Formatarea la nivel de paragraf

Un paragraf este un text aflat între două caractere Enter. El se poate întinde pe una sau mai
multe linii şi este caracterizat prin următorii parametri:1
1. Alinierea pe orizontală – se referă la alinierea marginilor textului între cele două
margini ale paginii şi poate avea următoarele variante:
➢ La stânga – marginea din stânga a textului este verticală iar cea din dreapta e
„zimţată“;
➢ La dreapta – marginea din dreapta a textului este verticală iar cea din stânga e
„zimţată“;
➢ Stânga-dreapta– ambele margini sunt verticale;

➢ Centrat.
2. Indentarea – se referă la deplasarea textului paragrafului spre interior sau spre exterior
în raport cu marginile normale. Indentarea se poate aplica ambelor margini şi poate
primi valori pozitive (textul este „adunat“ spre interiorul paginii) sau negative (textul
iese în afara marginilor normale).
3. Indentarea primei linii a paragrafului – se referă la:
➢ Prima linie – distanţa cu care este deplasată spre dreapta prima linie a unui
paragraf în raport cu liniile de continuare;
➢ Agăţat – distanţa cu care sunt deplasate spre dreapta liniile de continuare în
raport cu prima linie a paragrafului. Efectul acestui parametru este vizibil numai la
paragrafele care se întind pe mai multe linii.
4. Spaţiul dintre două linii consecutive ale paragrafului – poate fi stabilit în număr de
linii sau în puncte de imprimantă (un punct de imprimantă este 1/72", adică aproximativ
0,3 mm).
5. Spaţiul între paragraf şi paragrafele vecine – exprimat în puncte.
6. Unele caracteristici privind împărţirea paragrafului pe două pagini atunci când nu
încape pe una singură.
7. Efecte speciale – chenare, umbre, culoare de fond, primul caracter literă foarte mare,
încadrarea într-o listă.
Pentru formatarea unui paragraf este suficient să plasăm cursorul undeva în el şi să
specificăm parametrii doriţi (pentru mai multe paragrafe consecutive, ele trebuie în prealabil
selectate).
În toate dialogurile pentru formatare există o zonă Preview în care putem vedea cum ar
arăta paragraful cu actualii parametri.
Observație
Pentru unele opțiuni se pot folosi și butoanele din eticheta
Paragraph din meniul Home.

1 Dacă Word cere specificarea unor dimensiuni în inch, vom folosi butonul Office ⇒ Opţiuni Word ⇒
categoria Complex ⇒ zona Ecran ⇒ Afişare măsuri în unităţi de măsură şi alegem
centimetri sau milimetri.
 - Alinierea pe orizontală
Plasăm cursorul în paragraf și folosim Pornire ⇒
butonul de la fila Paragraf ⇒ pagina de dialog
Indentări şi spaţiere şi alegem varianta dorită (La
stânga, La dreapta, Stânga-dreapta,
Centrat) din lista ascunsă Aliniere).

Se pot folosi şi cele patru butoane cu

aceleaşi nume din fila Paragraf.
Stabilirea alinierii folosind tabulatorii
În mod normal, la folosirea unui caracter Tab, cursorul se
mută spre dreapta la următorul marcaj numit tabulator aflat,
implicit, la 1,27 cm (0,5") de poziţia anterioară a cursorului.
Dacă dorim să stabilim alte poziţii pentru tabulatori, vom da
clic pe butonul din stânga riglei orizontale şi apoi vom da
un clic în riglă în poziţia în care vrem să apară stopul de
tabulator. Putem repeta operaţia, pentru a stabili mai mulţi tabulatori pentru un paragraf.
Tabulatorii pot fi deplasaţi ulterior prin tragere cu mouse-ul în riglă.
Observaţie
Dacă am stabilit unul sau mai mulţi tabulatori pentru un paragraf şi tastăm Enter
pentru crearea unui nou paragraf, acesta va moşteni tabulatorii de la paragraful
iniţial. Pentru ştergerea tabulatorilor, v. mai jos.
Există patru tipuri principale de tabulatori:
➢ Tabulator aliniere la stânga – textul care se va tasta e introdus de
la stânga la dreapta, începând de la tabulator;
➢ Tabulator de aliniere la centru – textul e centrat relativ la poziţia
tabulatorului;
➢ Tabulator de aliniere la dreapta – textul se aliniază la dreapta,
până la tabulator;
➢ Tabulatorul de separare zecimal – textul se aliniază la dreapta
înainte de punctul zecimal şi la stânga după acesta.
Pentru stabilirea mai multor tipuri de tabulatori pentru un paragraf dăm clic-uri pe butonul
din stânga riglei orizontale până se afişează tabulatorul dorit şi dăm un clic în riglă unde vrem
să apară tabulatorul, repetând operaţia pentru fiecare tabulator în parte.
De exemplu, pentru a obţine un text asemănător unui tabel, vom putea folosi următorii
tabulatori:

Denumire UM Preţ Tip

Mere kg 12,73 bune
Prune buc 5,7 acrişoare
Ştergerea tabulatorilor se face prin tragerea lor cu mouse-ul în afara riglei.
 - Indentarea
Folosim același dialog, în care stabilim distanțele de indentare în zona Indentare fie
pentru stânga, fie pentru dreapta, fie pentru ambele.
Altă metodă: butoanele Micşorare indent respectiv Mărire indent din
bara de instrumente, numai că acestea fac indentări doar la stânga și numai la următorul stop
de Tab, deci sunt mai puţin precise.

Altă metodă: tragerea cu mouse-ul de butoanele Indent stânga și Indent

dreapta aflate pe rigla cu unități de măsură dar, și în acest caz, indentările obținute
sunt mai puțin precise.
Altă metodă: butoanele Indent stânga și Indent dreapta de la Aspect
pagină ⇒ fila Paragraf.
Observație
Dacă la folosirea tastei Tab la început de paragraf creşte indentarea la stânga
pentru întregul paragraf sau la folosirea tastei Backspace această indentare descreşte,
vom dezactiva comutatorul Stabilire indent stânga şi primul indent
cu tabulatori şi ştergere înapoi de la butonul Office ⇒ Opţiuni
Word ⇒ categoria Verificare ⇒ butonul Opţiuni AutoCorecţie ⇒
pagina de dialog AutoFormatare la tastare.

- Indentarea primei linii a paragrafului

Se foloseşte același dialog ⇒ din lista ascunsă Special alegem varianta dorită (Prima
linie sau Agăţat), după care specificăm distanţa de indentare alături, la La. Dacă ulterior
dorim să renunţăm la o astfel de indentare, din aceeaşi listă ascunsă alegem varianta (fără).

Altă metodă: tragerea cu mouse-ul de butonul Indent prima linie de pe rigla

cu unități de măsură dar, ca la indentarea întregului paragraf, metoda e mai puțin precisă. În
cazul indentării de tip Agăţat, va trebui și să tragem spre dreapta de butonul Indent

stânga, astfel încât să ajungem la aspectul alăturat .

- Spaţiul între două linii consecutive

Se folosește același dialog ⇒ lista ascunsă Interlinie. Avem la dispoziţie câteva
variante:
➢ La un rând – scriere la un rând (distanţa este calculată automat de Word, în
funcţie de mărimea fontului);
➢ 1,5 rânduri – scriere la un rând şi jumătate;

➢ La două rânduri – scriere la două rânduri;

➢ Cel puţin – distanţa dintre două rânduri este cel puţin egală cu cea specificată în
puncte alături, la At;
➢ Exact – distanţa dintre două rânduri este fixă și este egală cu cea specificată în
puncte alături, la At;
 ➢ Multiplă – scriere la atâtea rânduri câte sunt specificate alături, la La (de
exemplu, dacă la La am introdus 5, Word va scrie un rând şi va lăsa patru rânduri
goale). Se admit și valori cu zecimale, de exemplu 1,8 sau 1.8, în funcţie de setarea
regională la nivel de Windows.
Pentru unele variante se poate folosi și butonul Spaţiere rânduri de la
Pornire ⇒ Fila Paragraph.

- Spaţiul între paragraf şi paragrafele vecine

Se exprimă în puncte şi se stabileşte în același dialog, în care specificăm
spaţiul liber dinaintea paragrafului (Înainte) şi cel de după el (După), în
puncte. Dacă folosim mouse-ul pentru schimbarea spațierii, valorile vor merge
din 6 în 6 puncte (0, 6, 12, 18 etc.) dar putem folosi și valori intermediare, prin
tastare directă.
Altă metodă: Aspect Pagină ⇒ Spaţiere înainte respectiv Spaţiere
după de la eticheta Paragraf.

- Unele caracteristici privind împărţirea paragrafului pe două pagini

Pot exista situaţii (necunoscute de la început) în care un
paragraf ajunge în zona de graniţă între două pagini
consecutive. Putem stabili modul de comportare a paragrafului
în aceste situaţii „critice“ plasând cursorul în paragraf, folosind
același dialog ⇒ pagina Sfârşituri de linie şi de
pagină şi activând sau dezactivând următorii comutatori:
➢ Control rând solitar – dacă este activat şi paragraful are numai o linie pe o
pagină şi continuă pe pagina următoare, el va fi mutat complet pe pagina următoare. De
asemenea, dacă paragraful începe pe o pagină şi ultima lui linie se află pe pagina
următoare, se va muta și penultima sa linie pe pagina următoare;
➢ Se păstrează paragr. împreună – dacă e activat şi paragraful curent și cel
următor nu încap împreună pe o aceeași pagină, ambele sunt mutate pe pagina
următoare (de exemplu, pentru a se evita situaţia în care un paragraf-titlu este ultima
linie pe o pagină);
➢ Se păstrează liniile împreună – dacă e activat şi paragraful nu încape
complet pe o pagină, este mutat complet pe pagina următoare;
➢ Sfârşit de pagină înainte – dacă este activat, paragraful va începe
întotdeauna la pagină nouă (va fi primul pe pagină).
- Chenare pentru paragrafe
 Unele paragrafe necesită o scoatere în evidenţă printr-un chenar. Pentru aceasta, vom plasa
cursorul în paragraf şi vom folosi meniul Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ lista ascunsă de

lângă butonul Bordura de jos2 ⇒ varianta Borduri şi umbrire ⇒ pagina

de dialog Borduri. Opțiunile sunt:
➢ în zona Setare vom da un
clic pe varianta dorită –
Fără – fără chenar,
Casetă – chenar simplu,
Umbrit – chenar cu umbră,
Trei-D – chenar cu efecte
3D, Particularizare –
putem specifica opțiuni
pentru fiecare latură a
chenarului;
➢ dacă dorim pentru fiecare
latură un alt tip de linie, o altă grosime sau culoare, alegem varianta
Particularizare, apoi tipul de linie de la Stil, culoarea de la Culoare şi
grosimea de la Lăţime, după care vom da un clic de mouse pe latura respectivă din
zona Examinare sau pe butonul aferent laturii din apropierea acestei zone. Vom
repeta, apoi, pașii pentru fiecare latură a chenarului (setările astfel stabilite rămân
valabile şi pentru următoarea latură, până când le schimbăm);
➢ spaţiul dintre textul din paragraf şi chenar se stabileşte în dialogul afişat cu butonul
Opţiuni.
Dacă, iniţial, am selectat mai multe paragrafe consecutive, avem şi posibilitatea trasării
unei linii între două paragrafe vecine.
Observaţie
Se pot crea şi chenare parţiale (la care una sau mai multe dintre laturi lipsesc).
Eliminarea chenarului pentru un paragraf se face plasând cursorul în paragraf şi folosind
apoi același dialog, în care folosim varianta Fără.
Atenţie!
Chenarul se aplică din marginea stângă a paragrafului până în marginea sa dreaptă
(aceste margini ţin cont şi de indentarea aplicată). Pentru a aplica un chenar mai
multor paragrafe care au indentări distincte vom scrie toate paragrafele într-un tabel
cu o singură coloană (v. capitolul Tabele), căruia îi vom alege chenarul dorit şi vom
aplica indentările dorite fiecărei celule în parte; în caz contrar, fiecare paragraf va
avea câte un chenar, pe lăţimi diferite.
Altă variantă: meniul Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ lista ascunsă de lângă butonul
Bordura de jos ⇒ alegem latura dorită (eliminarea se face la fel). Metoda este mai
rapidă dar mai puțin eficientă, pentru că nu putem stabili culorile și grosimile pentru liniile de
chenar.
Chenare pentru o porţiune de text
Se procedează ca la paragrafe, cu două deosebiri:
2 Numele butonului poate fi altul, în funcţie de ultima opţiune selectată din lista ascunsă.
 1. Se impune selectarea în prealabil a textului.
2. Nu putem stabili câte un tip de latură/o culoare/o grosime distinctă pentru fiecare
latură (chenarul va fi uniform).
Chenare pentru pagini
Se construiesc cu meniul Pagină ⇒ Borduri de pagină.3 Se procedează similar
cu chenarele pentru paragraf, cu următoarele deosebiri:
1. Pentru fiecare latură, în afară de tipul de linie, se poate alege (de la Artă) o mică
imagine care se va repeta pe fiecare latură a chenarului.
2. La Se aplică la stabilim cui se aplică chenarul:
➢ Document întreg – întregului document;

➢ Această secţiune – paginilor din secţiunea curentă;

➢ Această secţiune – doar prima pagină – primei pagini din

secţiunea curentă;
➢ Această secţiune – toate fără prima pagină – tuturor
paginilor din secţiunea curentă, mai puţin primeia.
3. Se pot stabili distanţele (în puncte) între chenar şi:
➢ textul din pagină – Opţiuni ⇒ Măsură de la ⇒Text;

➢ marginile hârtiei – Opţiuni ⇒ Măsură de la ⇒ Muchia paginii.

- Culoarea de fundal pentru un paragraf
Pentru a scoate în evidenţă un paragraf îi putem aplica o culoare de fundal. Vom plasa
cursorul undeva în paragraf şi vom folosi meniul Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ butonul
Umbrire după care, în dialogul afișat, alegem culoarea dorită.
Altă variantă: meniul Pornire ⇒ fila
Paragraf ⇒ butonul Borduri şi
umbrire ⇒ pagina de dialog Umbrire în
care:
➢ la Umplere alegem culoarea de
umplere;
➢ la Stil alegem gradul de saturaţie
sau modelul de umplere (dacă nu
dorim combinaţii între culoarea de la Umplere şi cea de la Culoare, alegem
Golire);
➢ la Culoare alegem culoarea cu care se va combina culoarea de la Umplere
conform gradului de saturaţie sau modelului ales la Stil.
Observaţie
Se poate aplica o culoare de fundal şi unei porţiuni de text, singura deosebire fiind
faptul că aici trebuie să selectăm, în prealabil, textul.

3 Se poate folosi şi meniul Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ lista ascunsă de lângă butonul
Bordura de jos ⇒ varianta Borduri şi umbrire ⇒ pagina de dialog Borduri.
 Eliminarea culorii de fundal se face din acelaşi dialog, dar folosind Fără culoare la
Umplere şi Golire la Stil.

Iniţială foarte mare pentru un paragraf

Putem scrie un paragraf cu iniţială foarte mare plasând cursorul în
paragraf şi utilizând meniul Inserare ⇒ fila Text ⇒ lista
ascunsă Literă majusculă . Variantele sunt:
➢ Fără – se foloseşte pentru eliminarea iniţialei foarte mari);4

➢ În paragraf – textul normal „curge“ pe lângă inițială;

➢ La margine – textul normal se află în dreapta inițialei;

➢ Opţiuni majuscule încorporate –afișează un

dialog în care mai putem stabili:
● Font – fontul cu care se va scrie iniţiala;

● Linii de scurtat – pe câte linii normale de text se va extinde, pe verticală,

iniţiala;
● Distanţă de la text – tastăm distanţa dintre iniţială şi textul înconjurător.
Eliminarea: la fel, varianta Fără.
Observații
1. Operația nu este posibilă dacă paragraful începe cu spațiu sau cu Tab.
2. La eliminarea inițialei, paragraful revine la indentare 0, chiar dacă, inițial, avea o
anumită indentare.
- Liste de paragrafe
Adesea, documentul nostru conţine mai multe paragrafe, cuprinse în liste. Word permite
crearea de liste de paragrafe (fie cu fiecare paragraf numerotat, fie cu fiecare paragraf cu un
simbol în faţă). Putem crea astfel de liste şi manual, tastând 1,2,3,... în faţa fiecărui paragraf
din listă, dar ce facem cu numerotarea la o listă cu 400 de paragrafe în care trebuie să inserăm
un paragraf pe poziţia a cincia sau din care trebuie să eliminăm un paragraf? În cazul utilizării
listelor create de Word, actualizarea numerotării este automată.
Word permite crearea a două tipuri de liste:
➢ liste cu numerotare (stil arab, roman, cu litere etc.);

➢ liste cu simbol în faţă.

Pentru crearea unei astfel de liste, putem proceda în două moduri:
➢ Tastăm fiecare element (paragraf) al listei, după care selectăm setul de
paragrafe și îl formatăm ca listă;
➢ Tastăm primul paragraf al listei și îl formatăm ca aparținând unei liste;
ulterior, ori de câte ori tastăm Enter în interiorul listei, Word va crea un
paragraf formatat conform listei (cu numerotare sau cu simbol).

4 Varianta La margine nu e disponibilă dacă textul e scris pe mai multe coloane.

Liste cu numerotare
Se folosesc, în general, pentru cazuri în care ordinea paragrafelor este importantă (de
exemplu, la descrierea unui proces tehnologic).
După tastarea textului dintr-o astfel de listă vom selecta paragrafele respective și vom
utiliza Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ lista ascunsă Numerotare .
Se va afișa un meniu din care vom alege stilul de numerotare dorit (varianta Fără se
folosește pentru a elimina numerotarea de la un set de paragrafe).5
Formatul numerotării se poate modifica din aceeași listă ascunsă, folosind
Definire format de număr nou,
care afișează un dialog în care alegem stilul
de numerotare (Stil număr), stabilim
formatul numerotării (Format număr) și
parametrii de font ai numerelor (Font).
Dacă în document, înaintea listei actuale,
mai există o listă de paragrafe cu același stil
de numerotare, Word ne propune, implicit,
continuarea numerotării de la lista
anterioară. Dacă dorim reînceperea numerotării sau începerea numerotării de
la o anumită valoare, selectăm paragrafele și folosim aceeași listă ascunsă,
după care Setare valoare de numerotare, în dialogul afișat alegem varianta
Pornire listă nouă și stabilim valoarea de început la Setare valoare la.
Altă metodă: tastăm sau 1. sau 1) (de exemplu) și un spațiu și introducem primul
paragraf (acesta va fi, automat, prins într-o listă cu numerotare).6
Altă metodă: (mai rapidă dar mai puţin performantă) de a prinde un set de parametri într-o
listă cu numerotare: selectarea paragrafelor, apoi meniul Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒
butonul Numerotare. Această variantă va aplică paragrafelor formatul de listă cel mai
recent utilizat.
Dacă dorim ca paragrafele să nu mai facă parte din listă, le selectăm şi folosim
Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ butonul Numerotare.
Liste cu simbol
Astfel de liste se utilizează, de obicei, acolo unde ordinea
paragrafelor nu are importanţă. Se procedează la fel ca la listele
anterioare dar vom alege meniul Pornire ⇒ fila Paragraf ⇒ lista
ascunsă Marcatori , în care:
1. Alegem din cele 8 butoane de la Bibliotecă marcatori
pe cel care conţine tipul de listă care se apropie cel mai mult de
tipul dorit (Fără se foloseşte
pentru a elimina simbolul de la
un set de paragrafe).
2. Dacă nici una dintre variante nu ne mulțumește,
folosim Definire marcator nou și, în dialogul

5 Dacă în document s-au creat deja astfel de liste, stilul de numerotare se poate alege din zona Formate de
numerotare în document.
6 Metoda funcționează numai dacă e activat comutatorul Liste automat numerotate de la butonul
Office ⇒ Opţiuni Word ⇒ Verificare ⇒ Opţiuni AutoCorecţie ⇒ pagina de dialog
AutoFormatare la tastare.
 afișat, alegem simbolul dorit (Simbol) și caracteristicile de font pentru el (Font).
La închiderea celor două dialoguri, paragrafele vor fi prinse într-o listă cu simboluri în faţă.

Altă metodă: tastăm * urmat de un spațiu și de conținutul primului paragraf din listă. 7
Metoda aplică, automat, paragrafului stilul de marcator cel mai recent folosit.
Altă metodă: selectăm paragrafele care vor face parte din listă și folosim meniul Pornire
⇒ fila Paragraf ⇒ butonul Marcatori. El va aplica paragrafelor formatul de listă cel mai
recent folosit.
Dacă dorim ca paragrafele să nu mai facă parte din listă, le selectăm şi folosim
varianta Fără sau butonul Marcatori din bara de formatare.

Copierea caracteristicilor de format de la o porţiune de text la alta

Dacă dorim ca un text să fie formatat cu aceleași caracteristici ca altul:
1. Selectăm textul ai cărui parametri de formatare dorim să-i copiem.

2. Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Descriptor de formate .

3. Selectăm textul căruia dorim să-i aplicăm parametrii respectivi.
Operația se poate repeta pentru mai multe texte.
Procedura funcţionează atât pentru parametrii de formatare la nivel de paragraf cât şi
pentru cei la nivel de porţiune de text.

Căutarea unui text formatat cu anumite caracteristici

Uneori nu cunoaştem textul pe care dorim să-l căutăm dar cunoaştem cum a fost formatat
sau dorim să căutăm toate textele formatate într-un anumit mod. Pentru aceasta:
1. Folosim meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ butonul Găsire.
2. Folosim butonul Mai multe>>.
3. Butonul Format va deschide un meniu din care vom alege categoria de parametri
pe care îi cunoaştem şi stabilim valorile dorite. În acest moment, sub zona De
găsit se va afişa setul de parametri specificaţi de noi.
4. Dacă cunoaştem şi textul, îl tastăm la De găsit.
5. Declanşăm căutarea cu Următorul găsit. Word ne va muta pe primul text
formatat cu parametrii respectivi.8
Dacă dorim să renunţăm la parametrii de formatare specificaţi vom folosi butonul Fără
formate

7 Metoda funcționează numai dacă e activat comutatorul Liste automat marcate de la butonul
Office ⇒ Opţiuni Word ⇒ Verificare ⇒ Opţiuni AutoCorecţie ⇒ pagina de dialog
AutoFormatare la tastare.
8 Dacă am specificat şi textul, Word ne va opri la primul text care coincide cu cel introdus şi care este formatat
astfel.