Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument
Argument
4
Capitolul I Noțiuni generale
1.1 Definiții
Prin instalaţie electrică interioară se înţelege întreaga instalaţie electrică a
unui consumator, situată în aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce
serveştela alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor electrice.
Prin receptor electric se înţelege ansamblul electric care absoarbe energia
electrică şi o transformă în alte forme de energie (luminoasă, termică sau
mecanică) folosite în scopuri utilitare.
Prin puterea instalată a unui receptor se înţelege puterea nominală a
unuireceptor electric.
Prin putere instalată a unui consumator se înţelege suma puterilor instalate
ale receptoarelor consumatorului respectiv.
Prin putere maximă absorbită de un consumator se înţelege cea mai mare
valoare a puterii medii de durata într-o perioadă considerată şi într-un intervalde
timp de 15-30 sau 60 minute, în funcţie de caracteristicile sarcinii.
Prin tabloul de distribuţie al abonatului se înţelege tabloul electric
care primeşte energia electrică direct din reţeaua furnizorului şi din care
sedistribuie energia pe circuitele receptoarelor electrice.
Prin circuit electric se înţelege ansamblul elementelor conductoarele
curentcare alimentează receptoarele electrice. Din tabloul de distribuţie al
abonatuluise ramifica circuite separate pentru iluminat şi separat pentru
prize,dimensionate în funcţie de numărul de corpuri de iluminat şi de prizele
montatein locuinţa abonatului.
Prin curent admisibil în conductor se înţelege valoarea permanenta
aintensităţii curentului pe care o poate suporta un conductor, fără ca de temperatură
sa de regim permanent să depăşească o valoare specifică.
Prin curent nominal se înţelege curentul admisibil în conductor pe care
este prevăzuta instalaţia electrică.
Prin curent de suprasarcină se înţelege orice curent superior celui
nominal, produs într-un circuit electric fără defect.
5
Prin curent de scurcircuit se înţelege supracurentul produs de un defect
deimpedanţa neglijabila intre puncte aflate la potenţial diferit în funcţionare
normală.
Prin curent de defect se înţelege curentul care apare ca urmare a unei
străpungeri sau conturnări a izolaţiei.
Prin curent de defect la pământ se înţelege curentul de defect care se scurge
în pământ.
Prin coloana electrică se înţelege partea de branşament prin care se
realizează legătura dintre firida de branşament şi instalaţia electrică a
consumatorului.
Prin branşament electric se înţelege partea dintr-o instalaţie de distribuţie
aenergiei electrice cuprinsă între reţeaua electrică şi bornele de ieşire alecontorului
de decontare a energiei electrice.
Prin racord electric se înţelege partea de branşament cuprinsă între linia
electrică de distribuţie şi firida de branşament. Racordul electric poate fi aeriansa
subteran.
Prin firida de branşament se înţelege partea de branşament în care se
realizează legătura între racordul electric şi coloana electrică şi unde se montează
elementele de protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit ale coloanei electrice.
Prin pardoseala izolantă electric se înţelege pardoseala executată din
materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc,
linoleum, bachelita,)sau pardoseală executată din materiale izolante montate pe
suporturineizolante.
6
Capitolul II Condiţii ce trebuie îndeplinite de personalul pentru
executarea de instalaţii interioare
8
amuncii”. Inaccesibilitatea se va realiza, în funcţie de natura echipamentului si
condiţiile specifice de exploatare, prin una sau mai multe din următoarelemasuri:
izolarea electrică a tuturor elementelor conductoare de curent, carefac parte
din circuitele curenţilor de lucru ;
utilizarea de carcase de protecţie
prevederea de îngrădiri, fixate sigur pe suporturi şi prin orificiilecărora să nu
fie posibilă atingerea cu mâna a elementelor sub tensiune
amplasarea la înălţimi inaccesibile în mod normal
Observaţie:
Pentru protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă,elementele
care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care potintra sub tensiune datorită
unui defect de instalaţie vor fi prevăzute cu măsuri de protecţie corespunzătoare. În
acest scop aparatele electrocasnice se vor lega la nulul de protecţie .Conductorul
nul de protecţie se va instala separat intre borna de nul de protecţie a tabloului de
distribuţie şi priza cu contact de protecţie situată într-un loc care nuare pardoseala
izolantă electric. Borna de nul de protecţie a tabloului seva lega printr-un
conductor de nul separat la borna de nul de protecţie din firidă de branşament.
Legătura dintre borna de nul de protecţie şi dinfirida de branşament şi nulul reţelei
electrice se va realiza printr-un conductor de nul unic de lucru şi de protecţie, în
următoarele condiţii:
conductorul de nul al branşamentului trebuie să aibă secţiunea cu o treaptă
mai mare decât secţiunea conductorului de faza;
conductorul de nul al branşamentului trebuie să fie racordat la conductorul
de nul al reţelei electrice de distribuţie prin două legături distincte, iar la
tabloul de distribuţie din firidă de branşament prin două borne distincte;
conductorul de nul trebuie să fie fixat în aşa fel încât legătura la clemasa nu
fie solicitata mecanic atât la reţea cât şi în firida de branşament;
armatura stâlpului la care se racordează branşamentul trebuie să fielegata la
conductorul de nul al reţelei.
9
6.Pentru instalaţiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal de
protecţie, protecţia la apariţia unor curenţi de defect periculoşi cu respectarea
următoarelor condiţii:
protecţia P.A.C.D. va cuprinde în afara dispozitivului de sesizare acurentului
de defect (releu de protecţie ), şi un dispozitiv de control al protecţiei;
carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D. vor fi legate la
nulul de protecţie;
protecţia P.A.C.. trebuie să realizeze comanda deconectării automate a
receptoarelor electrocasnice la toate fazele, inclusiv conductorul de nul de
lucru, într-un timp de maxim 0.2 secunde.
10
spaţii necombustibile, care vor distanta elementele instalaţiei electrice
laminim 3 cm de elementele combustibile. Se vor lua măsuri similare şi în
cazulîngropării sub tencuiala.
11
12
Capitolul III Componente necesare executării instalaţiilor
3.1 Conducte şi cabluri electrice
Pentru transportul energiei electrice şi pentru distribuţia acesteia la
consumatori se foloseşte o mare varietate de conducte şi cabluri.
La confecţionare conductelor şi a cablurilor se folosesc materiale
conductoare cu rezistivitate mică şi cu coeficient de variaţie al acesteia cu
temperatura cât mai mic.
Prin conductor (neizolat) se înţelege un corp metalic care constituie calea
unică de curent şi este format din unul sau mai multe fire. Liţa este un conductor cu
fire subţiri răsucite împreună.
Prin conductor izolat se înţelege conductorul cu izolaţia să individuală, cu
sau fără înveliş de protecţie.
Prin înveliş comun se înţelege unul sau mai multe straturi destinate solidarizării
unui ansamblu de conductoare izolate.
Învelişul de protecţie asigură protecţia contra acţiunilor chimice, fizice sau
mecanice.
Când învelişul de protecţie asigură şi etanşeitate, el se numeşte manta, iar
când este constituit din benzi metalice înfăşurate, din înfăşurări de sârmă sau din
împletitură de sârmă, se numeşte armătură.
Conductele sunt ansambluri constituite din unul sau mai multe conductoare
izolate, care pot avea mantale individuale sau comune nemetalice.
Cablurile sunt conducte care au învelişuri de protecţie
În scopul eliminării sau atenuării acţiunii câmpurilor electrice sau magnetice
străine asupra curentului electric care trece prin conductor sau invers, cablurile se
prevăd cu învelişuri metalice numite ecrane.
Denumirea de cablu se mai utilizează şi pentru conducte de secţiune foarte
mare sau cu mantale nemetalice în execuţia grea.
Între conductele izolate ale unui cablu se pune material de umplutură.
Materialul de umplutură este, în general, izolant şi are rolul de a da ansamblului o
anumită formă a secţiunii.
13
Materiale folosite la fabricarea conductelor şi a cablurilor electrice
Materialele folosite la conducte şi cabluri electrice se pot grupa în trei categorii: -
materiale conductoare
-materiale electroizolante
-materiale de protecţie
-materiale conductoare
Cea mai mare utilizare o au cuprul şi aluminiul. Firele de cupru pentru
conducte şi cabluri electrice trebuie să aibă o suprafaţă netedă, fără crăpături,
exfolieri, umflături, solzi sau pete de oxizi.
Utilizarea cuprului se recomandă în următoarele cazuri:
-la instalaţiile din sălile mult frecventate
-În clădirile care adăpostesc valori importante socio-culturale
-în medii cu pericol de explozii şi de incendiu
-în medii cu vapori cu acţiune dăunătoare asupra aluminiului
-la instalaţiile de legare la nul sau la pământ în scop de protecţie împotriva
electrocutării
-la instalaţiile de telecomunicaţii, radio, televiziune
-pentru instalaţiile de iluminat de siguranţă, de avertizare a incendiilor
-la instalaţiile supuse permanent şocurilor şi vibraţiilor
rezistenţa mecanică a aluminiului este foarte mică, rezistenţa la coroziune este
foarte bună. Pe suprafaţa aluminiului se formează un strat de oxid de aluminiu care
protejează metalul contra coroziunii; acest strat are bune proprietăţi izolante.
14
-cauciucurile naturale şi sintetice: de tip butil, silicon,
-lacuri electroizolante: poliamidice, epoxidice, pe bază de ulei
1. Prize şi fişe
Prizele şi fişele se folosesc pentru conectarea la sursa de de tensiune a
consumatorilor mobili (aparate electrocasnice, lămpi portabile, aparate electro
medicale, motoare,, maşini de spălat, unelte acţionate electric şi altele). Conductele
instalaţiei sunt legate la priză, care constituie partea fixă, iar legătura electrică a
consumatorului mobil la sursa de tensiune se stabileşte prin fişe şi conducte
electrice flexibile.
Prizele şi fişele pot fi după numărul de faze conectate:
-monofazate cu doi poli şi contact de protecţie pentru legarea la pământ a
instalaţiei.
-trifazate cu trei poli
-trifazate cu un singur contact de protecţie, deci cu patru poli.
-trifazate cu cinci poli, deci cu două contacte de protecţie.
Prizele şi fişele pentru instalaţii electrice interioare servesc la conectarea
consumatorilor casnici sau pentru conectarea consumatorilor industriali şi se pot
monta aparent sau îngropat. Pentru consumatorii electrocasnici, curenţii nominali
16
nu depăşesc 16 A; pentru consumatorii industriali prizele şi fişele se construiesc
pentru curenţi de 25 şi 60 A.
2. Întreruptoare
3. Siguranţe fuzibile
17
Capitolul IV Executarea Instalaţiilor Electrice Interioare
Orice instalaţie electrică se execută după un proiect de execuţie întocmit de
proiectanţii de specialitate. Instalaţiile electrice de iluminat sunt alimentate de la
tablouri de distribuţie separate de cele care alimentează instalaţiile electrice de
forţă. Succesiunea tuturor operaţiilor necesare pentru executare unei instalaţii
electrice formează procesul tehnologic de execuţie al instalaţiei respective.
18
4.Săparea Şanţurilor Şi Executare Străpungerilor :
Săparea şanţurilor se execută cu dalta lată, dalta cu vârf, şi cu ciocanul
pneumatic sau maşini electrice de găurit şi frezat şanţuri. În tavane nu se dăltuiesc
şanţuri.Tubul de protecţie se montează peste planşeu.La planşeele din prefabricate,
găurile se dau de obicei înainte de montarea elementelor pe planşee la locul lor.
Grinzile prefabricate nu se străpung.
5.Montarea Şi Fixarea Tuburilor De Protecţie :
Operaţiile de montare şi fixare a tuburilor de protecţie sunt precedate de
unele lucrări pregătitoare, în cadrul cărora se confecţionează unele piese care
asigură înnădirea tuburilor şi fixarea lor, se efectuează unele operaţii de tăiere şi
îndoire.Tuburile IP se înnădesc între ele cu manşoane din tabla plumbuită.
Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe
(90), semicurbe (45), şi manşoane. Aceste piese auxiliare sunt prevăzute la ambele
capete cu porţiuni lărgite, astfel încât să fie posibilă îmbinarea cu tubul de acelaşi
diametru. Tăierea, îndoirea, şi filetarea tuburilor de protecţie. Înainte de a fi tăiate,
tuburile de protecţie se măsoară, potrivit traseului stabilit prin proiectul de
execuţie. Se ţine seama de curbele ce urmează a se face, de amplasarea dozelor de
protecţie, se foloseşte ferăstrăul pentru tăiat metale sau cleştele cu role. Tuburile de
protecţie IP montate aparent se fixează cu ajutorul unor brăţări sau scoabe, care
sunt prinse la rândul lor în dibluri. Când sunt montate îngropat, tuburile IP se
fixează în şanţuri prin agrafe. Fiecare agrafă este confecţionată dintr-o bucată de
sârmă de oţel de circa 1mm grosime, legată de capătul unui cui.Cuiul se bate în
fundul şanţului dăltuit, în dreptul unui rost dintre două cărămizi. După ce se
introduce tubul insan, capetele sârmei se împletesc.
Montarea tuburilor P comporta operaţii asemănătoare celor necesare în cazul
montării aparente a tuburilor IP. Dacă tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme
sau dacă se montează mai multe tuburi pe acelaşi traseu, se folosesc diferite scoabe
fixate direct pe dibluri în zid sau pe console.În montajul îngropat, tuburile PEL se
fixează în mod asemănător tuburilor IP montate îngropat, iar montajul aparent este
asemănător celui folosit în cazul tuburilor P. Instalatile electrice în ţevi de oţel se
execută în mod asemănător instalaţiilor în tuburi PEL pozate aparent sau montate
sub pardoseală.Ţevile de oţel se pot monta pe console şi ni canale vizitabile din
beton, executate în pardoseală. În aceste canale ţevile se aşează la circa 10 cm
deasupra fundului canalului.
6.Montarea conductoarelor :
Montarea aparentă a conductoarelor : Conductoarele electrice care compun
circuitele instalaţiilor electrice au caracter de lungă durată, trebuie protejate prin
19
tuburi protectoare. Când instalaţiile electrice au caracter de scurtă durată, fiind
destinate diferitelor construcţii de pe şantiere, iluminării încăperilor în timpul
tencuirii sau zugrăvirii lor, conductoarele se montează aparent, fixându-se direct pe
pereţi sau pe tavan, cu ajutorul rolelor. Conductoarele utilizate în mod normal în
astfel de instalaţii sunt cele cu izolaţie de cauciuc precum şi conductoarele izolate
rezistente la intemperii. Conductoarele care coboară spre motoare electrice,
întreruptoare, comutatoare, prize se introduc în tuburi de protecţie, începând de la o
înălţime de circa 2, 5 m deasupra podelei.
20
10.Instalaţiile Electrice De Forţă În Hale Industriale :
Pentru alimentarea masinilor-unelte sau a altor receptoare de forţă,
instalaţiile electrice de joasă tensiune se pot executa subteran în canale de cabluri
sau aerian cu cabluri suspendate, pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare.
Montarea cablurilor în canale : Cablurile pot fi montate în canale de zidărie sau de
beton special executate, aşezându-se fie libere, pe fundul canalului, fie pe suporţi
metalici fixaţi pe pereţii canalului.
Montarea cablurilor suspendate pe tendoane : Trasarea instalaţiei stabileşte poziţia
de montare a elementelor de întindere şi de susţinere ale cablului. Cablul de oţel
pentru susţinere se fixează la cap. După întinderea sa, se rigidizează şi la celălalt
cap.Cablul electric se derulează de pe tambur şi prin intermediul unei role este
dirijat de-a lungul traseului de montaj. Cablul este tras prin intermediul unui troliu.
Montarea podurilor de cabluri : Podurile de cabluri sunt sisteme de susţinere a
cablurilor formate din elemente metalice longitudinale, denumite longerone, şi
elemente de susţinere ale cablurilor transversale de traseu.Cablurile de comandă şi
control se montează pe paliere diferite de cele ale cablurilor de energie, care şi ele,
la rândul lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni diferite. Pentru pozarea
cablurilor tamburele se instalează pe cricuri intru-un loc uşor accesibil din
aproprierea traseului. Între etajele podului de cabluri se montează plăci de separaţie
din azbociment, bazalt, beton în următoarele situaţii:
1. Între rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ;
2. Între rastele de cabluri de energie şi cele cu cabluri de comandă şi control
3. Între rastele de cabluri cu diferite destinaţii ;
4. Între rastele de cabluri având învelişuri exterioare diferite ;
11.Executarea instalaţiilor de forţă cu bare protejate în canale de tablă :
Acest sistem de distribuţie este folosit pentru alimentare de energie electrică
în ateliere, laboratoare, institute de cercetare etc. deoarece prezintă avantaje foarte
mari la schimbarea traseelor, la adăugarea sau scoaterea unor consumatori la
extinderi.Canalele au secţiune dreptunghiulare având îmbrăcăminte din tabla de
oţel.În interiorul lor sunt aşezate patru bare din aluminiu montate în suporţi din
lemn de fag fiert în ulei material plastic sau bachelita. Racordarea consumatorilor
în orice punct din traseu se face prin branşarea la sistemul de bare a unor cutii
speciale de siguranţe, care asigură legătura dintre sistemul de bare şi consumatori.
Cutia cu siguranţe pentru derivaţii este executată din tabla de oţel având patru furci
duble de broşare şi siguranţele respective. Furcile servesc la fixare cutiei de
siguranţe de sistemuri de bare şi la realizarea acordului electric cu acestea a
21
siguranţelor de protecţie şi respectiv a consumatorului alimentat.Cutia de siguranţă
se rigideaza de canalul de distribuţie prin intertmediul unor şuruburi de
fixare.Carcasele metalice ale canalelor magistrale şi de distribuţie şi cele ale
cutiilor de siguranţă se leagă electric la bară de nul. Canalele de cablu se sprijină
pe console fixate pe ziduri sau stâlpi, independenţi de clădire sau pe fermele
halelor.
12.Montarea Aparatelor De Conectare, Comandă Şi Protecţie :
Aparatele electrice de conectare şi protecţie pentru instalaţii interioare au o
construcţie simplă care asigură o manevrare uşoară.
Printre cele mai utilizate aparate de conectare se menţionează :
1.întreruptoarele, care închid sau deschid unul sau mai multe circuite
electrice sub sarcină;
2.comutatoarele, care servesc la modificarea, în mod sucesiv, a conexiunilor
unuia sau mai multor circuite electrice;
3.prize de curent cu fisă, care leagă un receptor de energie electrică .
22
Bibliografie
1. Internet
2. Instalatii electroenergetice – Editura didactica si pedagogica
3. Manual instalatii electrice – Editura didactica si pedagogica
23