MICHEL COLLINS-INFORMAȚII

Michael Collins s-a născut lângă Clonakilty, Comitatul Cork, Irlanda, la 16 octombrie 1890, într-
un fermier de succes, Michael John Collins și Mary Anne O'Brien. Când cuplul s-a căsătorit, ea
avea douăzeci și trei de ani și el avea șaizeci de ani. Cuplul ar avea opt copii, Michael fiind cel
mai mic.
Crescut într-o zonă frumoasă, dar îndepărtată din sud-vestul Irlandei, Collins a fost educat la
școlile primare locale. La Școala Națională Lisavair, Collins a fost inspirat de profesorul său,
Denis Lyons, membru al unei organizații secrete, Frăția Republicană Irlandeză (IRB), al cărei
scop a fost de a obține independența Irlandei față de Marea Britanie. Collins a fost, de
asemenea, influențat de poveștile localnicilor care au luat parte la Rebeliunea din 1798, un
conflict care a declanșat un conflict între protestanții irlandezi și catolici. Din aceste povestiri,
Collins a aflat despre mândria irlandeză, rebeliune, execuții și tratamentul general dur impus
țării sale de către britanici.
În 1906 Collins a plecat la Londra, Anglia, pentru a intra în serviciul public ca funcționar poștal.
Timp de zece ani Collins a trăit la Londra, unde a devenit activ în diferite organizații irlandeze,
inclusiv Liga Galică, o societate care a promovat utilizarea limbii irlandeze. Tot în acest timp,
Collins a fost influențat de scrierile lui Arthur Griffith (1872-1922), un naționalist irlandez (o
persoană dedicată interesului unei țări) care a fondat partidul politic irlandez Sinn Fein (We
Ourselves). În 1909 Collins însuși a devenit membru al IRB, iar mai târziu va deveni trezorier IRB
pentru sudul Angliei.
În acest timp, Collins devenise un lider. Bine construit la aproximativ șase metri în înălțime,
Collins a fost un atlet bun, care a posedat rezistenta mare. Arăta bine, era foarte prietenos și, în
general, avea un caracter puternic, ceva care să-i câștige atât prieteni, cât și dușmani.
Collins s-a întors în Irlanda în 1916 pentru a lua parte la Înălțarea Paștelui, o rebeliune împotriva
dominației britanice. După ce rebeliunea a fost zdrobită, Collins a fost internat (ținut captiv) în
Nordul Țării Galilor, împreună cu majoritatea celorlalți rebeli din IRB. Când internații au fost
eliberați în decembrie 1916, el a plecat la Dublin, unde inteligența sa ascuțită și energia
dinamică i-au asigurat în curând o poziție de lider în mișcarea revoluționară revigorantă.
După victoria lor în alegerile generale din decembrie 1918, revoluționarii au înființat un
Parlament irlandez (corp de guvernământ), Dail Eireann, în ianuarie 1919. Dail a anunțat oficial
o Republică Irlandeză