, împotriva soluției de clasare dispusă prin rechizitoriu cu
privire la BC, persoana vătămată VB a formulat plângere direct la judecătorul de cameră
preliminară, în temeiul disp.art. 340 C.proc.pen. Plângerea astfel formulată de persoana vătămată
VB:
A. va fi trimisă pe cale administrativă procurorului ierarhic superior competent să o soluționeze;
B. urmează a fi respinsă ca nefondată, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată ca
aceasta este neîntemeiată;
C. urmează a fi respinsă de judecătorul de cameră preliminară ca inadmisibilă.
Răspuns: A
86 Pot renunța la apel:
A. procurorul ierarhic superior, după pronunţarea hotărârii şi până la expirarea termenului de declarare a
apelului;
B. părțile, chiar și înaintea pronunţării hotărârii de către prima instanță, însă numai până la până la închiderea
dezbaterilor în fața instanței de apel;
C. părțile și persoana vătămată, după pronunţarea hotărârii şi până la expirarea termenului de declarare a
apelului.
Răspuns: C
87 În cauza X/Y/2016 avand ca obiect judecarea lui RT pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. de
disp.art. 196 C.pen.- vătămarea corporală din culpă, la al 3-lea termen de judecată, înainte de
începerea cercetarii judecatoresti, partea civilă MM a formulat cerere de introducere in cauză a
părții responsabile civilmente SC Y SA, având în vedere că fapta fusese săvârșită în cadrul orelor
de program, în timp ce RT conducea autoutilitara încredințată de angajatorul său. Considerați că
instanța de judecată:
A. va respinge cererea de introducere in cauză a părții responsabile civilmente SC Y SA, dacă inculpatul RT
solicită respingerea acesteia, chiar dacă SC Y SRL declară că nu se opune;
B. va admite cererea de introducere in cauză a părții responsabile civilmente, chiar dacă SC Y SA declară că
nu se opune şi inculpatul RT solicită respingerea acesteia;
C. va admite cererea de introducere in cauză a părții responsabile civilmente SC Y SA, chiar dacă SC Y SRL
declară că se opune.
Răspuns: BC
88 După începerea urmăririi penale:
A. un act al procurorului poate fi infirmat pentru motive de netemeinicie de procurorul ierarhic superior;
B. secretul profesional al avocatului nu este opozabil procurorului;
C. organele de cercetare penală dispun prin referat asupra actelor procesuale.
Răspuns: A
89 Curtea de apel Bucureşti, Secţia penală a dispus achitarea inculpatului X, avocat în Baroul
Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă în temeiul art.16 lit.b teza I - fapta nu e
prevăzută de legea penală. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală admite apelul declarat
de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desfiinţează sentinţa atacată şi rejudecând
dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare. În această
situaţie instanţă de executare va fi:
A. Tribunalul Bucureşti;
B. Curtea de Apel Bucureşti;
C. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Răspuns: B
90 Cererea de strămutare:
A. poate fi soluţionată şi de către Curtea Militară de Apel;
B. determină suspendarea judecării cauzei în toate situaţiile;
C. se depune la instanţa de unde se solicită strămutarea.
Răspuns: AC
91 Măsura controlului judiciar pe cauţiune:
A. se înlocuieşte obligatoriu cu măsura arestării preventive dacă inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile
care îi revin;
B. poate fi prelungită în cursul urmăririi penale;
C. poate fi luată şi de către judecătorul de cameră preliminară.
Răspuns: BC
92 Pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia penală s-a înregistrat la data de 02 martie 2016 dosarul în
care Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura centrală l-a trimis în judecată pe inculpatul X pentru
săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Înainte de terminarea cercetării judecătoreşti inculpatul
depune la dosarul cauzei o adresă emisă de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici din
România din care rezultă că a dobândit calitatea de notar public începând cu 01 iulie 2016. Ca
urmare a acestei situaţii:
A. Tribunalul Bucureşti trebuie să îşi decline competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti;
B. Tribunalul Bucureşti trebuie să îşi decline competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
C. competenţa Tribunalului Bucureşti nu se schimbă.
Răspuns: C
93 Prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel X, Secţia penală s-a dispus încetarea procesului penal faţă
de inculpatul AB şi lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile exercitate de partea civilă CD. Pentru
repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune CD introduce acţiune la instanţa civilă. În această
situaţie, hotărârea definitivă a instanţei penale:
A. are autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului;
B. are autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte vinovăţia autorului faptei ilicite;
C. are autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte existenţa faptei.
Răspuns: C
94 X este trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de furt. Prin hotărârea Judecătoriei Sectorului
2 Bucureşti acesta este condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere şi obligat să plătească părţii civile Y suma de 1000 de lei cu titlu de
despăgubiri. De asemenea, instanţa dispune obligarea inculpatului la restituirea către partea civilă a
telefonului mobil, proprietatea acesteia, sustras în urma săvârşirii infracţiunii. Apelul declarat de
inculpatul X pe latură penală şi latură civilă:
A. suspendă executarea tuturor dispoziţiilor hotărârii penale atacate;
B. nu suspendă executarea dispoziţiilor privind restituirea lucrului;
C. nu suspendă executarea dispoziţiilor privind plata despăgubirilor civile.
Răspuns: B
95 În fața instanței de judecată (în cursul cercetării judecătorești) persoana vătămată înțelege să
solicite în scris și motivat recuzarea procurorului de ședință, invocând lipsa de imparțialitate a
acestuia. Instanța de judecată:
A. poate admite cererea, dispunând desemnarea de către Parchet a altui procuror de ședință;
B. va respinge cererea ca inadmisibilă;
C. va soluționa cererea de recuzare dar fără participarea procurorului recuzat.
Răspuns: B
96 În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului depune în scris cerere pentru a fi înștiințat despre
efectuarea actelor de urmărire penală în cauză întrucât dorește să asiste la efectuarea acestora.
Organul de cercetare penală, pe baza dispoziției procurorului care efectuează urmărirea penală,
procedează la audierea martorului X fără înștiințarea apărătorului. Aflând a doua zi despre audierea
ce a avut loc fără înștiințarea sa, avocatul are dreptul:
A. să formuleze contestație la judecătorul de drepturi și libertăți împotriva actului de urmărire penală efectuat
cu nerespectarea dreptului la apărare și să solicite anularea acestuia;
B. să se adreseze cu o plângere la procurorul ce efectuează urmărirea penală, acesta trebuind să o
soluționeze în termen de 20 de zile de la momentul audierii martorului;
C. să formuleze plângere la procurorul ierarhic superior celui ce efectuează urmărirea penală, acesta trebuind
să o rezolve plângerea și să comunice soluția, precum și motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore.
Răspuns: C
97 Procurorul X de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind procuror ce
efectuează urmărirea penală în dosarul A/P/2016, în cursul urmăririi penale a solicitat Înaltei Curți de
Casație și Justiție desemnarea unui alt Tribunal care să fie sesizat în cazul în care se va emite
rechizitoriul. Cu ocazia soluționării cererii, Înalta Curte de Casație și Justiție:
A. dacă găsește cererea ca fiind întemeiată, trebuie să o admită și să desemneze o altă instanță egală în grad
din circumscripția aceleiași Curți de Apel pentru a fi sesizată în caz că se va emite rechizitoriul;
B. trebuie să decline competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel în a cărei rază teritorială se
află Tribunalul căruia îi revenea competența de judecată potrivit legii;
C. trebuie să respingă cererea ca inadmisibilă.
Răspuns: B
98 Înalta Curte de Casație și justiție este competentă să judece:
A. în primă instanță, infracțiunea de vătămare corporală din culpă comisă de un judecător al Curţii Militare de
Apel;
B. în primă instanță, infracțiunea de tentativă de omor comisă de un grefier de la judecătorie asupra unui
procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație;
C. ca instanță de apel, calea de atac declarată împotriva sentinței prin care instanța de fond competentă a
judecat infracțiunea săvârșită de un judecător al Curţii Constituţionale.
Răspuns: C
99 În cursul urmăririi penale, audierea martorului:
A. se realizează întotdeauna separat și fără prezența altor martori;
B. poate fi extinsă și asupra unor aspecte ce nu au legătură cu fapta comisă, dar care în schimb permit
verificarea credibilității sale;
C. se înregistrează, în mod obligatoriu, prin mijloace tehnice audio sau audiovideo.
Răspuns: AB
100 Daca persoana vătămată a decedat la scurt timp după ce a sesizat organul de urmărire penală prin
introducerea în termen a plângerii prealabile:
A. se va dispune clasarea cauzei fără a se mai începe urmărirea penală;
B. decesul persoanei vătămate nu împiedica începerea urmăririi penale;
C. procesul penal va fi suspendat până la indicarea de către făptuitor a moștenitorilor persoanei vătămate.
Răspuns: B
INPPA
1 La o societate profesională cu răspundere limitată
A. asociații răspund numai în limita patrimoniului de afectațiune înregistrat în conformitate cu legea și statutul
profesiei de avocat;
B. obligațiile și răspunderea societății profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul propriu;
C. asociații răspund numai în limita aportului social al fiecăruia.
Răspuns: BC
2 Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la:
A. un onorariu stabilit de organul judiciar potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate în limitele sumelor
stabilite prin protocolul încheiat între UNBR şi Ministerul Justiţiei;
B. un onorariu de succes;
C. acordarea cheltuielilor de deplasare, transport, etc., ce cad în sarcina justiţiabilului.
Răspuns: A
3 Potrivit legii și statutului profesiei de avocat
A. decanul baroului este abilitat să soluționeze contestațiile și reclamațiile privind onorariile numai în cazul în
care acesta este sesizat de client;
B. decanul baroului este abilitat să soluționeze contestațiile și reclamațiile privind onorariile la cererea oricăreia
dintre părțile care au încheiat contractul de asistență juridică;
C. consiliul baroului este competent să soluționeze contestațiile și reclamațiile privind onorariile stabilite de
părți în contractele de asistență juridică.
Răspuns: B
4 Constituie vechime în profesia de avocat
A. perioada în care avocatul a fost suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcții asimilate cu
funcția de demnitate publică;
B. perioada în care avocatul a exercitat funcția de judecător;
C. numai perioada în care este exercitată profesia de avocat.
Răspuns: AB
5 Dacă a intervenit încetarea contractului de asistență juridică prin renunţarea unilaterală a avocatului
A. avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor
clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt
avocat, sau înştiinţarea organelor judiciare;
B. avocatul nu mai are nicio obligație referitoare la apărarea intereselor clientului în măsura în care contractul
a încetat ca urmare a culpei clientului;
C. cu excepţia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziţie, avocatul are drept de retenţie asupra
bunurilor încredinţate în cazul în care clientul datorează acestuia restanţe din onorarii şi din cheltuielile
făcute în interesul clientului;
Răspuns: AC
6 În orice situație este interzis avocatului
A. aflat în aceeași societate cu un avocat fost judecător să exercite profesia de avocat în fața instanței unde
asociatul său a funcționat pe o perioadă de 5 ani de la încetarea funcției deținute;
B. fost cadru de poliție să acorde asistență juridică la organul de urmărire penală la care și-a desfășurat
activitatea pe o perioadă de 5 ani de la încetarea funcției respective;
C. să exercite profesia de avocat în fața instanței unde soțul său îndeplinește funcția de judecător.
Răspuns: B
7 Numitul G.H., membru în Consiliul UNBR, a fost judecat de Comisia centrală de disciplină şi a fost
sancţionat cu interdicţia de a mai profesa pe o perioadă de 1 an. Fiind nemulţumit, G.H. atacă
decizia Comisiei centrale de disciplină. În acest caz competenţa de soluţionare a căii de atac
aparţine:
A. Comisiei permanente;
B. Consiliului UNBR constituit ca instanţă disciplinară în plenul său;
C. Consiliului CAA.
Răspuns: B
8 Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi
instructa efectuarea de plăţi din acesta în una sau mai multe din următoarele situaţii:
A. la instrucţiunea expresă a clientului și fără posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru
activităţile fiduciare desfășurate de avocat în numele și în interesul clientului său;
B. în baza contractului de asistenţă juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activităţile fiduciare
desfăşurate;
C. în cazul în care este în curs o procedură execuţională privind bunurile sau fondurile administrate.
Răspuns: BC
9 Avocatul C.D. este desemnat de decanul Baroului X, să acorde asistenţă judiciară lui P.C., care este
în litigiu cu D.F. Avocatul refuză acordarea asistenţei judiciare lui P.C. pe motiv că a fost angajat în
aceeaşi cauză de D.F. În această situaţie:
A. refuzul lui C.D. este justificat;
B. refuzul lui C.D. constituie abatere disciplinară;
C. nerespectarea deciziei decanului ca organ de conducere al baroului, de către C.D. constituie abatere
disciplinară.
Răspuns: A
10 Procedura anchetării abaterii disciplinare presupune:
A. ca cercetarea să se efectueze numai după încunoştinţarea avocatului, cu privire la obiectul anchetei
disciplinare, prin luarea la cunoştinţă a conținutului plângerii, ori sesizării;
B. dreptul de a recuza consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile;
C. ca pe toată durata acesteia avocatul cercetat să nu mai presteze sub nicio formă asistenţă juridică.
Răspuns: AB
11 Avocatul D.F. înscris în registrul de asistenţă judiciară al baroului Y, este desemnat să acorde
asistenţă judiciară numitului L.M., parte civilă într-o cauză penală. Avocatul D.F. prestează
activitatea pentru care a fost desemnat, însă stabileşte de comun acord cu L.M., ca acesta din urmă
să-i plătească cheltuielile de transport. L.M. a plătit aceste cheltuieli. În această situaţie:
A. D.F. a procedat corect deoarece a obţinut acordul lui L.M.;
B. avocatul D.F. nu avea dreptul să primească de la L.M. nici un fel de remuneraţie, cu niciun titlu;
C. avocatul D.F. a comis o abatere disciplinară.
Răspuns: BC
12 Avocatul care conduce asistenţa judiciară, din cadrul baroului Y, constată că la Judecătoria X,
avocatul F.O., ce face parte din acelaşi barou, care nu era înscris în registrul de asistenţă judiciară,
prin concluziile depuse în faţa acestei instanţe, a prejudiciat onoarea, prestigiul profesiei şi al
baroului din care face parte. În această situaţie, avocatul care conduce asistenţa judiciară:
A. este obligat să sesizeze în scris Consiliul baroului Y despre faptele avocatului F.O.;
B. nu poate face sesizarea deoarece avocatul F.O. nu este înscris în registrul de asistenţă judiciară;
C. sesizează Comisia de disciplină din cadrul baroului Y.
Răspuns: A
13 Justiţiabilul C.O. solicită la Baroul Y desemnarea unui avocat pentru a-i acorda asistenţă
extrajudiciară, sub forma unor consultaţii juridice şi redactarea unei acţiuni. Decanul baroului
desemnează în acest sens un avocat ales de solicitant, avocat care nu figurează în registrul de
asistenţă judiciară. În acest caz:
A. avocatul desemnat poate refuza prestaţia deoarece nu este înscris în registrul de asistenţă judiciară;
B. prestează activitatea dar solicită acestuia şi plata unui onorariu, fiind ales de acesta ;
C. dă curs deciziei decanului.
Răspuns: A
14 Avocatul I.M. a săvârşit o abatere disciplinară evidentă şi gravă şi s-a formulat împotriva sa acţiune
disciplinară , aflată în curs de soluţionare la Comisia de disciplină din cadrul baroului din care face
parte. În acest caz :
A. Comisia de disciplină solicită Consiliului Baroului suspendarea din exerciţiul profesiei a respectivului avocat
până la judecarea definitivă a cauzei;
B. Comisia de disciplină poate lua măsura suspendării avocatului I.M. până la judecarea definitivă a cauzei
fără niciun aviz prealabil;
C. Pentru suspendarea avocatului I.M. din exerciţiul profesiei este necesar avizul decanului baroului.
Răspuns: B
15 Avocatul B.G. din cadrul baroului Y. a fost acuzat de trafic de influenţă şi a fost arestat preventiv.
Iniţial avocatul nu a recunoscut săvârşirea faptei, însă după patru luni de arest preventiv a
recunoscut integral fapta comisă şi a solicitat continuarea judecăţii sale în stare de libertate.
Instanţa a admis cererea avocatului, a dispus eliberarea acestuia din arest preventiv însă a
pronunţat în sarcina sa interdicţia de a mai exercita profesia de avocat, până la soluţionarea
definitivă a dosarului penal. Avocatul B.G. a formulat cale de atac, iar instanţa supremă i-a admis
calea de atac şi a infirmat măsura primei instanţe cu privire la interdicţia exercitării profesiei de
avocat. Ca urmare, B.G. a exercitat profesia de avocat până la data la care dosarul penal a fost
soluţionat definitiv, iar B.G. a fost condamnat definitiv pentru fapta comisă la o pedeapsă cu
executare. După executarea pedepsei privative de libertate B.G. a fost pus în libertate, însă Consiliul
baroului Y., prin decizie motivată, a decis excluderea lui B.G. din profesia de avocat. Decizia
Consiliului baroului Y. de excludere este:
A. corectă, deoarece avocatul B.G. a devenit nedemn;
B. nelegală, având în vedere soluţia instanţei supreme;
C. nelegală, având în vedere că B.G. fusese pus în libertate.
Răspuns: A
16 Avocatul A.D. din baroul X a fost cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate. Prin
ordonanţă motivată, organul de urmărire penală a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale
împotriva avocatului A.D., apoi prin rechizitoriu, trimiterea sa în judecată, dar după ce i-a schimbat
încadrarea juridică a faptei în sensul că a fost trimis în judecată pentru complicitate la fapta pentru
care fusese cercetat iniţial. Avocatul A.D. nu a anunţat despre situaţia în care se află Consiliul
baroului şi nici pe decanul baroului, care însă au fost încunoştinţaţi de organul de urmărire penală
prin adresă oficială. Urmare acestei înştiinţări, Consiliul baroului, în prima şedinţă de lucru, l-a
convocat pe A.D., l-a ascultat cu privire la această stare de fapt, iar ulterior, prin decizie motivată, a
dispus suspendarea avocatului A.D. din exerciţiul profesiei de avocat, până la pronunţarea unei
hotărâri judecătoreşti definitive. Ulterior, instanţa de judecată, prin hotărâre definitivă, l-a achitat pe
avocatul A.D. Decizia Consiliului baroului a fost:
A. nelegală, avându-se în vedere soluţia definitivă a instanţei;
B. corectă, în raport de dispoziţiile statutului profesiei de avocat;
C. nelegală, faţă de faptul că instanţa de judecată nu s-a pronunţat cu privire la exercitarea profesiei de către
A.D. în nicio fază a judecăţii.
Răspuns: B
17 Avocatul S.D. este avocat definitiv în cadrul baroului Y cu o vechime în profesie de 4 ani. Este
înscris în Registrul de asistenţă judiciară al baroului Y şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul
Cabinetului de avocatură I.C.. În perioada 1 iunie 2016 – 1 iulie 2016, forma de exercitare a profesiei
în care îşi desfăşoară activitatea S.D. stabileşte perioadă de repaus pentru recuperarea capacităţii
de muncă pentru toţi membrii cabinetului, însă omite să notifice în prealabil baroul Y. Pe data de 13
iunie 2016 S.D. este desemnat să acorde asistenţă judiciară într-un dosar penal cu mai mulţi
inculpaţi. Aflându-se în perioada de repaus, S.D. refuză să acorde asistenţa pentru care a fost
desemnat şi este sancţionat ulterior potrivit regulamentului SAJ. Decizia de sancţionare este:
A. corectă, deoarece forma de exercitare a profesiei a omis notificarea baroului în legătură cu perioada de
repaus;
B. nelegală, deoarece obligaţia de a anunţa baroul nu era personală;
C. nelegală, deoarece pe perioada de repaus S.D. nu avea nicio obligaţie profesională.
Răspuns: A
18 Avocatul A.B. avea calitate de asociat al societății ZZZ S.R.L., la fel ca şi asociatul său M.N., acesta
din urmă având şi calitatea de unic administrator al societăţii. Ca urmare a retragerii pentru motive
temeinice a asociatului M.N. din societate, A.B. devine asociat unic al societății ZZZ S.R.L. şi își
stabilește calitatea de unic administrator cu puteri depline pe o perioadă de 6 luni la această
societate, efectuând şi acte de administrare a societății, fără să aducă la cunoştinţa Consiliului
Baroului niciunul dintre aspectele de mai sus. Luând cunoștință de această stare de fapt Consiliul
Baroului a decis trecerea avocatului A.B. pe tabloul avocaţilor incompatibili. Este legală decizia
Consiliului Baroului?
A. da, cu condiția convocării prealabile a avocatului în vederea ascultării, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire, întrucât avocatul A.B. se afla în stare de incompatibilitate;
B. da, fără să fie nevoie de convocarea avocatului în vederea ascultării întrucât această procedură este
impusă numai în situația cercetării disciplinare;
C. nu, întrucât mai întâi trebuia declanşată o acţiune disciplinară pentru că avocatul şi-a exercitat profesia fără
drept;
Răspuns: A
19 Întrucât a fost găsit vinovat de săvârşirea unei abateri disciplinare avocatul P.P. a fost sancţionat
disciplinar cu interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de 3 luni. Decizia disciplinară a fost
atacată în termenul legal cu recurs de către decanul baroului din care P.P. făcea parte. Pe de altă
parte, fiind de acord cu respectiva sancţiune, avocatul P.P. şi-a asigurat substituirea în toate
dosarele şi a respectat măsura interdicţiei dispusă de către comisia de disciplină. După exact trei
luni de la data pronunţării sancţiunii susmenţionate, Comisia centrală de disciplină a respins calea
de atac formulată în cauză şi a menţinut soluţia primei instanţe. Această decizie nu a mai fost
atacată. Are dreptul avocatul P.P. să-şi exercite profesia după data pronunţării deciziei Comisiei
centrale de disciplină?
A. da, întrucât perioada în care s-a dispus sancţiunea interdicţiei a încetat;
B. da, întrucât s-a respins recursul formulat de către decanul baroului, iar avocatul P.P. a respectat interdicţia
dispusă pentru 3 luni de zile;
C. nu, întrucât decizia devine executorie numai după rămânerea definitivă a acesteia.
Răspuns: C
20 În urma unor neînţelegeri intervenite între avocatul V.B. şi clientul său, acesta din urmă formulează
o plângere pe care o îndreaptă către Comisia de disciplină a baroului. Plângerea cuprinde o singură
cerere şi anume restituirea în tot sau în parte a onorariului achitat integral de către petent, conform
contractului de asistenţă juridică. Este competentă Comisia de disciplină să efectueze cercetări şi
apoi să analizeze această plângere?
A. da, pentru că a fost sesizată în acest sens;
B. nu, întrucât cererea de restituire a onorariului este de competenţa decanului baroului, iar sesizarea unei
eventuale fapte disciplinare necesită o cercetare prealabilă din partea consiliului baroului;
C. da, dar numai în condiţiile în care decanul baroului ar fi invitat să facă parte din completul comisiei de
disciplină.
Răspuns: B
21 X, în vârstă de 17 ani, pretinzând că este major, a încheiat un contract cu Y prin care i-a vândut
acestuia din urmă un telefon mobil cu prețul de 1.200 lei. Din acest preț, X și-a achitat o datorie în
valoare de 200 lei, și-a cumpărat cu 600 de lei un alt telefon și a organizat o petrecere pentru
prietenii săi, pentru care a cheltuit suma de 300 lei, rămânând cu 100 lei. Ulterior, X a solicitat
anularea contractului pentru lipsa capacității depline de exercițiu și restituirea telefonului, iar Y a
solicitat restituirea prețului. Instanța:
A. va respinge cererea în anularea contractului, reținând săvârșirea de către X a unui delict civil prin declarația
că este capabil să contracteze și considerând că menținerea actului ca valabil este cea mai potrivită formă
de reparare a prejudiciului ce ar fi fost cauzat lui Y;
B. va dispune anularea contractului, obligându-l pe Y să restituie telefonul, iar pe X să-i restituie lui Y suma de
900 lei;
C. va dispune anularea contractului, obligându-l pe Y să restituie telefonul, iar pe X să-i plătească lui Y suma
de 1.200 lei, dacă va stabili că X, cu intenția de a face restituirea imposibilă, a risipit o parte din prețul
obținut.
Răspuns: BC
22 La data de 07.12.2014, O l-a chemat în judecată pe T solicitând obligarea acestuia la restituirea
împrumutului în suma de 10.000 lei, contractat la data de 15.10.2011 pentru un termen de două luni.
Cererea de chemare în judecată este anulată prin hotărâre rămasă definitivă la data de 07.03.2015.
Față de o nouă cerere introdusă de O la data de 08.08.2015:
A. dacă, prin întâmpinare, T va invoca excepția prescripției extinctive, aceasta va fi admisă;
B. nu va putea fi considerat împlinit termenul de prescripție extinctivă;
C. instanța va putea invoca din oficiu excepția prescripției extinctive.
Răspuns: B
23 Conversiunea actului juridic:
A. înlătură efectele nulității;
B. nu implică un nou acord de voință al părților actului juridic lovit de nulitate;
C. presupune validarea actului juridic prin confirmare.
Răspuns: AB
24 V și M au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare având ca obiect o motocicletă, stabilind că vor
perfecta contractul de vânzare în formă autentică până la data de 22.11.2014. M, promitentul-
cumpărător, a achitat o parte din prețul convenit chiar la momentul încheierii promisiunii,
menționându-se în cuprinsul acesteia că suma a fost plătită cu titlu de arvună. Față de această
situație:
A. contractul de vânzare încheiat între părți la data de 24.11.2014, constatat printr-un înscris sub semnătură
privată, nu este valabil;
B. V are dreptul să denunțe promisiunea, restituind dublul sumei primite cu titlu de arvună, indiferent dacă
acest drept a fost sau nu stipulat în contract;
C. dacă M refuză încheierea contractului de vânzare, V va putea cere pronunțarea unei hotărâri care să țină
loc de contract.
Răspuns: C
25 Prin încheierea unei novații G devine creditorul lui U, înlocuindu-l în această calitate pe N, care
deținea față de U o creanță provenită dintr-un contract de împrumut în care obligația de restituire
fusese garantată prin constituirea unei ipoteci asupra unui bun al debitorului U. Prin raportare la
această situație:
A. novația nu poate produce efecte în lipsa consimțământului debitorului U;
B. novația valabil încheiată determină stingerea obligației lui U față de N;
C. lipsa consimțământului debitorului U nu influențează eficacitatea novației, însă face să nu subziste ipoteca
care însoțea creanța inițială.
Răspuns: AB
26 Spre deosebire de reziliere, nulitatea:
A. produce efecte și pentru trecut chiar și în cazul actelor juridice cu executare succesivă;
B. presupune o cauză ulterioară momentului încheierii actului juridic;
C. se aplică și contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu.
Răspuns: AC
27 La data de 13.05.2015, X a încheiat un contract cu Y și Z prin care s-a obligat să execute față de
aceștia prestațiile necesare întreținerii lor pentru o perioadă de un an, în schimbul transferului
proprietății unui bun, aflat în proprietatea comună a lui Y și Z. La data de 25.05.2015, X și Z au
decedat în urma unui accident rutier petrecut în timp ce X îl transporta pe Z către spital pentru
efectuarea unei ședințe de chimioterapie. În această situație, S, moștenitorul lui X, va putea:
A. să refuze executarea contractului, invocând decesul lui Z;
B. să refuze suportarea cheltuielilor aferente înmormântării lui Z;
C. să ceară înlocuirea întreținerii cu o sumă de bani corespunzătoare.
Răspuns: C
28 Cel care ocupă un imobil răspunde pentru prejudiciul cauzat prin căderea din acesta a unui lucru:
A. chiar şi atunci când ocupă imobilul fără niciun titlu;
B. chiar dacă aceasta este urmarea unui eveniment pe care nu îl putea prevedea și nici împiedica;
C. chiar dacă poate dovedi că aceasta se datorează unui caz de forță majoră.
Răspuns: AB
29 Acțiunea în revendicare:
A. poate fi introdusă de către un singur coproprietar, situație în care pârâtul poate cere instanței introducerea
în cauză a celorlalți coproprietari în calitate de reclamanți;
B. dacă va fi admisă, va avea ca efect obligarea pârâtului la plata de despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa
sa, acestea fiind evaluate în raport cu momentul restituirii;
C. este imprescriptibilă în toate cazurile.
Răspuns: AB
30 Obligația:
A. prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a prețului este valabilă, numai
dacă bunul a fost predat;
B. prin care locatarul se obligă să plătească despăgubiri pentru denunțarea contractului de locațiune, încheiat
pe durată nedeterminată, se consideră nescrisă;
C. de a executa prin echivalent o obligație indivizibilă este divizibilă.
Răspuns: BC
31 D a împrumutat de la F suma de 150.000 lei cu dobândă legală pe termen de un an. D a transferat
suma împrumutată cu dobânda legală în contul lui T, persoana indicată de creditor. D se confruntă,
în prezent, cu cererea moștenitorilor lui F, decedat recent, de a face plata sumei de 150.000 lei către
aceștia. În calitate de avocat, îl sfătuiți:
A. plata este valabil făcută către terțul indicat de creditor și a stins obligația lui D;
B. plata făcută lui T este nedatorată și poate cere restituirea ei;
C. D trebuie să facă plata către moștenitorii defunctului.
Răspuns: A
32 D a angajat o firmă de construcții pentru a interveni rapid și a repara distrugerea cauzată de o
furtună violentă acoperișului casei vecinului său care lipsea din țară. Firma de construcții a cerut
suma de 20.000 lei, din care D a plătit 10.000 lei. În timpul lucrărilor, bucăți din pereții exteriori ai
casei s-au prăbușit, ca urmare a infiltrațiilor de apă din timpul furtunii. E, proprietarul casei, l-a
chemat în judecată pe D pentru obligarea la despăgubiri în sumă de 50.000 lei, reprezentând
scăderea valorii imobilului ca urmare a degradărilor suferite. Pe cale reconvențională, D a cerut
obligarea lui E la plata sumei de 20.000 lei. Care credeți că va fi hotărârea instanței de judecată?
A. va admite integral cererea principală și integral cererea reconvențională, va compensa datoriile reciproce și
îl va obliga pe D la plata sumei de 30.000 lei către E;
B. va respinge cererea principală și va admite integral cererea reconvențională;
C. va respinge cererea principală și va admite în parte cererea reconvențională în sensul obligării lui E la plata
sumei de 10.000 lei către D;
Răspuns: C
33 Defunctul a lăsat o donație lui H pentru suma de 100.000 lei aflată într-un cont deschis la Banca Y,
printr-un înscris sub semnătură privată, cu sarcina de a-și continua studiile. După deschiderea
succesiunii, moștenitorii legali ai defunctului, în deplină cunoștință de cauză, au transferat suma
donată către donatar. Înainte de finalizarea studiilor de către H, acesta a fost chemat în judecată de
unul dintre moștenitori care s-a răzgândit, întrucât rezerva sa succesorală a fost încălcată. Acesta
invocă nulitatea absolută a donației și pretinde restituirea sumei de către H sau, în subsidiar,
reducțiunea liberalității excesive în limita cotei sale de rezervă succesorală. Instanța:
A. va admite cererea de constatare a nulității absolute a donației și-l va obliga pe H la restituirea sumei de
100.000 Euro;
B. va respinge acțiunea în totalitate;
C. va respinge cererea de constatare a nulității donației și va admite cererea de reducțiune a donației în limita
cotei de rezervă succesorală a reclamantului.
Răspuns: C
34 Dacă M este posesorul unui tablou cumpărat la licitația organizată de o cunoscută casă de artă iar B
revendică bunul, pretinzând că i-a fost furat în urmă cu x ani, ce sfat juridic îi dați lui M, în raport de
situația învederată:
A. tabloul poate fi revendicat de la M, chiar dacă este posesor de bună-credință, în termen de 3 ani de la
deposedarea pretinsului proprietar;
B. M poate reține bunul până la restituirea integrală a prețului de către vânzător, dacă acțiunea este introdusă
în 3 ani de la deposedarea pretinsului proprietar;
C. M poate invoca prescripția dreptului la acțiune, dacă acțiunea este introdusă peste termenul de 3 ani de la
pierderea stăpânirii materiale a bunului de către pretinsul proprietar.
Răspuns: AB
35 Societatea A începe negocieri cu producătorul B pentru achiziționarea unor produse de patiserie
congelate și revânzarea lor în orașul O, fără a se încheia un acord de principiu. În cursul
negocierilor, aflând costurile secrete de producție ale lui B, A renunță la încheierea contractului și îl
ajută pe producătorul C să lanseze propriile produse de patiserie pe care A le comercializează la un
preț inferior prețului de vânzare a lui B. În calitate de avocat, îl veți consilia pe B să introducă o
cerere de chemare în judecată întemeiată pe:
A. răspunderea civilă delictuală a lui A pentru încălcarea obligației de confidențialitate;
B. răspunderea civilă contractuală a lui A pentru ruperea negocierilor contrar bunei credințe;
C. răspunderea civilă delictuală a lui A pentru ruperea negocierilor contrar bunei credințe.
Răspuns: AC
36 În cazul desființării contractului ca urmare a constatării nulității sale absolute, debitorul obligației
de restituire a bunului înstrăinat către un terț, anterior constatării nulității contractului, va fi ținut:
A. să plătească valoarea bunului calculată la momentul primirii sale;
B. să plătească valoarea bunului calculată la momentul primirii sale ori la momentul înstrăinării, în funcție de
cea mai mică dintre aceste valori, dacă a fost de bună-credință;
C. să plătească valoarea bunului calculată la momentul primirii sale ori la momentul înstrăinării, în funcție de
cea mai mare dintre aceste valori, dacă a fost de rea-credință.
Răspuns: BC
37 Posesia exercitată asupra unui bun imobil prin intermediul unei alte persoane:
A. duce, în toate cazurile, la dobândirea fructelor de către posesor;
B. poate duce la dobândirea dreptului de proprietate de către posesor;
C. poate fi apărată prin acțiunea posesorie în complângere, chiar dacă este viciată.
Răspuns: BC
38 Creditorii personali ai moștenitorilor pot cere revocarea partajului:
A. în orice situație, doar dacă dovedesc frauda copărtașilor;
B. doar dacă arată că partajul s-a realizat în lipsa lor și, deși au cerut să fie prezenți, nu au fost convocați;
C. fără a fi obligați să dovedească frauda copărtașilor, dacă au cerut să fie prezenți și nu au fost convocați iar
partajul s-a realizat în lipsa lor.
Răspuns: C
39 La data de 01.02.2012, X închiriază lui Y un imobil pentru o perioadă de 10 ani, stabilindu-se
desființarea contractului în ipoteza în care imobilul va fi expropriat. În urma declanșării unei
proceduri de expropriere, Y a părăsit imobilul la data de 01.01.2013. La data de 04.03.2013, posesia
imobilului este preluată de către expropriator. În această situație:
A. Y va putea obține, în considerarea condiției rezolutorii inserate de părți în contract, obligarea lui X la
restituirea chiriei încasată anterior exproprierii;
B. contractul de locațiune va fi considerat încetat chiar și în ipoteza în care, ulterior exproprierii, X a obținut în
instanța retrocedarea imobilului ca urmare a neutilizării acestuia în scopul pentru care fusese expropriat;
C. X va putea pretinde expropriatorului, cu titlu de despăgubire, inclusiv chiria aferentă lunilor ianuarie și
februarie 2013, pe care Y a refuzat să o achite.
Răspuns: B
40 Proprietatea se strămută cumpărătorului din momentul:
A. încheierii contractului de vânzare cu privire la un imobil, cu condiția plății prețului;
B. încheierii contractului de vânzare în bloc a unor bunuri de gen pentru un preț unic și global;
C. dobândirii bunului de către vânzător, în cazul vânzării bunului altuia.
Răspuns: BC
41 În ceea ce priveşte contestaţia privind tergiversarea procesului:
A. se formulează în scris şi se depune la instanţa superioară instanţei învestite cu soluţionarea procesului în
legătură cu care se invocă tergiversarea procesului;
B. depunerea contestaţiei nu determină suspendarea soluţionării cauzei;
C. dacă se apreciază că este întemeiată, instanţa va pronunţa o încheiere care poate fi atacată odată cu
fondul şi prin care se iau, de îndată, măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea
judecăţii.
Răspuns: B
42 Instanţa a fost sesizată, printr-o cerere de chemare în judecată unică, cu constatarea caracterului
abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor privind comisionul de risc din cinci contracte de credit
încheiate între părţi. Potrivit precizărilor depuse de reclamant, valoarea comisionului de risc datorat
este 150.000 de lei pentru fiecare dintre cele cinci contracte de credit. Cererea de chemare în
judecată a fost depusă la judecătorie. În aceast caz:
A. în stabilirea competenţei materiale, judecătoria trebuie să se raporteze la valoarea întregului contract de
credit, iar dacă valoarea unuia dintre contractele de credit depăşeşte suma de 200.000 de lei se impune
declinarea către tribunal;
B. în stabilirea competenţei materiale judecătoria trebuia să cumuleze valoarea celor cinci comisioane de risc
şi, pe cale de consecinţă, să decline competenţa către tribunal;
C. judecătoria este competentă material să soluţioneze cauza în primă instanţă.
Răspuns: C
43 Dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii cu titlu particular:
A. ca regulă, judecata va continua între părțile inițiale;
B. succesorul cu titlu particular nu este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință de existența
procesului deoarece poate fi introdus la cererea părții interesate sau din oficiu;
C. dacă actul de transmitere este adus la cunoștința instanței de judecată, aceasta este obligată să scoată din
proces partea care a înstrăinat dreptul litigios.
Răspuns: A
44 Prin cererea de chemare în judecată reclamanta S.C. AA S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta
BB, să se constate inexistența unui drept de creanță în cuantum de 30.000 de lei pe care pârâta îl
pretinde în baza unei convenții. Creanţa fusese notificată acționarului reclamantei printr-o adresa
scrisă prin care îi solicitase acestuia să determine S.C. AA S.A. să achite creanța. Pârâta BB a
invocat excepția lipsei de interes în promovarea acestei acțiuni motivat de faptul, pe de o parte, că
hotărârea ce urmează a se pronunța nu este titlu executoriu și, pe de altă parte, pârâta a notificat
acționarului reclamantei numai existența creanței, nepornind efectiv nici o procedură de recuperare
a acesteia împotriva lui S.C. AA SA. De asemenea, pârâta BB a invocat și excepția inadmisibilității
acțiunii în constatare pentru că reclamanta nu a indicat dreptul său subiectiv recunoscut de lege. În
acest caz:
A. excepția lipsei de interes trebuie admisă deoarece interesul reclamantei S.C. AA SA nu este actual, motivat
de faptul că pârâta BB nu a inițiat nici o procedură efectivă de recuperare a creanței;
B. excepția inadmisibilității trebuie respinsă ca neîntemeiată;
C. excepția lipsei de interes trebuie admisă deoarece hotărârea ce urmează a se pronunța nu va fi titlu
executoriu, astfel că reclamanta S.C. AA SA nu are nici un folos practic în promovarea unei asemenea
acțiuni.
Răspuns: B
45 În ceea ce privește calea de atac împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat atât cererea de
chemare în judecată principală, cât și cererea de chemarea în garanție, sunt adevărate următoarele
afirmații:
A. dacă pârâtul a formulat o cerere de chemare în garanție și prima instanță a admis atât cererea de chemare
în judecată, cât și chemarea în garanție, atunci pârâtul este îndreptăţit să declare cale de atac împotriva
reclamantului, iar chematul în garanție este îndreptăţit să introducă cale de atac împotriva pârâtului, dar nu
și contra reclamantului;
B. dacă reclamantul a formulat o cerere de chemare în garanție și prima instanță a respins cererea de
chemare în judecată și a admis cererea de chemare în garanție, atunci reclamantul este îndreptăţit să
declare cale de atac împotriva pârâtului, iar chematul în garanție este îndreptăţit să declare cale de atac fie
împotriva reclamantului, fie contra pârâtului, fie împotriva ambilor;
C. dacă pârâtul a formulat o cerere de chemare în garanție și prima instanță a admis cererea de chemare în
judecată și a respins cererea de chemare în garanție, atunci pârâtul este îndreptăţit să declare cale de atac
fie împotriva reclamantului, fie împotriva chematului în garanție, fie împotriva ambilor.
Răspuns: BC
46 Invocarea neregularităților privind procedura de citare trebuie să respecte următoarele
condiționalități legale:
A. invocarea neregularităților se poate face, după caz, de partea interesată și de instanță din oficiu, nefiind
posibilă invocarea de către partea adversă;
B. când partea se prezintă în instanță prin mandatar avocat, deși nu a primit citația în termenul stabilit de lege,
neregularitatea se acoperă, partea nelegal citată neavând dreptul să solicite acordarea unui nou termen de
judecată în vederea pregătirii apărării;
C. în lipsa părții nelegal citate, neregularitatea privind procedura de citare a acesteia poate fi invocată de
instanță din oficiu, însă numai la termenul la care ea s-a produs.
Răspuns: C
47 În procedura regularizării cererii de chemare în judecată, judecătorul poate:
A. declina competenţa în favoarea unei alte instanţe;
B. anula cererea pentru că nu cuprinde motivele de fapt;
C. anula cererea pentru lipsa calităţii procesual active a reclamantului.
Răspuns: B
48 Este inadmisibilă formularea unei cereri reconvenţionale în următoarele cazuri:
A. pârâtul-intimat, într-o acţiune în revendicare, formulează cererea reconvenţională direct în apel, având şi
acordul expres al reclamantului-apelant;
B. pârâtul formulează cererea reconvenţională în cursul rejudecării fondului după casarea cu reţinere;
C. pârâtul formulează o cerere reconvenţională în urma admiterii contestaţiei în anulare dacă obiectul căii de
atac l-a constituit o hotărâre de primă instanţă, motivul admiterii căii de atac fiind nelegala citare a pârâtului.
Răspuns: AB
49 Denunţarea ca fals a înscrisului:
A. de către una dintre părţi poate fi făcută cel mai târziu la primul termen de judecată după prezentarea
respectivului înscris în proces;
B. are ca efect suspendarea de drept a judecăţii procesului civil şi înaintarea de îndată a înscrisului denunţat
ca fals parchetului competent, dacă este indicat autorul falsului sau complicele acestuia ;
C. poate avea ca efect suspendarea judecăţii procesului civil, dacă este indicat autorul falsului sau complicele
acestuia.
Răspuns: AC
50 Atunci când pentru efectuarea unei expertize judiciare, potrivit Codului de procedură civilă, este
necesară citarea părţilor, iar citaţia nu a fost comunicată pârâtului cu cel puţin 5 zile înainte de
termenul de efectuarea a lucrării:
A. citarea neregulată a pârâtului poate fi invocată cel mai târziu până la momentul închiderii dezbaterilor în faţa
instanţei care judecă litigiul;
B. citarea neregulată poate fi invocată, de regulă, şi direct în apel;
C. citarea neregulată poate fi invocată doar de către pârât.
Răspuns: C
51 Judecătoria Sfântu Gheorghe a soluționat în primă instanță o cerere de partaj succesoral.
Tribunalul Covasna, învestit cu judecarea căii de atac, a dispus prin încheiere suspendarea
judecății, apreciind că dezlegarea cauzei depinde de existenţa ori inexistenţa unui drept care face
obiectul unei alte judecăţi. Împotriva acestei încheieri:
A. partea interesată va putea formula recurs, care este admisibil şi în cazul în care este exercitat împotriva
încheierii de suspendare a judecății pronunţate de instanţa de apel, chiar dacă în prezentul litigiu apelul
este ultima cale de atac de reformare;
B. se poate formula recurs în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii de suspendare a judecății;
C. recursul este inadmisibil deoarece hotărârea Tribunalului Covasna este, potrivit legii, definitivă.
Răspuns: A
52 Nu există autoritate de lucru judecat al primei hotărâri judecătoreşti, faţă de al doilea proces, în
următoarele situaţii:
A. în primul proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a invocat drept cauză a dreptului său de
proprietate, cu privire la imobilul X, uzucapiunea, cererea fiind respinsă definitiv pe fond; în al doilea proces
reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a promovat o acţiune în legătură cu acelaşi imobil X,
pretinzând că a dobândit dreptul de proprietate pe calea moştenirii;
B. în primul proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a solicitat restituirea bunului Y, întemeindu-
şi pretenţia pe un contract de comodat, cererea fiind respinsă definitiv pe fond; în al doilea proces
reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, a solicitat restituirea bunului Y, întemeindu-şi pretenţia pe
un contract de depozit;
C. în primul proces reclamantul AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, formulează o acţiune în revendicare cu
privire la imobilul Z, susţinând ca temei al dreptului său, un contract de vânzare-cumpărare, cererea fiind
respinsă definitiv pe fond deoarece nu s-a făcut dovada acestui contract; în al doilea proces, reclamantul
AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, formulează din o acţiune în revendicare cu privire la imobilul Z motivată
de faptul că s-a procurat înscrisul constatator al vânzării-cumpărării.
Răspuns: AB
53 Prin sentința civilă nr.X/2017 a Judecătoriei Sibiu, s-a admis în parte acțiunea în răspundere civilă
delictuală formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții B și C, în sensul că doar pârâtul B
a fost obligat la plata despăgubirilor solicitate de reclamant. Pârâtul B a formulat apel împotriva
sentinței, susținând pe fond că nu el a săvârșit fapta ilicită, ci pârâtul C. În această situație:
A. intimatul-pârât C are interes să formuleze apel incident împotriva apelantului–pârât, pentru a evita riscul
reformării sentinței în defavoarea sa ;
B. intimatul-reclamant A are interes să formuleze apel provocat împotriva intimatului-pârât C, pentru ca acesta
din urmă să fie obligat să-i plătească suma pretinsă, singur sau împreună cu B, dacă se admite apelul
principal;
C. este inadmisibil un apel provocat promovat de către intimatul-reclamant A.
Răspuns: B
54 Împotriva sentinței civile nr.X/2017 a Tribunalului Brașov, reclamanta a formulat apel, nemulțumită
fiind că acțiunea în revendicare, evaluată la 500.000 lei, i-a fost admisă doar în parte. La primul
termen de judecată, Curtea de apel Brașov a invocat din oficiu excepția tardivității formulării
apelului; în concret s-a reținut că sentința a fost comunicată în data de joi, 27.04.2017, iar apelul a
fost înregistrat la data de marţi, 27.06.2017, cu depășirea evidentă a termenului de 30 de zile
prevăzut de lege. În acest context, apelanta a făcut dovada că în 27.04.2017 sentința a fost
comunicată pe o stradă cu nume identic din municipiul Brașov, nu din municipiul Săcele unde își
are sediul. De asemenea, apelanta învederează că şi pe durata procesului, în primă instanţă, a fost
citată legal la adresa din Săcele. Apoi, în data de joi, 22.06.2017, la cererea reclamantei, i s-a
comunicat acesteia, sub semnătură, copie după sentință, la arhiva instanței. În aceste condiții:
A. apelanta va solicita repunerea în termenul de apel, având în vedere că întârzierea s-a datorat unor motive
temeinic justificate;
B. prin raportare la data comunicării efective, apelul a fost declarat în termen, nefiind necesară repunerea în
termen;
C. în mod greșit s-a exercitat calea de atac a apelului, sentința fiind susceptibilă de recurs față de valoarea
obiectului cererii.
Răspuns: B
55 În cazul căii de atac a recursului, spre deosebire de calea de atac a apelului:
A. în toate cazurile, recursul suspendă de drept executarea hotararii atacate;
B. recursul poate fi exercitat numai pentru motive de nelegalitate;
C. în instanţa de recurs nu se pot produce noi probe, cu excepţia înscrisurilor noi.
Răspuns: BC
56 În cazul revizuirii pentru hotărâri potrivnice:
A. cererea se judecă de instanță mai mare în grad față de instanța care a dat a doua hotărâre;
B. aceasta nu poate fi cerută și în cazul în care hotărârile potrivnice au fost date de aceeaşi instanță, în
dosare diferite;
C. nu este obligatoriu ca hotărârile potrivnice să fi evocat fondul cauzei.
Răspuns: C
57 Prin cererea de divorț înregistrată la Judecătoria Bacău, reclamantul A., cetățean român cu
reședința în Spania, cheamă în judecată pe soția sa B., cetățean român care locuiește în Israel,
pentru ca instanța de judecată să dispună desfacerea căsătoriei dintre soți, din culpă comună.
Reclamantul motivează că soții sunt despărțiți în fapt de peste 3 ani, dar au avut ultimul domiciliu
comun în Bacău. Prin întâmpinarea formulată în termen legal, pârâta nu invocă excepția
necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, ci face doar apărări de fond. În aceste condiții :
A. judecătoria Bacău este îndreptățită să invoce din oficiu excepția necompetenței teritoriale, în vederea
declinării competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti ;
B. este necesar ca acordul părţilor cu privire la alegerea instanţei care urmează a soluţiona acţiunea de divorţ
să fie exprimat expres fie în formă scrisă, anterior învestirii instanţei, fie verbal în faţa instanţei, în situaţia în
care litigiul este pendinte ;
C. acordul pârâtei privind alegerea reclamantului ca litigiul să fie soluţionat de o anume instanță va fi dedus din
conduita procesuală a persoanei B, care nu s-a opus expres ca acţiunea de divorţ să fie soluţionată de
Judecătoria Bacău.
Răspuns: AB
58 Întoarcerea executării silite:
A. se poate dispune numai de către instanţa care a dispus desfiinţarea titlului executoriu sau a executării silite
însăşi, neputând fi solicitată pe cale separată;
B. se poate dispune la cererea părţii interesate sau a executorului judecătoresc;
C. de regulă, implică restituirea bunurilor asupra cărora s-a făcut executarea celui îndreptăţit, fără însă a se
aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terţii de bună-credinţă.
Răspuns: C
59 În ceea ce priveşte suspendarea executării silite, în cadrul contestaţiei la executare:
A. de regulă, pentru a se dispune suspendarea executarii silite, cel care o solicită trebuie sa dea în prealabil o
cauţiune;
B. asupra cererii de suspendare a executării silite, instanţa, în toate cazurile, se va pronunţa prin sentință;
C. suspendarea executării silite se soluţionează printr-o încheiere care poate fi atacată numai cu apel în mod
separat, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea
lipsă.
Răspuns: AC
60 Prin cererea înregistrată la Judecătoria Mangalia, contestatoarea A, a chemat în judecată intimații B
și C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună, pe calea contestației la
executare, anularea somației și a executării silite începute în dosarul execuțional nr. XX. În
motivarea cererii, contestatoarea A a arătat că la cererea creditorului C, s-a format dosarul de
executare nr. XX (al Biroului Executorului Judecatoresc B.E.), că în cadrul acestui dosar soțul său,
intimatul B a fost somat să fie prezent la data stabilită de executor în vederea punerii în executare a
sentinței civile nr. YY prin care Judecătoria Mangalia a admis acțiunea în revendicare și grănițuire
formulată de reclamantul C împotriva pârâtului B, acesta din urmă fiind obligat să lase în deplină
proprietate o suprafata de 30 mp teren, totodată instanța stabilind și limitele dintre proprietățile
părților. De asemenea, contestatoarea A a motivat cererea prin faptul că terenul care constituie
obiectul executării silite și care a făcut obiectul judecății, este bun comun, aflat în coproprietatea sa
și a soțului B, depunând în acest sens la dosar copia titlui de proprietate-contract de vanzare
cumparare care atestă că în timpul căsătoriei cei doi soţi au dobândit în proprietate terenul.
Intimatul C, prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației la executare invocând lipsa calității
procesual active a contestatoarei, care nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat sentința
civilă care este titlul executoriu. Soluția instanței va fi:
A. admite excepția lipsei calității procesual active a contestatoarei și dispune respingerea contestației la
executare ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă;
B. constata că în cauză contestatoarea A justifică calitatea procesuala fiind un terț vătămat prin executarea
începută, respinge excepția invocată şi admite contestaţia dispunând anularea tuturor formelor de
executare;
C. respinge contestația la executare ca lipsită de interes.
Răspuns: B
61 În situația succesiunii de legi penale:
A. Dacă atât legea nouă, cât și legea veche prevăd aceleași limite ale pedepsei închisorii, se va aplica
întotdeauna legea veche sub imperiul căreia a fost săvârșită fapta;
B. Este mai favorabilă legea care prevede existența unor condiții la punerea în mișcare sau exercitarea
acțiunii penale;
C. Este mai favorabilă legea care limitează sfera de aplicare a unei cauze de nepedepsire.
Răspuns: B
62 A.B., cetățean român, este tras la răspundere penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
pentru săvârșirea pe teritoriul Republicii Ungare a infracțiunii de omor (art. 188 C.p. român) în forma
tentativei. Apărarea lui A.B. poate fi considerată admisibilă în următoarele situații:
A. Fiind comisă în forma tentativei, pedeapsa prevăzută de legea română pentru fapta săvârșită nu este
închisoarea mai mare de 10 ani și nu s-a verificat îndeplinirea condiției dublei incriminari (incriminarea
faptei și de către legea ungară);
B. Punerea în mişcarea a acţiunii penale nu are autorizarea prealabilă a procurorului general competent,
emisă în timp util;
C. Competența de tragere a sa la răspundere penală aparține exclusiv autorităților judiciare maghiare, potrivit
principiului teritorialității legii penale.
Răspuns: B
63 În situația în care inculpatul a săvârșit 3 infracțiuni sub imperiul C. pen. 1969 și două infracțiuni sub
imperiul NCP:
A. Instanța va aplica legea penală mai favorabilă în mod global, atât cu privire la fiecare infracțiune, cât și cu
privire la operațiunea de contopire a pedepselor;
B. Instanța va determina legea mai favorabilă cu privire la infracțiunile săvârșite sub legea veche și cu privire
la operațiunea de contopire a pedepselor, iar pentru infracțiunile comise ulterior datei de 1 februarie 2014
va aplica NCP;
C. Instanța va determina legea mai favorabilă pentru infracțiunile comise sub imperiul legii vechi (identificată
ca fiind legea nouă sau legea veche), în timp ce pentru infracțiunile comise după 1 februarie 2014 și pentru
operațiunea de contopire a pedepselor va aplica NCP.
Răspuns: C
64 În situația în care este incidentă legitima apărare:
A. Se înlătură răspunderea civilă;
B. Se poate aplica o măsură de siguranță;
C. Nu se poate aplica o pedeapsă.
Răspuns: AC
65 Poate reprezenta cauză de neimputabilitate:
A. Consimţământul persoanei vătămate de a-i fi excizate, în scop estetic, mai multe fâșii de piele pentru a
dobândi astfel un aspect dungat, rănile fiind colorate ulterior prin impregnare cu o vopsea permanentă;
B. Constrângerea morală în urma căreia făptuitorul a sustras dintr-un magazin cu autoservire și a consumat
pe loc o pâine caldă întrucât era flămând, iar mirosul era deosebit de ispititor;
C. Fapta prevăzută de legea penală a fost comisă printr-o acțiune ce nu putea fi controlată din cauza
intoxicării involuntare acute a făptuitorului cu ciuperci halucinogene.
Răspuns: C
66 Infracțiunea de furt calificat se săvârșește în forma tentativei dacă:
A. X a pătruns prin efracție în curtea lui Y, a luat mai multe bunuri de valoare din casă, apoi le-a îngropat în
curte în așa fel încât să nu fie găsite de Y, cu intenția de a se întoarce după ele ulterior;
B. X a pătruns în locuința lui Y cu intenția de a sustrage bunuri dar, întrucât nu a găsit nimic de valoare, a
plecat;
C. X a pătruns în curtea unui depozit prin escaladare, a sustras o bormașină, dar, când încerca să sară gardul
pentru a pleca, este oprit de paznic și predat autorităților.
Răspuns: B
67 X a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni la pedeapsa închisorii de 2 ani, a cărei
executare a fost suspendată sub supraveghere. În termenul de supraveghere comite o infracțiune
din culpă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani. În acest caz:
A. Noua infracțiune este comisă în stare de recidivă;
B. Este obligatorie revocarea suspendării sub supraveghere;
C. Nu poate fi dispusă anularea suspendării sub supraveghere în această situație.
Răspuns: C
68 Este adevărat următorul enunț:
A. măsurile de siguranţă de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, luate în cazul
infracţiunilor săvârşite în concurs, se cumulează;
B. dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut, în caz de
concurs de infracţiuni sau de pluralitate intermediară se aplică cea mai grea dintre acestea;
C. în cazul concursului de infracţiuni, dacă s-au luat mai multe măsuri de siguranţă de aceeaşi natură şi cu
acelaşi conţinut, dar pe durate diferite, se aplică măsura de siguranţă cu durata cea mai mare la care se
adaugă o treime din totalul duratelor celorlalte măsuri.
Răspuns: AB
69 În cazul în care s-a dispus condamnarea pentru un concurs de infracțiuni la o pedeapsă privativă de
libertate:
A. Termenul de reabilitare va curge de la data liberării condiționate și se va determina în funcție de pedeapsa
rezultantă;
B. Termenul de reabilitare va curge de la data executării sau considerării ca executată a pedepsei rezultante și
se va determina în funcție de pedeapsa rezultantă;
C. Termenul de reabilitare va curge de la data executării sau considerării ca executată a pedepsei rezultante
și se va determina în funcție de pedeapsa cea mai grea aplicată oricăreia dintre infracțiunile concurente.
Răspuns: B
70 Inculpatul A.B. a săvârşit două infracţiuni în concurs real, dintre care una în timpul minorităţii şi una
după majorat. Tratamentul sancționator este cel corect atunci când:
A. Dacă măsura educativă dispusă pentru infracțiunea comisă în timpul minorității este neprivativă de libertate,
se execută numai pedeapsa aplicată infrațiunii comise după majorat;
B. Dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este amenda, se execută măsura
educativă, a cărei durată se majorează cu cel mult 3 luni, fără a depăşi maximul prevăzut de lege pentru
aceasta;
C. Dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa
închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o treime din durata măsurii educative ori din
restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat, scăzându-se din
durata pedepsei aplicate ceea ce s-a executat din momentul săvârşirii infracţiunii comise după majorat
până la data judecării, dar nu se poate dispune suspendarea executării sub supraveghere.
Răspuns: A
71 Individualizarea pedepsei amenzii aplicate pentru o infracțiune comisă de o persoană juridică se
realizează astfel:
A. Numărul zilelor amendă se stabilește în funcție de cifra de afaceri sau valoarea activului patrimonial, în
funcție de tipul persoanei juridice;
B. Cuantumul unei zile-amendă se stabilește în funcție de criteriile generale de individualizare a pedepsei;
C. Instanța poate dispune majorarea limitelor speciale ale zilelor amendă dacă, prin comiterea infracțiunii,
persoana juridică a urmărit obținerea unui folos patrimonial.
Răspuns: C
72 Inculpatul A.B. a pătruns într-o după-amiază, prin efracție, în locuința fostei concubine (C.D.), cu
care avea un copil minor, și a găsit-o pe aceasta dormind împreună cu cei 3 copii minori, cu vârste
cuprinse între 1 și 5 ani, dintre care doi copii pe care concubina îi avea din relații anterioare. A.B. a
turnat peste așternuturile cu care erau înveliți cei 4, pe covorul și mobilierul din cameră conținutul
unei canistre de 20 l plină cu benzină pe care și-o procurase și o adusese special în acest scop,
aprinzând apoi focul și părăsind în grabă locul faptei. Trezită de focul izbucnit, C.D. a reușit să
scoată copiii din cameră, suferind arsuri de gradele 2 și 3 pe 20% din suprafața corporală și
intoxicație cu fum (vătămări pentru care a avut nevoie de 60 de zile de îngrijiri medicale), iar cei 3
copii au suferit intoxicații cu fum (pentru care au avut nevoie de câte 3 zile de îngrijiri medicale),
viețile celor 4 victime fiind puse în pericol. Încadrări juridice corecte, chiar dacă incomplete, sunt:
A. Violare de domiciliu, tentativă de omor calificat (cu premeditare, asupra a două sau mai multor persoane,
cu cruzimi), loviri sau alte violențe (asupra copiilor), vătămare corporală (asupra lui C.D., arsurile suferite
fiind nevindecabile complet și cauzând un prejudiciu estetic grav şi permanent), distrugere agravată, cu
reținerea următoarelor circumstanțe agravante: săvârşirea infracţiunii prin cruzimi, prin metode sau
mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri și profitând de starea de vădită vulnerabilitate
a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;
B. Violare de domiciliu, tentativă de omor calificat (cu premeditare, asupra a două sau mai multor persoane,
cu cruzimi, reținându-se săvârșirea faptei asupra unui membru de familie), distrugere agravată, cu reținerea
următoarelor circumstanțe agravante: săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în
pericol alte persoane ori bunuri și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate,
datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;
C. Tentativă de omor calificat (asupra a două sau mai multor persoane), loviri sau alte violențe (asupra
copiilor), vătămare corporală (asupra lui C.D., arsurile suferite fiind nevindecabile complet și cauzând un
prejudiciu estetic grav şi permanent), distrugere agravată, cu reținerea următoarelor circumstanțe
agravante: săvârşirea infracţiunii prin cruzimi, prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte
persoane ori bunuri și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei,
stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze, de către un major asupra unui minor.
Răspuns: B
73 Inculpatul s-a deplasat la locuința persoanei vătămate unde s-a prezentat ca fiind reprezentantul
firmei de distribuție a gazelor naturale și trebuie să verifice siguranța instalațiilor. După ce i s-a
permis accesul în locuință, a solicitat un pahar cu apă și, profitând de faptul că a rămas singur în
încăpere, a sustras un portmoneu cu bani aflat pe mobilier, iar apoi a părăsit în fugă locuința
persoanei vătămate. În această situație, inculpatul:
A. Va răspunde pentru fals privind identitatea, violare de domiciliu și furt calificat;
B. Va răspunde pentru violare de domiciliu în formă agravată și furt simplu;
C. Va răspunde pentru furt calificat.
Răspuns: C
74 Inculpatul, aflat la volanul autoturismului, a condus cu viteză excesivă, iar într-o curbă a pătruns pe
contrasens și a intrat în impact frontal cu autoturismul care circula din sens opus. În urma
impactului a rezultat decesul a două persoane și vătămarea altor două, dintre care una a avut
nevoie de peste 110 zile de îngrijiri medicale, cealaltă a avut nevoie de 50 de zile de îngrijiri
medicale. În această situație:
A. Inculpatul va răspunde pentru o infracțiune de ucidere din culpă și o infracțiune de vătămare corporală din
culpă;
B. Inculpatul va răspunde pentru două infracțiuni de ucidere din culpă și două infracțiuni de vătămare
corporală din culpă;
C. Inculpatul va răspunde pentru două infracțiuni de ucidere din culpă și o infracțiune de vătămare corporală
din culpă.
Răspuns: A
75 În sarcina inculpatului B.G. s-a reţinut că a adresat o scrisoare primului ministru în care a arătat mai
multe fapte comise de numitul C.G., care, dacă ar fi fost adevărate, ar fi intrat sub incidenţa
prevederilor art. 297 C.p. (abuz în serviciu). În acest memoriu, inculpatul a prezentat date generale
despre activitatea unui funcţionar public, dintre care unele au o tentă penală, şi a solicitat în mod
expres ca problematica invocată să fie verificată, indicând şi numele unei persoane care deţinea
probe cu privire la faptele sesizate. În această situaţie:
A. fapta constituie infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare (art. 268 alin. 1 C.p.) şi autorul va
răspunde penal pentru ea;
B. fapta nu constituie infracţiune;
C. fapta este prevăzută de legea penală (inducerea în eroare a organelor judiciare, art. 268, alin. 1 C.p.), dar
nu este săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de lege.
Răspuns: B
76 Inculpatul A.B. a fost arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată (art. 234
alin. 1 C.p.), constatându-se că mai avea un rest neexecutat de 1.073 de zile de închisoare dintr-o
pedeapsă anterioară. A.B. evadează din starea de arest preventiv și săvârșește o infracțiune de furt,
fiind prins apoi la scurt timp. Presupunând că A.B. va fi găsit, în faza de judecată, vinovat atât
pentru tâlhărie, cât și pentru evadare și furt, pedeapsa ce-i va putea fi aplicată va fi:
A. Pedeapsa pentru infracțiunile concurente de tâlhărie, evadare și furt, ale căror limite speciale de pedeapsă
au fost majorate cu jumătate, care se adaugă la restul neexecutat de 1.073 zile de închisoare;
B. Pedeapsa rezultantă aplicată pentru infracțiunile concurente de tâlhărie, evadare și furt, care se adaugă la
restul neexecutat de 1.073 zile de închisoare;
C. Pedeapsa rezultantă aplicată pentru infracțiunile concurente de tâlhărie și furt, care se adaugă la restul
neexecutat de 1.073 zile de închisoare din pedeapsa anterioară și apoi se adaugă pedeapsa pentru
evadare.
Răspuns: B
77 Inculpatul a determinat victima să-l însoțească în apartamentul său, după care, prin constrângere, a
întreținut cu aceasta raporturi sexuale. Pentru a nu fi reclamat la poliție și a ascunde fapta,
inculpatul a ucis victima. În aceasta situație:
A. Inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat;
B. Inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de viol urmat de moartea victimei;
C. Inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de omor calificat.
Răspuns: A
78 S-a reţinut că în noaptea de 15/16 decembrie 2016 inculpatul s-a întâlnit în oraş cu numiţii U.G. şi
T.D., hotărând să participe la discoteca organizată în localitatea E., jud.C. După miezul nopţii s-au
întors în localitatea de domiciliu şi, pe când se deplasau pe strada X, au fost opriţi de o patrulă a
jandarmeriei care a solicitat însoţitorilor inculpatului date referitoare la provenienţa bunurilor aflate
asupra lor. De precizat că U. G. şi T. D. au fost trimişi ulterior în judecată pentru comiterea
infracţiunii de furt. În acest context, inculpatul şi-a declinat o identitate nereală, declarând că se
numeşte U.G., cu data naşterii şi adresa domiciliului fictive, date inserate de jandarmi în procesul
verbal de depistare. Declaraţiile numiţilor U.G. şi T.D., precum și înscrisul amintit susţin situaţia de
fapt prezentată prin actul de inculpare. Inculpatul a recunoscut fapta motivând comiterea ei pe
considerentul că s-a pierdut faţă de „bâlbâielile” prietenilor chestionaţi cu privire la provenienţa
bunurilor şi că întârziase acasă fără acordul părinților, dar că nu a intenționat altceva decât să
ascundă situația în fața părinților. Ce încadrare juridică a faptei inculpatului va fi reținută:
A. Fals privind identitatea (art. 327 C.p.);
B. Fals în declarații (art. 326 C.p.);
C. Complicitate la fals intelectual (art. 321 C.p.), comis în participație improprie (jandarmii acționând fără
vinovăție).
Răspuns: B
79 Durata măsurii preventive privative de libertate se deduce din:
A. Durata pedepsei închisorii pronunțate;
B. Pedeapsa amenzii pronunțate ca pedeapsă unică;
C. Se poate deduce la alegere, fie din durata pedepsei închisorii, fie din pedeapsa amenzii, în cazul amenzii
care însoțește pedeapsa închisorii.
Răspuns: AB
80 Tribunalul Neamţ a condamnat inculpatul B.I. la 15 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de
omor calificat, prevăzută de art. 188 rap. la art. 189 alin. 1, lit. f) C.p. – asupra a două sau mai multor
persoane. S-a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu victimele
M.A., M.V. şi B.F. în locuinţa acestuia din urmă, datorită unor neînţelegeri ce s-au ivit, l-a lovit de
mai multe ori pe M.V. cu un cuţit, provocându-i un „politraumatism cu multiple plăgi abdominale şi
hematorax”, care l-au adus pe acesta în stare de inconştienţă. Inculpatul l-a târât pe M.V. în faţa
porţii, unde l-a abandonat, fiind o seară caldă. La întoarcerea în locuinţă, M.A. şi B.F. i-au reproşat
inculpatului atitudinea sa violentă, motiv pentru care acesta i-a luat la bătaie şi i-a lovit pe rând cu
un cuţit, provocându-le mai multe plăgi toracice, secţionarea unor coaste şi plăgi ale coapselor,
leziuni care au impus internarea lor de urgenţă în spital. În dimineaţă zilei următoare, victima M.V. a
fost găsită moartă, în timp ce pentru M.A. şi B.F. au fost necesare 15 şi, respectiv, 8 zile de îngrijiri
medicale pentru vindecare, raporturile medico-legale menţionând că viaţa nu le-a fost pusă în
pericol. Încadrarea juridică a faptelor:
A. Este corectă, făptuitorul acționând cu intenția de a ucide mai multe persoane și reușind să suprime viața
uneia dintre victime, tentativa de omor calificat față de victimele M.A. și B.F. fiind astfel absorbită în faptul
consumat;
B. Este greșită, fiind suprimată viața unei singure persoane, nu s-a consumat infracțiunea de omor calificat în
varianta comiterii ei asupra a două sau mai multor persoane, astfel că trebuia reținută infracțiunea de omor
(art. 188 C.p.) asupra lui M.V. în concurs cu infracțiunea de omor calificat [(art. 188 raportat la art. 189, alin.
1, lit. (f)] în forma tentativei față de victimele M.A. și B.F.;
C. Este greșită, fiind suprimată viața unei singure persoane, nu s-a consumat infracțiunea de omor calificat în
varianta comiterii ei asupra a două sau mai multor persoane, ci doar infracțiunea de omor (art. 188 C.p.),
astfel că trebuia reținută infracțiunea de omor (art. 188 C.p.) asupra lui M.V.în concurs cu două infracțiuni
de loviri sau alte violențe (art. 193 alin. 2 C.p.) față de victimele M.A. și B.F., cărora, potrivit rapoartelor
medico-legale, nu li s-a pus în concret viața în primejdie.
Răspuns: B
81 În cazul renunţării la urmărirea penală:
A. ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea nu se comunică niciodată persoanei vătămate;
B. judecătorul de cameră preliminară care soluţionează cererea de confirmare a ordonanţei de renunţare
poate administra înscrisuri noi în această procedură;
C. soluţionând cererea de confirmare a ordonanţei judecătorul de cameră preliminară poate desfiinţa soluţia
de renunţare şi dispune clasarea.
Răspuns: BC
82 Judecătorul de drepturi şi libertăţi:
A. poate audia anticipat un martor doar dacă în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
B. încuviinţează cererea de efectuare a percheziţiei domiciliare în cursul urmăririi penale;
C. poate dispune prelungirea măsurii controlului judiciar în cursul urmăririi penale.
Răspuns: B
83 În cazul în care instanţa penală dispune disjungerea acţiunii civile:
A. soluţionarea acţiunii civile va trece în competenţa instanţei civile;
B. soluţionarea acţiunii civile se va suspenda în mod obligatoriu;
C. probele administrate până la disjungere pot fi folosite la soluţionarea acţiunii civile disjunse.
Răspuns: C
84 În cursul urmăririi penale, persoana vătămată:
A. are dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale;
B. are dreptul de a adresa întrebări martorilor;
C. are dreptul de a participa la toate procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.
Răspuns: AB
85 În procedura de cameră preliminară:
A. fixarea unui termen pentru înfăţişarea părţilor în camera de consiliu este obligatorie în toate situaţiile;
B. se poate dispune strămutarea cauzei;
C. este obligatorie asistenţa juridică a inculpatului trimis în judecată pentru o faptă pentru care legea prevede
pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Răspuns: BC
86 În cursul judecăţii:
A. persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării pot pune concluzii pe acţiunea penală chiar dacă nu
participă în proces în calitate de părţi;
B. procurorul nu poate ridica excepţii;
C. instanţa se poate pronunţa din oficiu cu privire la luarea unei măsuri preventive.
Răspuns: C
87 Suspendarea judecăţii:
A. nu înlătură obligaţia instanţei de a verifica periodic subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea măsurii
controlului judiciar;
B. se dispune prin încheiere ce poate fi atacată cu contestaţie şi de către persoana vătămată, dacă este
provocată de declanşarea procedurii de mediere, în condiţiile legii;
C. este o măsură obligatorie în caz de extrădare activă.
Răspuns: AB
88 Mandatul de aducere:
A. se emite în cursul urmăririi penale doar de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
B. nu poate fi emis cu privire la un suspect care nu a fost în prealabil chemat prin citaţie;
C. poate fi executat şi prin organele de ordine publică.
Răspuns: C
89 Suspectul:
A. poate fi reţinut de organul de cercetare penală doar dacă ordonanţa de reţinere este confirmată de
procurorul care supraveghează urmărirea penală;
B. nu poate fi audiat anticipat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
C. are dreptul să solicite consultarea dosarului înainte de a fi audiat.
Răspuns: BC
90 După emiterea ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiuni de
ucidere din culpă, inculpatul AB, minor în vârstă de 15 ani, solicită încheierea unui acordul de
recunoaştere a vinovăţiei. În această situaţie, acordul de recunoaştere a vinovăţiei:
A. se poate încheia doar dacă priveşte o măsură educativă neprivativă de libertate;
B. nu poate fi încheiat întrucât priveşte o faptă ce a avut ca urmare moartea victimei;
C. poate fi încheiat numai cu încuviinţarea reprezentantului legal al minorului, în condiţiile legii.
Răspuns: C
91 Pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti se află cauza având ca obiect judecarea infracţiunii de
furt săvârşită de către inculpatul AR. După începerea judecăţii în primă instanţă:
A. contestaţia împotriva încheierii prin care instanţa dispune suspendarea judecăţii ca urmare a bolii grave a
inculpatului se va soluţiona de către Tribunalul Bucureşti;
B. contestaţia împotriva încheierii prin care instanţa dispune menţinerea măsurii controlului judiciar luată faţă
de inculpatul AR se va soluţiona de către Curtea de Apel Bucureşti;
C. contestaţia împotriva încheierii prin care instanţa dispune luarea unei măsuri asigurătorii se va soluţiona de
către Tribunalul Bucureşti.
Răspuns: AC
92 Condamnatul AB formulează cerere de reabilitare pentru hotărârea de condamnare la pedeapsa
închisorii de 3 ani cu executare pronunţată de Tribunalul Bucureşti în primă instanţă şi rămasă
definitivă la data de 01.10.2005 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. În cauză:
A. competenţa de soluţionare a cererii aparţine Judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul;
B. dacă intervine decesul condamnatului înainte de soluţionarea cererii rudele sale apropiate pot continua
procedura de reabilitare;
C. sentinţa prin care se rezolvă cererea de reabilitare este supusă apelului în termen de 10 zile de la
comunicare.
Răspuns: B
93 În cauza înregistrată sub nr.72/P/2016 urmărirea penală se efectuează faţă de inculpatul CV sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri şi alte violenţe de către organele de cercetare penală din
cadrul Secţiei 8 Poliţie sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă
Judecătoria Sectorului 2. În cauză:
A. organele de cercetare penală pot dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina
inculpatului fără a fi necesar ca ordonanţa să fie supusă confirmării procurorului care supraveghează
urmărirea penală;
B. organele de cercetare penală pot extinde acţiunea penală faţă de inculpat;
C. organele de cercetare penală pot sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea audierii anticipate a
persoanei vătămate.
Răspuns: A
94 În cauza penală înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă ÎCCJ privind săvârşirea de către X a
infracţiunii de omor rechizitoriul este întocmit de către procurorul Şef Secţie Urmărire Penală şi
Criminalistică. În această situaţie:
A. rechizitoriul nu mai trebuie verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei;
B. în cauză procurorul nu avea obligaţia să întocmească referat de terminare a urmăririi penale;
C. rechizitoriul trebuie verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul general al Parchetului
de pe lângă ÎCCJ.
Răspuns: BC
95 Prin rechizitoriul întocmit de către Direcţia Naţională Anticourpţie s-a dispus trimiterea în judecată
în stare de arest a inculpaţilor AB, CD şi EF pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În urma
verificării legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive judecătorul de cameră preliminară a dispus
revocarea măsurii arestării preventive faţă de toţi cei trei inculpaţi, fără luarea vreunei alte măsuri.
Pentru primul termen de judecată fixat în cauză după parcurgerea procedurii de cameră preliminară
procedura de citare a inculpatului AB nu a fost legal îndeplinită. Această nelegalitate survenită în
procedura de citare va fi acoperită, chiar dacă inculpatul lipseşte, prin prezenţa la termen:
A. a reprezentantului inculpatului AB, în orice situaţie;
B. a avocatului ales al inculpatului AB, în orice situaţie;
C. a avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul AB, în orice situaţie.
Răspuns: AB
96 Cauza privind săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşită de către X,
judecător în cadrul Judecatoriei Ploieşti, se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în cursul judecăţii
în primă instanţă. Excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Bucureşti:
A. nu poate fi invocată din oficiu de către instanţa de judecată;
B. va fi respinsă ca tardivă dacă este invocată de inculpat după audierea părţii civile;
C. va fi respinsă ca inadmisibilă dacă este invocată de persoana vătămată.
Răspuns: B
97 Prin încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie a fost respinsă propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpatului X, cercetat de
către Direcţia Naţională Anticorupţie şi aflat în arest preventiv în cauză de 160 de zile. Prin aceeaşi
încheiere, în mod legal, judecătorul de drepturi şi libertăţi:
A. poate dispune înlocuirea masurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu faţă de inculpat pentru
o perioadă de 30 de zile;
B. poate dispune înlocuirea masurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar faţă de inculpat pentru o
perioadă de 30 de zile;
C. poate dispune înlocuirea masurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar faţă de inculpat pentru o
perioadă de 60 de zile.
Răspuns: BC
98 Pe rolul Curţii de Apel X se află, în etapa judecăţii în primă instanţă, cauza având ca obiect
săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă săvârşită de către RD, avocat în Baroul
Bucureşti. În cursul urmăririi penale, persoana vătămată AB s-a constituit parte civilă pentru
repararea prejudiciului moral constând în suferinţa provocată prin vătămarea sa. Până la terminarea
cercetării judecătoreşti în cauză:
A. AB îşi poate mări întinderea pretenţiilor solicitate iniţial pentru repararea prejudiciului moral;
B. AB poate renunţa în mod legal la pretenţiile civile formulate;
C. AB poate reveni asupra renunţării la pretenţiile civile.
Răspuns: AB
99 Prin sentinţa penală nr.X din 16 martie 2017 Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea
inculpatului SG pentru infracţiunea de luare de mită fără să se pronunţe şi cu privire la fapta de
abuz în serviciu pentru care inculpatul fusese trimis în judecată. Judecând apelul declarat în termen
de persoana vătămată cu privire la această omisiune:
A. instanţa de apel va respinge apelul ca inadmisibil;
B. instanţa de apel va admite apelul, va dispune desfiinţarea sentinţei şi rejudecarea de către Tribunalul
Bucureşti;
C. instanţa de apel va admite apelul, va desfiinţa sentinţa şi rejudecând, se va pronunţa cu privire la ambele
fapte.
Răspuns: B
100 Împotriva încheierii prin care, în cursul judecăţii, prima instanţă a dispus luarea măsurii controlului
judiciar pe cauţiune faţă de inculpatul AB, trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu,
în termenul prevăzut de lege, formulează contestaţie inculpatul AB. Soluţionând contestaţia,
singura declarată în cauză, instanţa competentă:
A. poate dispune luarea măsurii arestului la domiciliu, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
B. poate modifica obligaţiile din conţinutul măsurii contestate, fără a-i agrava situaţia inculpatului;
C. poate dispune luarea măsurii arestării preventive, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Răspuns: B
Grila nr.1 - 31 august 2018 -
INPPA
1 Avocatul A.A. are calitatea de asociat în A.A. – Societate civilă profesională de avocaţi şi este avocat
îndrumător al avocatului stagiar B.B., aflat în anul I de stagiu. Avocatul A.A. transmite părţile sale
sociale către avocatul dobânditor C.C. şi continuă să exercite profesia în forma de organizare a
cabinetului individual de avocat. Avocatul dobânditor C.C. îndeplineşte condiţiile pentru a fi avocat
îndrumător şi este de acord să-l preia ca stagiar pe B.B. Cu toate acestea, avocatul stagiar B.B.
solicită decanului baroului din care face parte numirea unui nou avocat îndrumător, până la
finalizarea stagiului. Decanul acestui barou va decide:
A. continuarea contractului de formare profesională iniţială a avocatului stagiar B.B. cu avocatul îndrumător
A.A., până la finalizarea stagiului celui dintâi;
B. preluarea contractului de formare profesională iniţială a avocatului stagiar B.B. de către avocatul dobânditor
C.C. şi numirea acestuia din urmă ca avocat îndrumător al lui B.B.;
C. numirea unui nou avocat îndrumător, cu care avocatul stagiar B.B. va încheia un nou contract de formare
profesională iniţială.
Răspuns: B
2 P.P. – Societate civilă profesională de avocaţi a dispus încetarea colaborării cu avocatul stagiar S.S.
şi a comunicat acestuia preavizul privind încetarea contractului de formare profesională iniţială.
Societatea a motivat această decizie prin faptul că avocatul stagiar S.S. a angajat un client personal,
încălcând obligaţia statutară şi contractuală de a-l informa pe avocatul coordonator şi de a obţine
acceptul acestuia din urmă pentru angajarea clientului personal de către S.S. Avocatul stagiar a
contestat la decanul baroului decizia de încetare a contractului de formare profesională iniţială,
arătând că a angajat pe un văr al său pentru o contravenţie rutieră, iar Statutul profesiei şi,
respectiv, contractul mai înainte menţionat nu prevăd un termen până la împlinirea căruia ar fi
trebuit să-l anunţe pe avocatul coordonator al formei de exercitare a profesiei în interiorul căreia îşi
desfăşura activitatea, angajarea unui client personal. Decanul va dispune:
A. admiterea contestaţiei şi păstrarea contractului de formare profesională iniţială, având în vedere că nu a
existat un conflict de interese între clientul personal angajat de avocatul colaborator şi clienţii societăţii;
B. respingerea contestaţiei şi păstrarea deciziei de încetare a contractului de formare profesională iniţială,
pentru că avocatul stagiar a încălcat obligaţia de a aduce la cunoştinţa avocatului coordonator al formei de
exercitare a profesiei în care îşi desfăşura activitatea, angajarea unui client personal;
C. admiterea contestaţiei şi păstrarea contractului de formare profesională iniţială, având în vedere că, prin
angajarea clientului personal, avocatul stagiar nu a produs nici un prejudiciu şi nici nu a adus atingere
imaginii societăţii.
Răspuns: B
3 Avocatul X.X. a încheiat un contract de asistenţă juridică cu clientul Z.Z., care are calitatea de parte
vătămată într-un proces penal, având ca obiect o infracţiune de vătămare corporală din culpă. În
contractul de asistenţă juridică, a fost stabilit un onorariu fix de 1000 de lei, un onorariu de succes,
în sumă de 5000 de lei, pentru obţinerea daunelor cu care clientul s-a constituit parte civilă şi un
onorariu de succes, în sumă de 5000 de lei, pentru obţinerea condamnării inculpatului. Deşi
procesul a fost câştigat în totalitate, clientul Z.Z. a depus la barou o contestaţie, solicitând să se
constate că nu datorează onorariile de succes înscrise în contractul de asistenţă juridică. Decanul
baroului:
A. va admite contestaţia şi va constata că avocatul X.X. nu are dreptul să stabilească onorarii de succes în
această cauză;
B. va admite în parte contestaţia şi va constata că avocatul X.X. are dreptul să primească doar onorariul de
succes, în sumă de 5000 de lei, stabilit pentru obţinerea daunelor;
C. va respinge contestaţia şi va constata că avocatul X.X. a câştigat în totalitate procesul şi are dreptul să
încaseze în întregime onorariile de succes stabilite în contractul de asistenţă juridică.
Răspuns: B
4 Avocatul B.B. are calitatea de asociat în A.B. – Societate civilă profesională de avocaţi. Cu această
societate, clientul R.R. a încheiat un contract de asistenţă juridică. Urmând să suporte o intervenţie
chirurgicală, ce îl va împiedica să-şi îndeplinească sarcinile profesionale timp de circa 60 de zile,
avocatul B.B.:
A. îşi va asigura substituirea printr-un avocat care îşi exercită profesia în cadrul aceleiaşi societăţi ca şi
avocatul B.B., fără a fi necesar acordul clientului în acest sens;
B. îşi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi exercită profesia în aceeaşi societate ca şi
avocatul B.B., cu condiţia de a obţine, în prealabil, acordul clientului în acest sens;
C. va denunţa unilateral contractul de asistenţă juridică încheiat de clientul R.R. cu A.B. - Societate civilă
profesională de avocaţi, acest avocat fiind în imposibilitatea de a continua să asigure serviciile avocaţiale
angajate în baza contractului sus menţionat.
Răspuns: B
5 Clientul M.M. solicită Decanului Baroului G. restituirea onorariului achitat avocatului F.S., arătând
că a reziliat unilateral contractul de asistenţă juridică avut cu acesta. Clientul arată că a aflat că
avocatul F.S. s-a întâlnit cu numitul N.N., persoană despre care cunoaşte că este interesat de
spaţiul comercial aflat în litigiu. Totodată, clientul M.M. mai învederează aceluiaşi Decan al Baroului
G. şi că are cunoştinţă de faptul că numitul N.N. a avut în trecut un proces pentru acest spaţiu
comercial, proces pe care l-a pierdut. De asemenea, clientul M.M. mai arată şi că avocatul F.S. şi-a
încălcat obligaţiile profesionale, că nu mai are încredere în acest avocat, că a renunţat la serviciile
acestuia şi că solicită restituirea onorariului achitat. Fiind audiat de Decanul Baroului G., avocatul
F.S. arată că a discutat cu numitul N.N., care i-a comunicat că este interesat să cumpere sau să
închirieze spaţiul respectiv, în cazul în care clientul M.M. va câştiga procesul. Acelaşi avocat F.S.
mai arată şi că nu a divulgat către N.N. nicio informaţie primită cu titlu confidenţial de la clientul
M.M. sau de natură a prejudicia interesele acestuia din urmă. Raportat la starea de fapt înfăţişată lui,
Decanul Baroului G. va dispune:
A. restituirea onorariului, reţinând că rezilierea contractului de asistenţă juridică este justificată, deoarece
avocatul şi-a încălcat obligaţiile profesionale;
B. respingerea cererii de restituire a onorariului, având în vedere că avocatul nu a discutat cu partea adversă,
ci cu o terţă persoană şi nu a adus prejudicii clientului;
C. recalificarea cererii clientului M.M. ca fiind o plângere disciplinară şi sesizarea Consiliului Baroului G. pentru
anchetarea abaterii disciplinare descrise în cererea primită.
Răspuns: A
6 Avocatul I.N. a fost desemnat să acorde asistenţă judiciară numitului B.P., arestat preventiv şi
internat în Spitalul Penitenciar Jilava. Avocatul I.N. se prezintă în instanţă la primele patru termene
de judecată, la care inculpatul B.P. nu este prezent, fiind lipsă de procedură cu acesta, deoarece nu
fusese citat la Spitalul unde se afla internat. La următorul termen, inculpatul B.P. îşi angajează
apărător ales, iar mandatul avocatului I.N. încetează. Atât inculpatul B.P., cât şi apărătorul său ales
solicită instanţei să nu acorde onorariul pentru avocatul I.N., deoarece mandatul acestuia a încetat.
Totodată, cei doi au mai invocat şi faptul că, la primele patru termene, fiind lipsă de procedură,
inculpatul B.P. nu şi-a putut angaja apărător de la primul termen. În această situaţie, instanţa va
hotărî că avocatul I.N.:
A. nu mai are dreptul la onorariul pentru asistenţa judiciară obligatorie a inculpatului B.P., deoarece mandatul
său a încetat prin angajarea unui apărător ales;
B. are dreptul la onorariul pentru asistenţa judiciară obligatorie a inculpatului B.P., deoarece dreptul său la
onorariu subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestui onorariu fiind proporţional cu
munca prestată;
C. nu mai are dreptul la onorariul pentru asistenţa judiciară obligatorie a inculpatului B.P., deoarece lipsa de
procedură, care nu îi este imputabilă inculpatului, l-a împiedicat pe acesta din urmă să-şi angajeze apărător
în timp util, respectiv înainte de desemnarea ca apărător din oficiu a avocatului I.N.
Răspuns: B
7 În perioada cât a desfăşurat activitate de magistrat la Judecătoria V., numitul C.I. a săvârşit mai
multe abateri disciplinare grave, în considerarea cărora a fost sancţionat cu excluderea din
magistratură. Ulterior, C.I. a formulat o cerere pentru primirea în profesia de avocat, în Baroul D.
aflat în acelaşi judeţ în care funcţionează şi Judecătoria V., unde petentul fusese magistrat.
Raportat la starea de fapt în care se găseşte, C.I.:
A. poate fi primit în profesia de avocat, dacă susţine şi promovează examenul de primire în această profesie;
B. nu poate fi primit în profesia de avocat, deoarece este nedemn;
C. nu poate fi primit în profesia de avocat, deoarece are interdicţie de a pune concluzii în faţa instanţei unde a
fost magistrat.
Răspuns: B
8 Avocatul G.H. este înscris şi are sediul profesional în Baroul A. Întrucât, după căsătorie, s-a mutat
pe raza teritorială a Baroului G., a solicitat înfiinţarea unui sediu secundar pe raza Baroului G. După
ce i-a fost aprobată cererea de înfiinţare a sediului secundar pe raza Baroului G., avocatul G.H. a
refuzat să plătească taxele profesionale la bugetul Baroului G., cu motivarea că achită toate taxele
şi contribuţiile profesionale la Baroul A., unde îşi are sediul principal şi care este organizat în cadrul
aceleiaşi Uniuni Naţionale a Barourilor din România. Refuzul lui G.H.:
A. este justificat, deoarece achită aceleaşi taxe, pentru aceeaşi activitate, respectiv pentru acelaşi venit la
Baroul A.;
B. este justificat, deoarece dubla contribuţie nu este legală;
C. nu este justificat, deoarece taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează
sediul secundar, se achită separat de taxele plătite la Baroul A., unde avocatul G.H. îşi are sediul principal.
Răspuns: C
9 Avocatul B.J., cu o vechime de 15 ani în Baroul T. şi-a depus candidatura pentru demnitatea de
consilier în cadrul Consiliului Baroului T. La data la care s-a discutat cererea de către Consiliul
Baroului în funcţie, B.J. achitase la zi taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului
Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi al Baroului T., însă înregistra o restanţă de 5 luni la
plata contribuţiilor profesionale pentru fondurile Casei de Asigurări a Avocaţilor din România,
Filiala T., unde solicitase o eşalonare a plăţii datoriilor scadente şi restante. Consiliul Baroului T. a
invalidat candidatura avocatului B.J. la funcţia de consilier al Consiliului acestui Barou. Soluţia de
invalidare dată de Consiliul Baroului T.:
A. este legală, deoarece orice avocat are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale
profesiei;
B. este legală, deoarece nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocaţii care au datorii
scadente la taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Uniunii Naţionale a Barourilor din
România, al baroului, precum şi al fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor şi ale filialelor acestei Case;
C. este legală, deoarece la filiala Casei de Asigurări a Avocaţilor, B.J. solicitase eşalonarea datoriilor scadente
şi restante la bugetul acestei instituţii.
Răspuns: B
10 Justiţiabilul D.J. a încheiat un contract de asistenţă juridică cu „Ionescu şi Asociaţii” – Societatea
civilă profesională de avocaţi, pentru a-i fi reprezentate interesele într-un litigiu între profesionişti.
Societatea civilă profesională de avocaţi are în componenţa sa trei asociaţi, coordonator fiind
avocatul Ionescu C., care a şi semnat contractul de asistenţă juridică cu D.J. În contractul de
asistenţă nu a fost menţionat numele avocatului ce urma a-i susţine cauza lui D.J., în cuprinsul
acestui contract fiind evocată doar denumirea societăţii. În litigiu, D.J. a fost asistat şi reprezentat
numai de unul dintre cei doi membri asociaţi şi nu de Ionescu C., coordonatorul societăţii. Litigiul a
primit o soluţie defavorabilă lui D.J., care, ulterior, a solicitat restituirea onorariului, motivând că nu
a fost asistat şi reprezentat de avocatul Ionescu C., cel care a semnat contractul de asistenţă
juridică în numele societăţii. Cererea de restituire a onorariului, asumată de D.J. este:
A. întemeiată, deoarece, prin semnarea contractului de asistenţă juridică de către Ionescu C., i s-a creat lui
D.J. impresia că acesta îl va asista şi, respectiv, reprezenta în procesul pentru care a fost încheiat
contractul;
B. neîntemeiată, deoarece raportul juridic civil s-a născut între clientul D.J. şi societatea civilă profesională,
serviciile profesionale urmând a fi îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator,
dacă în contractul de asistenţă juridică nu s-a stipulat, în mod expres, altfel;
C. neîntemeiată, deoarece, la încheierea contractului de asistenţă juridică, clientul D.J. nu a solicitat să fie
desemnat avocatul Ionescu C. pentru asistenţa şi reprezentarea sa şi nici nu s-a stabilit, în cuprinsul
aceluiaşi contract, interdicţia de substituire a acestui avocat.
Răspuns: BC
11 S.R. şi Asociaţii – Societate civilă profesională de avocaţi are în componenţa sa trei asociaţi: S.R. –
avocat coordonator al societăţii; M.I. şi C.B. – membri asociaţi. S.R., în calitatea sa de coordonator
al societăţii şi cu acordul lui M.I., încheie mai multe convenţii de colaborare cu experţi şi alţi
specialişti. C.B. nu a fost consultat şi nu şi-a dat acordul la încheierea acestor convenţii, deoarece
era plecat din ţară. Convenţiile de colaborare încheiate de S.R. şi M.I. sunt:
A. legale, deoarece au fost încheiate cu acordul majorităţii asociaţilor;
B. legale, deoarece S.R., în calitatea sa de avocat coordonator al societăţii, putea să le încheie şi singur;
C. nelegale, deoarece aceste convenţii puteau fi încheiate numai cu acordul tuturor asociaţilor.
Răspuns: C
12 A.B. şi A.M. – soţ şi soţie – sunt avocaţi definitivi în cadrul Baroului B. A.B. este consilier în
Consiliul de Administraţiei al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaţilor. Soţia sa A.M., aflată în
concediu medical, formulează o cerere de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară
de muncă, cerere pe care o adresează Preşedintelui Consiliului de Administraţie al Filialei B. a Casei
de Asigurări a Avocaţilor. Cererea formulată de A.M. va fi soluţionată de:
A. Preşedintele Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaţilor;
B. Consiliul de Administraţie al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaţilor;
C. Consiliul de Administraţie al Filialei B. a Casei de Asigurări a Avocaţilor, însă fără participarea, respectiv
votul lui A.B.
Răspuns: C
13 Dobândeşte calitatea de avocat asociat:
A. avocatul colaborator al unei societăţi civile profesionale de avocaţi;
B. avocatul titular al cabinetului individual care se asociază în scopul exercitării în comun a profesiei de avocat;
C. avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării ori reorganizării formei de exercitare a profesiei
căreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate
ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.
Răspuns: BC
14 Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei de avocat:
A. pot cuprinde menţiuni comparative, care să permită eventualei clientele să observe ce anume îl deosebeşte
de ceilalți avocați pe avocatul care a recurs la un astfel de mijloc de publicitate;
B. nu pot cuprinde informaţii privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
C. pot cuprinde informaţii legate de nominalizarea clienţilor din portofoliu sau de litigiile în care forma de
exercitare a profesiei a fost sau este implicată.
Răspuns: B
15 Anchetarea abaterii disciplinare:
A. este de competenţa decanului baroului din care avocatul anchetat face parte;
B. este de competenţa comisiei de disciplină, constituită la nivelul baroului din care avocatul anchetat face
parte;
C. este de competenţa consiliului baroului din care avocatul anchetat face parte.
Răspuns: C
16 Obligaţia avocatului de a păstra secretul profesional:
A. este, printre altele, nelimitată în timp;
B. incumbă şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi;
C. încetează în relaţia sa cu organele profesiei, oricare ar fi acestea.
Răspuns: AB
17 În mod excepţional, printre alţii, pot fi primiţi în profesia de avocat fără susţinerea şi promovarea
examenului organizat anual, în acest scop, de Uniunea Naţională a Barourilor din România:
A. judecătorii români de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care au fost eliberaţi din funcţiile lor la
această instanţă din motive neimputabile lor;
B. magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au fost eliberaţi din funcţiile lor la această
instanţă din motive neimputabile lor;
C. judecătorii români de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care au fost eliberaţi din funcţiile lor la
această instanţă din motive neimputabile lor.
Răspuns: AC
18 Avocatul:
A. poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie al unei societăţi (comerciale) pe acţiuni;
B. poate fi acţionar la o societate (comercială) pe acţiuni;
C. poate fi preşedinte al consiliului de administraţie al unei societăţi (comerciale) pe acţiuni.
Răspuns: AB
19 Reînscrierea avocatului în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, după încetarea stării
de incompatibilitate:
A. se face la cerere sau din oficiu;
B. se dispune de decanul baroului;
C. se face numai după redepunerea jurământului prevăzut de lege, într-un cadru solemn, în faţa consiliului
baroului.
Răspuns: B
20 Societatea profesională (avocaţială) cu răspundere limitată:
A. dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou;
B. dobândeşte personalitate juridică la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se constată
înfiinţarea societăţii şi se dispune înregistrarea ei în registrul special ţinut al judecătoriei;
C. se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând, printre altele, numele a cel puţin unuia dintre
asociaţi.
Răspuns: AC
21 La data de 14 martie 2016, V i-a vândut lui T un tablou al unui pictor celebru sub condiția rezolutorie
ca acesta să nu fie expus într-o expoziție de artă ce urma să aibă loc la data de 15 septembrie 2016.
Totodată, în contract era stabilit un drept de preempțiune în favoarea lui V, pentru ipoteza vânzării
de către T a tabloului. La data de 03 iunie 2016, deși nu-i plătise prețul tabloului lui V, T i-a făcut
acestuia o ofertă de vânzare și, după trecerea a 25 de zile fără ca V să fi acceptat oferta, a vândut
tabloul în condițiile ofertei către H. Cunoscându-l pe organizatorul expoziției, V a intervenit și a
obținut refuzul acestuia de a expune tabloul la data de 15 septembrie 2016. În aceasta situație, V va
fi îndreptățit:
A. să își exercite dreptul de preempțiune;
B. să considere condiția rezolutorie îndeplinită și să ceară restituirea către el a tabloului;
C. să ceară rezoluțiunea contractului încheiat cu T pentru neplata prețului.
Răspuns: C
22 Care dintre enunțurile de mai jos este corect din punct de vedere legal?
A. contractul prin care se constituie o ipotecă mobiliară se încheie numai în formă autentică, sub sancțiunea
nulității absolute;
B. cel care a dat cu împrumut o sumă de bani pentru dobândirea unui imobil beneficiază de o ipotecă legală
asupra imobilului respectiv pentru garantarea restituirii împrumutului;
C. actele de dispoziție asupra imobilului ipotecat nu sunt valabile dacă există clauză de inalienabilitate în
contractul de ipotecă.
Răspuns: B
23 Profitând de vârsta înaintată și starea de nevoie în care se afla Q, cumpărătorul W l-a determinat pe
primul să-i vândă, la data de 25 iulie 2016, cu un preț de aproximativ 40% din valoarea reală de piață
a bunului, un teren pe care vânzătorul îl recuperase de la stat în procesul de restituire. La data de 10
martie 2018, cumpărătorul a fost chemat în judecată de Q pentru anularea contractului de vânzare
pentru leziune. Pârâtul W a formulat o singură apărare arătând că, între timp, prețul de piață al
terenului a scăzut, la data introducerii acțiunii fiind chiar mai mic decât cel plătit vânzătorului în
anul 2016. Instanța:
A. va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
B. va admite acțiunea;
C. va respinge acțiunea ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
Răspuns: A
24 În materia dreptului de opțiune succesorală:
A. creditorii succesibilului care a renunțat la moștenire în frauda lor pot cere instanței revocarea renunțării în
ceea ce îi privește, însă numai într-un termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renunțarea;
B. succesibilul care în baza legii sau a testamentului cumulează mai multe vocații la moștenire nu poate opta
pentru acceptarea ambelor feluri de moștenire;
C. creditorii succesibilului pot accepta moștenirea pe cale oblică, în limita îndestulării creanței lor.
Răspuns: AC
25 Prin contractul încheiat la data de 15 iulie 2017, M a transmis către fiul său O proprietatea asupra
casei în care locuia în schimbul prestațiilor necesare întreținerii pe toată durata vieții sale. După
două luni de la data încheierii contractului, M a decedat din cauza cancerului de care suferea de mai
bine de un an, lăsând ca moștenitori pe cei doi fii ai săi, O și P. Acesta din urmă a aflat despre
existența contractului după deschiderea moștenirii. În raport de această situație:
A. contractul nu va produce niciun efect;
B. într-o eventuală acțiune în revocarea contractului de întreținere, O poate opune caracterul personal al
acestui contract;
C. P va putea beneficia de prezumția caracterului gratuit al contractului în formularea unei eventuale acțiuni în
reducțiunea liberalităților excesive.
Răspuns: C
26 Hotărârea judecătorească prin care s-a admis:
A. acțiunea în revendicare este opozabilă numai pârâtului posesor neproprietar;
B. acțiunea oblică profită tuturor creditorilor, fără vreo preferință în favoarea creditorului reclamant;
C. acțiunea revocatorie indisponibilizează bunul până la încetarea executării silite a creanței pe care s-a
întemeiat acțiunea.
Răspuns: BC
27 La data de 12 septembrie 2011, F a închiriat lui G un imobil, teren și construcție, pentru o durată de
zece ani, în contract fiind menționat faptul că imobilul va fi folosit pentru activități de tip creșă. Fără
a cere acordul locatorului, în cursul lunilor februarie și martie 2012, F a efectuat lucrări de
amenajare necesare pentru specificul activității creșei. În această situație, locatorul:
A. va fi obligat să păstreze lucrările și plătească locatarului sporul de valoare adus imobilului;
B. are dreptul de a păstra lucrările efectuate asupra bunului său, fără a putea fi obligat la despăgubiri;
C. nu poate cere locatarului aducerea bunului în starea inițială.
Răspuns: B
28 În cazul contractului de rentă viageră:
A. poate fi declarată insesizabilă prin contract numai renta cu titlu gratuit;
B. debirentierul se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului;
C. creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezoluțiunea pentru nedepunerea de către
debirentier a garanției promisă în vederea executării obligației sale.
Răspuns: AC
29 Părinții lui V i-au făcut o donație lui T cu condiția de a o lua de soție pe fiica lor. Căsătoria nu s-a
încheiat, ca urmare a faptului că T a refuzat să o ia de soție pe infidela V. Prin raportare la situația de
fapt, donația:
A. este nulă pentru cauză imorală;
B. este caducă;
C. este revocabilă pentru neîndeplinirea sarcinii.
Răspuns: B
30 Consiliul Local al orașului V a constituit un drept de administrare Regiei autonome de apă asupra
unui teren extravilan aflat în domeniul public al orașului, în scopul construirii unei stații de epurare
ape uzate. T, proprietarul vecin, a chemat în judecată Regia într-o acțiune în revendicare,
contestând și dreptul de administrare al pârâtei, motivând acțiunea în sensul că există o
suprapunere reală între terenul proprietatea sa și terenul deținut în administrare de către pârâtă.
Având în vedere natura juridică a acțiunii, pârâta:
A. este obligată să introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condițiile prevăzute în
Codul de procedură civilă;
B. are în exclusivitate obligația apărării în justiție a dreptului de proprietate publică;
C. are obligația de a apăra în justiție dreptul de administrare în calitate de titular al dreptului.
Răspuns: AC
31 Tranzacția:
A. care pune capăt unui proces început și este constatată prin hotărâre judecătorească poate fi atacată cu
acțiune revocatorie de către creditori;
B. încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută este nulă în orice situație;
C. încheiată pentru executarea unui act anulabil poate fi anulată doar la cererea părții care, la data încheierii
tranzacției, nu cunoștea cauza de anulabilitate.
Răspuns: AC
32 Un copil în vârstă de 12 ani a decedat în urma unui accident rutier. Întrucât victima a fost crescută
de actualul soț al mamei, ca și cum ar fi fost copilul său, stabilindu-se relații afective strânse între
ei, acesta din urmă solicită instanței obligarea autorului accidentului la despăgubiri pentru
prejudiciul nepatrimonial suferit prin durerea încercată pentru moartea victimei precum și daune
materiale pentru contribuția pe care victima ar fi putut-o avea în viitor la întreținerea reclamantului,
dacă ar fi fost în stare de nevoie. Instanța va dispune:
A. respingerea acțiunii ca neîntemeiată;
B. admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâtului la repararea prejudiciului nepatrimonial;
C. admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Răspuns: B
33 Pot fi considerate atingeri aduse vieții private:
A. difuzarea de imagini care prezintă interiorul unui spațiu privat, dacă cel care îl ocupă, chiar fără drept, nu și-
a dat acordul;
B. utilizarea, cu rea-credință, a imaginii unei persoane;
C. utilizarea interceptării unei convorbiri private, cunoscând că a fost făcută fără drept.
Răspuns: BC
34 X a împrumutat de la Y suma de 100.000 lei și a garantat plata debitului prin constituirea unui drept
de ipotecă asupra unui imobil al său, în contractul de ipotecă fiind menționată expres posibilitatea
transmisiunii dreptului de creanță numai cu acordul lui X. Z a plătit suma de 50.000 lei către Y, în
virtutea unei subrogații convenționale încheiată cu acesta cu privire la creanța sa față de X, prin
convenția de subrogație Y obligându-se să garanteze suma pentru care a operat subrogația. În
această situație:
A. Z devine creditor al lui X pentru suma de 50.000 lei, și va beneficia de ipoteca ce însoțea împrumutul cu
preferință față de Y.
B. Z devine creditor al lui X pentru suma de 100.000 lei, dar X îi va putea opune mijloacele de apărare pe care
le avea față de Y;
C. Z nu devine creditor al lui X, întrucât lipsește acordul acestuia din urmă asupra subrogației.
Răspuns: A
35 Printr-un contract de locațiune părțile pot conveni în legătură cu dreptul asupra chiriei:
A. ca termenul de prescripție extinctivă să înceapă să curgă pentru toate ratele de chirie de la data scadenței
ultimei rate;
B. ca termenul de prescripție extinctivă să aibă o durată de 15 ani;
C. că locatarul renunță la prescripția extinctivă.
Răspuns: A
36 G l-a chemat în judecată pe N pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea
acestuia la plata prețului unui cal pe care i l-a vândut cu plata prețului în trei rate și rezerva
proprietății. Pârâtul s-a apărat arătând că, deși animalul i-a fost predat la data încheierii contractului,
după plata primei rate de preț, calul a fost ucis de un copac care s-a prăbușit peste el în timpul unei
furtuni violente. Pe calea unei cereri reconvenționale, N a cerut restituirea primei rate de preț.
Înstanța:
A. va admite acțiunea așa cum a fost formulată, întrucât riscul contractului îl suportă cumpărătorul și va
respinge cererea reconvențională;
B. va respinge acțiunea și va admite cererea reconvențională, întrucât reclamantul a rămas proprietarul
animalului;
C. va respinge ambele cereri ca neîntemeiate.
Răspuns: A
37 În anul 2014, X a început construirea unei locuințe pe terenul dobândit prin cumpărare de la un terț.
Printr-o notificare expediată la două luni de la începerea lucrărilor, vecinul său Z l-a somat să
înceteze construirea, deoarece o suprafață de teren de 23 mp, aflată sub viitoarea construcție, i-ar
aparține. X a continuat lucrările și a finalizat clădirea. Z a invocat accesiunea, dovedind dreptul de
proprietate asupra terenului menționat mai sus, precum și faptul că X a construit fără autorizațiile
cerute de lege. În raport de situația descrisă, Z va putea solicita:
A. înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar unic al lucrării edificate pe terenul său cu plata a jumătate din
valoarea materialelor și a manoperei;
B. ridicarea lucrării de pe terenul său, cu plata de daune interese;
C. înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate, cu luarea în calcul a valorii terenului și a
jumătate din valoarea contribuției lui X.
Răspuns: BC
38 X și Y sunt coproprietari asupra unui teren, deținând cote părți egale din dreptul de proprietate. Y a
vândut întregul teren către T, fără a avea acordul lui X. În urma vânzării, T a intrat în posesia
terenului. În această situație, X este îndreptățit să formuleze:
A. acțiune în declararea nulității contractului dintre Y și T;
B. acțiune posesorie împotriva lui T;
C. acțiune prin care să pretindă despăgubiri de la Y pentru prejudiciul cauzat prin încheierea vânzării.
Răspuns: BC
39 Excepția de neexecutare a contractului:
A. presupune ca obligația să fie exigibilă și să se nască dintr-un contract sinalagmatic;
B. poate fi opusă creditorului de către cel împotriva căruia se exercită acțiunea oblică;
C. poate fi invocată în caz de forță majoră, dacă imposibilitatea de executare este definitivă.
Răspuns: AB
40 În caz de tulburare ori deposedare pașnică, acțiunea posesorie poate fi:
A. exercitată și de către detentorul precar;
B. introdusă de către cel ce exercită o posesie viciată, indiferent de durata posesiei sale;
C. introdusă și împotriva proprietarului.
Răspuns: AC
41 AB formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului CD la Judecătoria Sector 1 Bucureşti.
Cererea este respinsă ca neîntemeiată. Împotriva soluţiei reclamantul AB formulează apel, cauza
primind termen de judecată la Tribunalul Bucureşti, ca instanţă de apel. Ulterior primului termen de
judecată în instanţa de apel, AB introduce, din nou, la Judecătoria Sector 1 Bucureşti, aceeaşi
cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului CD, cu aceeaşi cauză şi acelaşi obiect ca prima
cerere, cauză care primeşte termen de judecată. În acest caz:
A. pârâtul CD nu poate invoca excepţia de litispendenţă deoarece cele două cauze identice se află pe rolul
unor instanţe de grad diferit;
B. pârâtul CD va invoca excepţia de litispendenţă în faţa Tribunalului Bucureşti, iar în caz de admitere a
acestei excepţii cauza de la Judecătoria Sector 1 Bucureşti urmează a fi trimisă de îndată la Tribunalul
Bucureşti;
C. Judecătoria Sector 1 Bucureşti poate invoca din oficiu excepţia de litispendenţă , iar dacă excepţia se
admite dosarul va fi trimis de îndată către Tribunalul Bucureşti.
Răspuns: C
42 În ceea ce priveşte recuzarea:
A. cererea se judecă în camera de consiliu, citarea părţilor şi a judecătorului recuzat fiind obligatorie;
B. formularea unei cereri de recuzare determină suspendarea judecăţii;
C. încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată de către partea interesată cu recurs, la instanţa
ierarhic superioară, când hotărârea prin care s-a soluţionat cauza este definitivă.
Răspuns: C
43 Comunicarea citaţiei:
A. se va face unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei persoane majore care locuieşte cu
destinatarul ori care, în mod obişnuit, îi primeşte corespondenţa, dacă destinatarul refuză să primească
citaţia;
B. se va face prin depunere în cutia poştală, dacă destinatarul refuză să primească citaţia;
C. se va face unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei persoane majore care locuieşte cu
destinatarul ori care, în mod obişnuit, îi primeşte corespondenţa, dacă destinatarul primeşte citaţia, dar
refuză să semneze dovada de înmânare.
Răspuns: B
A. nerespectarea unui termen prohibitiv atrage, în toate cazurile, nulitatea absolută a actului de procedură
efectuat;
B. cererea de chemare în judecată formulată de un minor de 15 ani, care nu a fost confirmată de reprezentatul
legal al acestuia, atrage o nulitate necondiționată a cererii, dacă acest viciu de procedură nu a fost
complinit în termenul acordat de instanţă;
C. lipsa obiectului cererii din cuprinsul citaţiei este sancţionată cu nulitatea expresă a acestui act de procedură.
Răspuns: B
45 La data de 4 iunie 2018 reclamantul AB depune o cerere de chemare în judecată la Judecătoria X. La
data de 18 iunie 2018 i se comunică reclamantului AB, de către instanţa de judecată, o adresă de
regularizare în sensul ca, în termen de 10 de la primirea acesteia, să indice, sub sancțiunea anulării
cererii, numele şi prenumele pârâtului, respectiv domiciliul acestuia. Reclamantul AB nu dă curs
acestei solicitări şi la data de 9 iulie 2018 i se comunică acestuia o încheiere, dată în camera de
consiliu, prin care se dispune anularea cererii de chemare în judecată. În acest caz:
A. reclamantul AB este îndreptățit să formuleze cerere de reexaminare a încheierii prin care s-a anulat
cererea de chemare în judecată, indicând prin aceasta numele, prenumele şi domiciliul pârâtului;
B. reclamantul AB are dreptul să formuleze apel împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în
judecată indicând numele, prenumele şi domiciliul pârâtului;
C. reclamantul AB poate să introducă, din nou, cererea de chemare în judecată, indicând numele, prenumele
şi domiciliul pârâtului.
Răspuns: C
46 Acțiunea în predarea locuinței închiriate în temeiul unui contract de locațiune:
A. este o acțiune personală imobiliară;
B. este de competența teritorială exclusivă a instanței în a cărei circumscripție este situat imobilul ;
C. este de competența materială a instanței determinată în funcție de valoare impozabilă a imobilului.
Răspuns: A
47 În cazul în care unui client îi sunt încălcate drepturile de proprietate intelectuală, dumneavoastră în
calitate de avocat al acestuia, îi veţi comunica clientului că, din punct de vedere legal, măsurile
provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală:
A. se soluționează de către instanța de judecată potrivit dispozițiilor privitoare la ordonanța președințială, care
se aplică în mod corespunzător;
B. constau în posibilitatea instanței de a dispune doar interzicerea încălcării drepturilor de proprietate
intelectuală;
C. pot fi luate atât anterior, cât și ulterior introducerii acțiunii în justiție pentru apărarea dreptului de proprietate
intelectuală.
Răspuns: AC
48 Atunci când este obligatorie, nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzute de lege:
A. atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepţia de necompetenţă teritorială de ordine privată,
dacă legea nu prevede altfel;
B. atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant;
C. atrage decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe, dacă legea nu prevede altfel.
Răspuns: AC
49 În cazul intervenţiei voluntare principale:
A. intervenientul voluntar principal poate să solicite administrarea de probe, prin cererea de intervenție sau cel
mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție;
B. se va dispune disjungerea atunci când judecarea cererii de intervenţie voluntare principale ar fi întârziată de
cererea principală;
C. cererea de intervenţie voluntară principală este inadmisibilă în cazul unui proces de divorţ, cu privire la
desfacerea căsătoriei.
Răspuns: AC
50 În ceea ce priveşte perimarea cererii de chemare în judecată:
A. perimarea poate fi invocată de instanţă din oficiu, în orice fază a judecăţii, chiar direct în căile de atac;
B. excepţia de perimare este o excepţie de fond, relativă şi peremptorie;
C. perimarea poate fi invocată şi pe cale de excepţie în camera de consiliu sau în şedinţă publică.
Răspuns: C
51 Renunțarea la dreptul pretins:
A. se poate face doar cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți, dacă reclamantul își exprimă voința la
primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment;
B. determină respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată;
C. care are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, va determina pronunțarea unei hotărâri
care este supusă recursului ce va fi judecat de Completul de 5 judecători.
Răspuns: BC
52 Reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul B, a formulat o acțiune prin care a solicitat obligarea
pârâtului la plata sumei de 6.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate într-un litigiu
anterior, soluționat definitiv și în care persoana B a căzut în pretenții, precum şi obligarea pârâtului
la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 500 lei din actualul proces. Într-un astfel de caz:
A. dacă se admite cererea principală, pârâtul va fi obligat la suportarea cheltuielilor de judecată generate şi de
cel de-al doilea proces;
B. reclamantul nu este îndreptățit la recuperarea cheltuielilor de judecată făcute în actualul proces, chiar dacă
se admite cererea principală, deoarece culpa declanșării celui de-al doilea proces nu aparţine pârâtului, ci
reclamantului care avea posibilitatea de a cere cheltuielile în procesul care le-a generat;
C. cererea reclamantului se va respinge ca inadmisibilă pentru că acesta avea obligaţia să solicite acordarea
cheltuielilor de judecată în primul proces.
Răspuns: A
53 Motivul de casare privitor la faptul că instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale:
A. vizează ipoteza în care la judecată au participat mai puţini judecători decât prevede legea;
B. se referă la cazul în care la judecată a participat un judecător incompatibil, indiferent de cazul de
incompatibilitate;
C. nu se referă la cazul în care la judecarea pricinii a participat un grefier incompatibil.
Răspuns: AB
54 În ceea ce priveşte contestaţia în anulare:
A. aceasta este admisibilă numai împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în recurs;
B. aceasta este admisibilă numai împotriva hotărârilor judecătorești care sunt pronunțate asupra fondului sau
care evocă fondul;
C. o hotărâre împotriva căreia s-a exercitat contestaţia în anulare nu mai poate fi atacată cu o nouă
contestaţie în anulare, chiar dacă se invocă alte motive.
Răspuns: C
55 Hotărârea de partaj cu privire la un bun imobil:
A. de primă instanţă, constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea
efectivă a bunului;
B. nu este susceptibilă de executare silită când părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunului;
C. poate fi pusă în executare cu privire la bunul partajat în termenul de prescripție a dreptului de o obţine
executarea silită de 10 ani.
Răspuns: BC
56 Procedura ofertei reale de plată:
A. se poate derula exclusiv prin mijlocirea unui executor judecătoresc;
B. poate privi doar primirea unei sume de bani de către creditorul, care refuză să o încaseze;
C. în caz de refuz din partea creditorul, poate fi urmată de consemnarea făcută de către debitor
Răspuns: C
57 În ceea ce priveşte decizia pronunţată de Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul
legii:
A. continuă să fie obligatorie și după modificarea dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării, atâta timp
cât aceasta din urmă nu a fost abrogată sau declarată neconstituțională;
B. are efecte şi asupra hotărârilor judecătoreşti examinate în cadrul recursului în interesul legii;
C. se adoptă cu cel puțin două treimi din numărul judecătorilor completului.
Răspuns: C
58 În cadrul contestaţiei la executare:
A. la cererea părţilor, instanța este obligată să solicite relații și explicații scrise de la executorul judecătoresc;
B. este aplicabilă procedura de verificare şi regularizare a cererii prevăzută de art. 200 NCPC;
C. instanța va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de efectuarea copiilor certificate
de pe actele de executare contestate.
Răspuns: C
59 În cazul executării hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori:
A. dacă debitorul nu se va conforma somaţiei executorului, acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanţa
de executare pentru aplicarea de penalităţi pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în
titlu executoriu;
B. executarea se va efectua, în toate cazurile, în mod obligatoriu, în prezenţa unui reprezentant al direcţiei
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi a unui psiholog desemnat de această direcţie;
C. executarea silită poate fi declanşată şi fără somaţie prealabilă din partea executorului judecătoresc.
Răspuns: A
60 Creditorul A s-a adresat Biroului executorului judecătoresc ”BB” pentru executarea unei hotărâri
judecătorești definitive pronunţată în contradictoriu cu debitoarea Agenţia Naţionale de
Administrare Fiscală. În cadrul executării silite, creditorul a solicitat și actualizarea cu rata inflației a
cheltuielilor de judecată acordate de instanţă prin hotărârea pronunțată, însă executorul a refuzat
cererea, prin încheiere motivată. În aceste condiții:
A. cheltuielile de judecată nu pot fi actualizate deoarece au caracter accesoriu şi executorul poate actualiza
doar valoarea unei obligaţii principale stabilite în bani;
B. chiar dacă acordarea a cheltuielilor de judecată a reprezentat o cerere accesorie în cadrul procesului
principal, atunci când hotărârea judecătorească este definitivă, va conţine o creanţă de sine-stătătoare
împotriva părții care a pierdut procesul și care poate fi supusă actualizării în faza executării silite;
C. creditorul este îndreptăţit să formuleze contestație la executare împotriva încheierii executorului
judecătoresc, care se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine
executarea silită.
Răspuns: B
61 Inculpatul AB a fost trimis in judecată reținându-se că în calitate de paznic la o societate având ca
obiect comerțul cu materiale de construcție, a acceptat oferta lui CD de a-i permite ca pe timp de
noapte să sustragă diferite materiale, urmând să-i remită jumătate din banii obținuți din valorificarea
lor. Urmare înțelegerii, în noaptea următoare inculpatul i-a permis accesul lui CD în incinta societății
cu o autoutilitară. Văzând ca durează prea mult timp și fiindu-i frică să nu fie surprinși, inculpatul l-a
ajutat să încarce mai repede autoutilitara cu diferite materiale, după care CD a părăsit incinta
societății cu materialele sustrase. În zilele următoare CD a vândut materialele si a remis inculpatului
jumătate din banii obținuți. Față de această stare de fapt, inculpatul AB va răspunde:
A. pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat;
B. pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat și luare de mită, aflate în concurs;
C. pentru infracțiunea de furt calificat si luare de mită, aflate in concurs.
Răspuns: C
62 Infracțiunea de tulburare de posesie săvârșită de o persoană fizică în dauna altei persoane fizice, nu
absoarbe în conținutul ei:
A. infracțiunea de lovire ori alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.
B. infracțiunea de amenințare prev. de art. 206 C.pen.
C. demolarea unui stâlp de susținere de la rețeaua electrică aflat pe linia de hotar.
Răspuns: AC
63 Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că având același nume și prenume cu tatăl său care
era proprietarul unei garsoniere și având nevoie de bani, a scos la vânzare această garsonieră.
După ce s-a înțeles asupra prețului cu cumpărătorii EF și EG, s-au deplasat la notar unde inculpatul
profitând de identitatea de nume și-a prezentat cartea de identitate și s-a prezentat ca fiind
proprietarul garsonierei. Notarul a întocmit contractul de vânzare–cumpărare în formă autentică fără
să observe vreo neregulă, iar inculpatul a încasat prețul. Față de această stare de fapt, inculpatul va
răspunde pentru:
A. înșelăciune, fals privind identitatea, fals în declarații și fals intelectual în forma participației improprii;
B. înșelăciune, fals în declarații și fals intelectual în forma participației improprii;
C. înșelăciune, fals în declarații și instigare la fals intelectual.
Răspuns: B
64 Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că a organizat o petrecere la domiciliul său, în
timpul căreia unul dintre invitați a trântit din greșeală televizorul la pământ. Inculpatul s-a enervat și
a poftit afară toți invitații, mai puțin cel care a stricat televizorul, pe care l-a obligat să intre într-o
cameră unde l-a legat de mâini și de picioare, spunându-i că îl va ține până îi va face rost de 3.000
lei, contravaloarea televizorului. După mai mult de 3 ore inculpatul s-a întors în cameră la persoana
vătămată în vârstă de 17 ani și l-a pus să ia legătura cu fratele său și să-i aducă banii. Persoana
vătămată a vorbit cu fratele său la telefonul pus la dispoziție de inculpat și l-a rugat să vină cu banii,
spunându-i ce s-a întâmplat. Organele de poliție au intervenit în scurt timp, eliberând persoana
vătămată. Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde:
A. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în forma agravată, loviri sau alte violențe și
șantaj în formă agravată;
B. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată și șantaj în forma
agravată;
C. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată și loviri sau alte violențe.
Răspuns: B
65 Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că în calitate de polițist l-a oprit în trafic pe IM
pentru săvârșirea unei contravenții. La rugămințile și promisiunile lui IM de a nu-i fi suspendat
permisul de conducere în schimbul unei sume de bani, inculpatul a reținut permisul de conducere
dar nu a întocmit niciun act și l-a invitat pe IM pentru a doua zi la biroul său. A doua zi, inculpatul i-a
restituit permisul de conducere fără ca IM să-i fi remis vreo sumă de bani, dar acesta a reluat
promisiunile că în zilele următoare o să-l recompenseze. Față de această stare de fapt:
A. Inculpatul va răspunde pentru luare de mită, iar IM va răspunde pentru dare de mită;
B. Inculpatul va răspunde pentru luare de mită și abuz în serviciu, iar IM nu va răspunde pentru nicio
infracțiune, dacă a denunțat faptele anterior sesizării organelor de urmărire penală;
C. Inculpatul va răspunde pentru luare de mită și abuz în serviciu, iar IM nu va răspunde pentru nicio
infracțiune dacă nu a avut intenția de a remite o sumă de bani inculpatului;
Răspuns: A
66 Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că în cursul lunii mai 2016, în calitate de expert
desemnat de instanța de judecată să efectueze o expertiză de evaluare a prețului de circulație a
unui imobil, a întocmit un raport de expertiză conținând date nereale, în scopul favorizării
reclamantului, raport depus la dosarul cauzei. Instanța civilă nu a ținut cont la soluționarea cauzei
de acest raport datorită faptului că a fost încuviințată o nouă expertiză, efectuată de un alt expert.
Față de această stare de fapt inculpatul va răspunde:
A. pentru savârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă;
B. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fals intelectual și uz de fals, aflate în concurs;
C. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri sub semnatură privată și uz de fals,
aflate în concurs.
Răspuns: A
67 Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că în timp ce se afla în barul din localitate și
consuma băuturi alcoolice, a declanșat un conflict cu victima AG căreia i-a reproșat că și-a lăsat
întreaga avere unui nepot, în timp ce soției lui care îi este și ea nepoată, nu intenționează să-i lase
nimic. După ce victima i-a atras atenția că nu este treaba lui, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri
de cuțit, iar la scurt timp victima a decedat. Din certificatul de cazier al inculpatului a rezultat că
acesta a fost anterior condamnat pentru savârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte. Față de starea de fapt, inculpatul va răspunde:
A. pentru infracțiunea de omor;
B. pentru infracțiunea de omor calificat savârșit din interes material;
C. pentru infracțiunea de omor calificat savârșit de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor
sau o tentativă la infracțiunea de omor.
Răspuns: A
68 Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că a sustras un portmoneu din buzunarul de la
spate al persoanei vătămate MN, pe care l-a ascuns rapid sub haine. A fost însă observat de
polițistul RF aflat in uniforma de serviciu, care l-a somat să se oprească și să-i arate ce a ascuns
sub haine. Inculpatul însă l-a lovit cu pumnul în față și a încercat să fugă, dar a fost imobilizat de
polițist. Față de această stare de fapt, inculpatul AB va răspunde:
A. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt și ultraj, aflate în concurs;
B. pentru săvarșirea infracțiunilor de furt calificat si ultraj, aflate în concurs;
C. pentru săvarșirea infracțiunilor de tâlhărie și ultraj, aflate în concurs.
Răspuns: C
69 Inculpatul AB a fost trimis în judecată reținându-se că fiind arestat preventiv în altă cauză a formulat
un autodenunț în care afirmă că el este autorul furtului dintr-o bijuterie, știind că acesta a fost
săvârșit în realitate de numitul PP care îi era rudă. Ulterior a fost audiat în calitate de suspect de
către organele de poliție, ocazie cu care a recunoscut furtul bijuteriilor și a descris fapta. Datorită
unor neconcordanțe evidente, organele de poliție și-au dat seama că inculpatul nu declară adevărul.
Față de această stare de fapt, inculpatul va răspunde pentru:
A. fals în declarații și favorizarea infractorului, aflate în concurs;
B. favorizarea infractorului și inducerea în eroare a organelor judiciare, aflate în concurs;
C. favorizarea infractorului.
Răspuns: C
70 Inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că a purtat discuții cu verișoara sa care i-a spus că
intenționează să divorțeze deoarece soțul său consumă alcool și a început să vândă bunuri din
casă pentru a-și procura băutura, iar cu această ocazie inculpatul a fost rugat să primească spre
păstrare bijuteriile verișoarei sale. Inculpatul a fost de acord, dar imediat ce a primit bijuteriile spre
păstrare le-a vândut pentru a-și plăti un credit bancar, aceasta fiindu-i intenția încă de la început.
Față de starea de fapt:
A. inculpatul va răspunde pentru infracțiunea de abuz de încredere;
B. se va dispune încetarea procesului penal în situația în care este retrasă plângerea prealabilă;
C. inculpatul va răspunde pentru infracțunea de gestiune frauduloasă.
Răspuns: AB
71 Tentativa la infracţiunea de distrugere:
A. este posibilă și, după caz, incriminată;
B. este întotdeauna incriminată;
C. nu este posibilă.
Răspuns: A
72 Lovirea, în aceleaşi împrejurări, a doi funcţionari publici aflaţi în exerciţiul funcţiunii reprezintă:
A. o singură infracţiune de ultraj în variantă agravată;
B. două infracţiuni de ultraj, aflate în concurs cu două infracţi¬uni de lovire sau alte violenţe;
C. două infracţiuni de ultraj aflate în concurs.
Răspuns: C
73 A, în calitate de soț al victimei B, pe fondul consumului de alcool, o agresează pe aceasta cauzându-
i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 20 de zile de îngrijiri medicale. În aceeași zi,
după ce consumă noi cantități de alcool, prin constrângere fizică, A întreține un raport sexual cu B.
Calificarea corectă a faptei este:
A. viol;
B. viol în concurs cu violența în familie;
C. numai infracțiunea de violență în familie.
Răspuns: B
74 Omorul săvârşit cu premeditare:
A. se poate reţine şi în cazul erorii asupra identităţii persoanei;
B. nu se poate reţine în cazul devierii acţiunii;
C. nu se poate reţine atunci când făptuitorul a urmărit un interes material.
Răspuns: A
75 Amânarea aplicării pedepsei:
A. se poate dispune dacă pedeapsa stabilită este amenda;
B. se poate dispune dacă pedeapsa rezultantă stabilită pentru infracțiuni concurente este închisoarea de cel
mult 2 ani;
C. se poate dispune chiar dacă infractorul a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, pentru care
nu s-a împlinit termenul de reabilitare.
Răspuns: AB
76 Inculpatul a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru o infracțiune
intenționată. Înainte de începerea executării pedepsei, acesta săvârșește o nouă infracțiune
intenționată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an. În speță, inculpatul a
realizat:
A. condițiile unei recidive post-condamnatorii;
B. condițiile unei recidive post-executorii;
C. condițiile unei pluralități intermediare.
Răspuns: C
77 Măsura de siguranță a interzicerii unei funcții sau a exercitării unei profesii:
A. poate fi revocată la cerere după cel puțin un an;
B. se ia pe o durată cuprinsă între 1 și 5 ani;
C. nu reprezintă o sancțiune pentru cel care s-a folosit de funcția sau profesia respectivă pentru a comite fapta.
Răspuns: AC
78 În cazul inculpatului care, fiind atacat cu coasa de către victimă a apucat cu mâinile de coada coasei
şi, în încercarea de a-l dezarma pe agresor, a provocat, în timpul împingerii-tragerii şi răsucirii
coasei rănirea gravă a victimei cu lama acelei coase:
A. fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare;
B. urmează a fi reținută circumstanța atenuantă legală privind depășirea legitimei apărări;
C. nu poate fi reținută scuza provocării;
Răspuns: AC
79 Dacă condamnatul nu execută cu rea-credință pedeapsa amenzii:
A. se consideră că acesta are un antecedent penal, caz în care dacă va mai săvârși o faptă aceasta va fi
comisă în stare de recidivă;
B. numărul zilelor amendă se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare;
C. unei zile amendă îi corespunde o zi de închisoare doar dacă s-a dispus condamnarea la un minim de 15 de
zile-amendă.
Răspuns: B
80 Tentativa proprie terminată:
A. există atunci când executarea a fost dusă până la capăt dar rezultatul nu s-a produs;
B. presupune mijloace care nu sunt apte să conducă la producerea rezutatului;
C. este posibilă numai la infracțiunile materiale.
Răspuns: AC
81 Împotriva sentinţei penale pronunţate de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a
dispus condamnarea inculpatului AB la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare
corporală, a declarat apel inculpatul invocând faptul că judecarea cauzei a avut loc în lipsa părţii
responsabile civilmente, nelegal citate, precum şi că i s-a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele
prevăzute de lege. Prin raportare la cele două motive de apel invocate de inculpat, în cauză:
A. sunt incidente două cazuri de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare;
B. este incident un singur caz de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare;
C. nu este incident niciun caz de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare.
Răspuns: C
82 Prin ordonanţa din data de 14 martie 2017 s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspectul AD în
temeiul disp. art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la disp. art. 16 alin. (1) lit. c) – nu există probe că acesta
ar fi săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală. În situaţia formulării unei plângeri la
judecătorul de cameră preliminară împotriva acestei soluţii de netrimitere în judecată, judecătorul
de cameră preliminară poate dispune:
A. respingerea plângerii ca nefondată;
B. admiterea plângerii şi începerea judecăţii;
C. admiterea plângerii şi punerea în mişcare a acţiunii penale.
Răspuns: A
83 Inculpatul AB este trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de
luare de mită. În cursul urmăririi penale inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv pentru o
perioadă de 120 de zile. Verificând din oficiu, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului,
legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, judecătorul de cameră preliminară:
A. poate dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru o durată de cel mult 30 de zile;
B. poate revoca măsura arestării preventive;
C. poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura reţinerii.
Răspuns: B
84 În cauza având ca obiect judecarea infracţiunii de abuz în serviciu imputată inculpatului AB, prima
instanţă de judecată, după audierea inculpatului şi a celorlalte părţi, procedează la audierea
martorului CD. Cauza este înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, ca
urmare a calităţii speciale a inculpatului. Cu ocazia audierii martorului, potrivit legii:
A. şi ceilalţi membri ai completului pot adresa întrebări martorului, nu doar preşedintele completului;
B. în anumite situaţii, preşedintele de complet poate da citire, în tot sau în parte, declaraţiilor anterioare ale
martorului;
C. martorul nu poate citi vreun înscris în instanţă în nicio situaţie.
Răspuns: AB
85 Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, au fost
trimişi în judecată inculpaţii AB, RG, CI şi VG, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de
înşelăciune şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată. După epuizarea procedurii de cameră
preliminară, în cauză s-a început cercetarea judecătorească de către Judecătoria Sectorului 2
Bucureşti. Prin raportare la stadiul procesual:
A. instanţa poate dispune din oficiu disjungerea cu privire la unele dintre infracţiuni;
B. instanţa poate dispune, la cererea inculpatului AB, disjungerea cu privire la unele dintre infracţiuni;
C. instanţa nu poate dispune, la cererea persoanei vătămate, disjungerea cu privire la unele dintre infracţiuni.
Răspuns: AB
86 Pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti se află înregistrată cauza privind infracţiunea de
înşelăciune săvârşită de inculpatul AB în dauna societăţii X, cauză în care urmează să se dea citire
actului de sesizare a instanţei de judecată. Pe rolul Tribunalului Bucureşti se află înregistrată o
cauză având ca obiect o infracţiune de dare de mită săvârşită tot de către inculpatul AB, cauză în
care mai sunt de audiat doar 2 martori. În această situaţie:
A. cauzele pot fi reunite dacă prin aceasta nu se întârzie judecata chiar dacă se află în etape diferite ale
judecăţii în primă instanţă;
B. cauzele nu pot fi reunite întrucât nu se află în aceeaşi etapă a judecăţii;
C. săvârşirea mai multor infracţiuni de către aceeaşi persoană nu reprezintă un caz de reunire facultativă.
Răspuns: A
87 Prin rechizitoriul întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, inculpatul RC este
trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C.
pen. După audierea incupatului de către prima instanţă de judecată şi înainte de terminarea
cercetării judecătoreşti:
A. legea nu mai permite micşorarea întinderii pretenţiilor formulate de partea civilă;
B. legea nu mai permite introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente la cererea persoanei
îndreptăţite;
C. legea nu mai permite majorarea întinderii pretenţiilor formulate de partea civilă.
Răspuns: B
88 Prin Procesul-Verbal întocmit la data de 05.05.2018, lui AB i s-a adus la cunoştinţă, de către
organele de urmărire penală, că prin ordonanţa din data de 03.05.2018 s-a dispus, faţă de acesta,
efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută
de art. 244 C. pen. Totodată suspectului AB i s-au adus la cunoştinţă şi drepturile şi obligaţiile
procesuale ce îi revin potrivit legii. În această situaţie:
A. cererea suspectului AB de consultare a dosarului poate fi admisă dacă se consideră întemeiată;
B. cererea suspectului AB de consultare a dosarului va fi respinsă ca inadmisibilă;
C. cererea suspectului AB de consultare a dosarului poate fi respinsă dacă procurorul consideră că s-ar aduce
atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, restricţionarea privind consultarea dosarului putându-se
dispune chiar pentru o perioadă mai mare de 10 zile.
Răspuns: AC
89 Pe rolul Judecătoriei Braşov se află înregistrată cauza privind infracţiunea de loviri şi alte violenţe
săvârşită de inculpatul AC. După terminarea cercetării judecătoreşti, persoana vătămată BD îşi
retrage plângerea prealabilă formulată în cauză. Soluţionând acţiunea penală şi acţiunea civilă
exercitată cu respectarea dispoziţiilor legale în procesul penal, în condiţiile în care inculpatul nu
solicită continuarea procesului penal, Judecătoria Braşov:
A. pronunţă pe latură penală încetarea procesului penal faţă de inculpat;
B. pe latură civilă lasă nesoluţionată acţiunea civilă;
C. poate pronunţa pe latură penală condamnarea inculpatului.
Răspuns: AB
90 Prin sentinţa penală pronunţată la data de 22 iulie 2018 Judecătoria Ploieşti a dispus condamnarea
inculpatului AX la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvîrşirea infracţiunii de furt. Împotriva
acestei sentinţe poate declara apel pe latură penală potrivit dispoziţiilor legale:
A. procurorul, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinţei redactate;
B. pentru inculpat, soţul acestuia, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei;
C. persoana vătămată, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.
Răspuns: BC
91 Trimiterea cauzei la un alt parchet:
A. se dispune de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de către Curtea de Apel;
B. se poate dispune şi la cererea persoanei vătămate;
C. se poate dispune şi din oficiu.
Răspuns: BC
92 Potrivit dispoziţiilor generale privind contestaţia:
A. contestaţia declarată de procuror nu poate fi retrasă;
B. contestaţia se soluţionează prin decizie, dacă legea nu prevede altfel;
C. legea nu prevede posibilitatea admiterii contestaţiei, desfiinţării hotărârii atacate cu dispoziţia de rejudecare
a cauzei de către judecătorul care a pronunţat-o.
Răspuns: B
93 În cazul judecării apelului:
A. instanţa de apel nu poate readministra probele administrate de către prima instanţă de judecată;
B. la dezbaterea apelului primul cuvânt se acordă, în toate cazurile, procurorului;
C. instanţa de apel procedează la ascultarea inculpatului, cînd aceasta este posibilă.
Răspuns: C
94 Minuta:
A. se întocmeşte într-un singur exemplar original;
B. se întocmeşte obligatoriu şi atunci când judecătorul dispune asupra măsurilor preventive;
C. nu trebuie semnată şi de grefier.
Răspuns: BC
95 Propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, potrivit legii:
A. nu poate fi întocmită de către organul de cercetare penală;
B. poate fi soluţionată şi de către un judecător de drepturi şi libertăţi de la o altă instanţă decât cea căreia i-ar
reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă;
C. nu poate fi soluţionată în nicio situaţie în lipsa inculpatului.
Răspuns: AB
96 Cererea de strămutare a judecării cauzei:
A. se soluţionează în şedinţă publică;
B. nu se poate soluţiona în caz de neprezentare a părţilor;
C. se soluţionează prin sentinţă.
Răspuns: AC
97 Nulitatea relativă:
A. poate fi invocată şi de suspect, în condiţiile legii;
B. nu poate fi acoperită dacă a intervenit în cursul judecăţii;
C. nu poate fi invocată în procedura de cameră preliminară.
Răspuns: A
98 Potrivit dispoziţiilor generale privind audierea suspectului sau inculpatului:
A. inculpatul nu poate fi audiat în nicio situaţie prin videoconferinţă;
B. suspectul are dreptul să se consulte cu avocatul în cursul audierii;
C. inculpatul nu îşi poate exercita în cursul audierii dreptul la tăcere cu privire la unele din faptele despre care
este întrebat.
Răspuns: B
99 Renunţarea la urmărirea penală:
A. nu se poate dispune dacă în cauză nu există inculpat;
B. nu se poate dispune faţă de un inculpat minor;
C. nu se poate dispune pentru infracţiuni care au avut ca urmare moartea victimei.
Răspuns: C
100 Hotărârea prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite apelul declarat împotriva unei sentinţe
de achitare pronunţată în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti şi dispune condamnarea
inculpatului va fi pusă în executare de:
A. Tribunalul Bucureşti;
B. Tribunalul Militar Bucureşti;
C. Curtea de Apel Bucureşti.
Răspuns: C
Grila nr.1 - 03 martie 2019 -
INPPA
2019-03-03 1:14:42 PM

1 D-na. avocat B.S. are calitatea de membru în Consiliul Baroului C. Clientul A.R. a sesizat Consiliului
Baroului C. cu privire la săvârşirea de către dl. avocat S.T. a unor abateri disciplinare, în relaţia
profesională pe care dl. avocat a angajat-o cu autorul sesizării. Dl. A.R. a învederat Consiliului
Baroului C. faptul că l-a angajat pe dl. avocat S.T., pentru a-l reprezenta într-un litigiu având ca
obiect o revendicare imobiliară. Ulterior, dl. avocat S.T. a promovat acţiunea pentru care a fost
angajat, însă după opt luni de la data semnării contractului de asistenţă juridică, iar din cele opt
termene în care s-a judecat cauza în faţa instanţei de fond, dl. avocat S.T. s-a prezentat în faţa
acestei instanţe la doar două termene, ceea ce, potrivit petentului, ar justifica antrenarea
răspunderii disciplinare a avocatului. După primirea sesizării d-lui A.R., neobservând faptul că între
dl. avocat S.T. şi d-na. avocat B.S. există o relaţie de căsătorie, Consiliul Baroului C. încredinţează d-
nei. avocat B.S. întocmirea raportului asupra sesizării disciplinare. Aceasta întocmeşte raportul,
apreciind că cele sesizate de client se confirmă. Prin acelaşi raport, d-na. avocat B.S. a mai
învederat Consiliului Baroului C. şi faptul că este soţia d-lui. avocat S.T., ceea ce însă nu ar trebui
să producă niciun fel de consecinţă asupra validităţii raportului pe care l-a întocmit, având în vedere
că nu propune angajarea vreunei răspunderi disciplinare, iar asupra chestiunii restituirii parţiale a
onorariului urmează a se pronunţa Decanul Baroului C., care nu este ţinut de cele reţinute în
conţinutul raportului întocmit.
Având în vedere cele mai sus descrise:
A. d-na. avocat B.S. a procedat corect, dând dovadă de sinceritate în raporturile cu colegii din Consiliul
Baroului C.;
B. prin întocmirea raportului, d-na. avocat B.S. a intrat în conflict de interese;
C. prin întocmirea raportului, d-na. avocat B.S. a săvârşit o abatere disciplinară gravă.
Răspuns: BC
2 Dl. avocat A.G. a încheiat cu dl. F.T. un contract de asistenţă juridică, prin care a stabilit faptul că
onorariul de diligenţă este de 10.000 de euro + T.V.A. Totodată, prin acelaşi contract de asistenţă
juridică, părţile semnatare au mai stabilit şi un onorariu de succes, constând în dobândirea
dreptului de proprietate asupra a trei apartamente individual determinate, din cele 21 de
apartamente care urmau a face obiectul acţiunii în revendicare pe care dl. avocat A.G. urma să o
promoveze, în interesul lui. F.T. Acţiunea promovată de dl. avocat A.G., în numele d-lui. F.T. a fost în
totalitate admisă, astfel că dl. avocat i-a solicitat, printr-o notificare, d-lui. F.T. să se prezinte la un
anumit notar public, spre a încheia contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect cele trei
apartamente mai sus menţionate. Dl. F.T. îi răspunde d-lui. avocat A.G. că nu înţelege să-şi
îndeplinească această obligaţie asumată prin contractul de asistenţă juridică, astfel că dl. avocat
A.G. înregistrează o acţiune în obligarea clientului la transferul dreptului de proprietate asupra celor
trei apartamente în discuţie, consecinţă a punerii în executare a clauzei privind onorariul de succes
din contractul de asistenţă juridică încheiat.
Instanţa
A. va admite acţiunea, deoarece contractul de asistenţă juridică mai sus descris conţine clauze legale, este
legea părţilor şi se impune a fi integral executat de către clientul F.T.;
B. va respinge acţiunea, cu motivarea că acea clauză contractuală referitoare la cele trei apartamente din
totalul celor 21 reprezintă un pact de quota litis, interzis de lege în contractele de asistenţă juridică;
C. va respinge acţiunea, cu motivarea că acea clauză contractuală referitoare la cele trei apartamente din cele
21 reprezintă un suport judiciar nelegitim, în baza căruia dl. avocat A.G. şi-a rezervat dreptul de a dobândi
un aport din afacerea judiciară gestionată de acest avocat, în numele şi în reprezentarea d-lui. F.T., ceea
ce legea interzice în mod expres.
Răspuns: C
3 Dl. avocat E.T. încheie un contract de asistenţă juridică cu d-na. G.F., în baza căruia se angajează să
promoveze o acţiune în pretenţii, prin care să obţină plata unei sume de bani, cu titlu de
despăgubiri pentru un prejudiciu pe care pârâtul l-a provocat d-nei. G.F. Cu prilejul încheierii
acestui contract de asistenţă juridică, părţile au stabilit ca onorariul cuvenit d-lui. avocat E.T., în
sumă de 5.000 de lei, să fie reţinut de acesta din suma recuperată de la pârât şi care sumă să fie
vărsată într-un cont fiduciar de către pârât, după rămânerea definitivă a hotărârii ce se va da în
procesul susţinut de dl. avocat E.T. Procesul se încheie cu o soluţie definitivă favorabilă d-nei. G.F.,
iar pârâtul căzut în pretenţii varsă benevol suma în contul fiduciar indicat de dl. avocat E.T., în
interesul şi spre folosul d-nei. G.F. Dl. avocat E.T. o informează pe d-na. G.F. în privinţa încasării
sumei, ocazie cu care d-na. G.F. arată avocatului E.T. că nu mai e de acord să-i plătească onorariul
iniţial convenit, pe care îl consideră mult prea mare raportat la durata şi complexitatea procesului
pe care dl. avocat E.T. l-a câştigat pentru ea şi că e de acord să-i plătească, cu titlu de onorariu,
doar suma de 2.500 de lei şi numai după ce dl. avocat E.T. îi va vărsa în contul personal întreaga
sumă încasată de la pârât. În faţa acestei situaţii, raportat la rigoarea dispoziţiilor legale şi,
respectiv, statutare, dl. avocat E.T. va putea:
A. să verse în contul personal al d-nei. G.F. suma câştigată de la pârât, din care va scădea, în prealabil,
onorariul în sumă de 5.000 de lei, sumă pe care şi-o însuşeşte şi pe care o şi foloseşte pentru plata unui
avans din preţul de achiziţie al unui autoturism;
B. să verse în contul personal al d-nei. G.F. întreaga sumă câştigată de la pârât, urmând ca, ulterior, să treacă
la punerea în executare a contractului de asistenţă juridică, pentru a obţine plata onorariului în sumă de
5.000 de lei, convenit cu clienta;
C. să verse în contul personal al d-nei G.F. suma câştigată de la pârât, din care va scădea, în prealabil,
onorariul în sumă de 5.000 de lei, sumă pe care o va menţine în contul fiduciar, propunându-i de îndată d-
nei. G.F. o întâlnire profesională, cu prilejul căreia să încerce, în limitele legii şi ale statutului profesiei,
depăşirea diferendului născut din schimbarea de atitudine a d-nei. G.F. în privinţa onorariului convenit cu dl.
avocat E.T.
Răspuns: C
4 La data de 3 ianuarie 2019, dl. avocat T.I. şi-a deschis un cabinet individual de avocat, optând
pentru această formă de exercitare a profesiei, după ce renunţase la calitatea de asociat în
societatea civilă profesională de avocaţi „T., G. şi Asociaţii”. La data de 1 februarie 2019, acelaşi
avocat adresează consiliului baroului din care face parte o cerere, prin care solicită să se ia act de
împrejurarea reintrării sale în aceeaşi societate civilă profesională de avocaţi „T., G. şi Asociaţii”.
Consiliul baroului sesizat refuză să ia act de cererea d-lui. avocat T.I., pe care o apreciază ca fiind
neserioasă, raportat la împrejurarea că este nerezonabil ca un avocat să părăsească o societate
civilă profesională de avocaţi pentru a-şi înfiinţa propriul cabinet individual de avocat, iar la o lună
distanţă, să se întoarcă în aceeaşi societate, în aceeaşi calitate, anterior deţinută, respectiv aceea
de asociat în societatea civilă de avocaţi „T., G. şi Asociaţii”.
Consiliul baroului sesizat
A. a procedat corect, având obligaţia de a veghea la disciplina profesională a avocaţilor, disciplină care implică
şi obligaţia acestora de a nu schimba, la intervale prea scurte de timp, forma de exercitare a profesiei;
B. a procedat incorect, încălcând dreptul d-lui. avocat T.I. de a-şi schimba, în orice moment, opţiunea pentru
una din formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege;
C. a procedat corect, având competenţa de a aproba sau, dimpotrivă, de a respinge cererile avocaţilor, prin
care aceştia solicită încuviinţarea baroului din care fac parte, în privinţa formei de exercitare a profesiei.
Răspuns: B
5 Dl. avocat S.I. a formulat, în numele societăţii civile profesionale de avocaţi „S., A. şi Asociaţii”, o
cerere de transformare a acesteia în societate profesională cu răspundere limitată. Cererea a fost
înregistrată la baroul din care dl. avocat S.I. face parte, fiind respinsă de decanul acestui barou. În
motivarea soluţiei date, decanul baroului a reţinut faptul că petentul nu a motivat pentru care
anume raţiuni urmează ca societatea civilă profesională de avocaţi „S., A. şi Asociaţii” să se
transforme într-o societate profesională cu răspundere limitată. Dl. avocat S.I., în numele şi în
reprezentarea „S., A. şi Asociaţii”, a solicitat consiliului baroului din care face parte să desfiinţeze
decizia decanului şi să aprobe cererea sa cu obiectul mai sus indicat. Consiliul baroului sesizat:
A. va respinge contestaţia d-lui. avocat S.I. şi va menţine decizia decanului, cu motivarea că această decizie e
legală şi temeinică;
B. va admite contestaţia d-lui. avocat S.I. şi va desfiinţa decizia decanului, cu motivarea că acesta nu avea
competenţa de a soluţiona o cerere de natura celei formulate de dl. avocat S.I., după care va aproba
cererea aceluiaşi avocat raportat la împrejurarea că alegerea formei de exercitare a profesiei este liberă şi
nu poate fi supusă nici unei constrângeri;
C. va admite contestaţia d-lui. avocat S.I. şi va desfiinţa decizia decanului, cu motivarea că acesta nu avea
competenţa de a soluţiona o cerere de natura celei formulate de dl. avocat S.I., după care va trimite
cererea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, spre competentă soluţionare.
Răspuns: B
6 Potrivit Statutului profesiei de avocat, secretul profesional:
A. face obiectul unei obligaţii absolute şi nelimitate în timp;
B. revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei;
C. nu face obiectul unei obligaţii care să incumbe şi organelor profesiei de avocat, respectiv salariaţilor
acestora, în privinţa informaţiilor cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.
Răspuns: AB
7 Dl. avocat I.R. a încheiat un contract de asistenţă juridică, prin care s-a angajat să-l reprezinte pe dl.
D.H. într-un proces având ca obiect desfacerea căsătoriei, din culpa exclusivă a soţiei, d-na. D.L. La
câteva zile după încheierea acestui contract de asistenţă juridică, dl. avocat I.R. intră într-o relaţie
amoroasă cu d-na. D.L., fără a-şi da seama că aceasta este soţia clientului său. Dl. avocat
înregistrează acţiunea de divorţ, astfel că, în scurt timp, d-na. D.L. realizează că avocatul soţului său
este şi amantul său. D-na. D.L. decide că nu e cazul să îşi informeze soţul în privinţa acestei
împrejurări, dar ia legătura cu dl. avocat I.R., căruia îi cere să construiască apărarea d-lui. D.H. astfel
încât acesta să piardă procesul sau, eventual, căsătoria să fie desfăcută din culpa exclusivă a d-lui.
D.H. Pentru a fi sigură de atitudinea d-lui. avocat I.R. în susţinerea procesului, d-na. D.L. îl asigură
pe dl. avocat I.R. de dragostea ei, dar îi aminteşte totodată şi faptul că nici soţul ei şi nici consiliul
baroului din care dl. avocat I.R. face parte, nu ar privi cu ochi buni relaţia dintre ei. În faţa acestei
situaţii delicate, dl. avocat I.R. are următoarele opţiuni de etică profesională:
A. dă curs cererii amantei sale, apreciind că, la data intrării lui în relaţia amoroasă cu d-na. D.L., nu a cunoscut
faptul că aceasta era soţia clientului său, astfel că pierde procesul pentru care a fost angajat de dl. D.H.,
divorţul fiind pronunţat din culpa exclusivă a acestuia din urmă;
B. îl informează de îndată pe dl. D.H. în privinţa relaţiei amoroase întreţinute cu soţia sa, iar acesta decide că
nu e cazul să rupă relaţia contractuală cu dl. avocat I.R. şi îi cere să-l reprezinte în continuare în procesul
de divorţ;
C. solicită consiliului baroului din care face parte un punct de vedere şi o soluţie la problema de ordin etic cu
care se confruntă, urmând să-şi informeze clientul în legătură cu existenţa relaţiei sale amoroase cu d-na.
D.L., numai după primirea unui punct de vedere al consiliului baroului şi numai dacă i se va indica de către
consiliul baroului că se găseşte în conflict de interese.
Răspuns: B
8 Avocatul F.F. a fost angajat de reclamantul M.M. pentru a redacta şi susţine cererea de apel în
procesul pierdut în primă instanţă, având ca obiect plata preţului neachitat, în suma de 30.000 de
euro. Deşi a fost angajat cu cinci zile înainte de expirarea termenului de apel, avocatul F.F. a
înregistrat cererea de apel cu o zi după expirarea termenului de apel, apelul fiind respins ca tardiv
formulat.
Fapta avocatului F.F.
A. angajează răspunderea civilă delictuală;
B. angajează răspunderea civilă contractuală;
C. constituie abatere disciplinară gravă.
Răspuns: B
9 Dl. avocat A.A. este angajat de un client din străinătate şi prin contractul de asistenţă juridică se
menţionează, în mod explicit, că avocatul este împuternicit să reprezinte clientul şi pentru
încheierea unei tranzacţii în cauză. În vederea realizării tranzacţiei:
A. dl. avocat A.A. nu îl poate contacta pe avocatul părţii adverse, pentru că orice contact între avocat şi
reprezentantul părţii adverse nu se poate realiza decât în prezenţa clientului sau a persoanei desemnate de
acesta;
B. dl. avocat A.A. nu îl poate contacta pe avocatul părţii adverse, pentru că orice contact între avocat şi
reprezentantul părţii adverse nu se poate realiza decât cu acordul prealabil şi expres al clientului;
C. dl. avocat A.A. îl poate contacta pe avocatul părţii adverse , pentru că prin contractul de asistenţă juridică,
avocatul a fost împuternicit expres să îl reprezinte pe client şi pentru încheierea unei tranzacţii în cauză.
Răspuns: C
10 Dl. B.C., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost eliberat din această funcţie întrucât a
fost condamnat definitiv, pentru o faptă de abuz în serviciu. După reabilitare, fostul judecător B.C. a
formulat cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, cerere pe care a adresat-o
Baroului D. şi pe care a întemeiat-o pe împrejurarea că a deţinut funcţia de judecător al instanţei
supreme. Consiliul Baroului D. i-a respins cererea d-lui B.C. Decizia Consiliului Baroului D. este:
A. legală, deoarece dl. B.C. a fost eliberat din funcţia de judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din
motive imputabile;
B. nelegală, deoarece, anterior formulării cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, dl.
B.C. fusese reabilitat;
C. nelegală, deoarece judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cei ai instanţelor internaţionale pot intra
în profesia de avocat fără susţinerea unui examen de primire în profesie, legea nefăcând nicio distincţie
între cei care au fost plasaţi în afara funcţiei de judecător din motive imputabile sau neimputabile lor.
Răspuns: A
11 Dl. S.R., avocat în Baroul O., a formulat cerere de transfer în Baroul D. şi a solicitat şi certificatul de
transfer. La data formulării cererii, dl. avocat S.R. înregistra restanţe mari la plata contribuţiilor
profesionale la sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor. Consiliul Baroului O. a respins
cererea avocatului S.R., precum şi solicitarea de a-i fi eliberat certificatul de transfer. Decizia
Baroului O. este:
A. legală, având în vedere faptul că, la data înregistrării cererii de transfer, dl. avocat S.R. nu îşi achitase la zi
toate taxele şi contribuţiile profesionale;
B. nelegală, deoarece, la data înregistrării cererii de transfer, dl. avocat S.R. achitase integral taxele către
Barou şi Uniunea Naţională a Barourilor din România;
C. nelegală, deoarece dl. avocat S.R. putea să achite contribuţiile profesionale la sistemul propriu de asigurări
sociale al avocaţilor şi ulterior transferului la Baroul D., fiind vorba despre acelaşi sistem propriu de
asigurări sociale.
Răspuns: A
12 Dl. avocat T.C., desemnat să acorde asistenţă judiciară lui K.N., deţinut în Penitenciarul C., la primul
termen, a solicitat instanţei încuviinţarea legăturii cu deţinutul, la locul de detenţie al acestuia,
pentru a-i pregăti apărarea. Instanţa a încuviinţat cererea, iar dl. avocat T.C. s-a prezentat la
Penitenciarul C., unde a solicitat permisiunea de a discuta cu K.N. Aici, K.N. a fost adus de un
gardian, care însă a precizat că, potrivit conducerii aşezământului penitenciar, deţinutul K.N. se află
în posesia unor informaţii care nu sunt destinate publicului (informaţii clasificate), astfel încât
contactul acestui deţinut cu avocatul nu se va putea desfăşura decât în prezenţa şi sub controlul
gardianului. În această situaţie, dl. avocat T.C. a refuzat contactul cu clientul său şi a formulat
plângere la instanţă. Refuzul d-lui. avocat T.C. de a lua contact cu K.N., sub supravegherea
gardianului, este:
A. justificat, deoarece deţinutul K.N. se află în posesia unor informaţii care nu sunt destinate publicului
(informaţii clasificate);
B. justificat, deoarece, potrivit Legii cu nr. 51/1995, republicată şi a Statutului profesiei de avocat, contactul
dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului;
C. nejustificat, deoarece gardianul respecta un ordin de serviciu.
Răspuns: B
13 Justiţiabilul H.R. a formulat o cerere de ajutor public judiciar, la Judecătoria S., cerere care i-a fost
admisă şi, ulterior, transmisă Baroului S. Decanul Baroului S. l-a desemnat pe dl. avocat B.C. pentru
a-i acorda asistenţă şi reprezentare judiciară lui H.R. Dl. avocat B.C. a refuzat să preia cazul lui H.R.,
cu motivarea că onorariul stabilit de instanţă este prea mic. Refuzul d-lui. avocat B.C. este:
A. nejustificat, deoarece dl. avocat B.C. nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict
de interese sau pentru alte motive justificate;
B. justificat, deoarece, pentru munca depusă, avocatul are dreptul la un onorariu într-un cuantum echitabil;
C. justificat, deoarece dl. avocat B.C. nu a fost consultat şi nu şi-a dat acordul pentru a-i asigura asistenţa
judiciară lui H.R.
Răspuns: A
14 Dl. avocat M.M. încheie cu clientul V.V. un contract de asistenţă juridică având ca obiect redactarea
şi susţinerea unei acţiuni în revendicare imobiliară. La momentul încheierii contractului, avocatul îi
aduce la cunoştinţă clientului, cuantumul onorariului, în sumă de 10.000 de lei şi, respectiv,
cuantumul taxei judiciare de timbru, în sumă de 16.000 de lei. Clientul achită integral onorariul
cuvenit avocatului şi arată că dispune, în acel moment, în numerar, şi de suma aferentă achitării
taxei judiciare de timbru, rugându-l pe avocat să primească şi această din urmă sumă, spre a o
plăti, în numele său, cu titlu de taxă judiciară de timbru datorată, întrucât el urmează să lipsească
din ţară şi nu poate plăti personal această taxă. Dl. avocat:
A. refuză primirea sumei de 16.000 de lei, arătând că regulile profesiei nu îi permit primirea de la client a altor
sume de bani decât cele încasate cu titlu de onorariu;
B. primeşte suma de 16.000 de lei şi face menţiune în contractul de asistenţă juridică cu privire la faptul că a
primit suma, cu titlu de cheltuieli aferente procesului;
C. încasează suma de 16.000 de lei şi emite clientului chitanţă din partea formei de exercitare a profesiei.
Răspuns: B
15 Avocatul are dreptul să prezinte presei:
A. în mod excepţional, atunci când interesul clientului o impune, abuzurile la care este supus clientul său,
cerând restabilirea legalităţii şi adoptarea unor măsuri procedurale corecte;
B. convingerile sale privind relaţia cu magistraţii, cu organele puterii judecătoreşti, cu celelalte organe judiciare;
C. portofoliul clienţilor pe care îi deţine şi notorietatea cazurilor pe care le-a câştigat.
Răspuns: AB
16 Consiliul baroului poate motivat să refuze înscrierea unui avocat în Registrul de asistenţă judiciară
sau să radieze un avocat din acest Registru şi în unul sau mai multe din următoarele cazuri:
A. dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
B. dacă respectivului avocat i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
C. dacă avocatul a înregistrat o restanţă de două luni la plata taxelor şi contribuţiilor profesionale.
Răspuns: AB
17 Adunarea generală extraordinară a baroului poate fi convocată:
A. de comisia de cenzori a baroului;
B. de decanul baroului;
C. de consiliul baroului, la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
Răspuns: AC
18 Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face:
A. numai după data validării examenului de primire în profesia de avocat;
B. numai după data emiterii deciziei de primire în profesie;
C. numai după data depunerii jurământului de către cel care solicită înscrierea în acest tablou.
Răspuns: C
19 Dl. C.D. a susţinut şi promovat examenul de primire în profesia de avocat. La data emiterii deciziei
de primire în profesie, acesta era incompatibil. Efectele deciziei de primire în profesie se produc:
A. la data comunicării d-lui. C.D. a respectivei decizii;
B. numai după încetarea stării de incompatibilitate în persoana d-lui. C.D.;
C. la data trecerii d-lui. C.D. pe tabloul avocaţilor incompatibili.
Răspuns: B
20 Contractul de colaborare încheiat între o formă de exercitare a profesiei şi un avocat colaborator va
cuprinde, în mod obligatoriu:
A. durata contractului;
B. timpul de muncă;
C. obligaţia privind confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cu care, cu prilejul exercitării profesiei, avocatul
colaborator intră în contact.
Răspuns: AC
21 În materia cărții funciare:
A. termenul în care poate fi promovată acțiunea în rectificare de carte funciară împotriva terților de bună
credință care au dobândit un drept real prin acte cu titlu gratuit este de 5 ani de la data înregistrării cererii
de înscriere a dreptului lor la biroul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară;
B. acțiunea în rectificare de carte funciară poate fi introdusă separat de acțiunea de fond, chiar și atunci când
acţiunea de fond a fost respinsă;
C. dreptul la acțiunea în rectificarea notării în cartea funciară este imprescriptibil.
Răspuns: AC
22 La data de 15 iunie 2018, X i-a împrumutat lui Y căruța și calul său, pentru a-l ajuta pe acesta din
urmă să-și transporte recolta de cereale. În aceeași zi, adolescenții W, K în vârstă de 17 ani, vâzând
căruță plină cu cereale la marginea tarlalei, au hotărât să “se distreze” și au început să înțepe calul
cu diverse obiecte şi să-l lovească. În încercarea de a scăpa de agresorii săi, animalul a răsturnat
căruța peste cei doi și i-a târât câteva zeci de metri. Din cauza leziunilor suferite, W a rămas cu o
infirmitate permanentă iar K, deși a suferit leziuni minore, a decedat la sfârșitul anului 2018, cauza
exclusivă a decesului fiind o infecție dobândită în spital, aşa cum rezultă din expertiza medico-
legală. De asemenea, căruța a fost distrusă în proporție de 60% iar calul a suferit traumatisme grave
care au necesitat multe luni de tratament. În raport de situația descrisă, răspunderea pentru
prejudiciile suferite:
A. de X pentru distrugerea căruței și tratamentul animalului, incumbă lui Y, în temeiul răspunderii contractuale;
B. de W prin afectarea integrității fizice cu caracter permanent, incumbă lui X pentru fapta animalului;
C. de părinții lui K, pentru decesul acestuia din urmă, incumbă unității sanitare unde a dobândit infecția
ucigașă.
Răspuns: C
23 Spre deosebire de acțiunea oblică, acțiunea revocatorie:
A. trebuie introdusă în termenul de prescripție de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să
cunoscă prejudiciul ce rezultă din actul atacat;
B. permite creditorului să-și exercite un drept propriu;
C. admisă prin hotărâre judecătorească profită tuturor creditorilor, chiar dacă nu au intervenit în cauză.
Răspuns: AB
24 În temeiul unui contract de asigurare de bunuri, în ipoteza producerii riscului asigurat, asigurătorul
va avea obligația de a plăti o despăgubire:
A. ce nu va putea depăsi suma asigurată;
B. mai mică decât suma asigurată, dacă aceasta este inferioară valorii bunului iar parțile nu au stipulat altfel;
C. egală cu cuantumul pagubei, chiar dacă valoarea acesteia depașeste suma asigurată.
Răspuns: AB
25 În materia dezmembrămintelor dreptului de proprietate:
A. dreptul de superficie se poate constitui pe o durată de cel mult 49 de ani;
B. servitutea de a nu construi peste o anumită înălțime este neaparentă;
C. dacă în cazul unui uzufruct viager, uzufructuarul locator a decedat la data de 1 iulie 2016, locațiunea unui
imobil, înscrisă în cartea funciară, încheiată de defunct la data de 10 aprilie 2015 pe termen de 7 ani, este
opozabilă proprietarului numai până la data de 1 iulie 2019.
Răspuns: BC
26 Dacă plata se face prin virament bancar:
A. ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit plătitoare naște prezumția absolută de
efectuare a plății;
B. data plății este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plății;
C. debitorul poate face dovada plății cu confirmarea scrisă din partea instituției de credit care a efectuat
viramentul.
Răspuns: BC
27 La data de 10 februarie 2018, T l-a notificat pe F iar ulterior, la data de 15 iunie 2018, l-a chemat în
judecată pentru predarea unui utilaj sau plata contravalorii acestuia, conform contractului de
vânzare încheiat între părți la data de 1 martie 2015. Prin întâmpinare, F a invocat prescripția
dreptului la acțiune şi în subsidiar, caracterul neîntemeiat al acțiunii reclamantului, arătând că
utilajul a fost distrus integral în urma unui incendiu produs la data de 25 martie 2015, ulterior
notificării sale prin care l-a pus în întârziere pe T pentru ridicarea bunului. În raport de situația
descrisă, instanța:
A. va admite excepţia de prescripție a dreptului material la acțiune și va respinge acțiunea;
B. va respinge excepția de prescripție, va admite acțiunea și-l va obliga pe F la plata contravalorii utilajului
către T;
C. va respinge excepția de prescripție, precum și acțiunea ca neîntemeiată.
Răspuns: C
28 Ipoteca:
A. asupra unei construcţii viitoare nu poate fi intabulată, ci numai înscrisă provizoriu în cartea funciară, în
condiţiile legii;
B. poate avea ca obiect dreptul de superficie;
C. nu poate garanta îndeplinirea unei obligaţii viitoare.
Răspuns: AB
29 La data de 7 iulie 2018, X a încheiat un contract de vânzare cu Y cu privire la o motocicletă pe care s-
a obligat să o predea până la data de 1 august 2018, întrucât era închiriată unui terț Z. La data de 15
iulie 2018, profitând de faptul că Z i-a oferit un preț mai mare pentru a renunța la contractul cu Y și
motocicleta se afla în detenţia acestuia, X a încheiat un alt contract de vânzare a motocicletei cu Z,
motocicleta rămânând în posesia acestuia. Ulterior, la data de 15 august 2018, X a încheiat un
contract de vânzare cu W, care nu cunoştea despre vânările anterioare. Care dintre cei trei
cumpărători ai motocicletei va fi considerat proprietar, dacă cel care a sesizat instanța de judecată
pentru obligarea lui X la predarea motocicletei este W?
A. Y;
B. Z;
C. W.
Răspuns: C
30 La înfiinţarea societăţii M S.R.L., asociatul K a aportat suma de 1000 lei iar asociatul Q a aportat în
natură un imobil teren pe care urma să fie edificată o construcție, actul constitutiv fiind încheiat sub
semnatură privată. Faţă de faptul că actul constitutiv nu a fost încheiat în formă autentică:
A. nulitatea absolută a societăţii se acoperă dacă până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe,
asociaţii încheie actul constitutiv în formă autentică;
B. în condițiile în care instanţa de judecată constată nulitatea absolută prin hotărâre definitivă, persoana
juridică încetează cu efect retroactiv şi poate intra în lichidare, în condiţile legii;
C. nulitatea societăţii poate fi invocată în termen de un an de la data înfiinţării.
Răspuns: A
31 W SRL a încheiat un contract de locațiune cu K SRL pe termen de 5 ani cu posibilitatea pentru
locatar de a denunța unilateral contractul după 3 ani de la încheierea sa, cu plata unei sume
repreprezentând chiriile cumulate pentru 6 luni. După un an și două luni de la încheierea
contractului, K SRL a notificat denunțarea unilaterală a contractului și a eliberat spațiul închiriat,
cerând locatorului să-i restituie garanția reprezentând contravaloarea a 3 chirii lunare. În raport de
această situație:
A. locatorul este îndreptăţit să refuze restituirea sumei reprezentând garanția;
B. locatarul a încălcat contractul de locațiune și poate fi angajată răspunderea sa contractuală;
C. contractul este considerat încetat prin denunțarea unilaterală și locatarul nu mai are nicio obligație:
Răspuns: AB
32 X vinde către Y, la data de 02 aprilie 2012 , un autoturism de epocă în schimbul sumei de 100.000
euro. Chemat în judecată pentru a fi obligat la plata prețului, Y formulează, la data de 08 septembrie
2013, întampinare prin care invocă excepţia nulităţii contractului pentru leziune, aratând că la data
vânzării valoarea autoturismului era de 55.000 euro, iar la momentul formulării întampinării valoarea
acestuia este de 47.000 euro. Instanţa:
A. invocă din oficiu prescripția extinctivă a excepţiei de nulitate a contractului pentru leziune şi admite cererea
de chemare în judecată;
B. respinge excepţia nulităţii contractului și admite cererea de chemare în judecată;
C. admite excepţia nulităţii contractului pentru leziune şi respinge cererea de chemare în judecată.
Răspuns: B
33 Obligația contractată sub condiție:
A. nu poate fi preluată;
B. ilicită sau imorală atrage nulitatea contractului, dacă este însăși cauza acestuia;
C. rezolutorie într-un act translativ de proprietate, permite dobânditorului să culeagă fructele, orice stipulație
contrară fiind considerată nescrisă.
Răspuns: B
34 X avea o datorie de 20.000 lei către Y, garantată de fideiusorul Z. Ulterior, Y a dobândit o datorie de
15.000 lei către Z și o datorie de 10.000 lei către X. Față de această situație:
A. Z îi poate poate opune lui Y compensația în limita sumei de 10.000 lei, datorie pe care Y o are față de X;
B. X îi poate opune lui Y compensația în limita sumei de 15.000 lei, datorie pe care Y o are față de Z;
C. X îi poate opune lui Y compensația în limita sumei de 10.000 lei.
Răspuns: AC
35 În cazul solidarităţii pasive izvorâtă dintr-o faptă ilicită:
A. solidaritatea operează exclusiv în raporturile dintre codebitori și victima prejudiciată;
B. solidaritatea operează în raporturile dintre codebitorii solidari;
C. pierderea ocazionată de insolvabilitatea unuia sau unora dintre codebitorii solidari se suportă de către
ceilalți codebitori, proporțional cu partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei.
Răspuns: AC
36 După decesul lui D, la data de 15 iulie 2017, sunt chemați la moștenire S, soția supraviețuitoare a
defunctului, F1, fiul din prima căsătorie a defunctului, F2 și F3, fiii din căsătoria lui S cu D, și N
nepotul de frate predecedat al defunctului. În următoarele 6 luni de la deschiderea moştenirii, S a
distrus, cu rea credință, testamentul lăsat de defunct lui F1, acesta din urmă a renunțat expres la
moștenire, F2 și F3 au renunțat gratuit la moștenire în favoarea mamei lor S, iar N şi S au declarat
expres că acceptă moștenirea. Cine va beneficia efectiv de averea defunctului, dacă ne aflăm la data
de 3 martie 2019 și toți succesibilii au cunoscut, anterior deschiderii moștenirii, despre distrugerea
testamentului, dar nu au întreprins alte demersuri decât cele menționate mai sus?
A. N în întregime;
B. S în întregime;
C. F2 și F3.
Răspuns: B
37 În materia cesiunii de creanţă:
A. creanţa privitoare la o sumă de bani nu poate fi cedată în parte;
B. creanța se consideră transferată din momentul încheierii în formă autentică a cesiunii de creanță cu titlu
gratuit;
C. în raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiași creanțe este preferat cel care a comunicat-o primul
către debitor.
Răspuns: B
38 Starea de necesitate
A. reprezintă o cauză de nulitate absolută a unui contract, dacă partea aflată sub imperiul său a consimțit la
încheierea acestuia în condiții vădit dezavantajoase pentru ea;
B. poate fi invocată drept cauză de nulitate relativă a unui contract încheiat de o parte aflată sub imperiul său
dacă dovedește că partea cealaltă a profitat de această împrejurare;
C. determină nașterea obligației celui care, sub imperiul ei, a distrus bunurile altuia pentru a le apăra pe ale
sale, de a repara prejudiciul cauzat, potrivit regulilor aplicabile îmbogăţirii fără justă cauză.
Răspuns: BC
39 Acțiunea revocatorie:
A. va fi guvernată de dispozițiile Codului civil din 2009, chiar şi în ipoteza în care creanța creditorului reclamant
s-a născut dintr-un act încheiat înainte de data de 01.10.2011, însă scadența acesteia se situează după
această dată;
B. va fi guvernată de dispozițiile Codului civil din 2009 chiar şi în ipoteza în care creanța creditorului reclamant
devenise scadentă anterior datei de 01.10.2011, însă acesta a dobândit-o prin cesiune de creanță încheiată
ulterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009;
C. în ipoteza în care ar fi admisă, va avea ca efect declararea actului atacat ca inopozabil exclusiv faţă de
creditorul reclamant.
Răspuns: A
40 Printr-un contract de rentă viageră, constatat prin înscris sub semnătură privată, încheiat la data de
01 iulie 2014 între X si Y, acesta din urmă se obligă, fără a primi o contraprestație, să plătească o
rată trimestrială în valoare de 6000 lei către X si T, pe durata vieții acestora. La data de 07 aprilie
2016, X decedează. La data de 10 iulie 2016, T cheamă în judecată pe Y solicitând obligarea acestuia
la plata sumei de 6000 lei reprezentând suma datorată de Y cu titlu de rentă pentru perioada iulie-
septembrie 2016. Instanța:
A. va respinge cererea invocând din oficiu nulitatea contractului pentru nerespectarea formei autentice;
B. va admite în parte cererea şi îl va obliga pe Y la plata sumei de 3000 lei;
C. va admite cererea stabilind că, în lipsa de stipulație contrară, ratele de rentă se plătesc în avans.
Răspuns: C
41 Reprezintă o excepţie de la aplicarea principiului nemijlocirii:
A. cazul administrării probei cu expertiza judiciară atunci când aceasta presupune o lucrare la faţa locului;
B. cazul administrării probelor prin comisie rogatorie;
C. cazul administrării probelor direct în instanţa de apel.
Răspuns: B
42 Reclamantul XX formulează o cerere de chemare în judecată a pârâtului YY prin care solicită a-i
acoperi prejudiciul în cuantum de 220000 de lei provocat prin distrugerea întregii culturi de aluni de
pe terenul lui XX, ca urmare a ruinării acoperișului casei lui YY. Competența va reveni în acest caz:
A. întotdeauna judecătoriei de la locul situării imobilelor, fiind vorba despre raporturi de vecinătate;
B. tribunalului;
C. judecătoriei, chiar dacă pârâtul formulează o cerere reconvențională prin care solicită desființarea plantației
aflate în imediata vecinătate a construcției, întrucât nu sunt respectate limitele impuse de legislația civilă.
Răspuns: B
43 În privinţa stabilirii competenţei materiale:
A. în cazul în care s-ar solicita desfiinţarea contractului şi restituirea bunului, pentru stabilirea competenţei
instanţei se va ţine seama de valoarea obiectului contractului;
B. în cazul cererilor având ca obiect renta viageră, pentru stabilirea competenţei instanţei se va ţine seama de
valoarea prestaţiei anuale datorate;
C. în cazul cererilor având ca obiect plata chiriei, atunci când durata locaţiunii este de 5 ani, pentru stabilirea
competenţei instanţei se va ţine seama de valoarea prestaţiei anuale datorate.
Răspuns: AB
44 Dacă procesul a fost strămutat de la Judecătoria Alba Iulia la Judecătoria Sibiu, pe motive de
bănuială legitimă:
A. apelul împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Sibiu va fi judecat de Tribunalul Alba;
B. apelul împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Sibiu va fi judecat de Tribunalul Sibiu;
C. în caz de admitere a apelului împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Sibiu, trimiterea spre
rejudecare, atunci când legea o prevede, se va face la o instanță din circumscripția Tribunalului Sibiu.
Răspuns: BC
45 Prin cererea formulată si depusă la Judecătoria Iaşi, XX solicită instanței a constata că trei dintre
clauzele cuprinse în contractul de credit încheiat cu Banca Z sunt abuzive si, pe cale de consecință,
nule. În aceste condiții:
A. interesul lui XX nu este născut si actual câtă vreme nu a intervenit un conflict între acesta si Bancă, ca
urmare a vreunui incident de plată;
B. succesorii pot continua acţiunea dacă XX decedează pe parcursul procesului;
C. acțiunea este admisibilă numai dacă reclamantul își va preciza cererea până la primul termen de judecată,
prin solicitarea renegocierii contractului de credit, instanța nefiind autorizată a interveni în raportul dintre
părți.
Răspuns: B
46 În cazul în care fostul soț al judecătorului este afin de gradul II cu una dintre părți:
A. partea interesată poate cere recuzarea judecătorului înainte de începerea oricărei dezbateri, dacă motivul i-
a fost cunoscut anterior acestui moment;
B. judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost recuzat;
C. judecătorul este incompatibil, fiind incident un caz de incompatibilitate absolută.
Răspuns: A
47 Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A, în calitate de moștenitor al defunctului D,
solicită obligarea pârâtului B la restitutirea unei sume împrumutate de la defunctul D, ajunsă la
scadență. Pârâtul B vă solicită o consultanţă juridică, explicând că a încheiat contractul de
împrumut nu cu D, ci cu un alt moștenitor al acestuia – numitul C. În aceste condiții, pârâtul ar fi
îndreptățit să formuleze:
A. o cerere de arătare a titularului dreptului, indicând că adevăratul creditor este persoana C;
B. o cerere de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a terțului C, care trebuie depusă în termenul
prevăzut pentru formularea întâmpinării;
C. o cerere de chemare în garanție a terțului C, deoarece pârâtul B se află în raport obligațional cu
moștenitorul C.
Răspuns: B
48 Vătămarea va trebui dovedită de către partea care invocă nulitatea actului de procedură:
A. în situația în care încheierea interlocutorie a fost dată de către un complet nelegal constituit;
B. dacă se invocă nulitatea cererii de chemare în judecată întrucât lipsește semnătura părții reclamante;
C. dacă se invocă nulitatea raportului de expertiză întrucât expertul a omis semnarea acestuia.
Răspuns: C
49 AA introduce, la Judecătoria X, o cerere de partaj, în contradictoriu cu BB (fosta soţie), cu privire la
două bunuri imobile (terenuri) şi un bun mobil (autoturism), bunuri comune dobândite în timpul
căsătoriei. În termen legal, CC (tatăl pârâtei BB) formulează o cerere de intervenţie voluntară
principală invocând un drept propriu de proprietate cu privire la autoturismul ce face obiectul
cererii de partaj, cerere care a fost admisă în principiu. În acest context:
A. reclamantul AA este îndreptăţit să formuleze o cerere de sechestru asigurător cu privire la autoturism, dar
numai dacă face dovada că există riscul ca acesta să se deterioreze, fiind folosit în fapt, de către pârâta BB;
B. reclamantul AA este îndreptăţit să formuleze o cerere de sechestru judiciar cu privire la autoturism, dacă
face dovada că măsura este necesară pentru conservarea dreptului ce face obiectul judecăţii;
C. terţul intervenient CC nu este îndreptăţit să formuleze o cerere de sechestru judiciar cu privire la
autoturism, acest drept aparţinând numai reclamantului AA sau pârâtei BB.
Răspuns: B
50 Cât priveste regimul administrării probelor:
A. ordinea administrării va fi stabilită de către instanța de judecată;
B. dovada și dovada contrară vor fi administrate, atunci când este posibil, în aceeași ședință de judecată;
C. instanța de judecată nu va putea reveni asupra probelor deja încuviințate.
Răspuns: AB
51 Nu poate fi ascultat ca martor:
A. persoana afectată de o boală psihică, atestată prin act medical, chiar dacă nu este pusă sub intedicție
judecătorească;
B. sora mamei reclamantului, chiar dacă părțile consimt;
C. descendentul, în procesele privitoare la filiaţie.
Răspuns: C
52 Cererea reconvențională :
A. poate fi formulată, în toate cazurile, doar dacă pârâtul are pretenții derivând din același raport juridic pe
care se întemeiază cererea reclamantului;
B. poate determina extinderea cadrului procesual prin introducerea unor noi pârâți;
C. poate fi depusă doar împreună cu întâmpinarea.
Răspuns: B
A. hotărârea judecătorească se comunică din oficiu părților, în original, chiar dacă este definitivă;
B. cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii judecătorești se soluționează cu citarea părților;
C. instanța poate, chiar și din oficiu, să micșoreze cheltuielile de judecată reprezentând taxa judiciară de
timbru, atunci când aceasta este vădit disproporționată cu valoarea sau complexitatea cauzei.
Răspuns: B
54 Judecătoria X respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul
AA, în contradictoriu cu pârâtul BB, prin care solicita plata unei sumei de 3000 de lei reprezentând
împrumut acordat şi nerestituit în termen. În urma comunicării hotărârii judecătoreşti pronunţate,
reclamantul AA sesizează că există neconcordanţe între considerente şi dispozitiv şi că hotărârea
cuprinde şi considerente contradictorii. În acest caz:
A. reclamantul AA este în drept să formuleze o cerere de lămurire a hotărârii în vederea înlăturării
neconcordanţei între considerente şi dispozitiv;
B. reclamantul AA este în drept să formuleze o cerere de lămurire a hotărârii în vederea înlăturării
considerentelor contradictorii;
C. viciile hotărârii sesizate de către reclamantul AA pot fi înlăturate doar prin intermediul căilor de atac de
reformare.
Răspuns: C
55 În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat:
A. aceasta se poate opune şi atunci când între două procese există identitate de părţi, obiect şi cauză, chiar
dacă în al doilea proces reclamantul din primul proces are calitatea de pârât;
B. se poate reţine efectul pozitiv al acesteia atunci când în primul proces s-a respins acţiunea prin care s-a
solicitat restituirea unei creanţe pentru inexistenţa titlului, iar în al doilea proces s-a solicitat, între aceleaşi
părţi, dobânzi decurgând din aceeaşi creanţă;
C. invocarea acesteia în recurs nu poate conduce la crearea unei situații mai grele pentru recurent decât
aceea din hotărârea atacată;
Răspuns: AB
A. dacă prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat numai anularea unui contract, în apel nu se poate
cere şi repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului prin restituirea prestaţiilor executate;
B. nu se poate cere, în apel, obligarea pârâtului la plata contravalorii fructelor culese de pe teren, în perioada
soluţionării cauzei în primă instanţă, dacă s-a solicitat în primă instanţă numai revendicarea terenului;
C. cererea petitorie formulată înaintea primei instanţe, poate fi transformată, în apel, în cerere posesorie.
Răspuns: AB
57 Apelantul-reclamant AA nu a fost legal citat la termenul în care a avut loc judecata apelului, în
contradictoriu cu intimatul-pârât BB, iar recursul declarat de AA împotriva hotărârii instanţei de
apel, a fost anulat, din eroare, ca netimbrat, deşi la dosar exista chitanţa de plată a taxei de timbru.
AA formulează contestaţie în anulare atât împotriva hotărârii date în apel pe motiv că nu a fost legal
citat în faţa instanţei de apel, cât şi împotriva hotărârii date în recurs pe motivul că dezlegarea data
recursului este rezultatul unei erori materiale. În acest context:
A. contestaţia în anulare pe motiv că nu a fost legal citat în faţa instanţei de apel, este de competenţa instanţei
de apel;
B. contestaţia în anulare pe motiv că dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale este de
competenţa instanţei de recurs;
C. contestaţia în anulare, atât pe motiv că nu a fost legal citat în faţa instanţei de apel, cât şi pe motiv că
dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale este de competenţa instanţei de recurs,
operând o prorogare de competenţă în favoarea acestei instanţe.
Răspuns: AB
58 În procedura de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept:
A. întâmpinarea nu are caracter obligatoriu nici în ipoteza în care reclamantul formulează doar cerere de
evacuare, nici în cazul în care, în mod accesoriu la cererea principală, reclamantul solicită şi plata chiriei,
arenzii sau alte despăgubiri, potrivit legii;
B. pârâtul poate formula, în termen legal, cerere de chemare în judecată a altei persoane;
C. pârâtul nu poate formula cerere reconvenţională.
Răspuns: AC
59 Prin hotărârea judecătorească definitivă nr. x/2018, pronunţată de Tribunalul Z, pârâtul BB a fost
obligat să plătească reclamantului AA suma de 250.000 de lei reprezentând împrumut acordat şi
nerestituit la scadenţă. Pentru efectuarea executării silite în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive
nr. x/2018, cererea de încuviinţare a executării silite:
A. este de competenţa Tribunalului Z care a soluţionat cauza în primă instanţa;
B. poate fi formulată numai de către executorul judecătoresc;
C. se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părților.
Răspuns: B
60 În ceea ce priveşte invocarea motivelor de contestaţie la executare:
A. motivele existente şi de care partea interesată avea cunoştinţă la data formulării contestaţiei la executare
trebuie invocate toate deodată, sub sancţiunea respingerii unei a doua contestaţii ca inadmisibilă;
B. contestatorul îşi poate modifica cererea iniţială adăugând noi motive de contestaţie la executare, dacă în
privinţa acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare;
C. instanţa de executare este îndreptăţită să invoce din oficiu motivele de contestaţie la executare de ordine
publică.
Răspuns: AB
61 În cazul succesiunii de legi penale în timp intervenită până la judecarea definitivă a cauzei:
A. pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege penală mai
favorabilă în raport cu infracțiunea comisă;
B. tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi, indiferent dacă este sau nu
mai favorabilă, chiar dacă infracțiunile au fost comise toate sub imperiul legii vechi;
C. prevederile din legile succesive nu pot fi combinate în scopul creării unei situații mai favorabile inculpatului.
Răspuns: AC
62 Când, aflat în executarea pedepsei închisorii în cuantum de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de
viol, inculpatul a comis o nouă infracțiune intenționată pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii de 3 ani, nu ne aflăm în prezența:
A. recidivei postexecutorii;
B. pluralității intermediare;
C. recidivei postcondamnatorii.
Răspuns: AB
63 În cazul în care, fiind liberat condiționat, X comite o infracțiune în termenul de supraveghere al
liberării condiționate:
A. se va dispune revocarea liberării condiționate doar dacă noua infracțiune a fost descoperită în termenul de
supraveghere și s-a pronunțat pedeapsa închisorii pentru aceasta;
B. revocarea liberării condiționate este facultativă dacă noua infracțiune este comisă din culpă;
C. se anulează liberarea condiționată, iar restul de pedeapsă rămas neexecutat se cumulează aritmetic cu
pedeapsa pentru noua infracțiune.
Răspuns: A
64 În cazul în care executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere:
A. reabilitarea de drept se produce automat la împlinirea termenului de supraveghere dacă nu s-a dispus
anularea sau revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere;
B. este suspendată și executarea măsurilor de siguranță;
C. revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere este facultativă în cazul în care s-a comis o
infracțiune din culpă în termenul de supraveghere.
Răspuns: C
65 Există o pluralitate intermediară de infracțiuni atunci când se săvârșește o infracțiune intenționată
pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 3 ani:
A. în termenul de supraveghere al suspendării executării unei pedepse de un an închisoare stabilită pentru o
infracțiune de vătămare corporală din culpă;
B. după o condamnare la pedeapsa amenzii, neexecutată încă, pentru o infracțiune intenționată;
C. în termenul de prescripţie a executării unei pedepse mai mare de un an închisoare aplicată, pentru o
infracţiune de furt.
Răspuns: AB
66 În cazul infracţiunii continuate:
A. data epuizării este cea de la care curge termenul de prescripție a răspunderii penale;
B. este obligatoriu ca actele de executare să fie comise împotriva aceluiași subiect pasiv;
C. descoperirea ulterioară a altor acte de executare atrage stabilirea unei pedepse corespunzătoare care
poate fi egală cu pedeapsa anterioară.
Răspuns: AC
67 Instanţa va lua act de retragerea plângerii prealabile, dacă persoana vătămată și-a manifestat
intenția în acest sens, în cazul în care s-a comis o infracţiune pentru care:
A. legea prevede în mod expres că punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea
unei plângeri prealabile, iar retragerea plângerii prealabile a intervenit până la pronunţarea unei hotărâri
definitive;
B. legea prevede în mod expres că punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea
unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, iar
retragerea plângerii a fost însuşită de către procuror;
C. legea prevede în mod expres că lipsa plângerii prealabile înlătură răspunderea penală şi stinge acţiunea
civilă.
Răspuns: AB
68 Pedeapsa complementară a publicării hotărârii de condamnare:
A. se poate dispune de către instanță numai în cazul în care soluţia va fi aceea de suspendare a executării
pedepsei sub supraveghere;
B. se poate dispune de către instanță numai dacă aceasta apreciază că publicarea va contribui la prevenirea
săvârşirii altor asemenea infracţiuni;
C. se poate dispune de către instanță şi în cazul aplicării pedepsei amenzii în orice cuantum stabilit potrivit
limitelor speciale prevăzute de către dispoziţiile legii penale.
Răspuns: BC
69 Interzicerea ocupării unei funcţii:
A. poate fi măsură de siguranţă care se poate lua și în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă;
B. poate fi o pedeapsă complementară care se poate aplica atunci când făptuitorul a săvârşit fapta folosindu-
se de funcția respectivă;
C. poate fi pedeapsă accesorie care se execută după ce pedeapsa principală privativă de libertate a fost
executată sau considerată ca executată.
Răspuns: AB
70 Pedeapsa complementară a suspendării activității persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani:
A. poate fi aplicată unei instituţii publice pentru săvârșirea unei infracțiuni în exercitarea unei activităţi care
face obiectul domeniului public;
B. poate fi aplicată și în cazul în care se angajează doar răspunderea penală a asociatului persoană fizică fără
atribuţii de administrare, persoana juridică fiind achitată pentru comiterea aceleiași fapte;
C. poate fi aplicată doar dacă se aplică și pedeapsa principală.
Răspuns: C
71 La data de 03.04.2018, în jurul orei 03.25 a.m., X, care consumase în prealabil un pahar de bere, se
afla la volanul autoturismului marca O pe care îl conducea cu viteza de 100 km/h în localitatea B.
Deși organele de poliţie din cadrul I.P.J. F, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au
efectuat semnalul regulamentar de oprire a conducătorului autoturismului, acesta nu a oprit.
Organele de poliţie au plecat în urmărirea autovehiculului reuşind oprirea acestuia, după ce
conducătorul X a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina în șanț fără a o avaria. X s-a dat
jos din mașină și, văzând polițiștii, a încercat să fugă de la faţa locului, dar a fost oprit. În urma
verificărilor, s-a stabilit că X era posesor de permis de conducere, însă avea dreptul de a conduce
suspendat din data de 08.03.2018. Întrucât X emana miros de alcool, i s-a solicitat să se supună
testării cu aparatul alcooltest, însă a refuzat, după care a fost condus la Spitalul Orăşenesc B, unde
a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei cu motivarea că ”îi e frică de
ace”. Realizați încadrarea juridică a faptelor comise de X:
A. infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, infracțiunea de refuz sau
sustragere de la prelevarea de mostre biologice, infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența
alcoolului sau altor substanțe și infracțiunea de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea
urmelor acestuia, în concurs;
B. infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, infracțiunea de refuz sau
sustragere de la prelevarea de mostre biologice și infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența
alcoolului sau altor substanțe, în concurs;
C. infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere și infracțiunea de refuz sau
sustragere de la prelevarea de mostre biologice, în concurs.
Răspuns: C
72 Aruncarea de pe stradă cu tomate stricate în curtea unei persoane, din răzbunare, fapt care a
determinat murdărirea autoturismului și a pavajului de beton:
A. constituie infracțiunea de distrugere în concurs cu violare de domiciliu;
B. nu constituie infracțiune;
C. constituie infracțiunea de distrugere cu reținerea circumstanței agravante generale a supunerii victimei la
tratamente degradante.
Răspuns: B
73 Constituie infracțiunea de omor calificat de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune
de omor:
A. uciderea unei persoane de către X, condamnat anterior definitiv pentru o infracțiune de tentativă de omor
pentru care a ispășit pedeapsa și a intervenit reabilitarea;
B. uciderea unei persoane de către X care, în aceeași împrejurare a mai ucis alte două persoane;
C. uciderea unei persoane de către X, care a comis în trecut o infracțiune de ucidere din culpă în varianta
agravată, rezultând moartea a două sau mai multe persoane.
Răspuns: A
74 Infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal:
A. se reține în concurs cu infracțiunea de viol în varianta agravată, dacă victima minoră a fost închisă timp de
mai multe zile într-un beci și supusă unui act de penetrare anală cu gâtul unei sticle;
B. se poate comite și sub forma răpirii unei persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra;
C. are întotdeauna ca subiect activ o persoană fizică.
Răspuns: AB
75 A este funcționar public în cadrul consiliului județean V. Numitul O (un cetățean venit cu o petiție
care așteptase prea mult la coadă) a început să amenințe că o să meargă să-l reclame pe A pentru
că acesta nu-și îndeplinește atribuțiile de serviciu. În acel moment, A a început să îl lovească pe O,
provocându-i leziuni care au necesitat 8 de zile de îngrijiri medicale. În cauză:
A. A va răspunde în calitate de autor al infracțiunii de purtare abuzivă în concurs ideal cu infracțiunea de lovire
sau alte violențe;
B. A va răspunde în calitate de autor al infracțiunii de lovire sau alte violențe;
C. A va răspunde în calitate de autor al infracțiunii de purtare abuzivă.
Răspuns: C
76 Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B, avocat în cadrul Baroului A, reținând că în
anul 2017 B a atestat în mod nereal, în vederea producerii unor consecinţe juridice, pe un număr de
două chitanţe, faptul că ar fi încasat suma totală de 2000 lei, cu titlu de onorariu, depunând aceste
chitanţe la instanța de judecată, în scopul obligării pârâtului de către instanţele judecătoreşti, într-
un dosar civil, la plata cheltuielilor de judecată, respectivul proces fiind însă pierdut. Faptele
inculpatului constituie:
A. tentativă la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată (2 acte materiale), în concurs ideal cu
infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (2 acte materiale);
B. tentativă la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată (2 acte materiale);
C. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (2 acte materiale).
Răspuns: C
77 Numitul A, inspector fiscal, aflat în control la societatea X, având ca asociat unic și administrator pe
B, fost coleg de școală, a constatat existența unor facturi false pentru achiziții de bunuri și servicii
care nu s-au livrat, respectiv prestat, în realitate. La rugămințile lui B, numitul A nu anunță organul
de urmărire penală cu privire la cele constatate. Fapta lui A:
A. constituie infracțiunea de tăinuire;
B. constituie infracțiunea de nedenunțare;
C. constituie infracțiunea de omisiunea sesizării.
Răspuns: C
78 Eliberarea de droguri de risc, pe baza unei reţete prescrise de către medic, fără ca aceasta să fie
necesară din punct de vedere medical, situație cunoscută autorului:
A. constituie o infracţiune ce poate fi săvârşită numai de un subiect activ calificat (persoane autorizate în baza
legii să elibereze medicamente pe bază de rețetă);
B. nu constituie infracţiune;
C. constituie infracţiunea de trafic de droguri de risc.
Răspuns: C
79 Fapta trezorierului unei sucursale bancare de a sustrage din trezoreria respectivei unități, prin
scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă şi prin folosirea cheilor pe care le deţine în virtutea
funcției sale, o sumă de bani pe care ulterior o remite unei rude aflată într-o perioadă de dificultăți
financiare, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de:
A. furt calificat;
B. delapidare;
C. abuz de încredere.
Răspuns: B
80 Poate constitui infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare:
A. formularea de către o persoană fizică, îndreptățită la întreținere ca urmare a unei hotărâri judecătorești
definitive de stabilire a obligației și cuantumului pensiei de întreținere, a unei plângeri penale împotriva
fostului soț pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, cu scopul de a-l determina pe acesta să
achite lunar o sumă de bani într-un cuantum sporit față de cel stabilit prin hotărârea menționată;
B. denunțul formulat de către creditorul persoană fizică cu privire la deținerea de droguri de mare risc de către
un debitor rău-platnic în situația în care, în prealabil, în torpedoul autoturismului persoanei denunțate
denunțătorul a introdus un flacon din plastic conținând heroină;
C. formularea de către promitentul-cumpărător al unui autoturism a unei plângeri penale pentru săvârșirea
infracțiunii de înșelăciune de către promitentul-vânzător care a dispărut cu avansul din preț achitat și nici nu
se prezintă să îi predea mașina la data convenită în antecontract.
Răspuns: AB
81 C.A. a introdus plângere prealabilă împotriva numitului O.V.R. pentru săvârşirea infracțiunii de
violare de domiciliu, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 224 CP. După punerea în mișcare a
acțiunii penale, C.A. s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la repararea
prejudiciului moral evaluat la suma de 10.000 lei. Inculpatul O.V.R. a fost trimis în judecată prin
rechizitoriu. Sunt corecte următoarele afirmații:
A. dacă C.A. își retrage plângerea prealabilă, instanța va respinge acțiunea civilă;
B. dacă disjunge acțiunea civilă de acțiunea penală, instanța va lăsa întotdeauna nesoluționată acțiunea civilă;
C. dacă îl condamnă pe inculpat, instanța este obligată să rezolve și acțiunea civilă.
Răspuns: C
82 Reunirea cauzelor penale este obligatorie atunci când:
A. două infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană prin acţiuni distincte;
B. cauzele au ca obiect acte materiale care alcătuiesc o singură infracţiune;
C. între infracţiuni există o legătură și reunirea cauzelor se impune pentru o mai bună înfăptuire a justiției.
Răspuns: B
83 În cazul conflictului de competență între două instanțe:
A. judecata se suspendă până la soluţionarea conflictului pozitiv de competenţă;
B. judecata se suspendă până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă;
C. judecata cauzei continuă, indiferent dacă se soluţionează un conflict pozitiv sau negativ de competenţă.
Răspuns: A
84 Inculpatul A.S., cercetat pentru infracțiunea de ameninţare, prevăzută şi pedepsită de dispozițiile
art. 206 CP, săvârşită împotriva numitului D.D., a propus procurorului audierea ca martor a soției
sale, R.G.S.. Procurorul:
A. va respinge cererea întrucât legea interzice audierea ca martor a soției inculpatului;
B. o va putea audia ca martor pe numita R.G.S., doar dacă aceasta își exprimă acordul în acest sens;
C. va respinge, întotdeauna, cererea ca inadmisibilă, chiar dacă numita R.G.S. își exprimă acordul să fie
audiată ca martor.
Răspuns: B
85 Prin ordonanța din 01.02.2018, ora 21.00, procurorul a dispus măsura reținerii față de inculpatul
S.B., acuzat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art.
189 CP. La data de 02.02.2018, procurorul a propus judecătorului de drepturi și libertăți arestarea
inculpatului. În acest caz:
A. dacă propunerea de arestare este în curs de soluționare la ora 21.00 a zilei de 02.02.2018, inculpatul S.B.
va fi pus în libertate, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză;
B. dacă judecătorul de drepturi şi libertăți admite propunerea de arestare preventivă a inculpatului S.B., va
putea dispune această măsură pentru o perioadă de maxim 29 de zile;
C. dacă judecătorul de drepturi și libertăți admite propunerea de arestare preventivă a inculpatului S.B., va
putea dispune această măsură pentru o perioadă de maxim 30 de zile.
Răspuns: AC
86 Audierea inculpatului prezent este obligatorie:
A. în procedura audierii anticipate în fața judecătorului de drepturi și libertăți, dacă există riscul să nu mai
poată fi audiat în cursul judecăţii;
B. la luarea măsurii controlului judiciar de către procuror;
C. cu ocazia soluționării propunerii de luare a măsurii arestului la domiciliu.
Răspuns: BC
87 Pentru garantarea executării pedepsei amenzii, măsura sechestrului asigurător se poate lua:
A. asupra bunurilor suspectului;
B. asupra bunurilor părții responsabile civilmente;
C. asupra bunurilor părinților inculpatului minor.
Răspuns: A
88 În cursul urmăririi penale, asistența juridică este obligatorie în următoarele situații:
A. pentru persoana vătămată în vârstă de 13 ani;
B. pentru inculpatul aflat în stare de libertate, dacă legea prevede pentru infracțiunea comisă o pedeapsă mai
mare de 5 ani;
C. pentru inculpat, la încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.
Răspuns: AC
89 Inculpatul T.R. a solicitat instanței să fie citat la adresa unde locuiește, fără forme legale, împreună
cu concubina lui și copilul acesteia. În acest caz:
A. citația poate fi înmânată concubinei, dacă inculpatul nu este acasă;
B. dacă inculpatul nu este acasă, citația nu poate fi înmânată copilului de 16 ani al concubinei, chiar dacă
acesta are discernământ;
C. se emite mandat de aducere în toate cazurile, întrucât inculpatul nu locuiește cu forme legale la acea
adresă.
Răspuns: A
90 Inculpatul A.F. este cercetat pentru săvârşirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută şi pedepsită
de dispoziţiile de art. 289 CP. Procurorul a dispus măsura controlului judiciar față de inculpat și a
dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestuia în vederea confiscării speciale. La data de
12.06.2017, prin ordonanță, procurorul a dispus clasarea cauzei, constatând că nu există probe din
care să rezulte că inculpatul a comis fapta. În acest caz:
A. procurorul va solicita judecătorului de cameră preliminară revocarea controlul judiciar;
B. procurorul, prin ordonanță, dispune restituirea bunurile ridicate;
C. procurorul va menționa în ordonanța de clasare încetarea de drept a controlului judiciar.
Răspuns: BC
91 La data de 16.08.2017, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus,
prin ordonanţă, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul R.C.V., o copie a acestei
ordonanțe fiind înmânată inculpatului la data de 17.08.2017. La data de 29.09.2017, inculpatul R.C.V.
a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, în speță la prim-procurorul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Bucureşti, împotriva ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale. Sunt
adevărate următoarele afirmaţii:
A. prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti va respinge plângerea ca tardivă, întrucât a
fost depăşit termenul legal pentru formularea acesteia, de 20 de zile de la comunicarea ordonanţei de
punere în mişcare a acţiunii penale;
B. dacă plângerea formulată de el este respinsă, inculpatul R.C.V. poate ataca ordonanța de respingere a
plângerii la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti;
C. dacă ordonanța nu este dată cu respectarea dispozițiilor legale sau este neîntemeiată, prim-procurorul
Parchetului de pe lângă Tribunalul București, infirmă motivat ordonanța de punere în mișcare a acțiunii
penale.
Răspuns: C
92 Prin încheierea din 06.03.2018, judecătorul de cameră preliminară a admis cererea formulată de
inculpatul T.V, constatând neregularitatea actului de sesizare a instanţei, datele privitoare la fapta
reținută fiind incomplete. Prin aceeași încheiere a exclus declaraţiile martorilor A.B. şi D.E., întrucât
nu au fost audiaţi în prezenţa avocatului inculpatului, deși acesta solicitase să asiste la efectuarea
oricărui act de urmărire penală. Încheierea a fost comunicată procurorului care:
A. procedează la citarea martorilor A.B. şi D.E. şi îi reaudiază în prezenţa avocatului inculpatului, trimiţând
judecătorului de cameră preliminară declarațiile lor în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii;
B. poate remedia neregularitatea actului de sesizare în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii;
C. poate comunica judecătorului de cameră preliminară că nu menține dispoziția de trimitere în judecată.
Răspuns: BC
93 Completul de judecată din cadrul Judecătoriei Constanța a dispus, prin încheiere, suspendarea
judecății în primă instanță. Competența de soluționare a contestației împotriva încheierii de
suspendare a judecății:
A. revine Tribunalului Constanța;
B. revine Curții de Apel Constanța, întrucât aceasta este instanța care va soluționa apelul exercitat împotriva
sentinței prin care Judecătoria Constanța soluționează cauza pe fond;
C. revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Răspuns: A
94 Curtea de Apel București îl judecă în primă instanță pe inculpatul C.R. Inculpatul este arestat
preventiv într-o altă cauză, aflată în curs de judecată pe rolul Tribunalului Argeș. În această situație:
A. Curtea de Apel București nu este obligată să îl citeze pe inculpatul C.R. la fiecare termen de judecată,
întrucât privarea de libertate nu a fost dispusă în cauza pe care o judecă;
B. inculpatul poate cere să fie judecat în lipsă în cauza aflată pe rolul Curții de Apel București, dar numai dacă
a formulat o cerere similară și în cauza aflată pe rolul Tribunalului Argeș, întrucât doar în această din urmă
cauză a fost arestat preventiv;
C. este obligatorie aducerea inculpatului aflat în stare de deținere la judecarea cauzei aflată pe rolul Curții de
Apel București, dacă acesta nu a formulat cerere de a fi judecat în lipsă în această cauză, chiar dacă a
formulat o asemenea cerere în cauza aflată pe rolul Tribunalului Argeș.
Răspuns: C
95 În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar:
A. se dispune doar de către procuror;
B. poate fi prelungită de către procuror prin ordonanță;
C. nu poate depăși o durată de 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau
închisoarea mai mare de 5 ani.
Răspuns: BC
96 Minorul AB a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită
de dispozițiile art. 233 CP, cauza aflându-se în momentul procesual al cercetării judecătorești. În
cursul urmăririi penale, s-a efectuat un referat de evaluare a minorului. Instanța, având în vedere că
AB era minor la data sesizării acesteia:
A. va dispune ca judecarea cauzei să aibă loc în ședință nepublică;
B. va putea dispune efectuarea unui nou referat de evaluare a minorului de către serviciul de probațiune în a
cărui circumscripție își are locuința minorul;
C. va putea dispune, indiferent de vârsta minorului, îndepărtarea acestuia din ședință, dacă apreciază că
administrarea anumitor probe îl pot influența negativ.
Răspuns: AB
97 Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. a dispus prin ordonanță clasarea
cauzei în temeiul dispozițiilor art.16 alin.1 lit. c C.proc.pen., cu privire la săvârșirea de către
inculpatul AB a infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 193
alin.1 CP. Persoana vătămată a formulat plângere împotriva soluției de clasare la prim-procurorul
Parchetului de pe lângă Judecătoria A, plângere care a fost respinsă. Ulterior, persoana vătămată a
formulat plângere împotriva soluției de clasare la judecătorul de cameră preliminară de la
Judecătoria A, care:
A. admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la inculpatul AB
pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, când probele legal administrate sunt suficiente,
trimițând dosarul spre repartizare aleatorie;
B. admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la inculpatul AB
pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, când probele legal administrate sunt suficiente și va
judeca în fond cauza;
C. admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a pune în mișcare
acțiunea penală.
Răspuns: A
98 Suspectul:
A. are dreptul de a fi informat de îndată și înainte de a fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează
urmărirea penală și încadrarea juridică a acesteia;
B. va fi încunoștințat cu privire la drepturile sale, doar după prima sa audiere;
C. este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză. rezultă bănuiala rezonabilă că a
săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Răspuns: AC
99 Inculpatul T.C. este cercetat în stare de libertate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria M.
pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 218 alin.1 CP,
pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3-10 ani. Inculpatul solicită, în scris, încheierea
unui acord de recunoaștere a vinovăției. În vederea încheierii acordului:
A. este necesar avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior pentru stabilirea limitelor încheierii
acordului;
B. este obligatoriu avizul prealabil și scris al persoanei vătămate pentru încheierea acordului;
C. este obligatorie asigurarea asistenței juridice a inculpatului T.C..
Răspuns: AC
100 Împotriva lui D.N. a fost pusă în mișcare acțiunea penală de către Parchetul de pe lângă Judecătoria
M. ca urmare a introducerii de către B.C. a plângerii prealabile pentru săvârșirea infracțiunii de
lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 193 alin. 1 CP. Citația transmisă
inculpatului D.N. trebuie să cuprindă, printre altele, și:
A. numele și prenumele persoanei care a introdus plângerea prealabilă împotriva lui D.N.;
B. încadrarea juridică și denumirea infracțiunii de care este acuzat;
C. mențiunea că poate consulta dosarul.
Răspuns: BC
INPPA
1 AA, cu domiciliul în Constanţa, formulează o cerere prin care doreşte să fie primit în profesia de
avocat. În acest caz, cererea:
A. se adresează Consiliului Baroului unde solicitantul AA intenţionează să exercite profesia de avocat;
B. va fi însoţită, printre altele, de copie a cazierului judiciar, în dublu exemplar, eliberat cu cel mult 15 zile
înainte de data depunerii cererii;
C. se depune în termen cel mult de 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării
examenului naţional de primire în profesia de avocat.
Răspuns: BC
2 Avocatul AA cu drept de exercitare a profesiei, membru al Baroului X, devine membru în consiliul de
supraveghere al unei societăţi pe acţiuni. În acest caz:
A. avocatul AA devine, potrivit legii, incompatibil, fiindu-i interzis, în toate situaţiile, să aibă concomitent
calitatea de avocat şi calitatea de membru în consiliul de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni;
B. avocatul AA are obligaţia de a aduce la cunoştinţă acest aspect Consiliului Baroului X;
C. dacă Consiliul Baroului X apreciază că exercitarea funcţiei de membru în consiliul de supraveghere al unei
societăţi pe acţiuni este incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate în
orice moment, să solicite avocatului AA să renunţe la calitatea de membru în consiliul de supraveghere.
Răspuns: C
3 Avocatul AA a fost suspendat din profesia de avocat, la cerere, având în vedere că a devenit
administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată, fiind trecut pe tabloul avocaţilor
incompatibili. Ulterior, având în vedere că a încetat calitatea de administrator a avocatului AA,
acesta a formulat o cerere de ridicare a suspendării şi de repunere pe tabloul avocaţilor cu drept de
exercitare a profesiei. În acest caz, verificarea eventualelor cazuri de nedemnitate, cu ocazia
reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, a avocatului AA, membru al
Baroului X:
A. se poate realiza şi din oficiu;
B. este de competenţa Consiliului Baroului X din care face parte avocatul AA;
C. se concretizează într-o decizie a Consiliului Baroului X care poate fi atacată în termen de 15 zile de
comunicare la Comisia Permanentă a U.N.B.R.
Răspuns: AB
4 Avocatul AA a fost desemnat de Judecătoria Sector 2 Bucureşti, în dosarul nr. X/2020, curator
special. În acest caz:
A. avocatului AA i se va comunica direct de Judecătoria Sector 2 Bucureşti înştiinţarea de numire precum şi
copia încheierii prin care a fost numit curator special;
B. dacă plata remunerației avocatului AA pentru activitatea de curatelă se suportă din bugetul statului, aceasta
se efectuează numai prin Barou;
C. avocatul AA îşi va asuma o obligaţie de rezultat în exercitarea mandatului de curator special.
Răspuns: B
5 În cazul în care, potrivit legii, în Dosarul nr. X/2020 a fost încuviinţată, de Judecătoria Constanţa,
cererea de ajutor public judiciar, sub forma asistenţei prin avocat:
A. cererea, împreună cu încheierea de încuviinţare, se trimit de îndată Decanului Baroului Constanţa;
B. în termen de 7 zile va fi desemnat un avocat din Baroul Constanţa, înscris în Registrul de asistenţă
judiciară;
C. beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat din Baroul
Constanţa, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.
Răspuns: AC
6 În ceea ce priveşte Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnați
pentru acordarea asistenţei judiciare şi extrajudiciare, este adevărat că:
A. acest Registru nu este public, păstrându-se pe suport de hârtie şi în format electronic la Barou;
B. acest Registru se actualizează, pentru următorul an calendaristic, până la sfârșitul lunii decembrie a anului
calendaristic precedent;
C. se pot opera modificări în acest Registru şi în cursul anului, în cazuri excepționale, potrivit procedurii
prevăzute pentru înscrierea în Registru.
Răspuns: C
7 Fapta avocatului AA:
A. de participare, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații pentru achiziționarea de servicii profesionale
avocaţiale, este sanţionată prin lege, din punct de vedere disciplinar, cu interdicţia de a exercita profesia pe
o perioadă de la 1 lună la 1 an;
B. de a încheia cu avocaţii BB, CC şi DD un acord privind împărţirea pieţei serviciilor profesionale este
sancţionată de lege, din punct de vedere disciplinar, cu excluderea din profesie;
C. de limitare a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste între avocaţi, este sancţionată prin lege,
din punct de vedere disciplinar, cu excluderea din profesie.
Răspuns: BC
8 Avocatul AA împreună cu avocatul BB şi CC, în calitate de asociaţi, au constituit, în condiţiile legii,
o societate profesională cu răspundere limitată de avocatură. În acest context, este adevărat că:
A. avocatul asociat AA se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica în scris, atât asociaţilor
avocaţi BB şi CC, cât şi Baroului din care face parte, intenţia de retragere, cu cel puţin 6 luni înainte;
B. avocatul asociat BB, care ar intenţiona să transmită părţile sociale pe care le deţine, este obligat să notifice
această intenţie, cu minim 30 de zile anterior transmiterii, avocaţilor asociaţi AA şi CC, fără a fi obligat să
indice persoana sau persoanele cărora doreşte să le transmită respectivele părţi sociale;
C. obligaţiile şi răspunderea societăţii sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune, iar avocaţii asociaţi AA, BB
şi CC care îşi exercită activitatea în societate răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.
Răspuns: C
9 Următoarele înscrisuri, întocmite de avocat, au forţă probantă deplină până la înscrierea în fals:
A. contractul de grupare a cabinetelor individuale;
B. actul juridic redactat de avocat, cu atestarea identității părţilor, a conţinutului şi a datei actului;
C. delegația de substituire.
Răspuns: AC
10 În ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle avocaţilor este adevărat că:
A. refuzul avocatului de a pune la dispoziția inspectorilor financiari ai C.A.A. a tuturor datelor şi documentelor
solicitate constituie abatere disciplinară gravă;
B. avocaţii pensionari care continuă activitatea se pot înscrie în Registrul de asistenţă judiciară;
C. neîndeplinirea de către avocat a obligației de asigurare pentru răspundere profesională atrage neînscrierea
acestuia în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Răspuns: AC
11 Refuzul reînscrierii avocatului AA din Baroul X pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a
profesiei, după încetarea stării de incompatibilitate:
A. se contestă, potrivit legii, la Comisia de Disciplină a Baroului X;
B. se dispune prin decizia Consiliului Baroului X, care poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R.
C. se dispune prin hotărâre a Comisiei de Disciplină a Baroului X, care poate fi contestată la Comisia Centrală
de Disciplină din cadrul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării.
Răspuns: B
12 Avocatul nu răspunde penal:
A. în nicio situaţie, pentru susținerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată;
B. în nicio situaţie, pentru susținerile făcute în scris în faţa unor organe administrative de jurisdicție, pentru un
client, atâta timp cât această activitate se realizează în temeiul unui contract de asistenţă juridică valabil
încheiat;
C. pentru apărările formulate în cauza în care a fost angajat, dacă aceste apărări sunt făcute cu respectarea
normelor de deontologie profesională.
Răspuns: C
13 Reprezintă, conform legii, modalități de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:
A. redactarea şi publicarea de eseuri pe probleme juridice;
B. activităţi organizate în cooperare cu instituții de învățământ în domenii conexe activităţii specifice profesiei
de avocat;
C. deținerea oricărei funcţii de demnitate publică.
Răspuns: AB
14 Adunarea Generală din cadrul Baroului are, printre altele, următoarele atribuții:
A. propune candidații pentru Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R.;
B. duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
C. coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaţilor din raza sa de competenţa.
Răspuns: A
15 Sunt adevărate, conform legii, următoarele afirmații:
A. Consiliul Baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile
cu votul majorității membrilor prezenți;
B. Consiliul U.N.B.R. lucrează legal în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi şi adoptă
hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți;
C. Comisia Permanentă a U.N.B.R. lucrează valabil în prezenţa majorității membrilor săi şi tot astfel adoptă
deciziile.
Răspuns: AC
16 Având în vedere plângerea formulată împotriva avocatului AA din Baroul X, cu privire la săvârşirea
unei abateri disciplinare, Consiliul Baroului X a demarat anchetarea eventualei abateri. În acest
context:
A. ca regulă, cercetarea abaterii disciplinare se va efectua după convocarea în scris a avocatului cercetat AA,
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la domiciliul acestuia;
B. refuzul avocatului AA de a da curs convocării în faţa organului care anchetează abaterea disciplinară nu
împiedică desfășurarea anchetei şi nu constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale;
C. cercetarea avocatului AA se va efectua numai după încunoştinţarea acestuia cu privire la obiectul anchetei
disciplinare, prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii.
Răspuns: C
17 Abaterea disciplinară săvârșită de avocatul AA, care are funcţia de Decan al Baroului X, va fi
judecată, în primă instanță:
A. de Comisia de Disciplină a Baroului X;
B. de Consiliul U.N.B.R în plenul său, constituit ca instanță disciplinară;
C. de Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. în complet de 3 membri.
Răspuns: C
18 În conformitate cu principiul libertăţii şi independenţei avocatului:
A. avocatul trebuie să-şi păstreze independenţa chiar față de propriul client dacă convingerile sale nu
corespund pretențiilor şi cerințelor celui care îi solicită serviciul profesional;
B. avocatul nu poate asista sau reprezenta un client în condiţiile în care interesul clientului este sau ar putea fi
în conflict cu interesele altor clienţi ori ale avocatului;
C. avocatul trebuie să se abţină de la formularea unor denunțuri cu scopul de a obține pentru sine avantaje de
natură juridică de orice fel.
Răspuns: A
19 Avocatul AA a încheiat un contract de colaborare cu titularul cabinetului individual de avocatură X.
În acest caz:
A. în calitate de avocat colaborator, AA poate avea clientelă personală, în afara cabinetului individual de
avocatură X, cu condiţia ca acești clienţi personali să fie aduși la cunoştinţa avocatului titular al cabinetului
individual X;
B. titularul cabinetului individual de avocatură X este obligat, în condiţiile legii, să permită avocatului
colaborator AA tratarea clientelei personale, în condiţiile prevăzute în contractul de colaborare;
C. pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a Baroului, avocatul colaborator AA va păstra
rezultatele financiare obținute.
Răspuns: BC
20 Suspendarea calităţii de avocat:
A. se dispune prin hotărâre executorie a Comisiei de Disciplină a Baroului;
B. se dispune prin decizia Consiliului Baroului, care poate fi contestată la Comisia Centrală de Disciplină a
U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia;
C. se dispune prin decizia a Consiliului Baroului, care poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., contestație
care nu suspendă executarea.
Răspuns: C
21 A.A., unchiul lui F.F., îi donează acestuia din urmă, la data de 01.05.2016 un apartament, „sub
condiția ca F.F. să se căsătorească, până la data de 01.05.2017, cu logodnica lui, I.C.”, clauză
inserată în contractul dintre cei doi, dreptul donatarului împreună cu această condiție fiind înscrise
în cartea funciară. F.F. rupe logodna și se căsătorește, la data de 01.05.2017, cu M.P. La data de
01.02.2017 F.F. a vândut apartamentul către Z.R. Dezamăgit, A.A. consultă trei avocați, care exprimă
trei păreri. Care dintre ele este corectă:
A. donația este valabilă, iar F.F. poate fi tras la răspundere de donator pentru neexecutarea obligației de a se
căsători cu I.C.;
B. donația nu produce niciun efect, iar donatarul nu poate fi tras la răspundere de către donator;
C. dacă la data de 01.08.2017 F.F. solicită lui Z.R. restituirea apartamentului, cererea ar trebui admisă.
Răspuns: BC
22 La data de 01.05.2016 A îl mandatează pe B să vândă terenul proprietatea sa situat în București, și
înscris în carte funciară nr. 12345. Respectând limitele împuternicirii, la data de 01.06.2016, B vinde
terenul către C, care își înscrie dreptul în cartea funciară în aceeași zi. La data de 01.06.2018 D
cumpără terenul de la C, intabulându-se în mod corespunzător în aceeași zi. La data de 01.07.2019,
AM, unicul moștenitor al lui A, care în acea zi a aflat de situația terenului, consultă 3 avocați,
arătându-le suplimentar faptul că A a decedat la data de 25.05.2016. Marcați varianta/variantele
corecte.
A. contractul de vânzare încheiat de către B este sigur inopozabil lui AM, întrucât mandatul a încetat prin
moartea lui A;
B. contractul dintre C și D nu este nul, chiar dacă C nu ar fi dobândit valabil proprietatea prin contractul
încheiat la data de 01.06.2016;
C. o eventuală acțiune în revendicare formulată de către AM împotriva lui D, dobânditor de bună credință, va fi
respinsă.
Răspuns: BC
23 În materia vânzării:
A. în cazul vânzării bunurilor de gen, transferul dreptului de proprietate nu poate avea loc decât odată cu
predarea lor cumpărătorului;
B. dacă doar bunul principal este afectat de vicii, rezoluțiunea contractului în ceea ce privește bunul principal
atrage rezoluțiunea lui și în privința bunului accesoriu;
C. dacă părțile nu au prevăzut altfel, cheltuielile predării bunului vândut sunt în sarcina cumpărătorului.
Răspuns: B
24 În ceea ce privește contractul de locațiune:
A. desființarea dreptului care permitea locatorului să asigure folosința bunului închiriat atrage după sine
automat încetarea oricăror efecte ale locațiunii, indiferent dacă locatorul a fost de bună sau de rea-credință
B. întrucât locatarul este un simplu detentor precar al bunului închiriat, acesta nu are la dispoziție nicio acțiune
posesorie care să vizeze bunul respectiv;
C. în principiu, rezilierea consecutivă neexecutării obligației locatarului de a nu schimba destinația bunului
închiriat este doar una judiciară.
Răspuns: C
25 Prin contractul încheiat la 1 aprilie 2016, Primus i-a vândut lui Secundus un autoturism, predarea
bunului vândut și plata prețului făcându-se la data încheierii contractului. Contractul a fost anulat,
pentru eroare, prin hotărârea judecătorească rămasă definitiva la 1 iunie 2017. Primus a formulat la
1 septembrie 2017 o acțiune în revendicare solicitând obligarea lui Secundus la restituirea
autoturismului. Prin cerere reconvențională Secundus solicită restituirea prețului. În aceste
circumstanțe de fapt:
A. dacă autoturismul a pierit fortuit într-un incendiu la data de 15 august 2017, incendiu care a afectat doar
garajul lui Secundus, atunci acesta poate fi obligat la restituirea contravalorii autoturismului;
B. prescripția dreptului lui Secundus la acțiunea în restituirea prețului plătit începe să curgă la data de 1 iunie
2017;
C. prescripția dreptului lui Secundus la acțiunea în restituirea prețului plătit începe să curgă la data de 1
septembrie 2017;
Răspuns: AC
26 Dacă, prin contractul încheiat la 1 aprilie 2017, domnul X i-a vândut doamnei Y un autoturism, cu
plata prețului (60,000 de lei), în 3 rate anuale egale, plătibile pe 1 aprilie ale fiecărui an începând cu
data încheierii contractului. Pârțile prevăd ca vânzarea se va desființa dacă, până la 1 mai 2019,
domnul X se va angaja ca salariat la un angajator cu sediul în afara orașului în care locuiește (ceea
ce până la urma nu s-a întâmplat). În aceste condiții:
A. prescripția dreptului domnului X la acțiunea în plata prețului s-a împlinit, pentru cele trei rate, la 1 aprilie
2020, 1 aprilie 2021, respectiv 1 aprilie 2022;
B. domnul X a fost, după încheierea contractului, proprietar sub condiție suspensivă;
C. prescripția domnului X la acțiunea în plata prețului s-a împlinit la 1 aprilie 2022.
Răspuns: BC
27 În materia plății:
A. chitanța care consemnează primirea prestației principale nu face să se prezume și executarea prestațiilor
accesorii;
B. dacă părțile nu au prevăzut expres altfel, debitorul este întotdeauna liber să execute obligația, chiar înaintea
scadenței;
C. executarea făcută cu bună-credință chiar și unui creditor aparent liberează pe debitor.
Răspuns: C
28 La data de 01.07.2016, A, în calitate de vânzător, încheie cu B un contract de vânzare a apartamentul
său, situat în Sinaia, str. Silva nr. 1, „sub condiția rezolutorie ca vânzătoarea să se angajeze în
București până la data de 01.07.2017”. Părțile convin ca prețul de 50.000 euro trebuie plătit până la
data de 15.07.2016, iar cumpărătorul și-a executat conform această obligație la data de 14.07.2016. A
nu se angajează în București decât la data de 01.07.2020. În aceste circumstanțe de fapt:
A. fructele civile ale apartamentului pe intervalul 01.07.2016-01.07.2017 se cuvin lui B;
B. obligația de predare a apartamentului nu este scadentă imediat, chiar dacă părțile nu au prevăzut un
termen pentru executarea ei;
C. condiția stabilită de părți trebuie calificată drept pur potestativă.
Răspuns: AB
29 Termenul de garanție pentru vicii ascunse al lucrului vândut este:
A. o modalitate a obligației;
B. un termen de decădere;
C. un termen de prescripție extinctivă.
Răspuns: A
30 În cazul fuziunii prin absorbție, contractele încheiate în considerarea calităților personale ale
persoanei juridice absorbite, fără ca părțile sa fi stabilit soarta acestor contracte în caz de
reorganizare, ca regulă:
A. încetează de plin drept, pentru ca persoana juridică absorbită își încetează existența;
B. nu încetează, pentru că persoana juridică absorbită nu își încetează existența;
C. nu încetează de plin drept, chiar daca persoana juridică absorbită își încetează existența.
Răspuns: C
31 Minorul în vârsta de 12 ani:
A. nu poate dispune personal și singur de veniturile realizate dintr-o îndeletnicire artistică;
B. poate fi pus sub interdicție judecătorească, în condițiile legii, în cazul în care, din cauza unei afecțiuni
psihice, nu are reprezentarea consecințelor acțiunilor sale;
C. este lipsit de capacitate de exercițiu și, în consecință, nu poate încheia niciun act personal și singur.
Răspuns: A
32 Contractul va fi lovit de nulitate absolută dacă:
A. obiectul obligației nu este determinat;
B. cauza urmărită de către una dintre părți este ilicită, chiar fără ca cealaltă parte să fi cunoscut sau să fi
putut cunoaște acest fapt;
C. obiectul contractului nu este determinat.
Răspuns: C
33 La data de 01.05.2018 A încheie cu B, prin act autentic notarial, un „antecontract de vânzare”
privind un imobil teren situat în București, părțile obligându-se reciproc să încheie contractul de
vânzare la prețul de 200.000 lei. B, promitent cumpărător, a plătit lui A, conform contractului „cu
titlu de preț al dezicerii” suma de 20.000 lei. În acest context de fapt:
A. antecontractul este nul, întrucât părțile nu au convenit elementul esențial constând în termenul în care
trebuie încheiat contractul de vânzare;
B. dacă B se răzgândește, nevrând să mai cumpere, el are dreptul să denunțe unilateral antecontractul,
pierzând suma de 20.000 lei;
C. obligația de a încheia contractul nu este exigibilă imediat, chiar dacă părțile nu au prevăzut un termen
pentru executarea ei, iar în caz de dezacord privitor la termenul de executare, oricare dintre părți se poate
adresa instanței pentru stabilirea termenului.
Răspuns: BC
34 La data de 01.05.2017 A îl împuternicește pe B, prin înscris sub semnătură legalizată, să încheie cu
C un contract de vânzare a autoturismului său, indicând în acest sens prețul vânzării precum și
propriul său cont bancar pentru încasarea prețului. B încheie contractul de vânzare în formă
autentică notarială (din precauție) și încasează prețul vânzării în contul său personal. Ulterior B
devine de negăsit și, văzând că nu poate recupera prețul vânzării de la acesta, A îl cheamă în
judecată pe C.
A. acțiunea lui A în contradictoriu cu C, prin care solicită nulitatea vânzării întrucât mandatul trebuie dat în
forma în care contractul preconizat este încheiat (principiul simetriei formelor) trebuie admisă;
B. acțiunea lui A în contradictoriu cu C, prin care solicită nulitatea vânzării întrucât mandatul trebuie dat în
forma în care contractul preconizat este încheiat (principiul simetriei formelor) ar trebui respinsă;
C. indiferent de forma procurii scrise, acțiunea lui A prin care solicită lui C plata prețului ar trebui admisă.
Răspuns: BC
35 La data de 01.05.2016 A, minor în vârstă de 17 ani, confecționându-și un act de identitate fals îi
vinde lui B, personal și singur, o piesă de mobilier veche, la un preț foarte bun, piesă pe care o
moștenise de la bunicul său, dar pe care nu o folosea și nu o dorea. Aflând că B a întregit cu bunul
achiziționat un ansamblu decorativ rar pe care, din acest motiv, l-a închiriat avantajos pe o perioadă
de 7 ani, la data de 02.05.2017, A solicită anularea contractului de vânzare, invocând exclusiv
minoritatea sa la data încheierii contractului. B solicită respingerea acțiunii și formulează o cerere
reconvențională solicitând angajarea răspunderii delictuale a lui A, care l-a indus în eroare în
legătură cu vârsta sa. A se apără arătând că nu avea, la data încheierii actului, vârsta necesară
pentru a răspunde delictual. În aceste condiții de fapt:
A. instanța va trebui să țină cont de faptul că minorul de 17 ani răspunde delictual, întrucât nu s-a făcut
dovada că acționat fără discernământ;
B. instanța este obligată să anuleze contractul atacat și să repună părțile în situația anterioară, întrucât
absența capacității de exercițiu depline a minorului este stare de drept, fiind irelevant dacă minorul a
acționat sau nu cu discernământ, acesta din urmă fiind doar o stare de fapt;
C. instanța va putea să mențină contractul de vânzare, cu titlu de sancțiune pentru A, chiar dacă A nu avea
capacitatea necesară de a-l încheia singur.
Răspuns: AC
36 Persoana juridică X , unitate deținătoare în sensul Legii nr. 10/2001, vinde, la data de 01.04.2016,
către persoana fizică Y, un teren situat în București, str. Speranței, parter. Cumpărătorul verifică
rolul fiscal al vânzătorului și cuprinsul cărții funciare care, indică drept proprietar pe X și absența
oricărei sarcini. La data de 01.05.2019, Z introduce o acțiunea în constatarea nulității absolute a
vânzării probând că a notificat în termen legal unitatea deținătoare X cu o cerere de restituirea în
natură a terenului, întemeiată pe Legea nr. 10/2001 și că această notificare nu a fost soluționată.
Potrivit art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001: „Sub sancțiunea nulității absolute, până la
soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este
interzisă înstrăinarea imobilelor notificate”. Instanța de judecată ar trebui să:
A. admită acțiunea numai dacă reclamantul va face dovada că Y a fost de rea credință, cauza actului fiind una
ilicită;
B. admită acțiunea indiferent de buna sau reaua credință a lui Y;
C. să respingă o eventuală excepție a prescripției extinctive, ca neîntemeiată.
Răspuns: BC
37 Prin contractul încheiat la 1.02.2019, X i-a vândut lui Y autoturismul său vechi de 5 ani. Prin
Ordonanță a Guvernului intrată în vigoare la 15.03.2019, în scopul descurajării vânzării
autoturismelor poluante, s-a prevăzut imperativ că vânzătorii de autoturisme mai vechi de 4 ani nu
răspund pentru vicii ascunse. În aceste condiții, dacă la 1.04.2019 Y îl notifică pe X că bunul a
devenit nefolosibil (fiind încă în perioada pentru care, potrivit contractului, s-ar datora garanție
pentru vicii ascunse) din cauza unui viciu ascuns:
A. X va răspunde pentru vicii ascunse chiar dacă viciul ascuns s-a manifestat după intrarea în vigoare a
Ordonanței Guvernului;
B. X nu răspunde pentru vicii ascunse, întrucât Ordonanța Guvernului este de imediată aplicare viciilor
ascunse comunicate după intrarea ei în vigoare;
C. X va răspunde pentru viciul comunicat la data de 01.04.2019, dacă acest viciu s-a ivit la data de
01.03.2019, chiar dacă Ordonanța Guvernului conține o dispoziție tranzitorie potrivit căreia prevederea
privind răspunderea pentru viciile ascunse se aplică și contractelor în curs.
Răspuns: AC
38 Spre deosebire de ascendenții privilegiați, ascendenții ordinari:
A. sunt înlăturați de la moștenire de către colateralii privilegiați;
B. sunt înlăturați de la moștenire de către soțul supraviețuitor;
C. împart, în mod egal, între ei, moștenirea sau cota-parte din moștenire ce li se cuvine.
Răspuns: A
39 Constituie dol:
A. afirmația voit mincinoasă a uneia dintre părți, realizată la momentul încheierii contractului, dacă ea privește
o împrejurare importantă pentru exprimarea consimțământului imposibil de verificat de către cealaltă parte;
B. inducerea în eroare a celeilalte părți printr-o acțiune realizată din culpă gravă, pentru că aceasta se
asimilează intenției;
C. fapta de inducere în eroare realizată de către un terț, dar numai dacă aceasta era cunoscută în mod efectiv
de către cocontractantul victimei.
Răspuns: A
40 A constituie la data de 01.03.2014 în favoarea lui B dreptul de uzufruct asupra unui apartament până
la data la care C va împlini vârsta de 70 ani. B a încheiat la data de 01.03.2016 cu D un contract de
închiriere a apartamentului pe o durată de 10 ani, notat în cartea funciară. C a decedat la data de
01.02.2020 (la data de 01.03.2020 ar fi împlinit 70 de ani), iar B a decedat la data de 05.03.2020. În
aceste condiții, A îl notifică pe D solicitându-i predarea apartamentului și, întrucât acesta refuză, se
adresează instanței de judecată. Instanța:
A. va trebui să constate că uzufructul s-a stins la data de 01.03.2020;
B. trebuie să constate că închirierea va continua și după încetarea uzufructului, dar nu mai mult de 1 an;
C. va trebui să constate că închirierea a încetat odată cu stingerea uzufructului.
Răspuns: AC
41 Reclamantul AA, în calitate de profesionist, introduce o cerere de chemare în judecată în
contradictoriu cu pârâtul BB, în calitate de consumator, având ca obiect obligarea acestuia la plata
unor rate restante conform contractului încheiat între AA şi BB, contract încheiat de AA în exerciţiul
activităţii sale profesionale. Având în vedere că între părţi nu a intervenit o convenţie cu privire la
alegerea instanţei competente, cererea de chemare în judecată este de competenţa:
A. alternativă a instanţei de la domiciliul pârâtului BB sau a instanţei de la locul prevăzut în contract pentru
executarea obligaţiei de plată a ratelor;
B. instanţei de la sediul reclamantului AA;
C. instanţei de la domiciliul pârâtului BB.
Răspuns: C
42 În cazul în care s-a formulat o cerere de strămutare, se poate suspenda judecarea procesului a cărei
strămutare se solicită:
A. la cerere, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1000 de lei, fără citarea părţilor, dacă există motive
temeinice, chiar înainte de primul termen de judecată;
B. prin încheiere motivată şi care nu este supusă nici unei căi de atac;
C. de instanţa competentă să judece cererea de strămutare.
Răspuns: AC
43 Actele de procedură îndeplinite de persoana care nu are capacitate procesuală de folosinţă:
A. sunt sancţionate cu nulitatea relativă, invocată în condiţiile legii;
B. sunt sancţionate cu nulitatea absolută, nulitate condiţionată de existenţa unei vătămări;
C. sunt sancţionate cu nulitatea absolută necondiţionată de vătămare.
Răspuns: C
44 Judecătorul X admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA, în contradictoriu
cu pârâtul BB, cu privire la obligarea acestuia la restituirea unui împrumut de 10.000 de lei,
pronunţând sentinţa Y/2020. Pârâtul BB formulează apel. În apel cauza este repartizată unui complet
de judecată din care face parte şi judecătorul X care, între timp, a promovat, la instanţa superioară.
Apelul este respins ca nefondat de completul de judecată din care face parte şi judecătorul X. În
acest caz, decizia din apel:
A. este lovită de nulitate relativă, fiind pronunţată şi de judecătorul incompatibil X;
B. este lovită de nulitate absolută având în vedere că judecătorul X a fost incompatibil;
C. este lovită de nulitate necondiţionată de vătămare prin raportare la incompatibilitatea judecătorului X.
Răspuns: BC
45 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB. În
termen legal, pârâtul BB formulează o cerere de chemare în judecată a altei persoane, respectiv a
teţului CC care ar putea pretinde același drept ca şi reclamantul AA. După încuviinţarea în principiu
a cererii de chemare în judecată a altei persoane, terţul CC:
A. va prelua procedura în starea în care aceasta se află în momentul încuviinţării în principiu a intervenţiei,
actele de procedură îndeplinite anterior fiindu-i opozabile;
B. va putea să renunţe la judecarea cererii de intervenţie;
C. va putea fi scos din proces, dacă obiectul cererii de chemare în judecată constă într-o datorie bănească, iar
terţul CC recunoaşte datoria şi vrea să o execute faţă de cel căruia îi va fi stabilit dreptul pe cale
judecătorească, dacă a consemnat la dispoziţia instanţei suma datorată.
Răspuns: A
A. partea interesată poate renunţa şi tacit la dreptul de a invoca nulitatea relativă a unui act de procedură;
B. în cazul tuturor nulităţilor exprese a actelor de procedură, partea care invocă nulitatea trebuie să
dovedească şi existenţa unei vătămări;
C. nulitatea relativă a actelor de procedură trebuie invocată de partea interesată, la termenul la care s-a
săvârşit neregularitatea, sau dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor şi
înainte de a pune concluzii pe fond, pentru neregularităţi săvârşite în cursul judecăţii, dacă legea nu
prevede altfel.
Răspuns: AC
47 Sentinţa civilă X/2020 a fost comunicată părţilor litigante în data de luni, 6 iulie 2020. Dacă termenul
de revizuire a sentinţei civile X/2020, potrivit legii, este de o lună de la comunicarea hotărârii, atunci
ultima zi în care se poate formula revizuire în termen este:
A. 6 august 2020;
B. 7 august 2020;
C. 10 august 2020.
Răspuns: A
48 În ceea ce priveşte sechestrul judiciar, este adevărat că:
A. acesta se înfiinţează, la cerere, de instanţa competentă, fără citarea părţilor;
B. acesta se înfiinţează prin încheiere care este supusă, în toate cazurile, numai apelului, în termen de 5 zile
de pronunţare;
C. în caz de admitere a cererii de instituire a sechestrului judiciar, instanţa va putea să oblige partea care a
cerut măsura asigurătorie la darea unei cauţiuni.
Răspuns: C
49 AA, cu domiciliul în Bucureşti, formulează o cerere de asigurare de probe în contradictoriu cu BB,
cu domiciliul în Ploieşti, înainte de declanşarea procesului pe fond, respectiv acţiune cu privire la
restituire bun mobil (autoturism) aflat în depozit în valoare de 250000 de lei. Prin cererea de
asigurare de dovezi, AA solicită instanţei audierea martorului X, declaraţia acestuia fiind necesară
viitorului proces de restituire a autoturismului aflat în depozit. Cererea este motivată de faptul că
martorul X este în vârstă, iar starea sa de sănătate ar face dificilă audierea sa în viitor. În acest
context:
A. cererea de asigurare de probe este de competenţa materială a tribunalului;
B. cererea de asigurare de probe se va soluţiona în camera de consiliu, prin încheiere;
C. dacă se respinge cererea de asigurare de probe, instanţa competentă va pronunţa o încheiere care poare fi
atacată separat, de partea interesată, numai cu apel în 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea
părţilor.
Răspuns: BC
50 În cazul în care, potrivit legii, în cadrul unui proces civil, partea interesată AA formulează o cerere
de verificare de înscrisuri cu privire la un înscris sub semnătură privată X/2020, tăgăduind scrierea
ce i se atribuie în acest înscris:
A. instanţa va obliga partea AA căreia i se atribuie scrierea să scrie sub dictarea sa părţi din înscris, iar refuzul
lui AA de a scrie va fi considerat obligatoriu ca o recunoaştere a scrierii;
B. instanţa este obligată, în toate cazurile, să procedeze la verificarea înscrisului prin administrarea expertizei
tehnice de specialitate;
C. rezultatul verificării înscrisului va fi consemnat într-o încheiere interlocutorie care poate fi atacată doar o
dată cu fondul.
Răspuns: C
51 Reclamantul AA formulează o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul BB, cerere
de competenţa Judecătoriei X. La primul termen de judecată, în faţa Judecătoriei X, pârâtul BB
achiesează parţial la pretenţiile reclamantului AA. În acest caz:
A. instanţa, din oficiu, va da o hotărâre parţială, în măsura recunoaşterii şi va continua judecata cu privire la
pretenţiile rămase nerecunoscute;
B. în lipsa unei cereri a reclamantului AA de pronunţare a unei hotărâri parţiale, instanţa va respinge în parte,
în măsura recunoaşterii, cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect;
C. dacă instanţa va pronunţa, potrivit legii, o hotărâre parţială conform achiesării pârâtului BB, aceasta va
putea fi atacată numai cu recurs, la instanţa ierarhic superioară.
Răspuns: C
52 Cererea de pronunţare a unei hotărâri cu executare provizorie judecătorească, privitoare la bunuri:
A. printre altele, pentru a fi admisă, implică în toate cazurile, obligaţia persoanei care a formulat-o, de a plăti o
cauţiune stabilită de instanţă;
B. se va putea face, în primă instanţă, până la închiderea dezbaterilor;
C. poate fi făcută din nou în apel , dacă cererea de pronunţare a unei hotărâri cu executare provizorie
judecătorească a fost respinsă în primă instanţă.
Răspuns: BC
53 În procedura de validare a popririi:
A. cererea de validare a popririi trebuie formulată, potrivit legii, în termen de cel mult 3 luni de la data când
terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă;
B. terţul poprit poate opune creditorului urmăritor, în instanţa de validare, toate excepţiile şi mijloacele de
apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză ulterioară
popririi;
C. se va pronunţa o hotărâre cu privire la validarea popririi care este supusă numai apelului, în termen de 5
zile de la comunicare.
Răspuns: C
54 Creditorul AA a declanşat executarea silită, potrivit legii, împotriva debitorului BB, în temeiul titlului
executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească definitivă X/2020 pronunţată de Tribunalul Y.
Prin această hotărâre, debitorul BB a fost obligat să predea creditorului AA bunurile mobile B1 şi
B2. Executorul judecătoresc învestit cu executarea silită a hotărârii judecătoreşti X/2020 îl somează
pe debitorul BB să predea creditorului AA, în termen de 24 de ore de la primirea somaţiei, bunurile
B1, B2 şi bunul B3, care aparţinea debitorului BB, dar care nu a făcut obiectul judecăţii în cauza
care s-a finalizat cu hotărârea judecătorească definitivă X/2020, nefiind indicat în dispozitivul
acesteia. În acest context, având în vedere depăşirea limitelor dispozitivului titlului executoriu,
debitorul BB:
A. este îndreptăţit să formuleze o contestaţie la titlu, la Tribunalul Y, cu privire la lămurirea titlului executoriu,
respectiv hotărârea judecătorească definitivă X/2020;
B. este îndreptăţit să formuleze o contestaţie la executare propriu-zisă, având în vedere faptul că nu a fost
obligat de instanţă la predarea bunului B3, contestaţie care este de competenţa judecătoriei ca instanţă de
executare;
C. este îndreptăţit să formuleze o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii definitive X/2020, care este de
competenţa Tribunalului Y, cerere ce trebuie formulată în termenul de prescripţie al executării silite.
Răspuns: B
55 Reclamantul AA formulează apel, în termen legal, împotriva hotărârii judecătoreşti X/2020
pronunţată de Tribunalul Y prin care s-a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, în
contradictoriul cu pârâtul BB. La primul termen de judecată, în apel, instanţa constată că apelul nu
este motivat. În acest caz:
A. instanţa de apel va decădea pe apelantul-reclamant AA din dreptul de a motiva apelul, urmând a se
pronunţa în fond numai pe baza celor invocate în primă instanţă;
B. apelantul-reclamant AA are dreptul, potrivit legii, la un termen suplimentar de 30 de zile de motivare a
apelului, dacă intimatul-pârât BB îşi exprimă acordul, în mod expres, cu privire la acest termen suplimentar;
C. apelul va fi anulat ca nemotivat.
Răspuns: A
56 Contestaţia în anulare este admisibilă atunci când:
A. contestatorul nu a fost legal citat în instanţa de apel, iar recursul pe care l-a declarat, invocând acest motiv,
a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul;
B. obiectul acesteia se referă la o hotărâre din recurs pronunţată cu încălcarea normelor referitoare la
alcătuirea instanţei, dar numai dacă contestatorul a invocat excepţia corespunzătoare, iar instanţa de
recurs a omis să se pronunţe asupra ei;
C. se invocă o eroare materială constând în aprecierea greşită a instanţei de recurs în sensul că recursul este
inadmisibil, în realitate recursul fiind admisibil şi fondat.
Răspuns: AB
57 Tribunalul Y, ca instanţă de apel, a pronunţat decizia X/2020 prin care a constatat că apelul incident
formulat de intimatul-pârât BB, în contradictoriu cu apelantul-reclamant AA, a rămas fără efect, ca
urmare a retragerii apelului principal. În acest caz:
A. intimatul-pârât BB este îndreptăţit, potrivit legii, să formuleze o cerere de revizuire împotriva deciziei
X/2020, dacă după darea hotărârii din apel s-au descoperit înscrisuri doveditoare şi determinante, reţinute
de apelantul-reclamant AA care ar fi apte să schimbe soluţia pronunţată de Tribunalul Y;
B. intimatul-pârât BB este îndreptăţit, potrivit legii, să formuleze o cerere de revizuire împotriva deciziei
X/2020, dacă un judecător din completul de apel de la Tribunalul Y care a pronunţat decizia X/2020 a fost
condamnat definitiv pentru infracţiune privitoare la pricină, iar această împrejurare a influenţat pronunţarea
deciziei X/2020;
C. intimatul-pârât BB este îndreptăţit, potrivit legii, să formuleze o cerere de revizuire împotriva deciziei
X/2020, dacă soluţia de constatare a apelului incident ca rămas fără efect este rezultatul unei greşeli de
judecată având în vedere că nu trebuia să se ia act de retragerea apelului principal, deoarece a fost făcută
printr-un mandatar neavocat care nu avea procură judiciară specială pentru acest act de dispoziţie.
Răspuns: B
58 Reclamantul AA (soţ) introduce o cerere de divorţ în contradictoriu cu pârâta BB (soţie) prin care a
solicită desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei BB. Pârâta BB formulează, în termen
legal, întâmpinare susţinând că nu există o culpă exclusivă a acesteia. De asemenea, tot prin
întâmpinare pârâta BB învederează că părțile sunt despărțite în fapt de 1 an. În acest caz:
A. instanţa poate pronunţa divorţul din culpa ambilor soţi, dacă din probele administrate va reieşi că amândoi
sunt vinovaţi de destrămarea căsătoriei;
B. dacă din dovezile administrate va rezulta că numai reclamantul AA este culpabil în destrămarea căsătoriei,
cererea de divorţ va fi respinsă ca neîntemeiată;
C. dacă din probele administrate rezultă că există o culpă exclusivă a reclamantului AA în destrămarea
căsătoriei, instanţa va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a lui AA.
Răspuns: AB
59 Conform legii, se poate ataca separat, numai cu apel:
A. încheierea prin care instanţa, în procedura partajului judiciar, va dispune vânzarea bunului ce ar fi trebuit
partajat, stabilind totodată că vânzarea se va face de executorul judecătoresc;
B. încheierea de admitere în principiu pronunţată în procedura partajului judiciar;
C. încheierea pronunţată în procedura ofertei de plată şi consemnaţiunii prin care creditorul este pus în
întârziere să primească suma sau, după caz, bunul, atunci când oferta de plată este făcută în timpul
procesului, în faţa instanţei competente.
Răspuns: A
60 În ceea ce priveşte procedura referitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii,
este adevărat că:
A. cererea de uzucapiune este de competenţa judecătoriei sau tribunalului, în circumscripţia unde este situat
imobilul, în funcţie de valoarea acestuia;
B. îndeplinirea formalităţilor de afişare şi publicare a somaţiei va fi constată printr-un proces verbal, întocmit de
grefier, ce se va depune la dosarul cauzei;
C. hotărârea de primă instanţă pronunţată în această procedură este supusă numai apelului.
Răspuns: BC
61 În cazul în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea
completă a pedepsei cu închisoarea de 7 ani, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai
ușoară:
A. pedeapsa se reduce la 5 ani, dacă legea nouă prevede pedeapsa cu închisoarea de la unu la 5 ani;
B. pedeapsa aplicată nu se modifică;
C. pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea
nouă, dacă această lege prevede doar pedeapsa amenzii.
Răspuns: AC
62 Consimțământul persoanei vătămate:
A. produce efecte și atunci când legea exclude în mod expres efectul justificativ al acestuia;
B. reprezintă o cauză justificativă dacă, printre altele, persoana vătămată putea să dispună în mod legal de
valoarea socială lezată sau pusă în pericol;
C. nu produce niciodată efecte în cazul infracțiunilor contra integrității corporale sau sănătății.
Răspuns: B
63 În ceea ce privește aplicarea pedepsei:
A. în cazul infracțiunii continue, se va aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care
se poate adăuga un spor de până la 3 ani în cazul închisorii;
B. în cazul infracțiunii complexe, se va aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune;
C. în cazul concursului de infracțiuni, dacă s-au stabilit doar pedepse cu închisoarea, se va aplica pedeapsa
cea mai grea, la care se adaugă un spor de până la o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Răspuns: B
64 Măsura de siguranță a confiscării speciale:
A. nu poate fi luată decât împreună cu o pedeapsă cu închisoarea;
B. se poate lua doar în cazul comiterii unei infracțiuni cu intenție directă;
C. poate viza, în condițiile legii, și bunurile care au fost date pentru a determina săvârșirea unei fapte
prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor.
Răspuns: C
65 Persoana juridică:
A. poate răspunde pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune;
B. nu poate răspunde în nicio calitate pentru infracțiunea de nerespectarea măsurilor privind încredințarea
minorului;
C. poate răspunde doar pentru infracțiuni comise cu intenție.
Răspuns: A
66 În materia prescripției răspunderii penale:
A. în cazul infracțiunilor de obicei, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data
săvârșirii ultimului act;
B. răspunderea penală pentru infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei nu se prescrie;
C. după fiecare suspendare a cursului termenului de prescripție, începe să curgă un nou termen de prescripție.
Răspuns: AB
67 În cazul condamnării unei persoane la pedeapsa închisorii:
A. reabilitarea poate fi solicitată pe cale judecătorească dacă a trecut un termen cuprins între 4 și 10 ani,
calculat de la data comiterii infracțiunii;
B. reabilitatea intervine de drept în cazul în care pedeapsa aplicată a fost de un an, dacă, în decurs de 3 ani
calculați potrivit legii, condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune;
C. pentru condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare, nu poate interveni reabilitarea pe
cale judecătorească în nicio situație.
Răspuns: B
68 Fapta comisă din culpă:
A. constituie infracțiune chiar dacă legea nu prevede în mod expres acest lucru;
B. poate presupune că făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă;
C. atunci când este pedepsită de legea penală, nu constituie infracțiune dacă este săvârșită de o persoană
care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care
depinde caracterul penal al faptei, iar necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective este ea însăș
rezultatul culpei.
Răspuns: B
69 În materia tentativei:
A. va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat cel care lovește victima pentru a-i putea lua
geanta, însă nu reușește să o sustragă, întrucât victima i-a opus rezistență;
B. nu va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de omor cel care încearcă să ucidă victima dându-i un pahar
cu apă și spunându-i că îi dorește să moară înecată;
C. va răspunde pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat cel care încearcă să sustragă un portofel din
geanta unei persoane care călătorea într-un tramvai, dar este surprins de victimă în timp ce căuta portofelul
în geantă și nu mai reușește să îl ia.
Răspuns: BC
70 În situația în care făptuitorul, pentru a se răzbuna pe o persoană care îl pălmuise într-un
supermarket, urmărind să o ucidă prin înfometare, fără a ști că aceasta este gravidă în cinci
săptămâni, o răpește și o încuie într-un beci izolat, fără apă și fără mâncare, părăsind țara imediat
după momentul răpirii:
A. se va putea reține și infracțiunea de omor calificat asupra unei femei gravide dacă victima moare după 7
zile ca urmare a lipsei apei și a mâncării;
B. se va putea reține și infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în variantă agravată dacă făptuitorul, în
momentul răpirii, i-a arătat victimei un cuțit de dimensiuni mari pentru a o obliga să se urce în mașina cu
care a transportat-o la beciul respectiv;
C. nu se va putea reține infracțiunea de ucidere din culpă în variantă agravată dacă victima, disperată că nu
poate părăsi beciul respectiv, își pune capăt zilelor prin spânzurare.
Răspuns: BC
71 Dacă făptuitorul amenință o persoană cu care se certase că îi va tăia frânele de la mașină spunându-
i că îi dorește să moară într-un accident de circulație:
A. fapta reprezintă infracțiune doar dacă îi produce persoanei vătămate o stare de temere;
B. fapta reprezintă infracțiune chiar dacă făptuitorul nu își pune în aplicare intenția de a tăia frânele;
C. acțiunea penală pentru infracțiunea astfel comisă se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.
Răspuns: BC
72 Dacă X, aflat într-un parc, sustrage un bun din posesia unui minor cu care nu era rudă și pe care nu
îl cunoștea, fără consimțământul acestuia din urmă, în scopul însușirii pe nedrept:
A. în sarcina lui X se va reține infracțiunea de tâlhărie dacă o altă persoană, prietenă cu X, potrivit unei
înțelegeri anterioare, îl lovește pe minor în timp ce bunul era sustras;
B. acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a reprezentanților legali ai minorului;
C. în sarcina lui X se va reține infracțiunea de furt calificat dacă acesta a purtat în timpul comiterii faptei o
mască reprezentând un personaj de desene animate, care îi acoperea toată fața și nu au fost aplicate
violențe.
Răspuns: AC
73 X îi spune fiului unui judecător că îl va împușca dacă tatăl lui nu pronunță o soluție de achitare în
dosarul în care X era judecat pentru o infracțiune de abuz de încredere. În sarcina lui X:
A. se va reține infracțiunea de ultraj judiciar;
B. nu se poate reține infracțiunea de ultraj judiciar, întrucât amenințarea nu este directă;
C. nu se va reține infracțiunea de ultraj.
Răspuns: AC
74 La data de 2.03.2020, un bijutier a cumpărat de la un prieten mai multe bijuterii de aur, știind că
acesta le furase dintr-un magazin. La data de 15.03.2020, bijutierul a topit produsele respective și a
creat alte bijuterii, iar la 20.03.2020 a vândut aceste din urmă bijuterii unor persoane care nu
cunoșteau proveniența lor. În această situație:
A. în sarcina bijutierului se va reține o singură infracțiune de tăinuire;
B. în sarcina bijutierului se vor reține trei infracțiuni de tăinuire;
C. în sarcina autorului furtului nu se va reține instigare la infracțiunea de tăinuire.
Răspuns: AC
75 Dacă o persoană primește de la un prieten o sumă de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii
unui act ce întră în îndatoririle de serviciu ale respectivei persoane:
A. fapta reprezintă întotdeauna infracțiunea de luare de mită dacă persoana care primește banii este
funcționar public în sensul legii penale;
B. fapta reprezintă infracțiunea de luare de mită dacă persoana care primește banii este judecător;
C. fapta nu reprezintă infracțiunea de luare de mită dacă persoana care primește banii este notarul titular al
unui birou individual notarial, iar suma respectivă reprezintă taxa de urgență practicată de acesta pentru
prestarea serviciului respectiv.
Răspuns: BC
76 Lovirea unei persoane întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:
A. ultraj judiciar, dacă persoana lovită este avocat, iar fapta este comisă în legătură cu exercitarea profesiei;
B. purtare abuzivă, dacă persoana care aplică loviturile este un casier la supermarket supărat pe un client
care număra banii prea încet;
C. vătămare corporală, dacă victima are nevoie de 60 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor
cauzate de făptuitor.
Răspuns: AB
77 Dacă, într-o seară, persoana care avea atribuții de gestiune a jucăriilor dintr-un magazin ia cu ea, la
finalul programului, mai multe jucării pe care apoi le vinde prietenilor la prețuri modice, în sarcina
sa:
A. se va reține infracțiunea de delapidare;
B. nu se va reține infracțiunea de furt;
C. nu se va reține nicio infracțiune, întrucât jucăriile nu au fost luate pentru sine.
Răspuns: AB
78 Constituie infracțiune de evaziune fiscală, potrivit legii:
A. evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni
reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
B. executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
C. depunerea unei mărturii false cu privire la sume de bani evidențiate în acte contabile.
Răspuns: AB
79 Raportul sexual consimțit între frate și soră:
A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de incest chiar dacă ambele persoane sunt majore;
B. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor dacă ambii au 17 ani;
C. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol.
Răspuns: AC
80 X, având o îmbibație alcoolică de 1,1g/l alcool pur în sânge a condus pe drumurile publice un
autovehicul fără a avea permis de conducere. În sarcina lui X:
A. se poate reține și o infracțiune de conducere a unui vehicul fără permis de conducere;
B. se poate reține și o infracțiune de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe;
C. nu se poate reține o infracțiune de vătămare corporală din culpă dacă, în timp ce conducea autovehiculul în
condițiile respective, a produs, din culpa lui, un accident în urma căruia un pieton a avut nevoie de 10 zile
de îngrijiri medicale.
Răspuns: AB
81 Potrivit dispoziţiilor referitoare la audierea martorilor:
A. are dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor persoana care a avut anterior calitatea de soţ
al suspectului;
B. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi audiat ca martor;
C. martorul poate fi audiat şi în prezenţa altor martori.
Răspuns: A
82 Percheziţia domiciliară:
A. dispusă potrivit legii, nu poate fi efectuată în cursul urmăririi penale de către organul de cercetare penală;
B. nu poate fi dispusă în cursul judecăţii;
C. poate fi efectuată şi la sediul unei autorităţi publice.
Răspuns: C
83 Se sancţionează cu nulitatea relativă:
A. încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială a instanţei, atunci când judecata a fost efectuată
de o instanţă inferioară celei competente potrivit legii;
B. încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa teritorială a instanţei de judecată;
C. încălcarea dispoziţiilor referitoare la publicitatea şedinţei de judecată.
Răspuns: B
84 Prin sentinţa penală din data de 17.10.2019, s-a dispus condamnarea inculpatului X la o pedeapsă
de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea
infracţiunii de ucidere din culpă, faptă săvârşită în anul 2017. Pentru această hotărâre, rămasă
definitivă prin respingerea apelului, instanţa de executare va fi:
A. Curtea de Apel, dacă X este avocat în Baroul A din anul 2010;
B. Tribunalul, dacă inculpatul X este o persoană fără nicio calitate specială;
C. Judecătoria, dacă inculpatul X este o persoană fără nicio calitate specială.
Răspuns: AC
85 În cursul urmăririi penale:
A. măsura controlului judiciar poate fi dispusă doar de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
B. măsura controlului judiciar poate fi prelungită doar de către judecătorul de drepturi şi libertăţi;
C. măsura controlului judiciar încetează de drept când se dispune clasarea cauzei faţă de inculpatul aflat sub
imperiul măsurii.
Răspuns: C
86 Într-o cauză în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror:
A. încuviinţarea cererii de audiere a unui martor poate fi delegată prin ordonanţă organului de cercetare
penală;
B. se va întocmi referat de terminare a urmăririi penale;
C. suspendarea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.
Răspuns: C
87 Excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei de judecată:
A. nu poate fi invocată de procuror;
B. nu poate fi invocată de partea civilă;
C. nu poate fi invocată după începerea cercetării judecătoreşti.
Răspuns: C
88 Termenul prevăzut de lege:
A. pentru formularea contestaţiei împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror este de 48 de ore de la data
comunicării ordonanţei de luare a măsurii;
B. pentru formularea plângerii împotriva ordonanţei de prelungire a măsurii controlului judiciar este de 10 zile
de la comunicarea ordonanţei;
C. pentru formularea cererii de continuare a urmăririi penale este de 20 de zile de la primirea copiei de pe
ordonanţa de soluţionare a contestaţiei.
Răspuns: C
89 Potrivit procedurii în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei:
A. acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi încheiat de procuror și cu un suspect;
B. soluţionând cauza în care a fost sesizată cu acord, instanţa nu poate pronunţa soluţia achitării indiferent de
temeiul pe care s-ar fundamenta;
C. inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în nicio situaţie.
Răspuns: B
90 În cazul unei măsuri asigurătorii luate de procuror:
A. măsura nu poate fi adusă la îndeplinire de organele de cercetare penală;
B. competent să soluţioneze contestaţia formulată împotriva măsurii este doar procurorul ierarhic superior;
C. contestaţia împotriva măsurii poate fi formulată şi de o persoană interesată care nu are calitatea de parte în
cauză.
Răspuns: C
91 Prin Rechizitoriul întocmit de parchetul de pe lângă Judecătoria X, RC este trimis în judecată pentru
săvârşirea, cât era minor, a infracţiunii de distrugere. După sesizarea instanţei de judecată, în cursul
procedurii de cameră preliminară, dar înaintea de rămânerea definitivă a încheierii prin care se
dispune începerea judecăţii, inculpatul RC împlineşte vârsta de 18 ani. În aceste condiţii:
A. după începerea judecăţii, legea nu îi mai permite lui RC să ceară să fie judecat potrivit procedurii în cazul
recunoașterii învinuirii întrucât era minor la data săvârşirii faptei;
B. RC va fi judecat potrivit dispoziţiilor procedurale speciale referitoare la minori;
C. în cursul urmăririi penale asistenţa juridică a inculpatului RC era obligatorie.
Răspuns: BC
92 Prin ordonanţa 105/P/2020, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal a dispus clasarea
cauzei faţă de suspectul GI în temeiul art. 315 raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) – nu există probe din
care să reiasă că acesta a săvârşit infraţiunea. Copia ordonanţei de clasare este comunicată
suspectului GI şi persoanei vătămate AX la data de 01 iulie 2020. În aceste condiţii:
A. plângerea împotriva soluţiei de clasare, formulată de persoana vătămată AX la data de 21 iulie 2020 este o
plângere formulată în termenul prevăzut de lege;
B. GI nu poate cere continuarea procesului penal în raport cu temeiul clasării;
C. în cazul unei eventuale plângeri adresate judecătorului de cameră preliminară de către persoana vătămată
AX, este posibilă soluţia admiterii plângerii, desfiinţării soluţiei atacate şi dispunerii începerii judecăţii faţă
de GI.
Răspuns: AB
93 Împotriva sentinţei penale nr. 10/2020 prin care Judecătoria X a dispus condamnarea inculpatului
ZY la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, declară
apel, în termenul prevăzut de lege, doar inculpatul ZY. În susţinerea apelului său, inculpatul ZY
invocă faptul că prima instanţă de judecată a apreciat greşit probele administrate în cauză, probe
care dovedeau fără echivoc că nu el este autorul infracţiunii.
A. soluţionând apelul, instanţa de apel nu poate analiza problema competenţei materiale a instanţei de fond
dacă acest aspect nu a fost invocat în apel;
B. dacă instanţa de apel admite apelul, desfiinţează sentinţa atacată şi dispune rejudecarea cauzei, instanţa
de rejudecare nu poate crea o situaţie mai grea pentru inculpatul ZY;
C. ZY îşi poate retrage apelul declarat şi în cursul dezbaterilor din faţa instanţei de apel.
Răspuns: BC
94 Inculpatul AB este condamnat prin sentinţa pronunţată de Judecătoria X la o pedeapsă de 3 ani
închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat ca urmare a admiterii acordului de
recunoaştere a vinovăţiei încheiat între inculpat şi Ministerul Public. În cauză:
A. pentru procuror, termenul de declarare a apelului împotriva sentinţei de condamnare este de 10 zile de la
comunicare;
B. persoana vătămată nu poate declara apel dacă nu a fost prezentă la termenul fixat pentru judecarea cauzei;
C. inculpatul poate declara apel chiar dacă în faţa instanţei de fond a cerut admiterea acordului.
Răspuns: AC
95 Prin încheierea rămasă definitivă ca urmare a respingerii contestaţiei formulate de inculpatul XA,
judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria A a dispus începerea judecăţii faţă de
inculpatul XA pentru infracţiunea de distrugere pentru care Ministerul Public a sesizat instanţa de
judecată. La primul termen de judecată fixat în cauză, se procedează la citirea actului prin care s-a
dispus trimiterea în judecată. În acest moment procesual:
A. inculpatul nu mai poate cere să fie judecat potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii;
B. partea responsabilă civilmente poate interveni voluntar în proces dacă în cauză se exercită şi o acţiune
civilă;
C. instanţa poate invoca din oficiu excepţia de necompetenţă materială dacă apreciază că în cauză
competenţa ar aparţine Curtii de Apel.
Răspuns: BC
96 Analizând actele şi lucrările dosarului înregistrat sub nr.244/P/2019 pe rolul DNA – Serviciul
Teritorial Ploieşti, procurorul de caz a decis să sesizeze judecătorul de drepturi şi libertăţi de la
Tribunalul Prahova cu propunerea de arestare a inculpatului J.A. pentru o perioadă de 30 de zile. În
cauză, competenţa de judecată în primă instanţă ar reveni în raport cu toate criteriile materiale,
personale şi teritoriale, Tribunalului Bucureşti. În aceste condiţii:
A. Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Prahova poate proceda potrivit legii la soluţionarea
propunerii de arestare preventivă;
B. Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Prahova este obligat să decline cauza spre competentă
soluţionare Tribunalului Bucureşti;
C. Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Prahova nu este obligat să restituie propunerea de
arestare la procuror cu menţiunea de a o adresa Tribunalului Bucureşti.
Răspuns: AC
97 Prin sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti s-a dispus declinarea cauzei
spre competentă judecare către Tribunalul Bucureşti. După înregistrarea dosarului, Tribunalul
Bucureşti, analizând criteriile de competenţă incidente, apreciază că în cauză competenţa aparţine
Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti astfel că dispune declinarea cauzei către această instanţă. În
raport cu această situaţie:
A. sesizarea instanţei competente să soluţioneze conflictul negativ de competenţă se poate face şi de
procuror;
B. instanţa competentă să soluţioneze conflictul de competenţă este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
C. instanţa competentă se va pronunţa asupra conflictului de competenţă prin încheiere care nu este supusă
niciunei căi de atac.
Răspuns: AC
98 În cauza penală având ca obiect infracţiunea de tâlhărie săvârşită de inculpatul G.B., ca urmare a
măsurii luate şi prelungite în condiţiile legii de Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria
Bacău, inculpatul G.B se află în arest la domiciliu de 90 de zile. În ipoteza în care:
A. judecătorul de drepturi şi libertăţi înlocuieşte arestul la domiciliu cu măsura arestării preventive, aceasta din
urmă va putea fi dispusă şi prelungită în cursul urmăririi penale faţă de inculpatul G.B doar pentru o durată
care, cumulată cu cea a arestului la domiciliu, nu depăşeşte 180 de zile;
B. judecătorul de drepturi şi libertăţi înlocuieşte arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar, aceasta din
urmă va putea fi dispusă şi prelungită în cursul urmăririi penale faţă de inculpatul G.B doar pentru o durată
care, cumulată cu cea a arestului la domiciliu, nu depăşeşte 180 de zile;
C. în cauză se încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru soluţia condamnării la o pedeapsă de 5
ani închisoare, măsura arestului la domiciliu nu încetează de drept la semnarea acordului de inculpat şi de
procuror.
Răspuns: AC
99 Împotriva sentinţei penale prin care Judecătoria Constanţa a luat faţă de inculpatul A.V. măsura
educativă a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an ca urmare a săvârşirii
infracţiunii de furt calificat declară apel procurorul şi personal inculpatul A.V., minor în vârstă de 17
ani. În aceste condiţii:
A. inculpatul A.V. îşi poate retrage apelul declarat până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel;
B. apelul declarat de procuror poate fi retras doar de procurorul ierahic superior;
C. apelul declarat de procuror în favoarea inculpatului A.V. şi retras în condiţiile legii poate fi însuşit de inculpat.
Răspuns: BC
100 Prin rechizitoriul întocmit de către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov s-a
dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului H.R. pentru săvârşirea
infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În procedura de cameră preliminară
nu se formulează cereri şi excepţii şi nici judecătorul de cameră preliminară nu ridică din oficiu
excepţii. În aceste condiţii:
A. încheierea prin care se dispune începerea judecăţii este definitivă;
B. împotriva încheierii prin care se dispune începerea judecăţii inculpatul H.R poate face contestaţie chiar
dacă nu a formulat cereri şi excepţii;
C. măsura arestării preventive va fi verificată din oficiu sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de judecătorul de
cameră preliminară competent.
Răspuns: BC
INPPA
1 Avocatul definitiv AA încheie un contract de colaborare, ca modalitate de exercitare a profesiei de
avocat, cu Cabinetul individual de avocat BB. În acest caz:
A. lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator AA se vor efectua prin
intermediul Cabinetului individual de avocat BB, iar în contractul de asistenţă juridică se va menţiona
expres caracterul de „client personal” al avocatului AA;
B. pentru clientela personală, avocatul AA va utiliza ştampila Cabinetului individual de avocat BB;
C. contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părţi, prin înştiinţarea celeilalte părţi cu cel puţin
3 luni înainte, în lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile.
Răspuns: AC
2 Forma de exercitare a profesiei de avocat:
A. nu este obligată să-şi deschidă sediu secundar, în nici o situaţie, fiind un drept al acesteia şi nu o obligaţie;
B. este obligată să-şi deschidă sediu secundar în cazul în care activitatea acesteia se desfășoară
preponderent în circumscripția unui barou situat pe raza altui județ decât cel în care se află situat sediul lor
principal, dacă această activitate generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul
unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei;
C. are dreptul să îşi stabilească sediu secundar în circumscripţia baroului unde are sediu principal.
Răspuns: B
3 Avocatul AA şi avocatul BB au constituit, în condiţiile legii, o societate cu răspundere limitată de
avocatură X. La doi ani de la constituirea societăţii cu răspundere limitată de avocatură X, avocatul
BB se retrage din societate. În acest caz:
A. avocatul AA nu poate deţine calitatea de avocat asociat în societate cu răspundere limitată de avocatură X
mai mult de 3 luni;
B. societatea cu răspundere limitată de avocatură X se poate transforma în Cabinet individual de avocatură;
C. societatea cu răspundere limitată de avocatură X se dizolvă de drept şi intră în lichidare, în toate cazurile.
Răspuns: AB
4 Avocatul AA a încheiat cu clientul BB un contract de asistenţă juridică pentru reprezentare şi
asistare într-un proces civil aflat pe rolul Judecătoriei X. În derularea acestui contract, clientul BB a
încredinţat avocatului AA o serie de acte originale ce probau temeinicia pretențiilor invocate în
procesul de pe rolul Judecătoriei X. În acest context:
A. avocatul AA poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredințate de clientul BB, păstrând actele
originale în vederea prezentării, la cererea instanței;
B. la cerere, avocatul AA este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate de clientul BB,
transmiterea acestora putând să se realizeze şi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu
conținut declarat;
C. în cazul în care clientul BB datorează avocatului AA restanțe din onorariile şi din cheltuielile făcute în
interesul acestuia, avocatul AA are drept de retenție cu privire la înscrisurile originale care i-au fost puse la
dispoziţie.
Răspuns: AB
5 Avocatul AA, membru al Baroului X, a fost anchetat disciplinar pentru săvârşirea unei posibile
abateri disciplinare. După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul Baroului X:
A. va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor;
B. dacă decide exercitarea acţiunii disciplinare, va desemna consilierul însărcinat cu semnarea şi susținerea
acţiunii disciplinare la instanța disciplinară;
C. poate solicita Comisiei de Disciplină din cadrul Baroului X suspendarea din profesie a avocatului AA, în
caz de abatere gravă.
Răspuns: A
6 Comisia Centrală de Disciplină din cadrul U.N.B.R. a pronunţat, în fond, o decizie disciplinară cu
privire la o abatere săvârșită de Decanul Baroului X. În acest caz, recursul declarat împotriva
deciziei disciplinare a Comisiei Centrale de Disciplină din cadrul U.N.B.R.:
A. este de competenţa Consiliului U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, în afară de
persoana implicată în cauză;
B. este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară, în complet de 5 membri, în afară de
persoana implicată în cauză;
C. se soluţionează prin hotărârea Consiliului U.N.B.R., ce poate fi contestată la Secția de contencios
administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
Răspuns: AC
7 Clientul AA solicită avocatului BB, potrivit legii, stabilirea temporară a sediului societăţii
comerciale X, la care AA este asociat unic şi administrator, la sediul profesional al avocatului BB. În
acest caz:
A. perioada pentru care sediul societăţii comerciale X este stabilit la sediul profesional al avocatului BB nu
poate depăși 1 an, dovada sediul temporar urmând a se face cu un contract de închiriere încheiat în acest
scop, între societatea comercială X şi avocatul BB;
B. avocatul BB are obligaţia de a întocmi şi semna cu reprezentantul societăţii comerciale X un contract
separat de asistenţă juridică având ca obiect stabilirea temporară a sediului;
C. stabilirea temporară a sediului societăți comerciale X la sediul profesional al avocatului BB presupune
utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și autorizării funcționării
societății comerciale X sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al
societății în cauză.
Răspuns: BC
8 Poate dobândi calitatea de avocat definitiv:
A. avocatul stagiar care, deşi a fost declarat respins de trei ori la examenul de definitivare, a dobândit titlul de
doctor în drept;
B. persoana care a îndeplinit o funcţie de specialitate juridică în aparatul Curţii Constituţionale timp de 5 ani
neîntrerupți şi a promovat examenul de primire în profesia de avocat;
C. avocatul stagiar care, deşi nu a promovat o dată examenul de definitivare, a exercitat un mandat de
consilier local.
Răspuns: B
9 Prin contractul de asistenţă juridică încheiat între avocatul AA, titular al unui Cabinet individual, şi
clientul BB, părţile au convenit ca avocatul AA să desfăşoare activităţi fiduciare, în numele şi pe
seama clientului BB, constând în administrarea fondurilor puse la dispoziţie de client, respectiv
operațiuni nenominalizate de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare. Sumele pentru
activitățile fiduciare au fost virate, la indicația avocatului AA, în contul Cabinetului individual de
avocat. Cu ocazia derulării contractului, avocatul AA a dispus de sumele de bani virate de clientul
BB şi a achiziționat un imobil de la o rudă apropiată şi a achitat şi diferite sume de bani pentru
stingerea unor obligaţii fiscale ale clientului BB. În acest caz, avocatul AA:
A. avea obligaţia să administreze fondurile încredințate în interesul exclusiv al clientului, fără să urmărească
să obțină, direct sau indirect avantaje;
B. avea obligaţia să deschidă, pentru clientul BB, un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat
depozitării fondurilor fiduciare;
C. putea dispune de fondurile fiduciare virate de clientul BB chiar dacă acest lucru nu este stipulat în mod
expres în mandatul său, deoarece contractul de asistenţă juridică încheiat permite efectuarea oricăror
operațiuni de plasare a fondurilor fiduciare.
Răspuns: AB
10 Prin decizie motivată, după ascultarea părţilor, Decanul Baroului X, a dispus restituirea de către
avocatul AA în favoarea clientului său BB, a unei părţi din onorariu perceput, de 2000 de lei, motivat
de neîndeplinirea parţială a obligațiilor profesionale, asumate prin contractul de asistenţă juridică.
În acest caz:
A. nerespectarea deciziei Decanului X, de către avocatul AA, constituie abatere disciplinară;
B. clientul BB poate ataca decizia Decanului Baroului X cu contestaţie la Consiliul U.N.B.R.;
C. Decanul Baroului X nu a procedat legal, întrucât contestațiile și reclamațiile privind onorariile se
soluţionează de Consiliul Baroului X.
Răspuns: A
11 În ceea ce priveşte pregătirea profesională continuă a avocaţilor, este adevărat că:
A. pot fi acordate ore de pregătire profesională avocatului care ocupă o funcţie de demnitate profesională, în
considerarea acesteia;
B. controlul pregătirii profesionale continue este de competenţa baroului din care face parte avocatul în cauză;
C. organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.
Răspuns: BC
12 Consiliul Baroului X s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că avocatul AA, membru al Baroului
menționat, a participat, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații organizate pentru
achiziționarea de servicii profesionale avocațiale. Sancțiunea disciplinară ce va fi aplicată
avocatului AA, în cazul în care se constată că acesta a săvârșit respectivele fapte:
A. nu poate fi interdicția de a exercita profesia de avocat pe o perioadă de la o lună la un an;
B. este excluderea din profesia de avocat;
C. este lăsată la aprecierea instanței disciplinare, aceasta putând aplica, în conformitate cu împrejurările
concrete ale speței, oricare din sancțiunile disciplinare revăzute de lege.
Răspuns: AB
13 Comisia Permanentă a U.N.B.R. a pus în discuție necesitatea de a apăra reputația profesională a
avocatului AA din Baroul X, considerând că acesta a fost acuzat de săvârșirea unei infracțiuni, fiind
identificată activitatea avocatului AA cu activitatea clientului său. Comisia Permanentă a U.N.B.R.
va avea obligația să apere reputația profesională a avocatului AA:
A. la cererea avocatului AA, dacă cercetările întreprinse și propunerile înaintate de Consiliul Baroului X
fundamentează acest demers;
B. chiar şi din oficiu, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de Consiliul Baroului X
fundamentează acest demers;
C. dacă apărarea reputației profesionale a avocatului AA este cerută de o treime din numărul membrilor
Consiliului U.N.B.R.
Răspuns: A
14 În relația cu mass-media, avocatul îşi exercită libertatea de exprimare şi:
A. poate să comunice convingerile sale profesionale, cele privind relația cu magistrații şi cu organele puterii
judecătorești;
B. în mod excepțional, când interesul clientului o impune, poate să prezinte presei abuzurile la care este
supus clientul său, solicitând restabilirea legalității şi adoptarea unor măsuri procedurale corecte;
C. poate să facă referiri la portofoliul pe care îl deține, la notorietatea cauzelor pe care le-a susținut şi la
numărul proceselor câștigate.
Răspuns: AB
15 În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege:
A. acesta este obligat, în toate cazurile, să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea, cu cel
puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru pensionare;
B. va preda, în toate cazurile, speţele în care a fost angajat către avocaţii colaboratori ori asociaţii săi, iar în
lipsa acestora, către avocaţii desemnaţi de Consiliul Baroului;
C. poate continua, la cerere, exercitarea profesiei de avocat pe baza unui aviz medical anual privind
menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat.
Răspuns: C
16 Cuantumul contribuției avocaţilor la bugetul Baroului se stabilește:
A. prin decizia Consiliului Baroului;
B. prin hotărârea Adunării Generale a Baroului;
C. prin hotărârea Consiliului U.N.B.R., în mod unitar, la nivelul tării.
Răspuns: A
17 Inculpatul BB este asistat din oficiu, de către avocatul AA. Pe parcursul derulării procesului penal,
inculpatul BB plătește o sumă de 1000 de lei cu titlu de acoperire a cheltuielilor făcute de avocatul
din oficiu AA şi de recompensă pentru îndeplinirea mandatului său. În acest caz avocatul AA:
A. acceptă suma de 1000 de lei pentru că este cu titlu de acoperire a cheltuielilor făcute de acesta, în interesul
inculpatului BB;
B. nu are dreptul să primească de la inculpatul BB nici un fel de remunerație;
C. nu are dreptul să primească de la inculpatul BB nici o recompensă.
Răspuns: BC
18 Avocatul AA este desemnat să acorde ajutor public judiciar sub forma asistenței judiciare, într-o
cauză civilă. În acest caz, avocatul AA are dreptul să refuze această sarcină profesională:
A. dacă a mai acordat în ultima lună asistență judiciară;
B. dacă are motive justificate, Decanului Baroului din care face parte avocatul AA revenindu-i competența de
a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului;
C. în caz de conflict de interese.
Răspuns: BC
19 În desfășurarea activității curente:
A. Comisia Permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziții care pot fi atacate cu plângere, de către cei
interesați, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.;
B. Consiliul U.N.B.R. adoptă hotărâri care pot fi atacate de orice persoană interesată, pentru nelegalitate, la
Congresul Avocaţilor, în prima sa şedinţă;
C. Congresul avocaţilor adoptă hotărâri care sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi
pentru toți avocaţii.
Răspuns: AC
20 Consiliul Baroului X a hotărât, prin decizie motivată, excluderea din profesia de avocat a avocatului
AA ca urmare a constatării nedemnității acestuia, potrivit legii. În acest caz:
A. decizia Consiliului Baroului X poate fi atacată, prin contestație, de avocatul AA, în termen de 15 zile de la
comunicare;
B. decizia Consiliului Baroului X este executorie;
C. contestația împotriva deciziei Consiliului Baroului X se soluționează de Comisia Centrală de Disciplină din
cadrul U.N.B.R.
Răspuns: AB
21 Sunt supuse înscrierii provizorii:
A. dreptul promitentului cumpărător, în temeiul unei promisiuni de vânzare încheiată în formă autentică,
asupra imobilului ce urmează a-i fi vândut, justificarea înscrierii urmând să se realizeze prin vânzarea
proiectată de către părți;
B. dreptul real ce grevează bunul altuia;
C. dreptul reclamantului în favoarea căruia s-a pronunțat o hotărâre nedefinitivă de condamnare a pârâtului la
constituirea unui drept tabular.
Răspuns: C
22 În materia uzufructului:
A. uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane fără acordul nudului proprietar, orice prevedere
contractuală contrară fiind considerată nescrisă;
B. până la notificarea cesiunii, uzufructuarul şi cesionarul răspund solidar față de nudul proprietar pentru
îndeplinirea tuturor obligațiilor născute după data cesiunii;
C. uzufructuarul rămâne debitor al nudului proprietar atât pentru obligațiile născute înainte de cesiune, cât şi
pentru cele născute ulterior cesiunii.
Răspuns: B
23 Conform noului Cod civil, dreptul de superficie:
A. este dreptul de a edifica și de a avea perpetuu o construcție pe terenul altcuiva;
B. este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție deasupra terenului altcuiva, dar nu și în subsolul
acelui teren;
C. se poate referi nu doar la construcții, ci și la plantații.
Răspuns: C
24 Creditorul poate introduce o acțiune revocatorie:
A. dacă debitorul renunță la repararea pecuniară a unui prejudiciu moral;
B. în termen de 1 an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din
actul atacat;
C. numai dacă creanța este certă şi exigibilă la data introducerii acțiunii.
Răspuns: B
25 În materia contractului de rentă viageră:
A. rezoluțiunea contractului, la cererea credirentierului, în lipsă de stipulație contrară, conferă debirentierului
dreptul de a obține restituirea ratelor de rentă;
B. în toate cazurile în care contractul este cu titlu gratuit, credirentierul poate cere rezoluțiunea, dacă
debirentierul nu depune garanția promisă în vederea executării obligației sale ori o diminuează;
C. renta viageră constituită cu titlu oneros nu poate fi declarată insesizabilă prin contract.
Răspuns: C
26 În materia efectelor actelor juridice civile:
A. contractele cu executare succesivă încheiate pentru un termen determinat pot, ca regulă, să fie denunțate
de către oricare dintre părți, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz;
B. chiar și în absența unei norme speciale în acest sens, succesorul cu titlu particular al unei părți a actului
preia atât drepturile, cât și obligațiile strâns legate de bunul dobândit și izvorâte din actele încheiate anterior
de către autor cu privire la acel bun;
C. adaptarea contractului de către instanța de judecată, pentru impreviziune, este aplicabilă numai dacă
debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună credință, negocierea adaptării rezonabile și
echitabile a contractului.
Răspuns: C
27 Este adevărată următoarea afirmație privind condițiile de validitate a actului juridic civil:
A. incapacitatea unui judecător de a cumpăra un drept litigios de competența instanței în a cărei circumscripție
își desfășoară activitatea este o incapacitate de exercițiu, cu urmarea că, deși nu poate încheia contractul
de vânzare personal, judecătorul poate cumpăra dreptul litigios printr-un reprezentant;
B. lipsa discernământului presupune lipsa consimțământului, atrăgând, în consecință, nulitatea absolută a
actului juridic;
C. rezerva mintală pe care o persoană a avut-o atunci când și-a exprimat consimțământul pentru încheierea
unui act juridic, dacă nu a fost exteriorizată în niciun mod și nici cunoscută de cealaltă parte, nu afectează
validitatea actului.
Răspuns: C
28 În materia moștenirii legale, fratele defunctului:
A. este înlăturat de la moștenire de tatăl defunctului;
B. înlătură de la moștenire pe fratele mamei defunctului;
C. culege jumătate din moștenire când vine în concurs doar cu tatăl defunctului.
Răspuns: B
29 În materia contractului de tranzacție este adevărată afirmația:
A. prin tranzacție se pot naște sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți;
B. se poate tranzacționa inclusiv asupra capacității sau stării civile a persoanelor, dar numai dacă tranzacția
produce efecte strict declarative;
C. tranzacția este esențialmente indivizibilă în ceea ce privește obiectul său, ea neputând fi desființată în parte
nici măcar prin stipulație contrară.
Răspuns: A
30 Dna T a dat în locațiune un imobil cu destinație - spațiu de depozitare unui cuplu – domnului P și
doamnei G. Ulterior, aflând din întâmplare că femeia pe care domnul P. o prezentase drept soția sa
era în realitate concubină, soția adevărată locuind în altă localitate și neavând cunoștință de
contractul de locațiune, dna T solicită anularea, respectiv constatarea nulității lui, după caz. În
aceste condiții de fapt, instanța sesizată:
A. va anula contractul, pentru error in persona;
B. va respinge constatarea nulității contractului, pentru cauză imorală;
C. nu va anula contractul pentru error in persona.
Răspuns: BC
31 Dacă X, proprietarul care a constituit valabil dreptul de uzufruct asupra unui imobil în favoarea lui
Y, a decedat, iar dreptul de uzufruct nu a fost intabulat în cartea funciară până la deschiderea
succesiunii, atunci:
A. odată intabulat în carte funciară, succesorul universal al defunctului X dobândește imobilul liber de sarcina
uzufructului, iar Y nu va mai putea intabula dreptul de uzufruct în contra proprietarului tabular menționat;
B. cererea de intabulare a uzufructului formulată de către Y în contra proprietarului tabular Z, cumpărător al
imobilului de la succesorul universal al lui X, trebuie respinsă;
C. uzufructul lui Y se va putea înscrie în cartea funciară în contra succesorului universal al defunctului X,
proprietar tabular.
Răspuns: BC
32 Reclamantul a construit pe terenul său, dar depășind suprafața acestuia și, prin urmare, încălcând
terenul proprietatea pârâtului, un hotel cu 4 etaje. Reclamantul a solicitat să i se recunoască un
drept de superficie asupra suprafeței de teren proprietatea pârâtului, întrucât a construit cu bună-
credință hotelul, neștiind că o parte din teren aparține pârâtului. A acceptat chiar ca instanța să
stabilească suma datorată pârâtului sub forma unor rate lunare egale cu chiria stabilită pe piața
liberă, pentru folosința acestei suprafețe de teren. Pârâtul s-a apărat cu aceea că reclamantul a
construit hotelul fără a avea nici o convenție cu el și prin urmare a solicitat prin cerere
reconvențională ca reclamantul să fie obligat să desființeze construcția ridicată. În subsidiar a cerut
ca reclamantul să fie obligat să cumpere suprafața sa de teren ocupată de hotelul reclamantului la
valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o, dacă hotelul nu s-ar fi ridicat. În acest caz instanța:
A. va recunoaște dreptul de superficie al reclamantului, care a construit cu bună-credință hotelul, obligându-l
să-i achite pârâului sub forma de rate lunare o sumă egală cu chiria stabilită pe piața liberă, așa cum
reglementează Codul civil cazul neînțelegerii dintre părți privind suma datorată de superficiar;
B. va respinge acțiunea reclamantului precum și cererea pârâtului ca reclamantul să desființeze construcția
ridicată de el, pentru că o asemenea soluție nu este prevăzută în cazul construcției ridicate cu bună-
credință;
C. va respinge acțiunea reclamantului și va admite numai cererea subsidiară formulată de pârât prin acțiunea
reconvențională, obligând reclamantul să cumpere suprafața sa de teren ocupată de hotelul reclamantului
la valoarea de circulație pe care acesta ar fi avut-o dacă hotelul nu s-ar fi ridicat.
Răspuns: BC
33 Prin promisiunea de vânzare încheiată prin înscris sub semnătură privată, în data de 01.02.2019,
Primus se angajează către Secundus că va vinde acestuia din urmă, până cel târziu la data de
31.07.2019, bunul imobil, constând din construcție şi teren în suprafață de 1.000 mp, situat în
București, str. Institutului, nr.1, bun asupra căruia are un drept de coproprietate, în cotă de ½,
alături de fratele său Tertius. Având în vedere neexecutarea obligației de către Primus, în data de
01.08.2019, Secundus introduce o acțiune prin care solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină
loc de contract de vânzare cu privire la întregul bun. În acest caz instanța:
A. nu va putea respinge acțiunea motivat de faptul că promisiunea de vânzare nu a fost încheiată în formă
autentică;
B. va admite în parte acțiunea, în limita cotei de coproprietate a proprietarului promitent;
C. va respinge acțiunea, motivat de faptul că promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub
forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în
lipsa acordului tuturor coproprietarilor.
Răspuns: AC
34 La data de 22 februarie 2021, printr-un înscris autentic, X (persoană fizică), în calitate de locator,
încheie cu Y (persoană fizică), în calitate de locatar, un contract de închiriere a unui fotoliu electric
de masaj pe o durată de 1 an și pentru o chirie în cuantum de 500 lei/lună, în contract stipulându-se
că bunul urmează a fi predat locatarului la data de 01 martie 2021 printr-un proces-verbal. La data
de 24 februarie 2021, asupra aceluiași fotoliu electric de masaj, același locator X, încheie cu Z
(persoană fizică), în calitate de locatar, printr-un înscris sub semnătură privată un contract de
locațiune pe o durată de 1 an și pentru o chirie de 800 lei/lună. În cuprinsul contractului de
locațiune din data de 24 februarie 2021 se stipulează că la data încheierii prezentului contract
locatorul (X) predă locatarului (Z) bunul închiriat împreună cu codurile de utilizare, iar locatarul (Z) a
plătit în avans contravaloarea chiriei pentru 3 luni. Din punct de vedere al dreptului material civil, în
conflictul dintre cei doi locatari (Y și Z) va avea câștig de cauză:
A. locatarul Y, deoarece a încheiat primul contractul de închiriere, astfel că dreptul de folosință i-a fost
transmis prioritar la data de 22 februarie 2021 de către locatorul X, acesta din urmă nemaiavând în
patrimoniu, la data de 24 februarie 2021, dreptul de folosință asupra bunului;
B. locatarul Z, deoarece a intrat primul în folosința bunului, dacă la data intrării în folosință a fost de bună-
credință;
C. locatarul Y, dacă va proba că Z a cunoscut sau putea să cunoască faptul încheierii contractului de
locațiune din data de 22 februarie 2021.
Răspuns: BC
35 La data 22.12.2017 devenea exigibilă obligația lui Y față de X constând în plata sumei de 150.000 lei
reprezentând prețul unui autoturism vândut de X către Y la data de 01.08.2017. Y nu și-a executat
obligația de plată a prețului, iar la data de 21.12.2020, X formulează o cerere de chemare în judecată
prin care solicită instanței obligarea lui Y la plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul
autoturismului vândut. Ca urmare a neconformării lui X de a plăti taxa judiciară de timbru, instanța
a anulat cererea de chemare în judecată, hotărârea rămânând definitivă la data de 10.03.2021. La
data de 09.09.2021, X formulează o nouă cerere de chemare în judecată împotriva lui Y solicitând
instanței obligarea acestuia la plata sumei de 150.000 lei reprezentând prețul autoturismului vândut.
În acest context:
A. prescripția este considerată întreruptă prin prima cererea de chemare în judecată, dacă a doua cerere de
chemare în judecată este admisă;
B. prescripția este considerată întreruptă prin a doua cerere de chemare în judecată, cu condiția ca această
nouă cerere să fie admisă;
C. trebuie considerată prescrisă o a treia cerere de chemare în judecată, introdusă într-un termen de 6 luni de
la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a anulat și ce-a de-a doua cerere de chemare în judecată.
Răspuns: AC
36 Prin anunțul postat pe un site de vânzări imobiliare în data de 22 iunie 2021, A oferă spre vânzare
un apartament cu trei camere în municipiul Ploiești pentru prețul de 250.000 lei. În 23 iunie 2021, C îi
trimite un mesaj electronic lui A prin care declară că acceptă oferta și acordă pentru apartament
suma de 250.000 lei, solicitând să fie contactat pentru a proceda la încheierea de urgență a
contractului de vânzare. În 30 iunie 2021, A se întâlnește cu B și, în urma negocierilor, convin să
încheie în cel mai scurt timp un contract de vânzare pentru suma din anunț. Având în vedere
calitatea dvs. de avocat, C vă solicită o consultanță juridică susținând că vânzarea ar trebui să se
încheie cu dânsul. În opinia dvs. juridică, veți arăta, inter alia, că:
A. contractul se încheie în momentul şi în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, prin urmare, contractul
se va încheia cu C;
B. propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar dacă este precisă, nu valorează ofertă, ci
solicitare de ofertă sau, după caz, intenție de negociere;
C. fiind o solicitare de ofertă sau intenție de negociere, A poate încheia legal contractul cu B, indiferent de
existența altor manifestări de voință în sensul acceptării ofertei postate pe site.
Răspuns: BC
37 A, persoana fizică, în calitate de locator, și B, persoană juridică, în calitate de locatar, au încheiat
sub semnătură privată un contract de locațiune pentru un imobil, în data de 01.10.2018, pe o durată
de 3 ani, fără ca vreo parte să poată denunța unilateral contractul pe durata lui. A, locatorul, a
înregistrat contractul de locațiune la organul fiscal competent imediat după semnarea lui.
Contractul expiră în 30.09.2021, dar A nu mai dorește prelungirea lui, pentru că B are 2 luni
întârziere la chirie și a găsit un alt locatar. După expirarea contractului, B neavând chiria plătită la zi
și refuzând să elibereze imobilul, A a decis să pună în executare silită contractul pentru plata chiriei
și pentru restituirea imobilului. Consultat de către A în calitate de avocat, ar trebui să arătați că în
condițiile date:
A. contractul de locațiune este titlu executoriu în privința obligației de plată a chiriei;
B. potrivit dispozițiilor Codului civil, contractul de locațiune este titlu executoriu în privința obligației de restituire
a imobilului la expirarea termenului, în condițiile legii;
C. contractul de locațiune încheiat sub semnătură privată înregistrat la organul fiscal competent este titlu
executoriu doar în privința obligației de plată a chiriei.
Răspuns: AB
38 Prin cererea de chemare în judecată din data de 29.03.2016, Primus solicită instanței obligarea lui
Secundus să-i lase în deplină proprietate şi liniștită posesie o suprafață de 1.000 mp ce face parte
din terenurile înscrise în titlul de proprietate eliberat în anul 1999, pe numele mamei sale, în
intravilanul orașului Z, arătând, în susținerea cererii, că are calitatea de moștenitor acceptant al
acesteia din urmă, conform certificatului de moștenitor emis de BNP “X”, în data de 15.02.2016. Prin
întâmpinare, Secundus solicită respingerea acțiunii, motivând că terenul în litigiu este proprietatea
sa, conform Sentinței nr. Y din 26 februarie 2013, rămasă definitivă, dosar în care, în acţiunea în
revendicare, părţi au fost el, în calitate de reclamant, şi Tertius, fratele reclamantului din procesul
pendinte, în calitate de pârât. Care dintre următoarele afirmații este adevărată:
A. instanţa va respinge acţiunea, reținând puterea de lucru judecat a Sentinţei Y din 26 februarie 2013;
B. raportat la dispoziţiile C.civ., hotărârile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți
coproprietari;
C. instanţa va respinge acţiunea, reținând că Sentința nr. Y din 26 februarie 2013 este opozabilă lui Primus, în
calitate de terță persoană, atât timp cât aceasta din urmă nu a făcut, în condițiile legii, dovada contrară.
Răspuns: B
39 La data de 15 martie 2016 între A si B (unchiul sau) s-a încheiat un contract de întreținere. Potrivit
contractului, B ii transmitea dreptul de proprietate a apartamentului său aflat într-o locație de lux a
orașului, iar A ii asigura întreținere pana la sfârșitul vieții. În contract s-a inserat o clauza conform
căreia „creditorul întreținerii poate solicita rezoluțiunea unilaterală a contractului în măsura in care
debitorul nu-i asigura în mod culpabil întreținerea”. Începând cu anul 2020, A, văzând că unchiul
său, deși în vârsta, era sănătos și se bucura de viață, a încetat să–i asigure alimente lui B, i-a
adresat jigniri în repetate rânduri, iar cu unele ocazii, i-a aplicat și violențe fizice. În aceste condiții,
în anul 2021, B nu i-a mai permis lui A accesul în locuință și vă consultă în calitate de avocat. În
opinia dvs.:
A. creditorul întreținerii (B) poate sa trimită debitorului (A) o declarație unilaterală de rezoluțiune a contractului,
conform clauzei stipulate;
B. pentru desființarea contractului, creditorul întreținerii (B) trebuie sa solicite rezoluțiunea judiciara;
C. în cazul rezoluțiunii contractului, pronunțată la cererea credirentierului, debitorul întreținerii (A) nu poate
obține restituirea prestațiilor de întreținere executate.
Răspuns: BC
40 La data de 15 ianuarie 2021, printr-un contract de vânzare încheiat în formă autentică, X (persoană
fizică) îi vinde lui Y (persoană fizică) un imobil apartament situat în București, la prețul de 300.000
lei. În contractul de vânzare se prevede că prețul se va plăti în trei rate egale, prima rată urmând a fi
achitată la data încheierii contractului de vânzare, a doua rată la data de 15 februarie 2021, iar rata
finală la data de 15 martie 2021. S-a stipulat și clauza conform căreia „în ipoteza în care
cumpărătorul nu își execută obligațiile (obligația de plată a prețului), contractul se rezoluționează
de plin drept, cumpărătorul fiind de drept în întârziere prin simplul fapt al neexecutării”. La data de
20 februarie 2021, cumpărătorul Y plătește a doua rată din preț, iar la data de 26 februarie 2021,
vânzătorul X îi transmite cumpărătorului Y o notificare de rezoluțiune a contractului de vânzare,
notificare recepționată de cumpărătorul Y la aceeași dată. Din punct de vedere al dreptului
substanțial civil:
A. contractul de vânzare nu este rezoluționat de plin drept ca urmare a declarației de rezoluțiune a
vânzătorului;
B. contractul de vânzare este rezoluționat de plin drept, iar instanța de judecată va constata că rezoluțiunea s-
a produs de plin drept la data expirării termenului pentru plata celei de-a doua rate din preț, la cererea
oricăreia dintre părțile actului;
C. termenul de prescripție pentru plata celei de-a doua rate de preț începe să curgă la data de 15 martie 2021.
Răspuns: AC
41 Prin cererea de chemare în judecată reclamantul AA solicită rezoluțiunea contractului de vânzare
încheiat cu pârâtul BB pentru neplata prețului la termenul stipulat în contract. Ulterior introducerii
cererii de chemare în judecată, reclamantul AA formulează o cerere de completare a cererii de
chemare în judecată prin care solicită şi acordarea de daune-interese pentru acoperirea
prejudiciului produs ca urmare a neplății preţului. Pârâtul BB depune întâmpinare prin care invocă
decăderea reclamantului AA din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, precum şi
respingerea ca neîntemeiată a cererii de completare. În acest caz:
A. întâmpinarea la cererea modificatoare se depune, sub sancţiunea decăderii, cu cel puţin 10 zile înainte de
termenul de judecată fixat ulterior completării cererii iniţiale, urmând ca întâmpinarea să fie cercetată de
reclamantul AA la dosarul cauzei;
B. modificarea cererii de chemare în judecată poate avea loc şi după primul termen de judecată la care
reclamantul era legal citat, cu acordul expres al pârâtului BB;
C. modificarea cererii de chemare în judecată poate avea loc, sub sancţiunea decăderii, până la primul
termen de judecată, chiar dacă reclamantul nu a fost legal citat la acest termen.
Răspuns: AB
42 Prin cererea de chemare în judecată promovată împotriva pârâtului BB, reclamantul AA solicită
anularea contractului de vânzare cu clauză de întreţinere, întrucât consimţământul acestuia a fost
viciat prin dol. În dovedirea pretenţiilor sale, reclamantul AA solicită administrarea probei cu
înscrisuri, interogatoriul pârâtului BB şi proba cu martori, însă nu indică în cererea de chemare în
judecată, numele şi adresele acestora. La termenul la care se pune în discuţie cererea de probatorii,
reclamantul AA se prezintă, însoțit de doi martori care îi sunt rude de gradul III. În acest caz:
A. în ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate a probei cu cei doi martori, aceasta este inadmisibilă
deoarece nu este permisă, în nici un caz, împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris;
B. dovezile care nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată sau care au fost propuse, dar cu
nerespectarea regulilor formale referitoare la cuprinsul cererii de chemare în judecată, vor putea fi cerute şi
încuviințate dacă administrarea acestora nu duce la amânarea judecăţii;
C. reclamantul AA şi pârâtul BB pot conveni expres sau tacit ca persoanele care nu pot fi martori, datorită
gradului de rudenie, să fie ascultate ca martori.
Răspuns: BC
43 La primul termen de judecată, din data de 1 octombrie 2020, reclamantul AA şi pârâtul BB nu se
prezintă, deşi procedura de citare a fost legal îndeplinită pentru ambele părţi. Instanţa a suspendat
judecata procesului pentru lipsa părţilor, deoarece nu se solicitase judecata în lipsă, încheierea de
suspendare fiind comunicată părţilor în ziua de vineri, 2 octombrie 2020. Reclamantul AA
formulează recurs împotriva încheierii de suspendare şi îl depune la instanţă în ziua de joi, 15
octombrie 2020. Prin întâmpinarea la recurs, pârâtul BB solicită instanţei să constate decăderea
reclamantului AA din dreptul de a formula recurs, întrucât a fost introdus peste termenul legal de 5
zile de la comunicarea încheierii de suspendare. În acest caz:
A. instanţa va constata că recursul este formulat în termen;
B. în cazul în care recursul va fi respins, o cerere ulterioară a reclamantului AA de repunere pe rol a
procesului de fond va fi inadmisibilă;
C. dacă suspendarea este dispusă de Î.C.C.J. , recursul formulat de reclamantul AA este inadmisibil.
Răspuns: AC
44 La stabilirea competenţei materiale a instanţei după valoarea obiectului cererii introductive de
instanţă:
A. nu se vor avea în vedere accesoriile pretenţiei principale;
B. se vor avea în vedere prestațiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii care se vor cumula cu
valoarea pretenţiei principale;
C. se vor avea în vedere valoarea totală a obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere şi accesoriile
pretenţiei principale.
Răspuns: A
45 Când cererea de divorţ se întemeiază pe culpa pârâtului şi reclamantul decedează în timpul
procesului de divorţ:
A. moştenitorii soțului reclamant vor putea continua acţiunea de divorţ, pe care instanţa o va admite,
dispunând desfacerea căsătoriei, fie din culpă comună, fie din culpă exclusivă a soțului pârât;
B. în cazul în care acţiunea de divorţ este continuată de moştenitorii soţului reclamant, iar instanţa admite
cererea de divorţ, căsătoria se socoteşte desfăcută la data definitivării hotărârii de divorţ;
C. moştenitorii soţului reclamant vor putea continua acţiunea de divorţ, pe care instanţa o va admite numai
dacă va constata culpa exclusivă a soţului pârât.
Răspuns: C
46 Prin cererea introductivă, reclamanta AA a chemat în judecată pârâta BB, solicitând emiterea unei
ordonanţe de plată pentru suma de 189570 de lei reprezentând contravaloare servicii prestate
conform facturii emise, respectiv pentru suma de 170531 de lei reprezentând penalităţi de întârziere
de la data scadenţei până la data promovării cererii de emitere a ordonanţei de plată. Instanţa
competentă să soluționeze cererea de emitere a ordonanţei de plată este:
A. instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă;
B. judecătoria, din punct de vedere material, prin raportare la obiectul cererii de emitere a ordonanţei de plată;
C. tribunalul, din punct de vedere material, faţă de obiectul cererii de emitere a ordonanţei de plată.
Răspuns: AB
47 Creditorul AA a pornit executarea silită împotriva debitorului BB în temeiul unui contract de
împrumut încheiat în formă autentică. Prin încheierea nr. X/2021 a Judecătoriei Y a fost încuviinţată
executarea silită. Ulterior, executorul judecătoresc a emis o încheiere prin care a stabilit cheltuieli
de executare de 3000 de lei. Având în vedere executarea silită declanşată de creditorul AA, debitorul
BB formulează contestaţie la executare, arătând că dreptul de cere executarea silită s-a prescris,
contractul de împrumut fiind încheiat în 2012. De asemenea, debitorul BB a arătat că nu poate fi
executat silit în temeiul încheierii prin care s-au stabilit cheltuieli de executare deoarece, cu privire
la acest aspect, nu a existat o încuviinţare a executării silite. Creditorul AA a depus întâmpinare la
contestaţia la executare arătând că creanţa principală a fost verificată de către instanţă la momentul
încuviinţării executării silite, astfel că debitorul BB nu poate invoca incidența prescripţiei dreptului
de a cere executarea silită, deoarece i se opune autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. X/2021.
În acest caz, instanţa:
A. va respinge apărările intimatului-creditor AA şi va verifica incidenţa prescripţiei, urmând să admită
contestaţia la executare în cazul în care s-a împlinit termenul de prescripţie;
B. nu va reţine susţinerile contestatorului-debitor BB în ceea ce priveşte încheierea executorului judecătoresc
de stabilire a cheltuielilor de executare, deoarece nu este necesară o nouă încuviinţare de executare silită
cu privire la această încheiere;
C. nu va reţine susţinerile contestatorului-debitor BB privind incidenţa prescripţiei deoarece încheierea de
încuviinţare a executării silite se bucură de autoritate de lucru judecat cu privire la acest aspect.
Răspuns: AB
48 Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 4 aprilie 2019, reclamantul AA a solicitat
obligarea pârâtului BB la plata sumei de 189943 de lei. În data de 16 august 2019, terţul CC
formulează o cerere de intervenţie voluntară principală prin care solicită instanţei obligarea
pârâtului BB la plata sumei de 90000 de lei, către el. La data de 4 decembrie 2020 cererea de
intervenţie voluntară principală a terţului CC este respinsă în principiu, prin încheiere, ca
inadmisibilă. În acest caz:
A. numai terţul CC are interes să promoveze calea de atac, în condiţiile legii, împotriva încheierii de
respingere a cererii de intervenţie voluntară principală ca inadmisibilă;
B. pârâtul BB are interes să exercite calea de atac, în condiţiile legii, împotriva încheierii de respingere a
cererii de intervenţie voluntară principală ca inadmisibilă;
C. încheierea de respingere a cererii de intervenţie voluntară principală ca inadmisibilă nu se poate ataca
decât odată cu fondul.
Răspuns: AC
49 Excepţia conexităţii:
A. poate fi invocată şi din oficiu cel mai târziu, la primul termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate;
B. se soluţionează prin încheiere care poate fi atacată separat;
C. în caz de admitere are ca efect trimiterea dosarului în care s-a invocat instanţei mai întâi învestite, în toate
cazurile.
Răspuns: A
50 Cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB, a fost
admisă prin sentinţa civilă nr. X/2019 pronunţată în dosarul nr. Y/2019. Cu această ocazie, cererea
reclamantului AA de obligare a pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu
avocațial, a fost respinsă ca neîntemeiată având în vedere că reclamantul nu a depus la dosarul
cauzei înscrisuri justificative ale acestor cheltuieli. Reclamantul AA formulează apel împotriva
soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată. Apelul se respinge ca
nefondat, iar părţile nu formulează recurs. Ulterior, reclamantul AA formulează o nouă cerere de
chemare în judecată, constituindu-se dosarul nr. Z/2021 prin care solicită obligarea pârâtului BB la
plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat provenite din dosarul nr. Y/2019. În
acest context:
A. întrucât a câștigat procesul în dosarul nr. Y/2019, reclamantul AA este îndreptăţit să obțină în dosarul nr.
Z/2021 obligarea pârâtului BB la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat aferent
dosarului nr. Y/2019;
B. pentru apelul promovat de reclamantul AA împotriva sentinţei civile nr. X/2019 dată în dosarul nr. Y/2019
nu trebuie achitată, conform legii, taxă judiciară de timbru;
C. dacă reclamantul AA nu ar fi solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în primă instanţă în dosarul nr.
Y/2019, ar fi fost îndreptăţit să solicite, în cadrul dosarului nr. Z/2021 şi cheltuieli de judecată aferente
acestui din urmă dosar, sub rezerva dovedirii acestora, în condiţiile legii.
Răspuns: BC
51 Hotărârea judecătorească:
A. este obligatorie şi produce efecte față de orice terță persoană;
B. atacată cu contestaţie în anulare sau revizuire, nu îşi păstrează autoritatea de lucru judecat pe parcursul
soluţionării acestor căi de atac de retractare;
C. are putere executorie, în condiţiile prevăzute de lege.
Răspuns: C
52 Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Sector 1 Bucureşti, reclamanta AA, în
calitate de asigurător, a solicitat obligarea pârâtului BB, domiciliat în București, la plata sumei de
250000 de lei cu titlu de despăgubiri. În motivarea cererii, reclamanta AA a arătat că pârâtul BB se
face vinovat de producerea accidentului de circulație care a provocat daune în valoare de 250000 de
lei lui CC. Reclamanta a mai arătat că, în calitate de asigurător, a achitat suma menţionată lui CC,
dar este în drept să recupereze această sumă de la persoana care se face vinovată de producerea
accidentului. În acest caz:
A. în urma verificării competenţei materiale, instanţa va admite excepţia de necompetenţă materială a
Judecătoriei Sector 1 Bucureşti şi îşi va declina competenţa către Tribunalul Bucureşti.
B. excepţia de necompetenţă materială trebuie invocată de părţi ori de instanţă la primul termen de judecată
la care părţile sunt legal citate, în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii;
C. dacă Judecătoria Sector 1 Bucureşti se declară necompetentă, hotărârea este supusă recursului.
Răspuns: AB
53 În cursul procesului de grăniţuire cu privire la imobilul X, dintre reclamantul AA şi pârâtul BB, cel
din urmă vinde imobilul X, ce face obiectul grăniţuirii, către terţul CC, terţ care avea cunoştinţă de
existenţa litigiului dintre reclamantul AA şi pârâtul BB. Nici instanţa, nici reclamantul AA nu au fost
înștiințați cu privire la înstrăinare şi nici terţul CC nu a formulat o cerere de introducere în cauză.
Ulterior vânzării, se pronunţă hotărârea de grăniţuire între părţile inițiale AA şi BB. Această hotărâre
judecătorească:
A. nu va produce efecte faţă de terţul CC, întrucât nu a fost parte în proces;
B. produce efecte faţă de terţul CC;
C. este opozabilă terţului CC.
Răspuns: BC
54 În cazul prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti, este
adevărat că:
A. dacă se împlinește termenul de prescripţie, se pierde definitiv, în toate cazurile, dreptul creditorului de a mai
obţine un titlu executoriu împotriva debitorului;
B. termenul de prescripţie curge de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de primă instanță, chiar dacă
este supusă apelului;
C. prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
Răspuns: C
55 Hotărârea judecătorească pronunţată, în primă instanţă, în procedura ordonanţei președințiale:
A. este supusă, în toate cazurile, numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea
părţilor şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor;
B. este executorie;
C. nu va putea fi dată atunci când este în curs judecată asupra fondului.
Răspuns: B
56 Terţul CC formulează o cerere de intervenţie voluntară accesorie în litigiul ce se desfăşoară între
reclamantul AA şi pârâtul BB, după momentul procedural la care probele încuviinţate părţilor
litigante iniţiale au fost administrate. În caz de admitere în principiu a cererii de intervenţie
voluntară accesorie, intervenientul CC:
A. poate solicita administrarea de probe cel mai târziu la primul termen de judecată ulterior admiterii în
principiu a cererii de intervenţie voluntară accesorie;
B. va prelua procedura în starea în care află în momentul admiterii în principiu a cererii de intervenţie
voluntară accesorie;
C. poate solicita disjungerea cererii de intervenţie în vederea administrării de probe.
Răspuns: AB
57 În materia termenelor procedurale, este adevărat că:
A. termenele care se socotesc pe ore, încep să curgă de la împlinirea celei de-a doua ore din momentul
efectuării actului de procedură;
B. nerespectarea oricărui termen procedural atrage decăderea din dreptul de a mai efectua acel act de
procedură;
C. actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte
pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.
Răspuns: C
58 În soluţionarea unei cauze civile, citarea părţilor este lăsată la aprecierea instanţei în următoarele
cazuri:
A. în cazul soluţionării cererii de strămutare;
B. în cazul soluţionării unei cereri de ordonanţă preşedinţială;
C. în cazul soluţionării conflictului de competenţă.
Răspuns: B
59 Revizuentul AA introduce pe rolul instanţei o cerere de revizuire întemeiată pe motivul existenţei a
două hotărâri definitive potrivnice, cea pronunţată ulterior încălcând autoritatea de lucru judecat a
primei hotărâri. În cazul în care instanţa consideră întemeiată cererea de revizuire, admiţând-o:
A. va anula, întotdeauna, hotărârea pronunţată ulterior, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat;
B. va pronunţa o hotărâre supusă întotdeauna recursului;
C. va modifica hotărârea pronunţată ulterior şi va rejudeca cauza, atunci când constată încălcarea efectului
pozitiv al autorității de lucru judecat.
Răspuns: AB
60 În ceea ce priveşte executarea provizorie, este adevărat că:
A. hotărârea de primă instanţă prin care s-a stabilit locuința minorului este executorie de drept, executarea
acesteia având caracter provizoriu;
B. în cazul executării provizorii judecătoreşti, cererea poate fi făcută şi direct în apel;
C. suspendarea executării provizorii a unei hotărâri judecătoreşti poate fi încuviinţată de instanţa de apel,
context în care este lăsată la aprecierea instanţei plata unei cauţiuni.
Răspuns: A
61 În situația cauzei justificative a stării de necesitate:
A. pericolul poate viza integritatea corporală a altei persoane decât autorul faptei prevăzute de legea penală
comise într-o astfel de stare;
B. se va reține această cauză justificativă chiar dacă urmările faptei sunt vădit mai grave decât cele care s-ar
fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat;
C. pericolul provine întotdeauna de la o altă persoană.
Răspuns: A
62 În cazul măsurii de siguranță a confiscării speciale:
A. potrivit prevederilor exprese ale Codului penal în materia infracțiunii de trafic de influență, confiscarea
specială vizează și bunurile pretinse de autorul acestei infracțiuni;
B. confiscarea specială nu poate viza bunurile produse printr-o infracțiune dacă autorul acesteia este
condamnat la pedeapsa amenzii;
C. în cazul bunurilor făptuitorului care au fost folosite, imediat după săvârșirea faptei, pentru a asigura
scăparea acestuia, dacă valoarea bunurilor supuse confiscării este vădit disproporționată față de natura și
gravitatea faptei, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent bănesc, ținând seama de urmarea
produsă sau care s-ar fi putut produce și de contribuția bunului la aceasta.
Răspuns: C
63 Dacă X lovește cu intenție o persoană, se poate reține infracțiunea de ultraj dacă persoana lovită
este:
A. un polițist local aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aspecte cunoscute de X;
B. fiul unui jandarm, fapta fiind comisă de X în scop de răzbunare pe respectivul jandarm, în legătură cu
exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestuia;
C. soția sa, de profesie avocat, fapta fiind comisă în timp ce se aflau în vacanță, pe fondul unei neînțelegeri
privitoare la locul unde urmau să ia masa de prânz.
Răspuns: AB
64 X, care fusese concediat recent de la școala unde lucra ca profesor, aflat în stare de ebrietate, l-a
instigat pe fiul său Y, în vârstă de 13 ani, să pătrundă noaptea în sediul școlii și să sustragă mai
multe bunuri. În timp ce Y sustrăgea bunurile, X, aflat la ușa școlii, s-a asigurat că nu vor fi
surprinși de vreo persoană. Pentru infracțiunea astfel săvârșită, în sarcina lui X se va putea reține
circumstanța agravantă constând în:
A. săvârșirea infracțiunii în stare de intoxicație voluntară cu alcool, chiar dacă aceasta nu a fost provocată în
vederea comiterii infracțiunii;
B. săvârșirea infracțiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei,
stării de sănătate, infirmității sau altor cauze, având în vedere vârsta fiului său;
C. săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor.
Răspuns: C
65 În ceea ce privește tentativa:
A. aceasta nu este niciodată posibilă la infracțiunile continue;
B. ori de câte ori legea penală folosește sintagma „săvârșirea unei infracțiuni” sau „comiterea unei infracțiuni”,
aceasta nu se referă și la tentativă, ci doar la infracțiunea consumată;
C. când pentru infracțiunea consumată legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, iar instanța s-ar orienta
spre aceasta, tentativa se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.
Răspuns: C
66 Împăcarea:
A. intervenită între persoana juridică ce a săvârșit infracțiunea și persoana vătămată produce efecte față de
persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiași fapte;
B. intervenită în condițiile legii stinge acțiunea civilă;
C. înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunii de omisiunea sesizării.
Răspuns: B
67 Dacă X își însușește cu intenție un bun care nu îi aparține, se poate reține, după caz, infracțiunea de:
A. distrugere;
B. abuz de încredere;
C. însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor.
Răspuns: BC
68 Infracțiunea de omor în formă consumată și cea de ucidere din culpă:
A. au același obiect juridic;
B. nu pot fi comise niciodată prin inacțiune;
C. au o urmare imediată diferită.
Răspuns: A
69 În materia prescripției răspunderii penale:
A. aceasta nu operează în cazul infracțiunii de act sexual cu un minor;
B. în cazul suspendării cursului prescripției, aceasta își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de
suspendare;
C. în cazul infracțiunii de abandon de familie comisă prin neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de
întreținere stabilite pe cale judecătorească, termenul de prescripție curge întotdeauna de la data
consumării infracțiunii și niciodată de la cea a epuizării acesteia.
Răspuns: AB
70 Dacă X conduce un autovehicul după ce a consumat băuturi alcoolice:
A. fapta este infracțiune chiar dacă conducerea se realizează doar în propria curte;
B. fapta este infracțiune indiferent de nivelul îmbibației alcoolice din sânge;
C. pentru ca fapta să poată constitui infracțiune, acțiunea de conducere a autovehiculului nu presupune în
mod necesar punerea în mișcare a acestuia prin acționarea sistemelor de autopropulsie.
Răspuns: C
71 Dacă X, judecător, pretinde și apoi primește o sumă de bani de la o persoană pentru a pronunța o
soluție favorabilă acesteia, într-un dosar pe care îl judeca:
A. limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal pentru infracțiunea comisă de X se majorează cu o treime,
potrivit prevederilor Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;
B. fapta constituie infracțiune chiar dacă X nu folosește banii pentru sine, ci îi oferă cadou fiicei sale;
C. dacă X denunță fapta în maxim 6 luni de la primirea banilor, beneficiază de o cauză de nepedepsire.
Răspuns: AB
72 Societatea Z S.R.L. este trimisă în judecată pentru o infracțiune de evaziune fiscală constând în
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, faptă comisă în scopul sustragerii de la
îndeplinirea obligațiilor fiscale. În această situație:
A. pentru a se putea angaja răspunderea penală a societății Z, trebuie să se demonstreze, printre altele, că
fapta a fost comisă în realizarea obiectului său de activitate, în interesul ori în numele acesteia;
B. societatea nu poate răspunde în calitate de autor al infracțiunii respective, ci doar de complice;
C. nu este exclusă răspunderea penală a administratorului societății trimis în judecată odată cu aceasta, în
cazul în care se demonstrează că a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.
Răspuns: AC
73 Infracțiunea de tâlhărie calificată:
A. se va reține în situația în care furtul ce intră în conținutul infracțiunii are ca obiect cabluri, linii, echipamente
sau instalații de telecomunicații, radiocomunicații ori componente de comunicații, chiar dacă, în momentul
sustragerii, acestea nu erau efectiv integrate într-o rețea sau într-un sistem de comunicații;
B. dacă se comite prin violarea sediului profesional, se reține în concurs formal cu această infracțiune;
C. se va reține în situația în care făptuitorul sustrage un scaun dintr-un autobuz aflat în stație dacă, în timp ce
cobora din autobuz cu scaunul în mână, pentru a-și asigura scăparea, lovește cu pumnul o persoană care l-
a apucat de braț și i-a spus că va chema poliția.
Răspuns: C
74 Dacă, în urma unui accident de circulaţie produs din cauza depășirii vitezei legale de către
conducătorul unui autovehicul, o altă persoană suferă leziuni corporale ce necesită pentru
vindecare 10 zile de îngrijiri medicale:
A. se va reține infracțiunea de vătămare corporală din culpă dacă conducătorul autovehiculului se afla în
desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune;
B. se va reține infracțiunea de vătămare corporală din culpă dacă conducătorul autovehiculului se afla sub
influența băuturilor alcoolice, indiferent de alcoolemia acestuia;
C. se va reține infracțiunea de lovire sau alte violențe în varianta agravată.
Răspuns: AB
75 Dacă X pătrunde fără drept în domiciliul lui Y:
A. acțiunea penală se pune în mișcare a plângerea prealabilă a lui Y;
B. se va reține infracțiunea de violare de domiciliu în varianta agravată dacă fapta este comisă prin folosirea
de calități mincinoase;
C. se vor reține două infracțiuni de violare de domiciliu aflate în concurs dacă, ulterior pătrunderii, X refuză să
părăsească domiciliul la cererea lui Y care se afla acasă în momentul pătrunderii.
Răspuns: AB
76 În cazul liberării condiționate:
A. măsurile de supraveghere se dispun obligatoriu de către instanță, indiferent de durata restului de pedeapsă
rămas neexecutat;
B. în cazul detențiunii pe viață, liberarea condiționată nu poate fi niciodată dispusă;
C. în cazul închisorii, una din condițiile prevăzute de lege pentru ca liberarea condiționată să poată fi dispusă
este ca persoana condamnată să se afle în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis.
Răspuns: C
77 Fiind audiat într-o cauză penală privindu-l pe inculpatul A care a provocat un accident de circulație,
martorul B, care se aflase în mașină cu A, a făcut declarații contrare realității arătând că
autoturismul în care se aflau staţiona în momentul producerii accidentului. Acest fapt a fost
dezmințit de martorii C și D, precum și de înregistrarea video a camerei montate pe un stâlp din
intersecție. B nu a întreprins și alte acțiuni concrete de ajutorare a lui A. Fapta comisă de B:
A. constituie infracțiunea de mărturie mincinoasă;
B. constituie infracțiunea de favorizare a făptuitorului;
C. nu se va reține în concurs cu infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare.
Răspuns: AC
78 Dacă X, funcționar public angajat la primărie, primește bani de la un contribuabil:
A. se va putea reține infracțiunea de trafic de influență dacă X promite că, în schimbul banilor respectivi, va
interveni pe lângă primar pentru ca acesta să emită un aviz ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestuia
din urmă;
B. indiferent de destinația banilor, nu se va putea reține niciodată complicitate la infracțiunea de dare de mită,
întrucât aceasta nu poate fi comisă de un funcționar public;
C. se va putea reține infracțiunea de luare de mită dacă banii sunt primiți pentru ca X să urgenteze
îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.
Răspuns: AC
79 X a obținut un telefon mobil în urma unei infracțiuni de înșelăciune a cărei victimă este Y. În această
situație:
A. în sarcina lui Z nu se poate reține infracțiunea de tăinuire dacă a fost instigator la înșelăciunea comisă de
X, iar apoi primește bunul cadou de la acesta;
B. dacă soția lui X îl ajută pe acesta să vândă telefonul mobil, aceasta nu poate fi pedepsită pentru
infracțiunea de tăinuire;
C. Y va răspunde pentru infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare dacă formulează plângere
penală împotriva lui X, indicând în mod corect ceea ce s-a întâmplat, dar menționând în mod eronat
încadrarea juridică în infracțiunea de furt, întrucât nu avea cunoștințe de specialitate.
Răspuns: AB
80 În materia reabilitării:
A. pentru cei condamnați la pedeapsa amenzii, termenul de reabilitare curge din momentul în care amenda a
fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod;
B. cererea de reabilitare judecătorească nu poate fi niciodată admisă dacă cel condamnat nu și-a îndeplinit
obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, nici măcar atunci când partea civilă a renunțat la
despăgubiri;
C. reabilitarea de drept are ca urmare obligația de reintegrare în funcția din care condamnatul a fost scos în
urma condamnării.
Răspuns: A
81 Procurorul efectuează urmărirea penală împotriva inculpatului C.A. sub aspectul săvârșirii unei
infracțiuni de delapidare în paguba persoanei vătămate SC Impex SRL. După punerea în mișcare a
acțiunii penale, persoana vătămată se constituie parte civilă, solicitând acoperirea de către inculpat
a pagubei materiale, în valoare totală de 125.000 lei.
Ulterior acestui moment, având în vedere că inculpatul C.A. a fost victima unui accident de
circulație în urma căruia a fost spitalizat în stare gravă, procurorul dispune prin ordonanță
suspendarea urmăririi penale. În această situație, persoana vătămată constituită parte civilă SC
Impex SRL:
A. are dreptul de a introduce acțiune civilă în fața instanței civile pentru recuperarea pagubei materiale în
valoare de 125.000 lei;
B. are dreptul de a introduce plângere împotriva ordonanței de suspendare a urmăririi penale;
C. are dreptul de a solicita introducerea în cauză a autorului accidentului de circulație suferit de inculpat,
pentru a continua împotriva acestuia exercitarea acțiunii civile în procesul penal.
Răspuns: AB
82 Instanța penală poate respinge acțiunea civilă exercitată în procesul penal în cazul în care dispune:
A. condamnarea inculpatului;
B. achitarea inculpatului pe temei că fapta nu este prevăzută de legea penală;
C. încetarea procesului penal întrucât persoana vătămată și-a retras plângerea prealabilă.
Răspuns: A
83 Inculpatul A.V. este judecat în primă instanță de Judecătoria Ploieşti pentru săvârșirea unei
infracțiuni de ucidere din culpă, comisă cu prilejul unui accident de circulație pe care, aflându-se în
vacanță, inculpatul l-a produs cu autoturismul personal. La data de 22.07.2021, inculpatul A.V.
dobândește calitatea de deputat. În această situație:
A. Judecătoria Ploieşti își va păstra competența de a judeca dosarul privindu-l pe inculpatul A.V. și după data
de 22.07.2021, întrucât infracțiunea comisă de inculpat nu are legătură cu atribuțiile sale de serviciu;
B. dacă Judecătoria Ploieşti își va declina competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A.V.,
probele administrate în cursul judecății până la data de 22.07.2021 pot fi menținute de instanța căreia i s-a
declinat competența;
C. dacă Judecătoria Ploieşti va decide să își decline competența de soluționare a cauzei, va pronunța în acest
sens o sentință.
Răspuns: BC
84 Inculpatul X, aflat în stare de arest preventiv, este judecat în primă instanță la Tribunalul Argeș,
completul fiind format din judecătorul A. În cursul cercetării judecătorești, după ce completul a
verificat de două ori și a menținut măsura arestării preventive, inculpatul X formulează cerere de
recuzare a judecătorului A, motivând că acesta se află în relații de prietenie cu procurorul care a
întocmit rechizitoriul. Cererea de recuzare este admisă și în cauză este desemnat un alt complet
care să procedeze la judecată, format din judecătorul B. În această situație:
A. arestarea preventivă a inculpatului X a încetat de drept la momentul admiterii cererii de recuzare a
judecătorului A;
B. este admisibilă o nouă cerere de recuzare, pe care inculpatul X o formulează împotriva judecătorului B,
pentru același motiv de prietenie între acesta și procurorul care a întocmit rechizitoriul;
C. încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare a judecătorului A nu poate fi desființată de instanța
care va judeca apelul împotriva sentinței pe care Tribunalul Argeș o va pronunța în cauză.
Răspuns: BC
85 În caz de infracțiune flagrantă, percheziția domiciliară:
A. poate fi efectuată numai în baza unui mandat de percheziție emis de judecător;
B. poate fi începută numai după ora 06:00 AM;
C. poate fi efectuată numai de procuror.
Răspuns: A
86 În cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar:
A. poate fi luată și de judecătorul de drepturi și libertăți;
B. poate fi luată numai prin ordonanță;
C. poate fi luată și de organul de cercetare penală.
Răspuns: A
87 Procurorul dispune, prin ordonanță, luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor
inculpatului. Ordonanța este comunicată inculpatului la data de 25.08.2021, care este o zi de
miercuri.
Știind că împotriva ordonanței de luare a măsurii aisgurătorii inculpatul poate formula contestație la
judecătorul de drepturi și libertăți, în termen de 3 zile de la comunicarea ordonanței, identificați care
din următoarele enunțuri sunt adevărate:
A. este în termen contestația adresată judecătorului de drepturi și libertăți, dacă a fost depusă la oficiul poștal,
prin scrisoare recomandată, în ziua de sâmbătă 28.08.2021;
B. nu este în termen contestația adresată procurorului ierarhic superior celui care a luat măsura, dacă a fost
înregistrată la parchet în ziua de vineri 27.08.2021;
C. este în termen contestația adresată judecătorului de drepturi și libertăți, înregistrată la instanță în ziua de
luni 30.08.2021.
Răspuns: AC
88 Referatul de terminare a urmăririi penale este un act care se întocmește:
A. în toate cauzele penale aflate în faza de urmărire penală;
B. numai în cauzele penale în care procurorul dispune trimiterea în judecată;
C. numai în cauzele penale în care urmărirea penală este efectuată de organele de cercetare penală sub
supravegherea procurorului.
Răspuns: C
89 După ce s-a dispus, prin ordonanță, punerea în mişcare a acţiunii penale:
A. schimbarea încadrării juridice a faptei, dispusă de procuror, se supune confirmării obligatorii a procurorului
ierarhic superior;
B. organul de urmărire penală nu este obligat să-l cheme pe inculpat pentru a-l audia, dacă acesta a refuzat
anterior să dea declarație în calitate de suspect;
C. organul de urmărire penală este obligat să-i elibereze inculpatului, la cerere, o copie a ordonanţei prin care
s-a pus în mișcare acţiunea penală.
Răspuns: C
90 Într-o cauză penală, inculpatul T.V. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (art.
244 Cod penal) în paguba persoanei vătămate, constitută parte civilă, I.S. Pe parcursul urmăririi
penale, procurorul ia prin ordonanță măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor
inculpatului până la concurența valorii probabile a pagubei. Măsura este verificată periodic de
procuror, iar contestațiile exercitate de inculpat împotriva ordonanțelor de menținere a sechestrului
asigurător sunt respinse de judecătorul de drepturi și libertăți.
În cursul urmăririi penale intervine împăcarea între inculpatul T.V. și persoana vătămată, constituită
parte civilă, I.S., astfel că procurorul dispune prin ordonanță clasarea cauzei. Sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. inculpatul T.V. nu are dreptul să ceară continuarea urmăririi penale spre a-și dovedi nevinovăția;
B. procurorul va dispune, prin ordonanța de clasare, ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor
inculpatului T.V.;
C. procurorul poate dispune, prin ordonanța de clasare, ca inculpatul T.V. să presteze o muncă neremunerată
în folosul comunității, pentru o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile.
Răspuns: AB
91 Prin rechizitoriul emis la data de 24.06.2021, inculpatul H.R. este trimis în judecată sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, compusă din 5 acte materiale. În
procedura de cameră preliminară, judecătorul fixează un termen de 25 de zile de la comunicarea
rechizitoriului către inculpat, în care acesta poate formula în scris cereri și excepții legate de
obiectul camerei preliminare. Prin memoriul scris depus în termen la dosarul cauzei, inculpatul H.R.
invocă excepția neregularității rechizitoriului, susținând că există neclarități în ceea ce privește data
la care ar fi fost comise 2 dintre actele materiale reținute în sarcina sa.
La ședința de judecată din data de 01.09.2021, deși termenul de 25 de zile acordat de judecătorul de
cameră preliminară expirase, inculpatul H.R. depune un supliment la memoriul de cameră
preliminară, prin care invocă nelegalitatea percheziției domiciliare la locuința sa, autorizată în faza
de urmărire penală de un judecător de drepturi și libertăți.
Sunt adevărate următoarele afirmații:
A. dacă judecătorul admite excepția neregularității rechizitoriului, așa cum a fost invocată de inculpat, va
comunica încheierea procurorului, care nu poate să mențină dispoziția de trimitere în judecată doar pentru
celelalte 3 acte materiale ale infracțiunii continuate de înșelăciune;
B. judecătorul de cameră preliminară nu poate respinge, potrivit legii, excepția de nelegalitate a percheziției
domiciliare pe motiv că a fost introdusă după expirarea termenului de 25 de zile pe care îl acordase pentru
formularea de cereri și excepții legate de obiectul camerei preliminare;
C. judecătorul de cameră preliminară va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a percheziției
domiciliare întrucât, conform legii, încheierea de autorizare a percheziției domiciliare în cursul urmăririi
penale nu este supusă niciunei căi de atac.
Răspuns: AB
92 În procedura de cameră preliminară, contestația:
A. poate fi introdusă de inculpat, chiar dacă soluția de începere a judecății s-a dispus întrucât inculpatul nu a
ridicat cereri și excepții ce țin de obiectul camerei preliminare;
B. poate fi introdusă de procuror, chiar dacă soluția de restituire a cauzei la parchet s-a dispus întrucât însuși
procurorul a solicitat restituirea cauzei la parchet;
C. poate fi introdusă atât de procuror cât și de inculpat împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră
preliminară și-a declinat competența de soluționare a cauzei.
Răspuns: AB
93 Tribunalul București judecă în primă instanță o cauză privitoare la o infracțiune de luare de mită. În
cursul cercetării judecătorești, la termenul din 23.08.2021, instanța procedează la audierea
martorului U.T., care fusese audiat și în cursul urmăririi penale. Observând că martorul face
declarații parțial diferite față de cele date în cursul urmăririi penale, procurorul de ședință declară în
fața instanței că începe urmărirea penală împotriva martorului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
mărturie mincinoasă. În această situație:
A. instanța de judecată nu își va putea întemeia hotărârea pe care o va da asupra fondului pe niciuna dintre
declarațiile date în cauză de martorul U.T.;
B. instanța de judecată nu va putea să extindă obiectul judecății și la infracțiunea de mărturie mincinoasă
comisă de U.T.;
C. instanța de judecată nu va putea să refuze consemnarea declarațiilor pe care martorul U.T. le-a dat în fața
sa, pe motiv că nu sunt conforme adevărului.
Răspuns: BC
94 Legea prevede că pot fi atacate cu calea de atac a contestației următoarele acte emise în procesul
penal:
A. ordonanța prin care procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale;
B. sentința prin care instanța a admis cererea de reabilitare judecătorească;
C. încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea de autorizare a unei percheziții
domiciliare.
Răspuns: B
95 Inculpatul V.I. este judecat în primă instanță într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei
sectorului 1 București. La termenul din 25.05.2021, instanța admite cererea inculpatului și dispune,
prin încheiere, suspendarea judecății întrucât inculpatul suferă de o boală gravă ce necesită
efectuarea unei intervenții chirugicale în străinătate. Împotriva acestei încheieri procurorul
formulează contestație. Sunt adevărate următoarele afirmații:
A. procurorul depune contestația la instanța care a pronunțat încheierea atacată;
B. competența de soluționare a contestației procurorului aparține Tribunalului București;
C. contestația procurorului va fi respinsă ca inadmisibilă.
Răspuns: AB
96 Într-o cauză în care inculpatul este un minor de 17 ani se admite de către instanță aplicarea
procedurii privind recunoașterea învinuirii. În această situație:
A. nu este posibilă pronunțarea unei soluții de achitare;
B. dacă instanța alege să aplice inculpatului minor o măsură educativă neprivativă de libertate, limitele
speciale ale duratei acesteia nu se reduc;
C. inculpatul nu a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Răspuns: B
97 Inculpatul X este judecat în primă instanță în stare de arest preventiv. Prin sentință, prima instanță
dispune încetarea procesului penal, apreciind că s-a împlinit prescripția specială a răspunderii
penale, și dispune totodată punerea în libertate a inculpatului. Apreciind că soluția de încetare a
procesului penal este nelegală, procurorul declară apel în chiar ziua pronunțării sentinței. În acest
caz:
A. inculpatul X va fi pus în libertate în ziua pronunțării sentinței;
B. inculpatul X va fi menținut în stare de arest preventiv, întrucât apelul suspendă executarea sentinței și în
ceea ce privește încetarea de drept a măsurii preventive;
C. inculpatul X poate ataca sentința cu apel, chiar dacă aceasta îi este favorabilă.
Răspuns: AC
98 Identificați afirmațiile care sunt valabile atât în cazul apelului cât și în cazul contestației:
A. termenul de exercitare în cazul ambelor căi de atac este în toate cazurile de 3 zile;
B. ambele căi de atac se pot exercita numai împotriva unor sentințe;
C. ambele căi de atac pot fi soluționate prin decizie.
Răspuns: C
99 Inculpații A, B și C sunt trimiși în judecată pentru comiterea, în participație penală, a unei infracțiuni
de furt. În urma judecății în primă instanță, Judecătoria sectorului 4 București îi condamnă pe toți
cei trei inculpați. Prin sentință, inculpatul A este condamnat, în calitate de autor, la o pedeapsă cu
închisoarea de 9 luni, cu executare în regim de detenție, în timp de inculpații B și C sunt
condamnați fiecare, în calitate de complici, la câte o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni, cu
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria sectorului 4 București declară apel numai inculpatul
A, singurul motiv de apel invocat de acesta fiind legat de individualizarea pedepsei în ceea ce îl
privește, pe care o consideră prea aspră.
În această ipoteză:
A. dacă instanța de apel constată că fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată nu este prevăzută
de legea penală, îl va achita atât pe inculpatul A cât și pe inculpații B și C, în virtutea efectului extensiv al
apelului;
B. instanța de apel nu poate analiza dacă sunt întrunite elementele constituive ale infracțiunii de furt, întrucât
nu a fost învestită în acest sens prin declarația de apel, astfel că nu poate pronunța o soluție de achitare în
privința niciunuia dintre inculpați;
C. dacă instanța de apel constată, în contra celor susținute de inculpatul A, că pedepsele aplicate prin sentință
sunt prea blânde, nu va putea proceda nici la majorarea pedepsei aplicate lui A, nici la majorarea
pedepselor aplicate lui B și C.
Răspuns: AC
100 Procurorul efectuează urmărirea penală față de inculpatul C.R. pentru săvârșirea unei infracțiuni de
ucidere din culpă în formă simplă [art. 192 alin. (1) C.pen.], pentru care pedeapsa prevăzută de lege
este închisoarea de la 1 la 5 ani. Într-o asemenea situație:
A. procurorul poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul C.R.;
B. procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală față de inculpatul C.R.;
C. dacă este trimis în judecată prin rechizitoriu, inculpatul C.R. poate recurge la procedura de recunoaștere a
învinuirii.
Răspuns: AC
INPPA
1 Împotriva avocatului AA, membru al Consiliului Baroului B., s-a formulat o sesizare disciplinară. În
această situație:
A. anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare vor fi de competența Consiliului Baroului B;
B. abaterea săvârșită de avocatul AA va fi judecată de către Comisia centrală de disciplină din cadrul
U.N.B.R., ca instanță de fond;
C. acţiunea disciplinară poate fi exercitată, în condiţiile legii, în termen de cel mult un an de la data luării la
cunoştinţă, de către Consiliul Baroului B., despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data
săvârşirii acesteia.
Răspuns: AC
2 Dobândește calitatea de avocat definitiv:
A. cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și a exercitat cel puțin un mandat de
consilier județean;
B. cel care a exercitat funcția de executor judecătoresc definitiv timp de 5 ani și ulterior a promovat examenul
de primire în profesia de avocat;
C. avocatul stagiar care a fost admis a treia oară la examenul de definitivare.
Răspuns: C
3 Prin Decizia X/2020 a Consiliului Baroului B., avocatul AA a fost suspendat din profesie pentru caz
de incompatibilitate. La 1 ianuarie 2022 a încetat cazul de incompatibilitate. În această situație:
A. Consiliul Baroului îl va reînscrie din oficiu pe avocatul AA pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a
profesiei;
B. reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se poate face numai după încetarea
stării de incompatibilitate;
C. perioada în care avocatul AA a fost suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcţii de demnitate
publică constituie vechime în profesia de avocat.
Răspuns: BC
4 Avocatul AA își exercită profesia în calitate de avocat definitiv colaborator în cadrul unui cabinet
individual de avocat. În această calitate, avocatul AA:
A. are dreptul la sediu secundar și în raza altui barou;
B. nu poate îndeplini funcția de traducător în cauza în care este angajat ca apărător;
C. poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea baroului din care face parte.
Răspuns: BC
5 Prin Decizia disciplinară nr. X/2022 a Comisiei centrale de disciplină din cadrul U.N.B.R., pronunțată
în contestație, avocatului AA din Baroul B i s-a aplicat sancțiunea interdicției de a exercita profesia
de avocat pentru o perioadă de 1 an. În acest caz:
A. în perioada interdicției avocatul AA nu are dreptul să participe la ședința Adunării generale a avocaților a
Baroului B;
B. avocatul AA are dreptul să conteste Decizia disciplinară nr. X/2022 la Secția de contencios administrativ și
fiscal a Curții de Apel București;
C. în perioada interdicției avocatul AA poate presta doar activitatea de asistență judiciară.
Răspuns: AB
6 Calitatea de avocat încetează:
A. în cazul neplății amenzii, aplicate ca sancțiune disciplinară, în termen de 30 de zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii disciplinare;
B. în cazul în care împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară;
C. în caz de incompatibilitate.
Răspuns: B
7 Avocatul are următoarele îndatoriri legale:
A. să-și înstrăineze, în mod obligatoriu, forma de exercitare a activității la încetarea calității de avocat;
B. să se abțină de la sfătuirea unui client în realizarea de către acesta a unor acte sau fapte ce ar putea
constitui infracțiuni;
C. să denunțe orice infracțiuni despre care ia cunoștință în exercitarea profesiei.
Răspuns: B
8 Avocatul AA a fost desemnat să acorde asistență judiciară, sub forma ajutorului public judiciar, într-
o cauză civilă aflată pe rolul Tribunalului T., pentru beneficiarul BB. În acest caz:
A. avocatul AA poate refuza această sarcină în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate;
B. Decanul Baroului are obligația de a-i comunica beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului
desemnat;
C. avocatul AA are dreptul să primească de la beneficiar contravaloarea cheltuielilor de deplasare până la
Tribunalul T.
Răspuns: AB
9 Avocatul AA, înscris în Tabloul avocaţilor Baroului B, cu drept de exercitare a profesiei și o vechime
neîntreruptă în profesie mai mare de 10 ani, participă la Adunarea generală a avocaților din Baroul
B, în cadrul căreia se vor alege și organele de conducere ale Baroului. Avocatul AA:
A. are dreptul să candideze pentru funcţia de Decan;
B. are dreptul să candideze pentru funcţia de membru în Consiliul Baroului B;
C. va putea vota și pentru stagiarul său, dacă are mandat special din partea acestuia.
Răspuns: AB
10 Consiliul baroului are următoarele atribuții:
A. alege membrii Comisiei de Disciplină din cadrul Baroului;
B. dă publicității tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;
C. aprobă cererile de asistență juridică gratuită.
Răspuns: B
11 Printre altele, activitatea avocatului se realizează prin:
A. activități de stabilire permanentă a sediului pentru societăți la sediul profesional al avocatului;
B. activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil;
C. activități de autentificare a unor înscrisuri.
Răspuns: B
12 Avocatul AA, fost judecător la Tribunalul B:
A. nu poate pune concluzii la orice judecătorie;
B. nu poate pune concluzii la Tribunalul B timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective;
C. nu poate pune concluzii la Tribunalul B timp de 10 ani de la încetarea funcţiei respective.
Răspuns: B
13 Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanțele, cu excepţia Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime
neîntreruptă în profesie:
A. de cel puţin 3 ani de la definitivare;
B. de cel puţin 6 ani de la definitivare;
C. de cel puţin 5 ani de la definitivare.
Răspuns: C
14 Avocatul AA îşi exercită activitatea, ca avocat titular, în cadrul cabinetului său de avocatură, deşi
este suspendat din profesie. În acest caz:
A. avocatul AA săvârșește o abatere disciplinară;
B. avocatul AA poate să desfăşoare activitatea sa profesională doar în cauzele penale în care apărarea este
obligatorie în care a fost numit din oficiu;
C. avocatul suspendat AA nu poate presta sub nicio formă asistenţă juridică.
Răspuns: AC
15 Avocatul AA este desemnat sa acorde ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, într-o
cauză civilă şi acesta, deşi este numit potrivit legii, se prezintă o singură dată, la un termen de
judecată, după care refuză să îndeplinească această sarcină. În acest caz:
A. avocatul AA desemnat să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât
în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate;
B. refuzul nejustificat al avocatului AA de a acorda ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat
constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii;
C. refuzul nejustificat al avocatului AA de a acorda ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat
constituie infracţiune.
Răspuns: AB
16 Avocatul AA a formulat cerere de pensionare, solicitând ca la calculul vechimii în profesia de avocat
să fie avută în vedere și perioada de 10 ani cât a îndeplinit diferite funcții de specialitate juridică în
aparatul Curții de Conturi, precum și perioada de 5 ani cât a fost suspendat din profesie, în vederea
exercitării unei funcții asimilate cu funcția de demnitate publică. Cererea i-a fost respinsă cu
motivarea că cele două perioade de 10 și respectiv 5 ani nu constituie vechime în profesia de
avocat. Soluția de respingerea a cererii pe acest motiv este:
A. legală și temeinică, deoarece pe cele două perioade nu a exercitat profesia de avocat;
B. nelegală, deoarece perioada în care AA a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Curții de
Conturi reprezintă vechime în profesia de avocat;
C. nelegală, deoarece perioada de 5 ani cât a fost suspendat din profesie pentru exercitarea unei funcții
asimilate cu funcția de demnitate publică reprezintă vechime în profesia de avocat.
Răspuns: BC
17 Prin Decizia disciplinară nr. X/2022, Comisia centrală de disciplină din cadrul U.N.B.R. i-a aplicat
avocatului AA – Decan al Baroului B, sancţiunea disciplinară a amenzii în cuantum de 1000 de lei.
Recursul declarat împotriva Deciziei disciplinare nr. X/2022 a Comisiei centrale de disciplină, ca
instanţă de fond:
A. este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de persoana
implicată în cauză;
B. este de competenţa Comisiei Permanente din cadrul U.N.B.R.;
C. este soluţionat prin hotărâre care poate fi contestată la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curții
de Apel București.
Răspuns: AC
18 Reprezintă o sancțiune disciplinară aplicabilă avocaților:
A. amendă de la 700 lei la 7.000 lei, care se face venit la bugetul baroului;
B. interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la doi ani;
C. excluderea din profesie.
Răspuns: C
19 Consiliului Baroului B a fost sesizat cu fapta avocatului AA care a purtat robă pe tot traseul de la
domiciliul său până la sediul Tribunalului B. Consiliului Baroului B a anchetat abaterea și a exercitat
acțiunea disciplinară în mod legal, întrucât:
A. purtarea robei este permisă numai în fața instanțelor judecătorești;
B. purtarea robei în afara incintei instanței judecătorești este interzisă, cu excepția cazurilor în care avocatul
este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune
această ținută;
C. anchetarea abaterii și exercitarea acțiunii disciplinare sunt de competența consiliului baroului.
Răspuns: BC
20 Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. exercită, printre altele,
următoarele atribuţii:
A. desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând
cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului,
de celelalte desemnări ale acestuia potrivit prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;
B. organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe
judecătoreşti;
C. stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi
extrajudiciară, în condiţiile legii.
Răspuns: C
21 Posesia tulburată sau clandestină poate fi invocată de către:

A. orice persoană interesată;
B. orice persoană, chiar neinteresată;
C. numai de către persoana față de care posesia este viciată.
Răspuns: C
22 Clauza contractuală sau convenția prin care părțile stipulează că acțiunea în plata prețului dintr-un
contract de vânzare este imprescriptibilă extinctiv:
A. este interzisă, considerându-se o clauză nescrisă;
B. este interzisă, fiind lovită de nulitate absolută;
C. este valabilă, însă termenul de prescripție se reduce la 10 ani.
Răspuns: B
23 Contractul de asigurare:
A. trebuie să fie încheiat în formă scrisă;
B. poate fi probat cu martori, atunci când există un început de dovadă scrisă;
C. nu poate fi semnat și certificat prin mijloace electronice.
Răspuns: A
24 X îi vinde lui Y un milion de sticle de bere la prețul de 150.000 lei. În contractul de vânzare s-a
stipulat că locul executării obligației de predare este la sediul cumpărătorului. După ce vânzătorul X
predă marfa la sediul cumpărătorului, acesta trimite către Y o factură prin care pretinde prețul
vânzării, precum și cheltuielile de transport în cuantum de 10.000 lei. Y plătește prețul vânzării în
sumă de 150.000 lei, și trimite către X un refuz scris al facturii cu privire la cheltuielile de transport.
X se prezintă la un avocat căruia îi solicită o consultație juridică în privința cheltuielilor de transport.
În calitate de avocat al lui X apreciați că:
A. X ar fi avut dreptul la plata cheltuielilor de transport, dacă în contractul de vânzare ar fi fost stipulat că Y
suportă cheltuielile de transport;
B. X nu are dreptul la plata cheltuielilor de transport;
C. X are dreptul la plata cheltuielilor de transport.
Răspuns: AB
25 A în calitate de chiriaș al unui imobil cu destinație de locuință, cesionează contractul de închiriere
către C, fără a-l înștiința în prealabil pe locatorul B. Din această cauză locatorul B i-a transmis
chiriașului A o notificare de reziliere a contractului de locațiune. Primind notificarea, A se adresează
avocatului său pentru o consultație juridică. În calitate de avocat al lui A, apreciați că:
A. A nu avea dreptul să cesioneze către C contractul de închiriere decât cu acordul scris al locatorului B;
B. A avea dreptul să cesioneze către C contractul de închiriere fără acordul locatorului B;
C. dacă locatorul B își dă acordul scris pentru cesiunea contractului de închiriere, în lipsa unei stipulații
contrare, cesionarul/sublocatarul C răspunde solidar cu chiriașul A pentru obligațiile asumate față de
locator prin contract.
Răspuns: AC
26 X îl împuternicește pe Y să cumpere în numele și pe seama lui X 20 de laptop-uri și 20 de telefoane
mobile marca SAM, sens în care îi remite lui Y suma de bani necesară cumpărării celor 40 de bunuri,
faptul predării sumei de bani fiind specificat în cuprinsul procurii speciale și autentice. În cuprinsul
procurii s-a mai prevăzut că predarea bunurilor către mandantul X se va face la sediul acestuia și,
totodată, că remunerația mandatarului Y se va plăti de către X înainte de data predării bunurilor. În
acest context, dacă mandantul X nu plătește remunerația mandatarului:
A. Y poate să refuze predarea bunurilor către X în temeiul unui drept de retenție numai dacă s-a prevăzut
expres în contractul de mandat/procură și numai pentru sumele avansate de el în executarea mandatului,
nu și pentru remunerația ce i se cuvine;
B. Y poate să refuze predarea bunurilor către X în temeiul unui drept de retenție, chiar dacă acest aspect nu
este expres stipulat în contractul de mandat/procură;
C. Y are un drept de retenție pentru garantarea tuturor creanțelor sale împotriva mandantului izvorâte din
mandat.
Răspuns: BC
27 X, în calitate de vânzător într-un contract de vânzare încheiat între profesioniști, care acționează în
exercițiul activității unei întreprinderi, se prezintă la avocat pentru ca acesta să insereze în cuprinsul
contractului o clauză care să îi permită să obțină rezoluțiunea de plin drept a vânzării ca urmare a
neexecutării obligației de plată a prețului, chiar începând cu ziua următoare datei exigibilității, fără
intervenția instanțelor de judecată. În această situație, care dintre clauzele formulate de avocat sunt
apte să producă efectele juridice solicitate de X?
A. în cazul în care cumpărătorul nu își execută obligațiile ce-i incumbă, contractul de vânzare se
rezoluționează de plin drept, fără intervenția instanțelor judecătorești;
B. în cazul în care cumpărătorul nu își execută obligația de plată a prețului la termenul prevăzut la art. "n",
contractul de vânzare se rezoluționează de plin drept, fără intervenția instanțelor judecătorești;
C. în cazul în care cumpărătorul nu își execută obligația de plată a prețului la termenul prevăzut la art. "n",
contractul de vânzare se rezoluționează de plin drept, fără a fi necesară punerea în întârziere și fără
intervenția instanțelor judecătorești;
Răspuns: BC
28 Procedura reunirii fictive la activul net a valorii donațiilor făcute de defunct în timpul vieții se aplică:
A. și sumelor cheltuite pentru formarea profesională a descendenților, în măsura în care sunt excesive;
B. tuturor donațiilor, fără excepție;
C. și darurilor obișnuite.
Răspuns: A
29 În materia răspunderii delictuale subiective:
A. lipsa discernământului îl scutește întotdeauna pe autorul prejudiciului de plata oricărei indemnizații față de
victimă;
B. instanța civilă nu este legată de hotărârea penală definitivă de achitare a făptașului, în ceea ce privește
existența vinovăției acestuia;
C. starea de necesitate are întotdeauna un efect de exonerare totală.
Răspuns: B
30 Nedemnitatea succesorală judiciară produce efecte care:
A. pot fi înlăturate expres, prin testament, de cel care lasă moștenirea;
B. pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, dar și printr-o amnistie intervenită după condamnarea acestuia;
C. pot fi înlăturate și în mod tacit, doar prin aceea că de cujus testează în favoarea nedemnului.
Răspuns: A
31 Plata făcută unui creditor aparent:
A. este valabilă, dacă a fost făcută de un solvens de bună-credință;
B. obligă, ca regulă, pe accipiens la restituire către solvens, iar nu către adevăratul creditor;
C. nu îl obligă pe accipiens să restituie adevăratului creditor plata primită.
Răspuns: A
32 În cazul coliziunii pe calea publică a trei autovehicule conduse de A, B și respectiv C, răspunderea
civilă este:
A. de natură obiectivă, fiind o răspundere pentru prejudiciul cauzat de lucruri;
B. exclusiv de natură subiectivă, potrivit legii, întrucât trebuie întotdeauna dovedită și vinovăția celor implicați
în accident;
C. numai în sarcina acelui participant la trafic a cărui faptă culpabilă întrunește, față de ceilalți, condițiile forței
majore.
Răspuns: AC
33 A introduce o acțiune împotriva lui B prin care îi solicită acestuia din urmă să îi lase în deplină
proprietate și posesie terenul agricol situat în comuna F. A se prevalează de un extras de carte
funciară al respectivului teren din care rezultă că este proprietar, cu titlu de cumpărare. Care este
opinia Dvs în acest caz:
A. acțiunea se va respinge, dacă B dovedește că titlul lui A este lovit de nulitate absolută;
B. dacă B nu poate proba că are la rândul său un titlu opozabil, acțiunea lui A se va admite;
C. dacă este posesor de bună-credință, B va câștiga procesul.
Răspuns: AB
34 În materia accesiunii imobiliare artificiale:
A. autorul lucrării efectuate asupra imobilului altuia este considerat de bună-credință, dacă era înscris în
cartea funciară ca proprietar al imobilului, chiar dacă titlul său de proprietate a fost anulat și indiferent dacă
el cunoștea sau nu viciul titlului său;
B. proprietarul imobilului asupra căruia s-au efectuat lucrări adăugate voluptuare are dreptul să păstreze
aceste lucrări și să devină astfel proprietarul acestora, fără înscriere în cartea funciară și fără nici o obligație
către autorul lor, chiar dacă acesta din urmă a fost de bună-credință;
C. proprietarul imobilului are obligația de a cumpăra lucrarea autonomă cu caracter durabil efectuată asupra
imobilului său de la autorul de bună-credință al acesteia, plătindu-i celui din urmă valoarea de circulație a
lucrării realizate.
Răspuns: B
35 Partea care rupe negocierile:
A. contrar exigențelor bunei-credințe este ținută să-i plătească celeilalte părți despăgubiri pentru prejudiciul
cauzat, la stabilirea cărora se va ține seama doar de beneficiul pe care cealaltă parte l-ar fi dobândit în
urma executării conforme a contractului pentru a cărui încheiere se purtau negocierile;
B. cu bună-credință este ținută să o despăgubească pe cealaltă parte exclusiv pentru prejudiciul constând în
cheltuielile avansate de către aceasta în vederea purtării negocierilor;
C. contrar exigențelor bunei-credințe, este ținută să îi plătească celeilalte părți despăgubiri pentru prejudiciul
cauzat, la stabilirea cărora se va ține seama și de cheltuielile angajate în vederea negocierilor.
Răspuns: C
36 În urma accidentului auto cauzat de către A.B., victima, C.D., care traversa strada în mod
regulamentar, a decedat. Soția supraviețuitoare a victimei este mamă a trei copii minori cu vârste
cuprinse între 10 și 12 ani, care nu sunt copiii biologici ai defunctului și nici nu fuseseră adoptați de
către acesta, dar care conviețuiau cu soțul mamei de la vârste foarte mici, acesta comportându-se
precum un părinte față de copii. Soția supraviețuitoare (în nume propriu și ca reprezentant legal al
celor trei copii) l-a chemat în judecată pe făptuitor solicitând obligarea sa la plata de despăgubiri
pentru prejudiciile patrimoniale și nepatrimoniale suferite atât de către ea, cât și de către copiii săi
minori. Instanța de judecată:
A. va respinge cererea soției privind obligarea lui A.B. la plata de despăgubiri pentru prejudiciile patrimoniale
suferite de către soția supraviețuitoare, constând în cheltuielile de înmormântare;
B. va admite cererea soției privind obligarea lui A.B. la plata de despăgubiri pentru prejudiciile nepatrimoniale
suferite de către soția supraviețuitoare, constând în durerea psihică provocată de moartea soțului;
C. va admite cererile copiilor privind obligarea lui A.B. la plata de despăgubiri pentru prejudiciile patrimoniale
suferite de către aceștia, constând în lipsirea lor de întreținerea pe care victima le-o presta în fapt fără a
avea această obligație legală, până la împlinirea, de către fiecare dintre ei, a vârstei până la care obligația
legală de întreținere trebuie executată, precum și pentru prejudiciile nepatrimoniale suferite de către
aceștia, constând în durerea psihică provocată de moartea soțului mamei lor.
Răspuns: BC
37 La 15 ianuarie 2015, între A.B. și C.D., s-a încheiat un contract prin care primul i-a vândut celui de-al
doilea un imobil situat în intravilanul localității în care ambii își aveau domiciliul, contract constatat
printr-o „Chitanță” semnată de către ambele părți contractante, în dublu exemplar original, la
aceeași dată, care atesta plata unei jumătăți din prețul imobilului vândut, identificat prin număr de
carte funciară și număr cadastral, fără însă a se stipula nimic cu privire la scadența obligației de
plată a celeilalte jumătăți din preț. La 22 februarie 2022, A.B. l-a chemat în judecată pe C.D.
solicitând obligarea acestuia la plata diferenței de preț. Prin cererea reconvențională formulată în
cauză, C.D. a solicitat instanței de judecată să constate nulitatea absolută a contractului încheiat
între părțile litigante, respectiv să-l oblige pe A.B. la restituirea avansului primit la data încheierii
contractului, C.D. declarându-se gata să-i lase în deplină și efectivă posesie lui A.B. imobilul care i-a
fost predat la 15 ianuarie 2015. Instanța de judecată:
A. va respinge cererea de chemare în judecată, va admite în parte cererea reconvențională, va constata
nulitatea absolută a contractului încheiat între părți la data de 15 ianuarie 2015 și va admite excepția
prescripției extinctive ridicată de către A.B. privind obligarea sa la restituirea avansului primit;
B. va respinge cererea de chemare în judecată și va respinge excepția prescripției extinctive ridicată de către
AB privind obligarea sa la restituirea avansului primit;
C. va admite cererea reconvențională, constatând nulitatea absolută a contractului, încheiat între părțile
litigante și obligându-l pe AB la restituirea avansului primit.
Răspuns: BC
38 A încheie cu B un contract de vânzare având ca obiect un teren intravilan aflat în proprietatea lui C.
Plecând de la această stare de fapt:
A. obligația vânzătorului se consideră ca fiind executată dacă, prin orice mijloc, direct ori indirect, acesta
procură cumpărătorului proprietatea asupra bunului;
B. dacă din lege sau din voința părților nu rezultă contrariul și vânzarea este ratificată de C, proprietatea
terenului se transmite retroactiv către B din momentul încheierii contractului de vânzare;
C. dacă A nu asigură transmiterea dreptului de proprietate către B, acesta poate cere rezoluțiunea
contractului, restituirea prețului, precum și, dacă este cazul, daune-interese.
Răspuns: AC
39 Între X și Y se încheie o convenție sub semnătură privată prin care X se obligă față de Y ca, într-un
termen de 3 luni de la data semnării convenției, Y să aibă posibilitatea, în funcție de voința exclusivă
a lui Y, să cumpere de la X autoturismul acestuia din urmă la prețul de 10.000 EURO. În caz de
litigiu, instanța va constata că această convenție sub semnătură privată are natura juridică:
A. a unei promisiuni unilaterale de vânzare;
B. a unui pact de opțiune privind contractul de vânzare;
C. a unui pact de opțiune afectat de un termen extinctiv.
Răspuns: BC
40 Prin acțiunea formulată T l-a chemat în judecată pe M solicitând obligarea acestuia la plata prețului
conform contractului de vânzare autentic din data de 14.05.2020. În motivarea acțiunii, T a arătat că
a vândut lui M, prin mandatarul său S, un autoturism care a și fost predat, urmând ca prețul să fie
achitat într-o săptămână. Ulterior, pe S nu l-a mai putut contacta, iar M a refuzat plata prețului,
pretinzând că nu are cunoștință de acest contract. La dosar s-au depus contractul de vânzare și
procura autentică a lui S. Prin întâmpinare, M a solicitat respingerea acțiunii întrucât el nu are nicio
obligație față de T, nefiind parte în contractul încheiat. A susținut și dovedit că, deși este adevărat
că la data de 14.02.2020 l-a împuternicit pe S cu cumpărarea în numele și pe seama lui a unui
autoturism, ulterior la 17.06.2020 i-a comunicat lui S că la 10.05.2020 a împuternicit printr-un înscris
sub semnătură privată o altă persoană pentru achiziționarea autoturismului. Întrucât fiecare parte și-
a dovedit susținerile:
A. instanța va reține că mandatul dat lui S a fost revocat prin numirea unui nou mandatar;
B. instanța va respinge acțiunea întrucât lui S îi încetase puterea de reprezentare la 10.05.2020, astfel că actul
de vânzare încheiat ulterior nu produce efecte față de M;
C. instanța va admite acțiunea, reținând că actul încheiat cu T obligă pe M întrucât nici M, nici T nu au
cunoscut și nici nu ar fi putut cunoaște revocarea împuternicirii la data încheierii contractului.
Răspuns: AC
41 Hotărârea judecătorească:
A. definitivă se comunică numai la cererea părții interesate;
B. definitivă prin care s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară sau, după caz, în alte registre
publice se vor comunica din oficiu şi instituţiei sau autorităţii care ţine acele registre;
C. nemotivată în cel mult 30 de zile de la data pronunțării este lovită de nulitate relativă.
Răspuns: B
42 Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei J, reclamantul AA a solicitat
rezoluțiunea contractului de vânzare cu clauză de întreținere încheiat cu pârâtul BB. La al doilea
termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, la apelul părților răspunde reclamantul
AA, pârâtul BB fiind lipsă. La acest termen reclamantul AA depune o cerere de renunțare la
judecată. În acest context:
A. instanța va dispune comunicarea cererii de renunțare la judecată pârâtului BB și îi va pune în vedere să își
exprime poziția cu privire la cererea de renunțare;
B. având în vedere că renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la
cererea pârâtului BB, îl va obliga pe reclamantul AA la cheltuieli de judecată;
C. hotărârea prin care Judecătoria J. constată renunțarea la judecată nu este supusă niciunei căi de atac.
Răspuns: AB
43 Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei J, AA a solicitat anularea
clauzelor contractului de credit privitoare la comisionul de administrare și rambursarea creditului în
moneda în care a fost acordat, respectiv, CHF. Prin întâmpinare, pârâta BB a solicitat respingerea
cererii ca neîntemeiată. La primul termen de judecată, reclamantul AA a formulat cerere de
suspendare a cauzei, argumentând că, într-o cauză similară, a fost sesizată Curtea de Justiție a
Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară. În acest context:
A. instanța va respinge cererea de suspendare, întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a fost
sesizată în cauza dedusă judecății, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile suspendării facultative;
B. instanța poate admite cererea de suspendare facultativă a cauzei, prin încheiere, întrucât sesizarea Curții
de Justiție a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară într-o cauză similară constituie un caz de
suspendare facultativă a cauzei;
C. în situația în care instanța va admite cererea de suspendare, pârâta BB poate ataca cu recurs, în mod
separat, încheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei până la pronunțarea unei decizii de către
Curtea Europeană de Justiție, cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului.
Răspuns: BC
44 Prin Sentința nr. X/2022, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de AA împotriva
pârâților BB și CC. Pe lângă capătul principal de cerere, AA a formulat și un capăt accesoriu privind
acordarea cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu
expert, înscrisurile care atestă efectuarea acestor cheltuieli fiind depuse la dosarul cauzei înainte de
deschiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei. Prin Sentința nr. X/2022, instanța nu a soluționat și
capătul accesoriu privitor la acordarea cheltuielilor de judecată. AA a formulat cerere de completare
a Sentinței X/2022, în termenul în care putea declara apel împotriva sentinței. În această situație:
A. instanța va admite cererea de completare, întrucât cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost
formulată în termen, iar dovada efectuării acestora a fost depusă până la închiderea dezbaterilor asupra
fondului cauzei;
B. instanța va respinge cererea de completare, întrucât aceasta se poate formula numai în cazul în care
instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal;
C. în situația în care instanța va admite cererea de completare, cheltuielile făcute de AA în cererea de
completare vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii.
Răspuns: AC
45 În ceea ce priveşte hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție:
A. aceasta își încetează aplicabilitatea la data constatării neconstituționalității a dispoziției legale care a făcut
obiectul rezolvării de principiu a chestiunii de drept cu care a fost sesizată;
B. aceasta este obligatorie, în toate cazurile, de la data pronunţării;
C. aceasta se pronunţă, cu citarea părţilor, în 30 de zile de la data învestirii.
Răspuns: A
46 Dacă după ce s-a respins cererea de strămutare formulată pentru motiv de bănuială legitimă, se
solicită din nou strămutarea pentru același motiv, invocându-se împrejurări necunoscute la data
soluționării cererii de strămutare anterioare:
A. cererea de strămutare poate fi admisă, dacă este întemeiată;
B. cererea de strămutare va fi respinsă ca tardivă;
C. cererea va fi respinsă ca inadmisibilă.
Răspuns: A
47 Contestatorul AA formulează contestație la executare cu privire la executarea silită pornită în
Dosarul de executare nr. X/2022 în care s-a pus în executare silită titlul executoriu reprezentat de
sentința civilă a Judecătoriei A. În cadrul acestei contestaţii la executare, contestatorul AA a
solicitat și suspendarea executării silite a titlului executoriu până la soluționarea contestației la
executare. Prin întâmpinare, intimatul BB a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, iar cu
privire la cererea de suspendare a solicitat respingerea acesteia, deoarece contestatorul nu justifică
motive temeinice pentru admiterea ei. În răspunsul la întâmpinare, contestatorul AA solicită
admiterea contestației și suspendarea executării silite, arătând că a motivat ambele cereri. Instanța
învestită cu soluționarea contestației la executare:
A. admite cererea de suspendare, deoarece introducerea contestației la executare are, de drept, efect
suspensiv de executare;
B. poate admite cererea de suspendare a executării silite pentru motive temeinice și după plata cauțiunii,
atunci când legea impune o asemenea cerinţă;
C. în soluţionarea contestaţiei, aplică regulile de procedură prevăzute pentru judecata în primă instanță care
se aplică în mod corespunzător, dispozițiile referitoare la regularizarea cererii nefiind aplicabile.
Răspuns: BC
48 Prin cererea de chemare în judecată introdusă la judecătorie, reclamanta AA a solicitat obligarea
pârâtului BB la plata sumei de 250.000 de lei cu titlu de despăgubiri. În motivarea cererii, reclamanta
AA a arătat că pârâtul BB se face vinovat de fapta prejudiciabilă constând în defăimarea prin
articole de presă. În acest caz:
A. în urma verificării competenței materiale, instanța va admite excepția necompetenței materiale a
judecătoriei și va declina competența de soluționare în favoarea tribunalului;
B. excepția de necompetență materială poate fi invocată în orice stare a procesului;
C. dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea de declinare nu este supusă niciunei căi de atac.
Răspuns: AC
49 Instanţa poate invoca din oficiu:
A. excepția necompetenței teritoriale de ordine privată;
B. excepția lipsei capacității procesuale de folosinţă;
C. excepţia de nulitate a raportului de expertiză atunci când expertiza a necesitat o lucrare la faţa locului şi
părţile nu au fost citate de expert potrivit legii.
Răspuns: B
50 În cazul în care chiriaşul solicită proprietarului să îi predea imobilul ce formează obiectul
contractului de închiriere, cererea de chemare în judecată:
A. este de competenţa exclusivă a instanţei de la locul unde se află imobilul;
B. este de competența exclusivă a instanței de la domiciliul reclamantului;
C. poate fi introdusă, potrivit legii, şi la instanţa de la domiciliul pârâtului.
Răspuns: C
51 Cererea de conexare a pricinilor:
A. nu poate fi, în niciun caz, admisă, în cazul în care dosarele a căror reunire se solicită, se află pe rolul unor
instanțe de grad diferit;
B. poate fi formulată de una dintre părți, până la terminarea cercetării procesului înaintea instanței care a fost
prima sesizată;
C. se poate formula în cazul proceselor în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror
obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.
Răspuns: C
52 La data de 12 mai 2021 s-a dispus suspendarea unei cauze aflate pe rolul Judecătoriei P., pentru
lipsa părților legal citate. În data de 22 decembrie 2021 a fost fixat termen pentru discutarea
perimării acestei cauze. La dosarul cauzei se constată depusă, de către reclamant, o cerere de
repunere pe rol a cauzei (înregistrată la data de 8 noiembrie 2021), care a fost anulată ca netimbrată.
În acest caz, instanța:
A. va constata perimarea cererii de chemare în judecată;
B. va reține că nu a intervenit întreruperea termenului de perimare;
C. va constata că cererea nu este perimată pe considerentul că a operat o suspendare a termenului de
perimare.
Răspuns: AB
53 Este definitivă:
A. încheierea prin care instanța de executare respinge cererea de încuviințare a executării silite pe motiv că
înscrisul prezentat de creditor drept titlu executoriu nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
B. încheierea prin care instanța dispune ridicarea sechestrului asigurător, în cazurile în care cererea
principală, în temeiul căreia a fost încuviințată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată
prin hotărâre definitivă ori cel care a făcut-o a renunțat la judecata acesteia;
C. încheierea prin care a fost soluționată cererea de sechestru judiciar, dacă aceasta a fost pronunţată de
tribunal.
Răspuns: B
54 După pronunțarea încheierii de admitere în principiu a cererii de intervenţie:
A. intervenientul principal nu poate solicita administrarea de probe, acesta preluând procedura în starea în
care se află în momentul admiterii intervenţiei;
B. intervenientul principal poate solicita administrarea de probe cel mai târziu până la primul termen de
judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie;
C. cererea de intervenţie accesorie poate fi disjunsă dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată de
administrarea probelor propuse de intervenientul accesoriu.
Răspuns: B
55 Prin hotărârea pronunţată, prima instanţă a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată
de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB. Împotriva acestei hotărâri declară apel
reclamantul AA, solicitând admiterea apelului, şi schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii în
tot a cererii de chemare în judecată. Prin întâmpinarea formulată în apel, intimatul-pârât BB invocă
excepţia autorităţii de lucru judecat, arătând că între el şi reclamantul AA a existat un proces având
acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, soluţionat prin hotărâre definitivă, prin care acţiunea a fost
respinsă. În acest caz:
A. excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de pârât prin întâmpinare, pentru prima oară în faţa
instanţei de apel;
B. chiar dacă constată că sunt întrunite condiţiile autorităţii de lucru judecat, instanţa de apel nu va putea
admite apelul, întrucât apelantului i s-ar crea o situaţie mai rea în propria cale de atac decât aceea din
hotărârea atacată;
C. instanţa de apel, constatând că sunt întrunite condiţiile autorităţii de lucru judecat va putea admite apelul, cu
consecinţa respingerii acţiunii pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.
Răspuns: AC
56 Reclamantul AA a solicitat instanței de judecată rezilierea contractului de închiriere încheiat cu
pârâtul BB cu privire la imobilul situat în municipiul C. Totodată, reclamantul a solicitat ca instanța
de judecată să dispună și evacuarea pârâtului din imobil. Dispozitivul hotărârii pronunțate de
instanța de judecată cuprinde mențiunea potrivit căreia ”instanța admite acțiunea și dispune
evacuarea pârâtului BB din imobilul situat in municipiul C”, însă omite să se pronunţe şi cu privire
la petitul referitor la rezilierea contractului de închiriere. Reclamatul AA formulează cerere de
completare a hotărârii pentru a obține menționarea în dispozitivul hotărârii a soluției date şi în
privința cererii de reziliere a contractului de închiriere. În acest caz:
A. cererea de completare a hotărârii va fi soluționată cu citarea părților;
B. cerere de completare a hotărârii va fi depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă, în același termen în care
se poate declara apel împotriva acelei hotărâri;
C. cererea de completare a hotărârii va fi respinsă, întrucât reclamantul AA, în aceasta situație, ar fi trebuit să
declare calea de atac a apelului.
Răspuns: AB
57 Reclamanta AA cheamă în judecată pe pârâtul BB solicitând instanței de judecată să dispună
desfacerea căsătoriei dintre cei doi soți pe motive medicale, respectiv că reclamanta suferă de o
boală ce face imposibilă continuarea căsătoriei, sarcinile căsătoriei nemaiputând fi îndeplinite. Din
probatoriul administrat în cauză, a reieșit într-adevăr că reclamanta suferă de o boală ce face
imposibilă continuarea căsătoriei, dar și că boala a contactat-o în timpul căsătoriei, pârâtul
neglijând-o, neaducându-i soției reclamante suport moral sau material. În acest caz, instanța de
judecată:
A. va desface căsătoria din culpa ambilor soți, întrucât și pârâtul este vinovat de destrămarea căsătoriei;
B. va desface căsătoria dintre soți;
C. hotărârea judecătorească pronunțată nu va face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.
Răspuns: BC
58 Prin cererea de recuzare formulată împotriva judecătorului învestit cu soluționarea cauzei,
reclamantul AA a arătat că acesta este incompatibil întrucât se află în relații de prietenie cu partea
adversă. La același termen de judecată, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei a declarat că se
abține, întrucât în primul ciclu procesual, anterior trimiterii spre rejudecare a pronunțat o încheiere
interlocutorie în cauză. În acest caz:
A. declarația de abținere va fi soluționată cu prioritate, iar dacă va fi admisă, cererea de recuzare va fi
respinsă ca rămasă fără obiect;
B. ascultarea judecătorului care a declarat că se abține va fi efectuată numai dacă va fi apreciată necesară de
către completul învestit cu soluționarea incidentului procedural;
C. cererea de recuzare se va soluţiona cu prioritate faţă de declaraţia de abţinere.
Răspuns: AB
59 Cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul BB a fost
formulată, în numele său, de o altă persoană care nu a făcut dovada acestei calităţi, în condiţiile
legii. Prin sentinţa primei instanţe, cererea de chemare în judecată a fost admisă. În acest caz:
A. pârâtul BB nu este îndrituit să invoce excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe
pentru prima dată prin motivele de apel;
B. pârâtul BB poate invoca în apel lipsa dovezii calităţii de reprezentant, dacă acesta a invocat lipsa dovezii
calităţii de reprezentant în faţa primei instanţe, însă aceasta nu s-a pronunţat asupra excepţiei invocate;
C. instanţa de apel poate invoca din oficiu, ca motiv de apel, lipsa dovezii calităţii de reprezentant din prima
instanţă, chiar dacă acest aspect nu a fost invocat la prima instanţă.
Răspuns: AB
60 Litispendența:
A. se invocă în fața primei instanțe sesizate, când instanțele sunt de același grad;
B. spre deosebire de conexitate, poate fi invocată și dacă una din pricini se află pe rolul primei instanțe, iar
cealaltă în apel;
C. nu poate fi invocată de instanţă din oficiu.
Răspuns: B
61 Numitul X, conducând neatent un autovehicul, încălcând mai multe reguli de circulație, a produs un
accident de circulație în urma căruia o persoană a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru
vindecare 80 de zile de îngrijiri medicale, iar o alta și-a pierdut vederea la un ochi. În această situație:
A. numitul X va răspunde pentru un concurs real de infracțiuni;
B. numitul X va răspunde pentru o infracțiune unică de vătămare corporală din culpă în variantă agravată;
C. acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Răspuns: BC
62 Dacă numitul X, din ură față de vecinul său, care avea o altă religie decât el, sparge parbrizul mașinii
acestuia:
A. numitul X răspunde pentru infracțiunea de distrugere în varianta tip;
B. numitul X răspunde pentru infracțiunea de distrugere calificată;
C. în sarcina numitului X se va reține o circumstanță agravantă.
Răspuns: AC
63 În cazul infracțiunilor continue:
A. nu este niciodată posibilă complicitatea concomitentă;
B. pedeapsa prevăzută de lege poate fi sporită cu 1/3 chiar dacă nu se rețin circumstanțe agravante și nu
există alte cauze de agravare;
C. termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii care constituie
elementul material al infracțiunii.
Răspuns: C
64 Potrivit Codului penal, refuzul de restituire a unui bun constituie element material în cazul
infracțiunii de:
A. înșelăciune;
B. însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor;
C. abuz de încredere .
Răspuns: C
65 Constituie cauză justificativă:
A. constrângerea fizică;
B. starea de necesitate;
C. cazul fortuit.
Răspuns: B
66 Tentativa:
A. în cazul infracțiunii de omor se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată;
B. se pedepsește în cazul infracțiunilor comise din culpă cu prevedere doar atunci când legea o prevede în
mod expres;
C. nu există atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului cum a fost
concepută executarea.
Răspuns: C
67 În materia răspunderii penale a persoanei juridice:
A. pedeapsa principală este dizolvarea;
B. răspunderea penală a persoanei juridice exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la
comiterea aceleiași fapte;
C. autoritățile publice nu răspund penal, indiferent de fapta comisă.
Răspuns: C
68 Dacă inculpatul X răpește o persoană aflată în imposibilitatea de a-și exprima voința, infracțiunea de
lipsire de libertate în mod ilegal se va reține în variantă agravată dacă X comite fapta:
A. fiind înarmat;
B. punând în pericol sănătatea victimei;
C. prin violare de domiciliu sau de sediu profesional.
Răspuns: AB
69 Numitul X a condus pe un bulevard din oraș autoturismul proprietate personală, după ce a
consumat băuturi alcoolice, având o îmbibaţie alcoolică de 0,90 g/l alcool pur în sânge. În această
situație:
A. se va reține infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe în
varianta tip;
B. se va reține infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe în
varianta agravată;
C. se va reține și infracțiunea de vătămare corporală din culpă dacă, conducând neatent, pe fondul
consumului băuturilor alcoolice, numitul X a lovit un pieton care a suferit leziuni traumatice care au
necesitat pentru vindecare 10 zile de îngrijiri medicale.
Răspuns: AC
70 Dacă numitul X o violează pe Y, minoră în vârstă de 17 ani:
A. acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a reprezentantului lui Y;
B. infracțiunea de viol se va reține în variantă agravată;
C. împăcarea nu înlătură răspunderea penală.
Răspuns: BC
71 Numitul X îl îmbrâncește cu putere pe Y pentru a-i sustrage telefonul mobil pe care acesta îl avea
asupra lui, fugind apoi cu bunul. În această situație, se va reține infracțiunea de tâlhărie calificată
dacă fapta a fost comisă:
A. într-un tren de călători, în timp ce acesta se apropia de stație;
B. în timpul nopţii;
C. în timp ce un prieten al lui X stătea de pază pentru a se asigura că acesta nu este surprins de o altă
persoană în timpul comiterii faptei.
Răspuns: AB
72 Înlesnirea sau ajutorul dat, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, la care o
altă persoană comite acte de executare directă din culpă:
A. nu constituie nicio formă de participație penală;
B. constituie participație improprie;
C. constituie participație proprie.
Răspuns: B
73 Persoana care, anterior actelor de executare, promite autorului infracţiunii de furt că va tăinui
bunurile ce urmează a fi furate, are calitatea de complice:
A. numai dacă, după săvârşirea furtului, îşi respectă promisiunea de tăinuire;
B. numai dacă valorifică ulterior bunurile furate de către autor;
C. chiar dacă, după săvârșirea furtului, promisiunea de tăinuire nu este respectată.
Răspuns: C
74 Numita X, persoană majoră de sex feminin, comite infracțiunea de incest dacă:
A. întreține un raport sexual consimțit cu tatăl său biologic;
B. comite un act sexual oral consimțit cu sora sa;
C. întreține un raport sexual consimțit cu fratele său uterin (născut din aceeași mamă, dar având un alt tată).
Răspuns: AC
75 Numitrul X comite infracțiunea de evaziune fiscală dacă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea
obligaţiilor fiscale:
A. execută evidenţe contabile duble, folosindu-se de înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
B. transformă un autoturism cunoscând că acesta provine din comiterea unei fapte prevăzute de legea penală;
C. degradează bunuri sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului
de procedură penală.
Răspuns: AC
76 Dacă X a comis o infracțiune de trafic de influență, se poate dispune măsura de siguranță a
confiscării speciale cu privire la:
A. bunurile pretinse de X;
B. bunurile primite de X;
C. echivalentul bunurilor primite de X, dacă acestea nu se mai găsesc.
Răspuns: BC
77 Numitul X comite infracțiunea de uz de fals:
A. doar dacă înscrisul falsificat pe care îl folosește este unul oficial;
B. cu condiția, între altele, de a cunoaște caracterul fals al înscrisului folosit;
C. cu condiția, între altele, ca acțiunea de folosire a înscrisului să se comită în vederea producerii unei
consecințe juridice.
Răspuns: BC
78 Infracțiunea de abandon de familie se poate comite:
A. atât printr-o acțiune, cât și printr-o inacțiune;
B. doar printr-o acțiune;
C. și din culpă.
Răspuns: A
79 Potrivit Codului penal, nu atrag starea de recidivă condamnările privitoare la infracțiuni pentru care:
A. a intervenit dezincriminarea;
B. s-au aplicat pedepse ce au fost grațiate;
C. s-au aplicat pedepse a căror executare s-a prescris.
Răspuns: A
80 Dacă X, inculpat într-un dosar penal, îl amenință cu moartea pe avocatul persoanei vătămate în timp
ce acesta punea concluzii prin care solicita condamnarea inculptatului la o pedeapsă cu executare:
A. X răspunde pentru infracțiunea de ultraj;
B. X răspunde pentru infracțiunea de ultraj judiciar;
C. X nu răspunde pentru tentativă la infracțiunea de omor.
Răspuns: BC
81 Prin rechizitoriul nr. X/P/2022 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AB și a inculpatei SC Y
SA pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere calificată, pedepsită cu închisoarea de la 7 la 15 ani.
În cuprinsul rechizitoriului s-a reținut că fapta săvârșită a avut ca urmare, printre altele, vătămarea
corporală a părții civile BC - minor în vârstă de 15 ani. În aceste condiții, consideraţi că:
A. asistența juridică nu este obligatorie în cursul judecății în primă instanță pentru inculpatul AB;
B. asistența juridică este obligatorie în cursul judecării apelului pentru inculpatul AB;
C. asistența juridică este obligatorie în cursul judecății în primă instanță pentru inculpatul AB.
Răspuns: BC
82 În data de 01.04.2022, AB a sesizat prin plângere prealabilă Parchetul de pe lângă Judecătoria
Ploiești cu privire la vătămarea ce i s-a cauzat prin săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu,
faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 224 C.Pen. (infracțiune pentru care punerea în
mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile). În cuprinsul
plângerii prealabile, persoana vătămată AB a arătat că fapta a fost săvârșită de către numitul BC în
data de 28.01.2022, solicitând punerea în mișcare a acțiunii penale și tragerea la răspundere penală
a acestuia. În acest caz, considerați că:
A. plângerea prealabilă a fost formulată în termen de către AB;
B. AB poate fi audiată ca martor dacă nu dorește să participe la procesul penal și a înștiințat despre aceasta
organul judiciar;
C. AB nu poate avea calitatea de martor în procesul penal.
Răspuns: AC
83 Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Ploiești, prin care s-a dispus condamnarea
inculpatului NN la 2 ani închisoare pentru săvȃrşirea infracțiunii de furt, faptă prevăzută și
pedepsită de dispozițiile art. 228 C.pen., a declarat apel partea civilă DC, aceasta fiind unicul
apelant în cauză. Soluționând apelul declarat de partea civilă DC, Curtea de Apel Ploiești a admis
apelul, a desfiinţat sentinţa primei instanţe şi a dispus rejudecarea de către Judecătoria Ploiești. În
aceste condiții, considerați că:
A. soluția pronunțată de instanța de apel este corectă dacă rejudecarea s-a dispus pentru motivul că prima
instanță de judecată nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile;
B. competența de a judeca apelul declarat de partea civilă DC aparținea Tribunalului Prahova, și nu Curții de
Apel Ploiești;
C. decizia instanței de apel trebuie să indice care este ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul
penal trebuie să își reia cursul, în caz contrar toate actele procedurale fiind desființate de drept.
Răspuns: AC
84 Prin ordonanţa nr. X/P/2022, procurorul a dispus clasarea cauzei faţă de inculpatul DC pentru
săvârşirea infracţiunii de furt calificat. După respingerea, de către procurorul ierarhic superior, a
plângerii formulate de persoana vătămată împotriva soluției clasării, aceasta s-a adresat cu
plângere judecătorului de cameră preliminară. Prin încheierea din data de 06.06.2022, judecătorul de
cameră preliminară a admis plângerea formulată de persoana vătămată împotriva soluției clasării, a
desființat soluția atacată și a trimis motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală.
În aceste condiții considerați că:
A. încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă;
B. încheierea judecătorului de cameră preliminară este supusă contestației în termen de 3 zile de la
comunicare;
C. judecătorul de cameră preliminară este incompatibil să participe în aceeaşi cauză la judecata în fond, în
cazul în care procurorul, după completarea urmăririi penale, dispune trimiterea în judecată a inculpatului
DC.
Răspuns: AC
85 Prin rechizitoriul nr. X/P/2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti, inculpatul BC
a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă
prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 188 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind
Tribunalul București. La primul termen de judecată stabilit în cauză, inculpatul BC, prin apărător
ales, a formulat o cerere de recuzare a judecătorului fondului, cerere întemeiată pe dispozițiile art.
64 lit. F) (există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată). În aceste
condiții, considerați că:
A. dacă inculpatul formulează o cerere de recuzare a judecătorului chemat să decidă asupra recuzării,
aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă;
B. judecătorul recuzat nu se poate pronunța asupra măsurilor preventive;
C. cererea de recuzare se soluționează prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.
Răspuns: AC
86 Prin încheierea Z pronunțată în data de 01.03.2022, judecătorul de drepturi și libertăți competent a
admis propunerea procurorului și a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul DC
pentru 30 de zile. Împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți inculpatul DC
a formulat contestație în termen, contestație care a fost respinsă, măsura arestării preventive luată
față de inculpat fiind menținută. În data de 20.03.2022 procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și
libertăți cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului DC. În aceste
condiții, considerați că:
A. propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului DC a fost formulată de procuror cu
respectarea termenului prevăzut de lege;
B. judecătorul de drepturi și libertăți care a participat la soluționarea contestației împotriva încheierii de luare a
măsurii arestării preventive a inculpatului DC nu devine incompatibil să soluționeze o eventuală contestație
împotriva încheierii de prelungire a măsurii arestării preventive a aceluiași inculpat;
C. judecătorul de drepturi și libertăți care a participat la soluționarea contestației împotriva încheierii de luare a
măsurii arestării preventive a inculpatului DC devine incompatibil să soluționeze o eventuală contestație
împotriva încheierii de prelungire a măsurii arestării preventive a aceluiași inculpat.
Răspuns: AB
87 În cauza penală nr. X/P/2021, organul de cercetare penală a fost sesizat prin plângere prealabilă cu
privire la săvâșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de
dispozițiile art. 193 C.pen., dispunând, prin ordonanța din data de 15.06.2021, începerea urmăririi
penale cu privire la faptă. Prin ordonanța din data de 01.07.2021, organul de cercetare penală a
dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de lovire sau alte violențe în infracțiunea de
vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 194 alin. (1) C.pen., iar prin
ordonanța din data de 15.07.2022 tot organul de cercetare penală a dispus efectuarea în continuare
a urmăririi penale față de suspectul BB.
În cauză, niciuna din măsurile dispuse de organul de cercetare penală nu au fost confirmate de
procurorul care supraveghează urmărirea penală. În raport de această situație, considerați că
dispozițiile procesual penale au fost respectate în ceea ce privește:
A. începerea urmăririi penale cu privire la faptă;
B. schimbarea încadrării juridice;
C. efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect.
Răspuns: AB
88 prin rechizitoriul nr. X/P/2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București,
inculpatul NN a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de
vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 194 alin. (1) C.pen., instanța
sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria Sector 2 București. Prin sentința nr. Z din data de
30.08.2022, instanța de judecată a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de vătămare
corporală în infracțiunea de lovire sau alte violente, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.
193 C.pen. și a dispus încetarea procesului penal în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. i) - există
autoritate de lucru judecat. În raport de această situație, considerați că:
A. instanța de judecată a procedat corect dispunând schimbarea încadrării juridice direct prin sentință;
B. față de soluția pronunțată, instanța de judecată va lăsa nesoluționată acțiunea civilă exercitată în procesul
penal;
C. față de soluția pronunțată, instanța de judecată va constata încetarea de drept a măsurii preventive a
inculpatului NN și va dispune punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reținut ori arestat în
altă cauză.
Răspuns: BC
89 În data de 01.05.2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat, printr-un denunț, cu
privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 289
C.pen., comisă de către AB - funcționar în cadrul Primăriei București, în cauză fiind începută
urmărirea penală. În data de 15.05.2021 procurorul s-a adresat judecătorului de drepturi și libertăți
cu o cerere de încuviințare a efectuării percheziției domiciliare, prin încheierea din 16.05.2021,
judecătorul de drepturi și libertăți dispunând admiterea cererii procurorului și încuviințarea
efectuării percheziției la domiciliul inculpatului AB, emițând totodată și mandatul de percheziție în
acest sens. În raport de această situație, considerați adevărate următoarele afirmații:
A. percheziția nu constituie mijloc de probă în procesul penal;
B. dacă la efectuarea percheziției domiciliare nu au fost respectate dispozițiile privind aducerea inculpatului
AB, când acesta este reținut sau arestat, iar aducerea sa era posibilă, sancțiunea care intervine este
nulitatea relativă;
C. dacă la efectuarea percheziției domiciliare inculpatul AB, aflat în stare de libertate, solicită prezența unui
avocat, începerea percheziţiei este amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la
momentul la care acest drept este comunicat, luându-se măsuri de conservare a locului ce urmează a fi
percheziţionat.
Răspuns: AC
90 În cauza nr. X/P/2022, având ca obiect efectuarea urmăririi penale față de inculpatul DC pentru
săvârșirea infractiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 244 C.pen.,
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la
Judecătoria Sector 1 cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat. Prin
încheierea din 02.08.2022, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea de arestare
preventivă, dispunând luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul DC. În aceste condiții,
considerați că:
A. contestația formulată de inculpat împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care s-a luat
măsura controlului judiciar în cauză, va fi respinsă în toate cazurile ca inadmisibilă;
B. procurorul este competent să dispună, în cursul urmăririi penale, înlocuirea măsurii controlului judiciar luată
de judecătorul de drepturi și libertăți cu măsura controlului judiciar pe cauțiune;
C. dacă procurorul dispune, prin ordonanță, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura controlului
judiciar pe cauțiune, inculpatul poate formula plângere împotriva ordonanței procurorului la judecătorul de
drepturi și libertăți competent, în termen de 48 de ore de la comunicare.
Răspuns: BC
91 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 a fost sesizat prin plângere prealabilă cu privire la
săvârșirea, de către AB, a infracțiunii de distrugere, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.
253 alin. (1) C.pen. Prin ordonanţa nr. X/P/2021, procurorul a dispus soluția clasării în temeiul
dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. D) C.proc.pen., constatând că fapta a fost săvârșită de AB în stare de
necesitate, soluție care a fost menținută de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sector 5 care, prin ordonanță, a respins ca nefondată plângerea formulată de partea civilă CC
împotriva soluției clasării. Ulterior partea civilă CC a formulat, în termen, plângere la judecătorul de
cameră preliminară competent, în temeiul dispozițiilor art. 340 C.proc.pen. În aceste condiţii,
considerați că:
A. rezultatul deliberării judecătorului de cameră preliminară se consemnează într-o minută care se întocmeşte
în două exemplare originale;
B. judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea părții civile CC, nu poate să schimbe temeiul de
drept al soluției de clasare în cel prevăzut de dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) - fapta nu există;
C. judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea părții civile CC, poate admite plângerea și
dispune soluția renunțării la urmărirea penală.
Răspuns: AB
92 În cazul în care, prin încheiere, judecătorul de drepturi și libertăți competent admite cererea de
revocare formulată de inculpat și dispune revocarea măsurii arestării preventive luate față de acesta:
A. persoana vătămată are dreptul de a formula contestație împotriva încheierii judecătorului de drepturi și
libertăți în termen de 24 de ore de la comunicare, aceasta urmând a fi admisă dacă este întemeiată;
B. contestația formulată de procuror împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți se soluționează
înainte de expirarea duratei măsurii arestării preventive dispuse anterior;
C. contestația formulată de procuror împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți se soluționează în
ședință publică.
Răspuns: B
93 Pe parcursul procesului penal:
A. subiecții procesuali principali nu au dreptul de a solicita consultarea dosarului;
B. are dreptul de a solicita consultarea dosarului numai avocatul părților în procesul penal;
C. avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului.
Răspuns: C
94 În cazul judecății în primă instanță:
A. instanța poate schimba ordinea cercetării judecătorești numai dacă inculpatul refuză să dea declarații în
cauză;
B. la terminarea cercetării judecătorești, este obligatorie acordarea ultimului cuvânt inculpatului personal;
C. instanța de judecată poate dispune, în condițiile prevăzute de lege, audierea expertului care a efectuat
expertiza judiciară în cauză.
Răspuns: C
95 În cursul urmăririi penale:
A. audierea martorului se înregistrează în mod obligatoriu, în toate cazurile, cu mijloace tehnice audio sau
video;
B. mandatul de aducere nu poate fi emis cu privire la un suspect care nu a fost în prealabil chemat prin citație;
C. audierea martorului poate fi extinsă asupra împrejurărilor necesare pentru verificarea credibilității sale.
Răspuns: C
96 Potrivit dispozițiilor privind urmărirea penală:
A. în caz de infracțiune flagrantă pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de
introducerea unei plângeri prealabile, organul de cercetare penală competent este obligat să înceapă
urmărirea penală cu privire la faptă, chiar în lipsa plângerii prealabile;
B. renunțarea la urmărirea penală se poate dispune în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa
amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, în condițiile prevăzute de lege;
C. soluția clasării nu poate fi dispusă niciodată înainte de începerea urmăririi penale cu privire la faptă.
Răspuns: B
97 Apelul declarat în termen de inculpat atât pe latura penală, cât și pe latura civilă a cauzei:
A. se depune în mod obligatoriu la instanța competentă să judece apelul;
B. nu suspendă executarea dispoziţiilor privind restituirea lucrurilor, cuprinse în sentința atacată;
C. nu suspendă executarea dispoziţiilor privind plata despăgubirilor civile către partea civilă, cuprinse în
sentința atacată.
Răspuns: B
98 În cazul apelului:
A. apelul poate fi declarat pentru inculpat și de copilul său major, chiar fără un mandat special în acest sens;
B. partea responsabilă civilmente nu poate renunța la apelul care privește latura civilă a cauzei;
C. asupra renunțării, cu excepția apelului care privește latura civilă a cauzei, se poate reveni înăuntrul
termenului pentru declararea apelului.
Răspuns: C
99 Potrivit dispozițiilor legale privind judecata:
A. judecarea cauzei se suspendă de drept în cazul ridicării unei excepții de neconstituționalitate, de către părți
sau persoana vătămată;
B. procurorul nu poate pune concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal;
C. militarii sunt citați din oficiu la fiecare termen de judecată.
Răspuns: C
100 Poate fi atacată cu plângere la judecătorul de drepturi și libertăți competent, în condițiile prevăzute
de lege:
A. ordonanța organului de cercetare penală prin care s-a luat, în cursul urmăririi penale, măsura reținerii
suspectului sau inculpatului;
B. ordonanța procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale ca urmare a neîndeplinirii cu rea-
credință, de către suspect sau inculpat, a obligațiilor stabilite prin ordonanța de renunțare la urmărirea
penală, conform art. 318 alin. (6) C.proc.pen;
C. ordonanța procurorului prin care s-a prelungit, în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar luată
față de inculpat.
Răspuns: C
12 septembrie 2016 G1
A B C A B C A B C A B C
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
1 septembrie 2017
G1
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
31 august 2018
G1
1 26 51 76
2 27 52 77
3 28 53 78
4 29 54 79
5 30 55 80
6 31 56 81
7 32 57 82
8 33 58 83
9 34 59 84
10 35 60 85
11 36 61 86
12 37 62 87
13 38 63 88
14 39 64 89
15 40 65 90
16 41 66 91
17 42 67 92
18 43 68 93
19 44 69 94
20 45 70 95
21 46 71 96
22 47 72 97
23 48 73 98
24 49 74 99
25 50 75 100
012321467819
424 9 4
2722
3 124

$ # %$
% # " %%
& " # " %&
! " ' #! %' "
# " ( " ## " &( "
$ " " #$ " &
% " " #% " & "
& " " #& & "
' ! #' " &! "
( " # $( " &#
" $ " $ &$
" % " $ " &% "
" & $ " &&
! " ' " $! &' "
# " !( $# " '(
$ " ! " $$ '
% ! " $% " '
& ! " $& ' "
' " !! $' " '!
( !# " %( '#
!$ " % '$ "
!% " % " '% "
" !& % " '&
! " !' " %! " ''
# #( " %# ((
20 septembrie 2020
G1
1 a ¢ ¢ 26 a ¢ ¢ 51 a b ¢ 76 ¢ ¢ c
2 a b ¢ 27 a b ¢ 52 a ¢ ¢ 77 ¢ ¢ c
3 ¢ ¢ c 28 ¢ ¢ c 53 a b ¢ 78 ¢ ¢ c
4 a ¢ c 29 ¢ b c 54 a ¢ c 79 ¢ b ¢
5 ¢ b ¢ 30 a b ¢ 55 ¢ b c 80 ¢ ¢ c
6 a b ¢ 31 ¢ b c 56 ¢ ¢ c 81 ¢ b c
7 a ¢ ¢ 32 a b ¢ 57 a ¢ c 82 a b ¢
8 a b ¢ 33 a ¢ ¢ 58 ¢ ¢ c 83 a ¢ c
9 ¢ b ¢ 34 a ¢ ¢ 59 ¢ b c 84 ¢ b ¢
10 ¢ b ¢ 35 ¢ b ¢ 60 a ¢ ¢ 85 a b ¢
11 a ¢ c 36 a ¢ ¢ 61 ¢ b ¢ 86 a b ¢
12 a b ¢ 37 ¢ b ¢ 62 a ¢ c 87 a b ¢
13 ¢ ¢ c 38 ¢ b c 63 a ¢ c 88 a b ¢
14 ¢ b c 39 ¢ b c 64 a b ¢ 89 a ¢ c
15 ¢ b ¢ 40 ¢ b ¢ 65 ¢ b c 90 a b ¢
16 a b ¢ 41 a b ¢ 66 ¢ ¢ c 91 a ¢ ¢
17 a b ¢ 42 ¢ b ¢ 67 a ¢ c 92 ¢ ¢ c
18 ¢ b c 43 a b ¢ 68 a ¢ c 93 a ¢ ¢
19 a ¢ ¢ 44 a ¢ ¢ 69 a ¢ ¢ 94 ¢ b ¢
20 a b ¢ 45 ¢ b c 70 a ¢ ¢ 95 a ¢ ¢
21 a ¢ ¢ 46 ¢ b ¢ 71 a ¢ ¢ 96 ¢ b ¢
22 a ¢ ¢ 47 ¢ b c 72 ¢ b ¢ 97 ¢ b ¢
23 a ¢ c 48 a b ¢ 73 ¢ b ¢ 98 ¢ b ¢
24 a b ¢ 49 a ¢ ¢ 74 ¢ b ¢ 99 a ¢ ¢
25 ¢ b ¢ 50 a b ¢ 75 a ¢ ¢ 100 a ¢ ¢
19 septembrie 2021
G1
1 ¢ b ¢ 26 a b ¢ 51 a b ¢ 76 a b ¢
2 a ¢ c 27 a b ¢ 52 ¢ ¢ c 77 ¢ b ¢
3 ¢ ¢ c 28 a ¢ c 53 a ¢ ¢ 78 ¢ b ¢
4 ¢ ¢ c 29 ¢ b c 54 a b ¢ 79 ¢ ¢ c
5 ¢ b c 30 a ¢ ¢ 55 a ¢ c 80 ¢ b c
6 ¢ b ¢ 31 a ¢ ¢ 56 ¢ ¢ c 81 ¢ ¢ c
7 a ¢ ¢ 32 a ¢ ¢ 57 a b ¢ 82 ¢ b c
8 a ¢ c 33 ¢ b ¢ 58 a ¢ c 83 a ¢ ¢
9 ¢ ¢ c 34 a ¢ ¢ 59 ¢ ¢ c 84 a ¢ ¢
10 ¢ b c 35 ¢ b ¢ 60 ¢ b c 85 ¢ b c
11 a ¢ ¢ 36 a ¢ ¢ 61 ¢ b c 86 ¢ b c
12 ¢ ¢ c 37 ¢ ¢ c 62 a b ¢ 87 ¢ b ¢
13 ¢ b c 38 a ¢ c 63 ¢ ¢ c 88 a b ¢
14 ¢ ¢ c 39 a ¢ ¢ 64 a b ¢ 89 a b ¢
15 a b ¢ 40 ¢ b ¢ 65 a b ¢ 90 ¢ ¢ c
16 ¢ b c 41 ¢ ¢ c 66 a ¢ c 91 ¢ ¢ c
17 a ¢ ¢ 42 a ¢ ¢ 67 a ¢ ¢ 92 ¢ ¢ c
18 a ¢ ¢ 43 ¢ b ¢ 68 ¢ b c 93 a ¢ ¢
19 ¢ b ¢ 44 ¢ b c 69 ¢ ¢ c 94 a ¢ c
20 ¢ ¢ c 45 a b ¢ 70 a b ¢ 95 ¢ ¢ c
21 a b ¢ 46 ¢ ¢ c 71 ¢ ¢ c 96 a ¢ c
22 a ¢ c 47 ¢ ¢ c 72 ¢ b ¢ 97 ¢ b ¢
23 a b ¢ 48 ¢ b ¢ 73 a b ¢ 98 a b ¢
24 a ¢ c 49 ¢ b c 74 ¢ ¢ c 99 ¢ b ¢
25 a b ¢ 50 a ¢ ¢ 75 ¢ ¢ c 100 ¢ b ¢
18 septembrie 2022
G1
1 ¢ b ¢ 26 a ¢ ¢ 51 a b ¢ 76 a ¢ ¢
2 a b ¢ 27 a ¢ ¢ 52 ¢ ¢ c 77 a ¢ ¢
3 a ¢ ¢ 28 ¢ b c 53 a ¢ c 78 ¢ b c
4 a ¢ ¢ 29 a ¢ c 54 a ¢ c 79 ¢ b c
5 ¢ ¢ c 30 ¢ b c 55 ¢ b ¢ 80 a ¢ ¢
6 a ¢ c 31 ¢ b c 56 ¢ ¢ c 81 a ¢ ¢
7 a ¢ c 32 ¢ b ¢ 57 a ¢ ¢ 82 ¢ b ¢
8 ¢ ¢ c 33 ¢ ¢ c 58 ¢ ¢ c 83 ¢ b ¢
9 ¢ ¢ c 34 a ¢ c 59 ¢ ¢ c 84 ¢ b ¢
10 a ¢ c 35 a b ¢ 60 a ¢ c 85 ¢ b ¢
11 a ¢ c 36 a ¢ ¢ 61 a ¢ ¢ 86 ¢ ¢ c
12 a ¢ c 37 a ¢ ¢ 62 ¢ b ¢ 87 ¢ ¢ c
13 a b ¢ 38 ¢ b ¢ 63 a b ¢ 88 a ¢ ¢
14 ¢ b ¢ 39 a ¢ ¢ 64 a b ¢ 89 ¢ b ¢
15 ¢ ¢ c 40 ¢ b ¢ 65 a ¢ c 90 a ¢ ¢
16 a ¢ ¢ 41 a ¢ c 66 a b ¢ 91 ¢ ¢ c
17 ¢ b ¢ 42 ¢ ¢ c 67 a b ¢ 92 a ¢ c
18 a b ¢ 43 a ¢ ¢ 68 ¢ ¢ c 93 a b ¢
19 a ¢ ¢ 44 ¢ b ¢ 69 ¢ b ¢ 94 a b ¢
20 a b ¢ 45 ¢ b c 70 a ¢ ¢ 95 a b ¢
21 a b ¢ 46 ¢ b c 71 ¢ ¢ c 96 a ¢ c
22 a ¢ c 47 a ¢ ¢ 72 a ¢ c 97 a ¢ c
23 ¢ b c 48 ¢ b ¢ 73 a b ¢ 98 a b ¢
24 ¢ ¢ c 49 a ¢ c 74 ¢ b ¢ 99 a b ¢
25 ¢ b ¢ 50 a b ¢ 75 ¢ b ¢ 100 a b ¢

Examene Barou Avocat Definitiv 2015-2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examene Barou Avocat Definitiv 2015-2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primire în profesie ca avocat definitiv Nume candidat:

Grila nr.1 - 14 septembrie 2015 - _________________________

14 În cazul în care un avocat încheie un contract de asistenţă juridică cu un client:

31 La data de 15 martie 2013, P, în calitate de locator, a încheiat un contract de locațiune pe durată

39 Prescripția dreptului la acțiune:

45 Incheierea prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară:

58 Instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii:

71 I. a participat la o petrecere, unde, profitând de un moment de neatenţie, a sustras de pe o masă un

80 Fapta şoferului angajat la o persoană juridică, însărcinat să transporte marfă, de a prezenta

89 Încheierea prin care instanța de judecată disjunge acțiunea civilă:

OEPA - (DEFINITIV) Timp de lucru: 4 ore Grila nr.1 Pagina 1 din 19

21 Posesia tulburată sau clandestină poate fi invocată de către:

S-ar putea să vă placă și