Argument

Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei

electrice în scopuri industriale sau casnice (forţă, iluminat etc.).
Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor,
atunci instalaţia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie,
deosebim instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat,
instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor (instalaţii de forţă) şi
instalaţii pentru ambele destinaţii.
Proiectarea, execuţia, precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice se fac în
conformitate cu standardele şi normativele în vigoare. Astfel, proiectarea şi
executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiunea până la 1000 V se
face conform normativului I-7.
Structura şi execuţia instalaţiilor depind de destinaţia lor, a clădirilor în care
se execută şi a mediului de lucru. Astfel, în locuinţe, clădiri publice, birouri,
instalaţiile electrice se execută îngropat, iar în halele industriale, subsoluri, barăci,
pe şantiere, instalaţiile electrice se execută aparent.
Personalul care execută, proiectează, întreţine, verifică instalaţiile electrice
trebuie să fie numai personal atestat ca atare. Autorizaţia se eliberează pe grade de
competenţe, în funcţie de studii şi de complexitatea lucrărilor care se vor executa.
Este obligatoriu pentru personalul autorizat să cunoască toate actele normative
legate de activitatea profesională, normele de protecţie a muncii şi de acordare a
primului ajutor, a normelor de pază contra incendiilor, a utilizării mijloacelor de
alarmă şi de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice.

4
 Capitolul I Noțiuni generale

1.1 Definiții
Prin instalaţie electrică interioară se înţelege întreaga instalaţie electrică a
unui consumator, situată în aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce
serveştela alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor electrice.
Prin receptor electric se înţelege ansamblul electric care absoarbe energia
electrică şi o transformă în alte forme de energie (luminoasă, termică sau
mecanică) folosite în scopuri utilitare.
Prin puterea instalată a unui receptor se înţelege puterea nominală a
unuireceptor electric.
Prin putere instalată a unui consumator se înţelege suma puterilor instalate
ale receptoarelor consumatorului respectiv.
Prin putere maximă absorbită de un consumator se înţelege cea mai mare
valoare a puterii medii de durata într-o perioadă considerată şi într-un intervalde
timp de 15-30 sau 60 minute, în funcţie de caracteristicile sarcinii.
Prin tabloul de distribuţie al abonatului se înţelege tabloul electric
care primeşte energia electrică direct din reţeaua furnizorului şi din care
sedistribuie energia pe circuitele receptoarelor electrice.
Prin circuit electric se înţelege ansamblul elementelor conductoarele
curentcare alimentează receptoarele electrice. Din tabloul de distribuţie al
abonatuluise ramifica circuite separate pentru iluminat şi separat pentru
prize,dimensionate în funcţie de numărul de corpuri de iluminat şi de prizele
montatein locuinţa abonatului.
Prin curent admisibil în conductor se înţelege valoarea permanenta
aintensităţii curentului pe care o poate suporta un conductor, fără ca de temperatură
sa de regim permanent să depăşească o valoare specifică.
Prin curent nominal se înţelege curentul admisibil în conductor pe care
este prevăzuta instalaţia electrică.
Prin curent de suprasarcină se înţelege orice curent superior celui
nominal, produs într-un circuit electric fără defect.

5
 Prin curent de scurcircuit se înţelege supracurentul produs de un defect
deimpedanţa neglijabila intre puncte aflate la potenţial diferit în funcţionare
normală.
Prin curent de defect se înţelege curentul care apare ca urmare a unei
străpungeri sau conturnări a izolaţiei.
Prin curent de defect la pământ se înţelege curentul de defect care se scurge
în pământ.
Prin coloana electrică se înţelege partea de branşament prin care se
realizează legătura dintre firida de branşament şi instalaţia electrică a
consumatorului.
Prin branşament electric se înţelege partea dintr-o instalaţie de distribuţie
aenergiei electrice cuprinsă între reţeaua electrică şi bornele de ieşire alecontorului
de decontare a energiei electrice.
Prin racord electric se înţelege partea de branşament cuprinsă între linia
electrică de distribuţie şi firida de branşament. Racordul electric poate fi aeriansa
subteran.
Prin firida de branşament se înţelege partea de branşament în care se
realizează legătura între racordul electric şi coloana electrică şi unde se montează
elementele de protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit ale coloanei electrice.
Prin pardoseala izolantă electric se înţelege pardoseala executată din
materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc,
linoleum, bachelita,)sau pardoseală executată din materiale izolante montate pe
suporturineizolante.

6
 Capitolul II Condiţii ce trebuie îndeplinite de personalul pentru
executarea de instalaţii interioare

2.1 Prevederi generale

1.Executarea instalaţiilor electrice interioare se face de către personalul

întreprinderilor furnizoare de energie electrică sau de către personalul altor unităţi
autorizate în acest sens.
2.Pentru executarea de instalaţii interioare personalul trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:

 să posede calificarea profesională pentru lucrările ce i se

încredinţează,corespunzător funcţiei deţinute;
 să fie instruit şi verificat d.p.d.v al prezenţei fisei tehnologice şi al altor
reglementări în vigoare, să-şi însuşească şi să respecte disciplina tehnologică
care priveşte funcţia şi locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea.
 să fie autorizat, în conformitate cu reglementările în vigoare pentru
executarea de instalaţii electrice.
3. Autorizarea în conformitate cu prevederile „ Regulamentului pentru
furnizareasi utilizarea energiei electrice „ PE 923/69, este obligatorie atât pentru
persoanele care verifica documentaţia de proiectare şi execuţie a lucrărilor
ininstalaţii electrice interioare cât şi pentru personalul care recepţionează
siracordează la reţeaua electric de distribuţie instalaţiile respective;
4. Nerespectarea prevederilor din actele normative în vigoare privind
executarea instalaţiilor electrice, precum şi fapta de a dispune să seexecute
instalaţii electrice de către alte unităţi sau alte persoane în afaracelor prevăzute în
articolele precedente, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale, în raport cu
gravitatea faptei şi a consecinţelor ce pot fi generate de lucrările respective

2.2 Condiţii tehnice privind executarea de instalaţii interioare

1.Orice lucrări noi, măriri, separări sau modificări de instalaţii interioare se

vor începe numai după aprobarea de către unitatea furnizoare deenergie electrică a
7
cererii de începere a lucrărilor şi a planului instalaţiei,care formează dosarul
preliminar al acesteia.
2.Dosarul preliminar pentru instalaţia interioară se va întocmi în două
exemplare de către electricianul autorizat şi va cuprinde:
 planul general al clădirii în care urmează a se executa instalaţia interioară;
 indicarea poziţiei tabloului electric;
 puterea şi numărul lămpilor şi aparatelor electrice care sunt prevăzute pentru
a fi instalate în încăperile respective.

3.După analizarea posibilităţii şi condiţiilor de racordare la reţeaua electrică

dedistribuţie a instalaţiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va
aproba planul prezentat. Un exemplar rămâne la furnizor, iar celălalt se înapoiază
executantului, care poate începe executarea lucrării. Trebuie avut invedere ca
unitatea furnizoare a energiei electrice poate să proiecteze, saexecute lucrări de
branşamente şi să furnizeze energie electrică numai imobilelor situate pe căile
publice.
4.După executare instalaţiilor prevăzute în dosarul preliminar şi în vederea
executării branşamentului, solicitantul va completa şi va depune la furnizor, prin
electricianul autorizat al executantului instalatei de utilizare, dosarul definitiv al
instalaţiei, care va cuprinde :
 cererea pentru executarea branşamentului
 declaraţia executantului, din care să rezulte că instalaţia corespunde
normativelor, prescripţiilor şi regulamentelor în vigoare;
 planul de situaţie al apartamentului fata de restul imobilului şi orientarea fata
de stradă, destinaţia fiecărei încăperi;
 schiţă de instalaţie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa,a
întrerupătoarelor, a prizelor şi a tabloului de distribuţie;
 schema de distribuţie, cu secţiunea conductoarelor electrice la plecarea din
tabloul de distribuţie.

5.La realizarea instalaţiei electrice interioare se vor lua măsuri de

protecţieîmpotriva electrocutărilor prin atingere directă şi a electrocutărilor
prinatingere indirectă în conformitate cu „Normele republicane de protecţie

8
amuncii”. Inaccesibilitatea se va realiza, în funcţie de natura echipamentului si
condiţiile specifice de exploatare, prin una sau mai multe din următoarelemasuri:
 izolarea electrică a tuturor elementelor conductoare de curent, carefac parte
din circuitele curenţilor de lucru ;
 utilizarea de carcase de protecţie
 prevederea de îngrădiri, fixate sigur pe suporturi şi prin orificiilecărora să nu
fie posibilă atingerea cu mâna a elementelor sub tensiune
 amplasarea la înălţimi inaccesibile în mod normal

Observaţie:
Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă,elementele
care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care potintra sub tensiune datorită
unui defect de instalaţie vor fi prevăzute cu măsuri de protecţie corespunzătoare. În
acest scop aparatele electrocasnice se vor lega la nulul de protecţie .Conductorul
nul de protecţie se va instala separat intre borna de nul de protecţie a tabloului de
distribuţie şi priza cu contact de protecţie situată într-un loc care nuare pardoseala
izolantă electric. Borna de nul de protecţie a tabloului seva lega printr-un
conductor de nul separat la borna de nul de protecţie din firidă de branşament.
Legătura dintre borna de nul de protecţie şi dinfirida de branşament şi nulul reţelei
electrice se va realiza printr-un conductor de nul unic de lucru şi de protecţie, în
următoarele condiţii:
 conductorul de nul al branşamentului trebuie să aibă secţiunea cu o treaptă
mai mare decât secţiunea conductorului de faza;
 conductorul de nul al branşamentului trebuie să fie racordat la conductorul
de nul al reţelei electrice de distribuţie prin două legături distincte, iar la
tabloul de distribuţie din firidă de branşament prin două borne distincte;
 conductorul de nul trebuie să fie fixat în aşa fel încât legătura la clemasa nu
fie solicitata mecanic atât la reţea cât şi în firida de branşament;
 armatura stâlpului la care se racordează branşamentul trebuie să fielegata la
conductorul de nul al reţelei.

9
 6.Pentru instalaţiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal de
protecţie, protecţia la apariţia unor curenţi de defect periculoşi cu respectarea
următoarelor condiţii:
 protecţia P.A.C.D. va cuprinde în afara dispozitivului de sesizare acurentului
de defect (releu de protecţie ), şi un dispozitiv de control al protecţiei;
 carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D. vor fi legate la
nulul de protecţie;
 protecţia P.A.C.. trebuie să realizeze comanda deconectării automate a
receptoarelor electrocasnice la toate fazele, inclusiv conductorul de nul de
lucru, într-un timp de maxim 0.2 secunde.

7.Pentru executarea instalaţiilor electrice interioare se vor utiliza materiale

siaparate omologate.
8.Alegerea tipului şi a sistemului de montaj al materialului şi al aparatelor, ce
seutilizează în instalaţiile interioare, se va face în funcţie de:
 categoria încăperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului
deelectrocutare şi al pericolului de incendiu. În cazul în care un loc sau
ozona dintr-o încăpere poate fi încadrata în mai multe categorii, se vor lua
măsuri de protecţie specială.
 evitarea amplasării instalaţiei electrice pe traseu comun cu aceleaale
conductelor altor instalaţii. În cazul în care acest lucru nu este posibil,
instalaţiile electrice se vor monta -deasupra conductelor de apă – şi – sub
conductele de gaze naturale.

9. Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a

conductoarelor, tuburilor din material plastic (PVC )şi a aparatelor
electrice.Montarea acestor materiale şi aparate pe elementele de construcţie di
nmateriale combustibile este admisa numai cu condiţia interpunerii de materiale
necombustibile între ele. Se vor folosi, după caz:
 straturi de tencuială de minim 1 cm grosime:
 făşie de asbest, care va depăşi cu 3 cm, de o parte şi de alta,conductorul sau
tub;

10
  spaţii necombustibile, care vor distanta elementele instalaţiei electrice
laminim 3 cm de elementele combustibile. Se vor lua măsuri similare şi în
cazulîngropării sub tencuiala.

10.Traversarea canalelor de fum şi a coşurilor cu elemente ale instalaţiilor

electrice este interzisă.
11. Traversarea elementelor de construcţie necombustibile, au conductoare
intuburi de protecţie din PVC, se va face protejarea lor, prin porţiunea de trecere,
prin tuburi de protecţie. Dacă trecerea se face între încăperi în medii diferite se vor
monta înclinat spre încăperea cu condiţii mai grele. şi se va etanşa cu masca
izolantă.
12. Traversare elementelor de construcţie din materialele combustibile cu ele-
mente ale instalaţiei electrice se va face prin protejarea pe porţiunea de trecere cu
teuri din materiale necombustibile.
13. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din PVC
montate pe planşee, sub pardoseală sau pe planşeele podurilor, trebuie protejate cu
mortar de ciment contra pericolului de deteriorare mecanică.
14. În încăperile de baie nu se vor monta întrerupătoare şi prize. Acestea trebuie
să se monteze în afara acestor încăperi. Fac excepţie prizele pentru maşinile de
bărbierit. În cazul în care se montează o asemene priză, aceasta va fi alimentata
dintr-un transformator special de separaţie, omologat, care ar eizolaţie
suplimentară pe partea secundară. Priza va fi de tip normal montata carcasa
transformatorului. Se recomanda ca priza să fie prevăzuta cuîntrerupător special
care să permită cuplarea transformatorului de separaţie la reţea numai în momentul
folosirii prizei. Aceste prize se montează de obicei îngropate în apropierea oglinzii
la o înălţime de 1.2 m fata de pardoseală.Carcasa metalică a transformatorului de
separaţie trebuie să fie legată la conductorul nul de protecţie.
15. Întrerupătoarele şi comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de faza.
16. Aparatele electrice de uz casnic se alimentează din circuitul normal de
priză,dacă are puteri de maxim 2Kw,la tensiunea de 220V.
17. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple
sauduble .
18. Un circuit de iluminat poate fi încărcat cu maxim 12 locuri de lampă.

11
12
Capitolul III Componente necesare executării instalaţiilor
3.1 Conducte şi cabluri electrice
Pentru transportul energiei electrice şi pentru distribuţia acesteia la
consumatori se foloseşte o mare varietate de conducte şi cabluri.
La confecţionare conductelor şi a cablurilor se folosesc materiale
conductoare cu rezistivitate mică şi cu coeficient de variaţie al acesteia cu
temperatura cât mai mic.
Prin conductor (neizolat) se înţelege un corp metalic care constituie calea
unică de curent şi este format din unul sau mai multe fire. Liţa este un conductor cu
fire subţiri răsucite împreună.
Prin conductor izolat se înţelege conductorul cu izolaţia să individuală, cu
sau fără înveliş de protecţie.
Prin înveliş comun se înţelege unul sau mai multe straturi destinate solidarizării
unui ansamblu de conductoare izolate.
Învelişul de protecţie asigură protecţia contra acţiunilor chimice, fizice sau
mecanice.
Când învelişul de protecţie asigură şi etanşeitate, el se numeşte manta, iar
când este constituit din benzi metalice înfăşurate, din înfăşurări de sârmă sau din
împletitură de sârmă, se numeşte armătură.
Conductele sunt ansambluri constituite din unul sau mai multe conductoare
izolate, care pot avea mantale individuale sau comune nemetalice.
Cablurile sunt conducte care au învelişuri de protecţie
În scopul eliminării sau atenuării acţiunii câmpurilor electrice sau magnetice
străine asupra curentului electric care trece prin conductor sau invers, cablurile se
prevăd cu învelişuri metalice numite ecrane.
Denumirea de cablu se mai utilizează şi pentru conducte de secţiune foarte
mare sau cu mantale nemetalice în execuţia grea.
Între conductele izolate ale unui cablu se pune material de umplutură.
Materialul de umplutură este, în general, izolant şi are rolul de a da ansamblului o
anumită formă a secţiunii.

13
Materiale folosite la fabricarea conductelor şi a cablurilor electrice
Materialele folosite la conducte şi cabluri electrice se pot grupa în trei categorii: -
materiale conductoare
-materiale electroizolante
-materiale de protecţie
-materiale conductoare
Cea mai mare utilizare o au cuprul şi aluminiul. Firele de cupru pentru
conducte şi cabluri electrice trebuie să aibă o suprafaţă netedă, fără crăpături,
exfolieri, umflături, solzi sau pete de oxizi.
Utilizarea cuprului se recomandă în următoarele cazuri:
-la instalaţiile din sălile mult frecventate
-În clădirile care adăpostesc valori importante socio-culturale
-în medii cu pericol de explozii şi de incendiu
-în medii cu vapori cu acţiune dăunătoare asupra aluminiului
-la instalaţiile de legare la nul sau la pământ în scop de protecţie împotriva
electrocutării
-la instalaţiile de telecomunicaţii, radio, televiziune
-pentru instalaţiile de iluminat de siguranţă, de avertizare a incendiilor
-la instalaţiile supuse permanent şocurilor şi vibraţiilor
rezistenţa mecanică a aluminiului este foarte mică, rezistenţa la coroziune este
foarte bună. Pe suprafaţa aluminiului se formează un strat de oxid de aluminiu care
protejează metalul contra coroziunii; acest strat are bune proprietăţi izolante.

3.2 Materiale electroizolante şi de protecţie

Dintre materialele electroizolante o largă utilizare o au următoarele categorii:

-materialele plastice: policlorvinilul, polietilena, polistirenul, poliamidele

14
 -cauciucurile naturale şi sintetice: de tip butil, silicon,
-lacuri electroizolante: poliamidice, epoxidice, pe bază de ulei

Materialele de protecţie asigură protecţia cablurilor şi conductelor împotriva

agresiunilor mediului de natură fizică, mecanică sau chimică.
Protejarea conductelor şi cablurilor împotriva acţiunilor mediului ambiant se
realizează cu mantale etanşe nemetalice sau metalice.
La rândul lor mantalele se protejează cu învelişuri protectoare sau mantale
suplimentare. Astfel, mantaua de plumb se protejează împotriva loviturilor
mecanice şi a coroziunii datorite agenţilor atmosferici cu învelişuri de protecţie din
bitum, benzi metalice, şi straturi formate din cânepă şi iută impregnate.
Materialele de impregnare au rol electroizolant şi de protecţie.

3.3 Clasificarea şi simbolizarea conductelor şi cablurilor electrice

În conformitate cu STAS 9436/2-80, cablurile de energie joasă şi medie
tensiune se pot grupa după cum urmează :
 cabluri de izolaţie de hârtie impregnată în manta de plumb;
 cabluri de izolaţie de PVC în manta de plumb;
 cabluri de izolaţie şi manta de PVC;
 cabluri de izolaţie de PE termoplastică şi manta de PVC;
 cabluri de întârziere mărită la propagarea flăcării;
 cabluri torsadate din aluminiu şi 01-A1 cu izolaţie de PVC.

Semnificaţia literelor din simboluri este următoarea :

 C - cablu de energie (STAS 9436/1-73)
 A - conductor de aluminiu (la începutul simbolului)
 OA - conductor de nul din 01-A1 şi conductoare de fază din A1 (la
începutul
o simbolului)
 T - conductoare torsadate ( conţin conductoare de A1 sau A1-o1 cu
o izolaţie din PVC răsucite )
 Y - izolaţie, manta sau înveliş exterior din PVC;
15
  2Y - izolaţie, manta sau înveliş exterior din PE;
 H - izolaţie de hârtie impregnată (când este aşezat imediat după prima literă
o C din simbol);
 C - conductor concentric de nul ( a doua literă C din simbol);
 CO - conductor concentric de nul aplicat ondulat;
 HS -strat semiconductor şi ecran metalic comun, peste conductoarele izolate
o Înfuniate;
 SE - la cabluri cu mai multe conductoare, strat semiconductor peste fiecare
o conductor şi ecran metalic peste fiecare conductor;
 P - manta de plumb;
 Ab - armătură din bandă de oţel;
 Abz - armătură din bandă de oţel zincată;
 Al -armătură din sârmă lată de oţel;
 Alz - armătură din sârmă lată de oţel zincată;
 Arz - armătură din sârmă rotundă de oţel zincată;
 Î - înveliş exterior de protecţie ( din material fibros impregnat);
 F -cabluri cu întârziere mărită la propagarea flăcării (la sfârşitul
simbolului, despărţit prin linioară ).

3.3 Echipamente electrice pentru instalaţii interioare

1. Prize şi fişe
Prizele şi fişele se folosesc pentru conectarea la sursa de de tensiune a
consumatorilor mobili (aparate electrocasnice, lămpi portabile, aparate electro
medicale, motoare,, maşini de spălat, unelte acţionate electric şi altele). Conductele
instalaţiei sunt legate la priză, care constituie partea fixă, iar legătura electrică a
consumatorului mobil la sursa de tensiune se stabileşte prin fişe şi conducte
electrice flexibile.
Prizele şi fişele pot fi după numărul de faze conectate:
-monofazate cu doi poli şi contact de protecţie pentru legarea la pământ a
instalaţiei.
-trifazate cu trei poli
-trifazate cu un singur contact de protecţie, deci cu patru poli.
-trifazate cu cinci poli, deci cu două contacte de protecţie.
Prizele şi fişele pentru instalaţii electrice interioare servesc la conectarea
consumatorilor casnici sau pentru conectarea consumatorilor industriali şi se pot
monta aparent sau îngropat. Pentru consumatorii electrocasnici, curenţii nominali

16
nu depăşesc 16 A; pentru consumatorii industriali prizele şi fişele se construiesc
pentru curenţi de 25 şi 60 A.

2. Întreruptoare

Întreruptoarele fac parte din categoria aparatelor de conectare. Ele sunt

folosite atât în domeniul casnic, cât şi în cel industrial.
Dintre cele mai utilizate menţionăm: -întreruptoare cu pârghie
-întreruptoare pachet
-întreruptoare cu came
-microîntreruptoare
Întreruptoarele cu pârghie realizate în ţara noastră pentru curenţi de 25A, 63A,
100A au placa de bază şi capacul din material termorigid, iar cele pentru curenţi de
63A şi 100A se realizează pe cadru metalic pentru montare pe panouri.
Întreruptoarele cu pârghie nu sunt prevăzute cu cameră de stingere pentru arc
electric, dar cele pentru curenţi peste 100A sunt prevăzute cu pereţi despărţitori
între faze.
Întreruptoarele pachet se construiesc pentru tensiuni nominale de 380V în
curent alternativ şi pentru 220V în curent continuu.
Curenţii nominali sunt de 10, 25, 40, 63 şi 100A. Întreruptoarele pachet
pentru intensităţi nominale mai mari se folosesc pentru circuite de lumină sau drept
comutatoare de circuit,dar nu întrerup curenţi mai mari de 1.25I.
Întreruptoarele pentru instalaţii de iluminat servesc la închiderea şi
deschiderea circuitelor de lumină din încăperi. După modul de instalare, acestea
pot fi montate pe tencuială, sau îngropat. În funcţie de conexiunile pe care le
realizează, întreruptoarele pentru instalaţii pot fi: unipolare, bipolare şi tripolare.

3. Siguranţe fuzibile

Siguranţele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protecţie împotriva

scurtcircuitelor. Ele conţin elemente fuzibile(fir sau bandă) care au o secţiune
astfel aleasă, încât atunci când sunt străbătute de un curent mai mare decât cel
nominal, se topesc şi întrerup circuitul cu care sunt legate în serie, realizând astfel
protecţia acestui circuit.
Dintre avantajele utilizării siguranţelor enumerăm: construcţia foarte simplă,
timpul foarte scurt în care întrerup curenţii de scurtcircuit, realizând limitarea
acestora. Întreruperea curenţilor de scurtcircuit înainte de a fi atins valoarea
maximă posibilă reduce în mod simţitor solicitarea instalaţiei.

17
Capitolul IV Executarea Instalaţiilor Electrice Interioare
Orice instalaţie electrică se execută după un proiect de execuţie întocmit de
proiectanţii de specialitate. Instalaţiile electrice de iluminat sunt alimentate de la
tablouri de distribuţie separate de cele care alimentează instalaţiile electrice de
forţă. Succesiunea tuturor operaţiilor necesare pentru executare unei instalaţii
electrice formează procesul tehnologic de execuţie al instalaţiei respective.

4.1 Principalele operaţii care trebuie executate

1. Trasareasarea pe tavanul şi pe pereţii încăperilor a instalaţiei electrice,

indicate pe planul de execuţie, săparea şanţurilor în pereţi, a locaşurilor pentru
doze, dibluri, prize, intrruptoare, şi fixarea acestora în montaj aparent sau îngropat;
2. Tragerea conductoarelor în tuburile de protecţie, executarea legăturilor
între conductoare şi izolarea lor ;
Montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrică
şi a tablourilor de distribuţie;
Verificarea instalaţiei
Procesul tehnologic diferă de o lucrare la alta şi uneori de la un şantier la
altul, în funcţie de materialele şi utilajele folosite, de specificul clădirilor în care
se execută
3.Transpunerea Schemei Electrice După Proiect :
Aceasta este operaţie importantă, care constă în indentificarea şi
transpunerea cu precizie pe teren, a conţinutului planurilor. Cu această ocazie se va
însemna locul unde se montează: corpurile de ilumunat, întreruptoarele, prizele,
dozele, maşinile electrice, precum şi tablourile de distribuţie, tuburile de protecţie,
caşi locurile unde se vor executa străpungerile prin ziduri şi planşee.Trasarea
circuitelor se efectuează cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.La
instalaţiile îngropate, circuitele se trasează pe construcţia netencuita. Trasarea se
face cu cretă sau cărbune, folosindu-se semnele convenţionale pentru aparatele
respective. Orientare orizontală asforii înainte de trasare se verifică cu nivela cu
bulă de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, măsurându-se de circa 30-50 cm
de la tavan. Direcţia verticală a traseelor se verifică în prealabil cu cu firul de
plumb sau cu nivela cu bulă de aer.

18
4.Săparea Şanţurilor Şi Executare Străpungerilor :
Săparea şanţurilor se execută cu dalta lată, dalta cu vârf, şi cu ciocanul
pneumatic sau maşini electrice de găurit şi frezat şanţuri. În tavane nu se dăltuiesc
şanţuri.Tubul de protecţie se montează peste planşeu.La planşeele din prefabricate,
găurile se dau de obicei înainte de montarea elementelor pe planşee la locul lor.
Grinzile prefabricate nu se străpung.
5.Montarea Şi Fixarea Tuburilor De Protecţie :
Operaţiile de montare şi fixare a tuburilor de protecţie sunt precedate de
unele lucrări pregătitoare, în cadrul cărora se confecţionează unele piese care
asigură înnădirea tuburilor şi fixarea lor, se efectuează unele operaţii de tăiere şi
îndoire.Tuburile IP se înnădesc între ele cu manşoane din tabla plumbuită.
Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe
(90), semicurbe (45), şi manşoane. Aceste piese auxiliare sunt prevăzute la ambele
capete cu porţiuni lărgite, astfel încât să fie posibilă îmbinarea cu tubul de acelaşi
diametru. Tăierea, îndoirea, şi filetarea tuburilor de protecţie. Înainte de a fi tăiate,
tuburile de protecţie se măsoară, potrivit traseului stabilit prin proiectul de
execuţie. Se ţine seama de curbele ce urmează a se face, de amplasarea dozelor de
protecţie, se foloseşte ferăstrăul pentru tăiat metale sau cleştele cu role. Tuburile de
protecţie IP montate aparent se fixează cu ajutorul unor brăţări sau scoabe, care
sunt prinse la rândul lor în dibluri. Când sunt montate îngropat, tuburile IP se
fixează în şanţuri prin agrafe. Fiecare agrafă este confecţionată dintr-o bucată de
sârmă de oţel de circa 1mm grosime, legată de capătul unui cui.Cuiul se bate în
fundul şanţului dăltuit, în dreptul unui rost dintre două cărămizi. După ce se
introduce tubul insan, capetele sârmei se împletesc.
Montarea tuburilor P comporta operaţii asemănătoare celor necesare în cazul
montării aparente a tuburilor IP. Dacă tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme
sau dacă se montează mai multe tuburi pe acelaşi traseu, se folosesc diferite scoabe
fixate direct pe dibluri în zid sau pe console.În montajul îngropat, tuburile PEL se
fixează în mod asemănător tuburilor IP montate îngropat, iar montajul aparent este
asemănător celui folosit în cazul tuburilor P. Instalatile electrice în ţevi de oţel se
execută în mod asemănător instalaţiilor în tuburi PEL pozate aparent sau montate
sub pardoseală.Ţevile de oţel se pot monta pe console şi ni canale vizitabile din
beton, executate în pardoseală. În aceste canale ţevile se aşează la circa 10 cm
deasupra fundului canalului.

6.Montarea conductoarelor :
Montarea aparentă a conductoarelor : Conductoarele electrice care compun
circuitele instalaţiilor electrice au caracter de lungă durată, trebuie protejate prin

19
tuburi protectoare. Când instalaţiile electrice au caracter de scurtă durată, fiind
destinate diferitelor construcţii de pe şantiere, iluminării încăperilor în timpul
tencuirii sau zugrăvirii lor, conductoarele se montează aparent, fixându-se direct pe
pereţi sau pe tavan, cu ajutorul rolelor. Conductoarele utilizate în mod normal în
astfel de instalaţii sunt cele cu izolaţie de cauciuc precum şi conductoarele izolate
rezistente la intemperii. Conductoarele care coboară spre motoare electrice,
întreruptoare, comutatoare, prize se introduc în tuburi de protecţie, începând de la o
înălţime de circa 2, 5 m deasupra podelei.

7.Trecerea conductoarelor prin perete, prin planşeele dintre etaje se face

introducându-se conductoarele în tuburi de protecţie.
Tragerea conductoarelor de cupru : Înainte de introducerea conductorului în
tub, capătul conductorului se îndoaie, pentru a nu se agaţa de izolaţia interioară a
tubului sau de asperităţile existente în interiorul tubului.Se introduce apoi
conductorul printr-un capăt şi se împinge cu atenţie în tub până când conductorul
apare la celălalt capăt al tubului.Dacă instalaţiile se execută în tuburi pozate
aparent, conductoarele pot fi trase în tuburi odată cu montarea acestora.În acest
scop, înainte de a fi introduse în tub, conductoarele se taie la lungimea
necesară.Legăturile conductoarelor de cupru în doze se execută prin lipire, uneori
prin sudare sau cu ajutorul clemelor speciale, prevăzute cu şuruburi.
Tragerea conductoarelor de aluminiu : Introducerea conductoarelor de aluminiu în
tuburi se execută numai prin împingere, şi nu prin tragere. Conductoarele de
aluminiu se instalează în tuburi bine uscate şi curăţite în interior.Pentru aceasta se
introduc în tub, cu ajutorul unei sârme de oţel, un dop de cauciuc, o perie cilindrică
de sârmă sau, la nevoi, numai un şomoiog de câlţi. Legăturile dintre conductoarele
de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legătură prevăzute cu şaiba arcuită sau
cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care să asigure o presiune permanentă între
conductoare şi clemele de legătură.
8.Montarea conductoarelor INTENC :
Conductoarele INTENC se montează aparent, sau îngropat, fără a se mai
introduce în tuburi de protecţie.La traversările pereţilor sau planşeelor mai groase
de 7 cm, conductele INTENC se protejează în tuburi IP sau PCV-IP.
Conductoarele INTENC montate peste planşee se protejează cu un strat de mortar
de ciment sau cu alt material protector.
9.Montarea aparentă a cablurilor :
Fixarea acestor cabluri pe pereţi se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu
ajutorul consolelor metalice, în mod asemănător fixării tuburilor de protecţie. În
încăperile permanent umede, unde distanţa dintre cablu şi perete trebuie să fie de
minim 1 cm, fixarea cablurilor se face prin brăţări speciale, montate în perete.

20
10.Instalaţiile Electrice De Forţă În Hale Industriale :
Pentru alimentarea masinilor-unelte sau a altor receptoare de forţă,
instalaţiile electrice de joasă tensiune se pot executa subteran în canale de cabluri
sau aerian cu cabluri suspendate, pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare.
Montarea cablurilor în canale : Cablurile pot fi montate în canale de zidărie sau de
beton special executate, aşezându-se fie libere, pe fundul canalului, fie pe suporţi
metalici fixaţi pe pereţii canalului.
Montarea cablurilor suspendate pe tendoane : Trasarea instalaţiei stabileşte poziţia
de montare a elementelor de întindere şi de susţinere ale cablului. Cablul de oţel
pentru susţinere se fixează la cap. După întinderea sa, se rigidizează şi la celălalt
cap.Cablul electric se derulează de pe tambur şi prin intermediul unei role este
dirijat de-a lungul traseului de montaj. Cablul este tras prin intermediul unui troliu.
Montarea podurilor de cabluri : Podurile de cabluri sunt sisteme de susţinere a
cablurilor formate din elemente metalice longitudinale, denumite longerone, şi
elemente de susţinere ale cablurilor transversale de traseu.Cablurile de comandă şi
control se montează pe paliere diferite de cele ale cablurilor de energie, care şi ele,
la rândul lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni diferite. Pentru pozarea
cablurilor tamburele se instalează pe cricuri intru-un loc uşor accesibil din
aproprierea traseului. Între etajele podului de cabluri se montează plăci de separaţie
din azbociment, bazalt, beton în următoarele situaţii:
1. Între rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ;
2. Între rastele de cabluri de energie şi cele cu cabluri de comandă şi control
3. Între rastele de cabluri cu diferite destinaţii ;
4. Între rastele de cabluri având învelişuri exterioare diferite ;
11.Executarea instalaţiilor de forţă cu bare protejate în canale de tablă :
Acest sistem de distribuţie este folosit pentru alimentare de energie electrică
în ateliere, laboratoare, institute de cercetare etc. deoarece prezintă avantaje foarte
mari la schimbarea traseelor, la adăugarea sau scoaterea unor consumatori la
extinderi.Canalele au secţiune dreptunghiulare având îmbrăcăminte din tabla de
oţel.În interiorul lor sunt aşezate patru bare din aluminiu montate în suporţi din
lemn de fag fiert în ulei material plastic sau bachelita. Racordarea consumatorilor
în orice punct din traseu se face prin branşarea la sistemul de bare a unor cutii
speciale de siguranţe, care asigură legătura dintre sistemul de bare şi consumatori.
Cutia cu siguranţe pentru derivaţii este executată din tabla de oţel având patru furci
duble de broşare şi siguranţele respective. Furcile servesc la fixare cutiei de
siguranţe de sistemuri de bare şi la realizarea acordului electric cu acestea a
21
siguranţelor de protecţie şi respectiv a consumatorului alimentat.Cutia de siguranţă
se rigideaza de canalul de distribuţie prin intertmediul unor şuruburi de
fixare.Carcasele metalice ale canalelor magistrale şi de distribuţie şi cele ale
cutiilor de siguranţă se leagă electric la bară de nul. Canalele de cablu se sprijină
pe console fixate pe ziduri sau stâlpi, independenţi de clădire sau pe fermele
halelor.
12.Montarea Aparatelor De Conectare, Comandă Şi Protecţie :
Aparatele electrice de conectare şi protecţie pentru instalaţii interioare au o
construcţie simplă care asigură o manevrare uşoară.
Printre cele mai utilizate aparate de conectare se menţionează :
1.întreruptoarele, care închid sau deschid unul sau mai multe circuite
electrice sub sarcină;
2.comutatoarele, care servesc la modificarea, în mod sucesiv, a conexiunilor
unuia sau mai multor circuite electrice;
3.prize de curent cu fisă, care leagă un receptor de energie electrică .

4.2 Norme generale de protectie la executarea, exploatarea si intretinerea

instalatiilor electrice interioare

Pentru operaţiile de pregătire a traseelor şi de montaj trebuie să se

asigure scule de lucru de bună calitate, mijloacele corespunzătoare pentru lucrul la
înălţime, precum şi echipamentul individual de protecţie. La locul de muncă
trebuie să se asigure un iluminat corespunzator. La folosirea lămpilor cu benzină se
va avea grijă ca rezervorul să nu fie umplut mai mult decât 3/4 din capacitatea lui.
Instalaţia se pune sub tensiune avand legăturile in doze necamuflate.
Dacă s-au executat legături incorecte, se procedează la remedierea lor. Se verifică
şi se aduc in stare de funcţionare, pe rand, toate elementele instalaţiei (prize,
intreruotoare etc.).

22
Bibliografie
1. Internet
2. Instalatii electroenergetice – Editura didactica si pedagogica
3. Manual instalatii electrice – Editura didactica si pedagogica

23