WORD

Interfaţa editorului de texte Word 2013

Lansarea în execuţie a programului Word se
face sub sistemul de operare Windows
apelând meniul Start, iar din secţiunea
Programs se alege printr-un clic Microsoft
Word.
Efectul va fi apariţia ferestrei Microsoft Word, a
cărei interfaţă grafică conţine următoarele
zone şi elemente specifice:

 bara de titlu (include Bara de Acces

Rapid (Quick Access Toolbar)
 Panglica (Ribbon) împărţită în mai multe
file File (salvare, deschidere), Home
(Pornire), Insert (Inserare),Design,
Page Layout (Aspect Pagină),
References (Referinţe), Mailings
(Corespondenţe), Review (Revizuire) şi
View (Vizualizare).
 suprafaţa de lucru (de editare),
 barele de defilare (orizontală şi verticală),
 bara de stare (informativă).
Lucrul cu fişiere

Crearea unui nou document:

-acţionare fila File, alegerea comenzii NEW

(blank document sau templates-şabloane)

Salvarea unui document.

-acţionare fila File, alegerea comenzii Save
as (document, template). Opţiuni de salvare.

Deschiderea unui document creat anterior

-acţionare fila File alegerea comenzii Open

Închiderea unui document

- fila File, alegerea comenzii Close

Introducerea textului
- de la tastatura calculatorului (dispozitiv
periferic de intrare)
- acţionarea tastei Enter se va face numai la
sfârşit de paragraf
- trecerea într-un rând nou (în cadrul unui
paragraf)-Shift + Enter
- majuscule (Caps Lock , Shift+text)
 - ştergerea textului- Tasta Backspace,
Delete
- efecte (boldat, italizat, subliniat)
- aliniere text
Prin termenul paragraf se înţelege o zonă de
text cuprinsă între două acţionări consecutive
ale tastei Enter.

Deplasarea în documentul scris

-click cu mouse-ul

- barele de defilare (verticală şi orizontală)

-de la tastatură, folosind tastele cu săgeţi şi

respectiv combinaţii ale tastelor Ctrl, Alt, Page
Up, Page Down, End, Home, după cum
urmează:
  – deplasare în sus cu un rând;

  – deplasare în jos cu un rând;

  – deplasare la dreapta cu un caracter;

  – deplasare la stânga cu un caracter;
 Ctrl + – deplasare la dreapta cu un
cuvânt;
 Ctrl + – deplasare la stânga cu un
cuvânt;

 Ctrl + – deplasare în sus cu un paragraf;

 Ctrl + – deplasare în jos cu un paragraf;

 End – deplasare la sfârşitul rândului

curent;
 Home – deplasare la începutul rândului
curent;

 Page Up – deplasare în sus cu o pagină

pe ecran;
 Page Down – deplasare în jos cu o pagină
pe ecran;

 Ctrl + Page Up – deplasare la începutul

ecranului curent;
 Ctrl + Page Down – deplasare la sfârşitul
ecranului curent;

 Alt + Ctrl + Page Up – deplasare la

începutul paginii anterioare;
 Alt + Ctrl + Page Down – deplasare la
începutul paginii următoare;

 Ctrl + End – deplasare la sfârşitul

documentului;
  Ctrl + Home – deplasare la începutul
documentului.

Deplasare la un anumit număr de pagină:

fila Home, grupul Editing, comanda Find
(sectiunea Go to)

Selectarea textului
Tehnici de selectare a textului cu ajutorul
mouse-ului:
 Pentru selectarea unui cuvânt, se execută

dublu clic pe acel cuvânt;

 Pentru selectarea unui rând, se execută

trei clic-uri pe dunga neagră subţire ce

mărgineşte suprafaţa de editare în partea
dreaptă.
 Pentru a selecta un paragraf, se execută

trei clic-uri în interiorul paragrafului.

-întreg documentul, fila Home, grupul Editing,

comanda Select All sau Ctrl+A.
Tehnici de selectare a textului cu ajutorul
tastaturii:
 Combinaţia de taste Shift +sau-
selectează câte un caracter;
 Combinaţia de taste Shift +sau -
selectează câte un rând.
  Combinaţia de taste Shift + Page Up sau
Page Down – selectează câte un alineat.
 Combinaţia de taste Ctrl + A selectează
întreg documentul.

Mutarea şi copierea textului

Mutarea (copierea) textului presupune

următorii paşi:

 Se selectează textul respectiv;

 Se alege fila Home, grupul Clipboard
comanda Cut (Copy).
 Se face deplasarea la poziţia unde se
doreşte mutarea (copierea).
 Se alege fila Home, grupul Clipboard
Paste.

Căutarea şi înlocuirea unor fragmente de

text
Fila Home, grupul Editing, comanda Find /
Replace

majuscule şi conversii de caz

Caps Lock, Shift+text
Fila Home, grupul Font, comanda Change
Case
Introducerea caracterelor diacritice (speciale)
în text
Fila Insert, grupul Symbols, Comanda
Symbol (More symbols...)
Font: (normal text), Subset: Basic Latin.
Setarea unor combinaţii de taste (Shortcut
Key)
Lucrul cu mai multe documente simultan
Fila View, grupul Window comanda Arrange
All.
Verificarea textului din punct de vedere
ortografic şi gramatical
Fila Review, grupul Proofing, comanda
Spelling & Grammar
Tipărirea unui document
Acţionare buton fila File, alegerea comenzii
Print
Alte moduri de vizualizare:
Fila View, grupul Views:

Print Layout (macheta tipăririi) – afişare a

documentului aşa cum va apare pe pagina
tipărită.

 Read Mode (citire pe tot ecranul) –

afişare a documentului pe întreg ecranul.

 Web Layout (machetă Web) – afişare a

documentului în format editare pagini Web

 Outline (schiţă) – afişare a documentului

în format schiţă

 Draft (ciornă) – se ascunde paginaţia

marginile, antelele şi subsolurile
documentului şi putându-se vizualiza şi
edita doar textul din cadrul documentului.

Modul de vizualizare Zoom (vizualizare

transfocată)

Fila View, grupul Zoom, comanda Zoom

Formatarea textului

Formatarea textului:
 nivel document: formatul paginii,
marginile acestuia. antete şi subsoluri de
 pagină la nivel de document (numerele de
pagină, titlul capitolului, autorul, titlul
lucrării etc.);
 nivel paragraf: caracteristicile fiecărui
paragraf în parte, alineat, distanţa dintre
rânduri, alinierea, indentarea (distanţa
dintre rândurile paragrafului faţă de
marginile paginii);
 nivel caracter: tipul de caracter,
dimensiunea caracterului, stilul
caracterului, efectul pentru caractere,
spaţieri între caractere.
Formatarea la nivel de document

Fila Page Layout, grupul Page Setup, clic pe

butonul din colţul grupului.

Caseta Page Setup cu secţiunile: Margins,

Paper, Layout.

Dimensiunea paginii (Paper size)=

dimensiunea fizică, totală, a paginii
documentului (include pagina logică şi
marginile)

-dimensiunea logică = dimensiunea zonei

de pagină în care se introduce conţinutul
documentului

Orientarea în pagină (Orientation -

landscape, portrait), Mirror Margins se bifează
dacă documentul se tipăreşte pe ambele feţe
ale foilor de hârtie.

Tipul documentului (documente cu un tip de

pagină, documente cu două tipuri de pagină-
stângă şi dreaptă):

- (Odd page) sunt numerotate cu numere

impare, cele din dreapta
- (Even page) sunt numerotate cu numere
pare, cele din stânga
-Tipul hârtiei pe care se imprimă (Paper Size:
A3, A4, A5, B5, letter...
- Antetele şi subsolurile (header /footer)
moduri de afişare

Formatarea la nivel de paragraf

Aspecte urmărite: alinierea textului, spaţiul
dintre liniile de text, indentarea paragrafului.

Fila Home, grupul Paragraph - Align (left,

right, center, justify)

Caseta Paragraph (eticheta Indents &

spacing):

Indentation (indentare) –distanţa dintre

rândurile de text faţă de marginile paginii

Există 3 categorii de indentări:

 indentare la dreapta (Right), astfel că

textul paragrafului va apărea mai în

interior faţă de marginea dreaptă;
 indentare la stânga (Left), astfel că textul

paragrafului va apărea mai în interior faţă

de marginea stângă;
 indentare specială (Special), cu opţiunile:
 o None – toate rândurile paragrafului
sunt aliniate la distanţa precizată în
câmpul Left (fără alineat)
o First line – doar primul rând este
indentat la valoarea suplimentară
precizată în câmpul By, adăugându-se
valoarea precizată în câmpul Left,
(alineat pozitiv)
o Hanging (agăţat) – toate rândurile
(mai puţin primul) sunt indentate la
valoarea precizată în câmpul By
(alineat negativ)

Line spacing (spaţiere între rânduri): single

(1 rând), 1.5, double (două rânduri) sau să
specifice valoarea exactă (exactly), minimă (at
least) sau multiplă (multiple), completându-se
câmpul At.

Eticheta Line and page breaks

 Widow/Orphan control (văduvă/orfan) –
permite o verificare automată a primei,
respectiv ultimei linii din paragraf , în
sensul în care un paragraf nu va putea
avea o singură linie pe o pagină şi restul
liniilor pe următoarea.
 Keep lines together (păstrează liniile
împreună) – determină plasarea
 paragrafului pe o singură pagină,
neputând fi despărţit în două.
 Keep with next (păstrează împreună cu
următorul) – determină plasarea
paragrafului curent pe aceeaşi pagină cu
următorul paragraf.
 Page break before (salt la o nouă pagină
înainte de paragraf) – determină plasarea
automată aparagrafului curent pe pagina
următoare.
 Supress line number (anularea numerotării
rândurilor)
 Don’t hyphenate(a nu se despărţi folosind
cratima)

Formatarea la nivel de caracter

Caracteristicile urmărite la acest tip de
formatare sunt:
 tipul de caracter (Font);

 dimensiunea caracterului (Size);

 stilul caracterului (Font Style);

 efectul pentru caractere (Effects);

 spaţieri între caractere (Character

Spacing).

Fila Home, grupul Font, clic în colţul grupului.

Un font = un set de caractere şi simboluri
având acelaşi design al formei tip (typeface
design). Un font este descris prin setul de
simboluri (symbol set), spaţiere (spacing),
număr de puncte afişate pe inch (pitch),
dimensiunea punctului, (point size), stil (style)
şi familia formei (type face family).

Dimensiunea (Size) se referă la înălţimea

caracterelor.

Stilul (Font Style): Regular, Bold, Italic,

Underline

Efectele (Effects) pentru caractere reprezintă

prelucrări, tranformări şi adăugiri ale textului
cum ar fi: tăierea textului printr-o linie (Strike
through), scrierea ca exponent (Superscript),
scrierea ca indice (Subscript), scrierea cu
caractere majuscule de dimensiunea
minusculelor (Small Caps), umbrire (Shadow)
ş.a.m.d .

Metode speciale de redactare

Crearea secţiunilor

O secţiune = o zonă continuă din cadrul unui

document, la nivelul căreia se pot formata într-
un anumit mod caracterele, paragrafele,
marginile, orientarea în pagină.

Fila Page Layout, grupul Page Setup,

comanda Breaks

Editarea textului pe coloane

Fila Page Layout, grupul Page Setup,

comanda Columns, More columns.
Utilizatorul va specifica:
 numărul de coloane (Number of columns)
în care va împărţi textul
 lăţimea fiecărei coloane prin (Width and
spacing)
 distanţa dintre ele prin Spacing

Întreruperea coloanei:

 Fila Page Layout, grupul Page Setup,

comanda Breaks/Columns
 Ctrl + Shift + Enter.
 Pentru renunţarea la editarea coloanei,
Fila Page Layout, grupul Page Setup,
comanda Columns şi se alege modelul
One.
 Supradimensionarea primului caracter
(Dropped Capital Letter) înseamnă scrierea
primului caracter al paragrafului cu o
dimensiune mai mare decât restul caracterelor
ale aceluiaşi paragraf, acel caracter putând
acoperi două sau mai multe rânduri.

Fila Insert, grupul Text, comanda Drop Cap.

Încadrarea în chenar a unor zone de text,

adăugarea de nuanţe şi fundaluri

Fila Page Layout, grupul Page Background,

comanda Page Borders. Caseta Borders
and Shading.

Gestionarea listelor
Fila Home, grupul Paragraph

 liste marcate -Bullets,

 liste numerotate -Numbering,
 liste ierarhizate -Multilevel.
Utilizarea tastei Enter în cazul listelor simple,
utilizarea alternativă a tastelor Tab
(Backspace) şi Enter în cazul listelor ierarhice.
Exemplu:
Judeţe şi oraşe:
1. Judeţul Cluj:
1.1. Cluj-Napoca
1.2. Dej
1.3. Huedin
2. Judetul Bihor:
2.1.

Numerotarea paginilor, antete şi subsoluri

Fila Insert , grupul Header & Footer,
comanda Page number – Format Page
numbers
Fila Insert , grupul Header & Footer,
comanda Header
Fila Insert , grupul Header & Footer,
comanda Footer
Introducerea notelor de subsol şi notelor
de final

Fila References , grupul Footnotes,

comanda Insert Footnote/ Insert
Endnote
Exemplu de pagină cu notă de subsol:
~ ~
~ ~
Stiluri

Un stil = o mulţime de formatări care este

prevăzută cu un nume şi care a fost
salvată.
1. Se apelează la fila Home şi se execută un
clic în colţul din dreapta jos a grupului
Styles.
2. Se efectuează click pe butonul New Style
aflat în colţul stânga jos a casetei Styles.

Importarea imaginilor grafice

Fila Insert grupul Illustrations – Picture

Comanda Format Picture din meniul

contextual clic dreapta

Inserarea fişierelor

Fila Insert grupul Text, comanda Object

(create from file)

Introducerea Semnelor de carte

Fila Insert grupul Links comanda Bookmark.

Introducerea etichetelor
Exemple de etichete sunt: Table 1, Equation
2, Imaginea 5
Selectarea obiectului şi comanda Insert
Caption din meniul contextual clic dreapta
Fila References grupul Captions comanda
Insert Caption

Introducerea comentariilor în text

Fila Review grupul Comments comanda
New Comment

Editorul de ecuaţii

fila Insert, grupul Text, comanda Object

(create new), Microsoft Equation 3.0

Crearea automată a unui cuprins

Cuprinsul reprezintă lista tuturor capitolelor,
subcapitolelor etc. unui document, ordonată
după numărul paginii la care se găsesc.
Pentru generarea cuprinsului în Word se
foloseşte fila References, grupul Table of
contents, comanda Insert Table of contents.

Pentru a putea genera cuprinsul, titlurile de

capitole trebuiesc selectate ca stil Heading 1,
subcapitolele trebuiesc selectate ca stil
Heading 2, s.a.m.d. Dacă avem stiluri proprii
le folosim pe acestea.

Lucrul cu tabele
Un tabel este format din linii şi coloane. La
intersecţia liniilor cu coloanele se află celulele.
Coloanele sunt specificate imaginar cu litere
(A, B, C, ...), iar liniile cu numere (1, 2, 3,
...).Să vedem un exemplu:

A B C D
1
2
3
4
Celula B2
Domeniul de celule C3:D4

Referenţierea la o anumită celulă se face

specificând coloana şi rândul respectiv. Mai
multe celule alăturate formează un domeniu
de celule. Pentru a specifica un domeniu de
celule se pot înşira celule efectiv (C3, D3, C4,
D4), sau se specifică celula stânga sus şi
celula dreaptă jos (C3:D4).
Există mai multe moduri de creare a unui
tabel:
 Creare manuală, folosind trasarea
structurii cu mouse-ul pe baza comenzii
Draw table din fila Insert, grupul Tables .
 Creare automată, pe baza comenzii Insert

Table din fila Insert, grupul Tables, ce va

genera caseta de dialog Insert Rows unde
utilizatorul va introduce numărul de linii
(Number of rows) şi numărul de coloane
(Number of columns), urmată de
introducerea manuală a textului.

În funcţie de cantitatea informaţiei introdusă,

înălţimea celulei va creşte automat.
Deplasarea între celule se poate face cu
tastele săgeţi sau cu tasta Tab.
Deplasarea în cadrul unui tabel (trecerea de la
o celulă la alta), pentru a putea edita conţinutul
unei celule, se realizează prin comenzile
descrise în următorul tabel:
Combinaţia Tipul deplasării
de taste
Tab În celula următoare
(spre dreapta)
 Shift + Tab În celula precedentă
(spre stânga)
Alt + Home În prima celulă de pe
rândul curent
Alt + End În ultima celulă de pe
rândul curent
Alt + În prima celulă de pe
PageUp coloana curentă
Alt + În ultima celulă de pe
PageDown coloana curentă

Formatarea unui tabel

O formatare rapidă a unui tabel putem face cu

ajutorul stilurilor din fila Design grupul Table
Styles. Filele Design şi Layout sunt
disponibile din momentul selectării unei celule
ale tabelului.

Exemplu.

Nr Denumir Preţ Cantitat Valoare

. e produs e
Cr
 t.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Inserarea şi ştergerea celulelor, liniilor şi

coloanelor
Pentru a insera celule, linii şi
coloane, selectăm o celulă, o
linie sau o coloană din tabelul
existent. Dacă dorim să
inserăm mai multe celule, linii şi coloane,
selectăm un număr corespunzător de celule
linii sau coloane.
Pentru a insera o celulă, selectăm o celulă de
lângă locul de inserare şi alegem fila Layout şi
clic pe grupul Rows&Columns.
Va apare caseta de dialog Insert Cells.
Alegem una din cele patru opţiuni şi dăm clic
pe butonul Ok. In mod similar se poate alege
comanda Insert din meniul contextual clic
dreapta.
Opţiunile sunt următoarele:
Opţiune Semnificaţie
Shift Cells Celulele vor fi inserate
Right în dreapta celulelor
selectate.
Shift cells Celulele vor fi inserate
down sub celulele selectate.
Insert entire Inserarea unei sau mai
row multor linii.
Insert entire Inserarea unei sau mai
column multor coloane.

Pentru a insera o linie, alegem linia deasupra

căreia dorim să inserăm linia nouă şi opţiunea
Insert entire row.
Pentru a insera o coloană, alegem coloana în
stânga căreia dorim să inserăm coloana nouă
şi alegem opţiunea Insert entire column.

Dacă dorim să ştergem o celulă,

selectăm celula pe care dorim să o
ştergem şi alegem comanda
Delete din fila Layout,grupul
Rows&Columns. In mod similar se poate
alege comanda Delete din meniul contextual
clic dreapta.

După alegerea comenzii apare caseta de

dialog Delete Cells.
Alegem una din cele patru opţiuni şi dăm clic
pe butonul Ok.
Opţiunile sunt următoarele:
Opţiune Semnificaţie
Shift Cells Celulele vor fi deplasate
Left la stânga după ştergere.
Shift cells Celulele vor fi deplasate
up în sus.
 Delete Ştergerea unei sau mai
entire row multor linii.
Delete Ştergerea unei sau mai
entire multor coloane.
column
Lăţimea coloanelor şi a liniilor se modifică uşor
cu mouse-ul.

Fragmentarea şi contopirea celulelor

Editorul Word permite
fragmentarea celulelor dintr-un
tabel. Pentru a realiza
fragmentarea, selectă celulele pe
care dorim să le fragmentăm şi alegem
comanda Split Cells din grupul Merge, fila
Layout.
Introducem numărul de coloane şi de rânduri,
în care se fragmentează celula selectată.
Exemplu: (fragmentăm celula B1 în două
coloane)

Pentru a realiza contopirea celulelor, selectăm

celulele care care dorim să le unim şi alegem
comanda Merge Cells, grupul Merge, fila
Layout.

Exemplu: (contopim celulele A1 şi A2)

Convertirea textelor în tabele şi invers

Pentru a converti un text în tabel, în cazul în
care textul nu conţine caractere de separare,
le introducem (virgulă sau Tab pentru
separarea celulelor şi Enter pentru separarea
liniilor). Selectăm textul şi alegem comanda
Convert Text to Table din fila Insert, grupul
Tables.

Pentru a converti tabelul în text, selectăm

tabela şi alegem comanda Convert Table to
Text din fila Insert, grupul Tables.

Sortarea tabelelor
Sortarea în Word se face după următoarele
reguli:
  Sunt sortate prima dată înregistrările sau
câmpurile care încep cu semne de
punctuaţie sau simboluri cum sunt !, #, $,
%, &, după care cele care încep cu
numere şi apoi cele care încep cu litere.
 La sortare vor avea prioritate literele de

tipar faţă de cele mici.

 Dacă două sau mai multe înregistrări
încep cu acelaşi caracter, vor fi comparate
în ordinea următoarelor caractere.
 până la trei nivele de sortare.

comanda Sort din fila Layout, grupul Data.

Efectuarea calculelor în tabel

Pentru a efectua anumite
calcule, poziţionăm cursorul
în celula în care dorim să fie
rezultatul şi alegem
comanda Formula din fila
Layout, grupul Data. Apare caseta de dialog
Formula.
Introducem formula dorită, sau alegem o
funcţie din lista ascunsă Paste function.
În mod obligatoriu o formulă sau un apel de
funcţie începe cu caracterul „=”. O formulă
este compusă din operatori şi operanzi.
Operatorii pot fi: +, -, *, /, % şi ^.
De exemplu formula „= A2 + B2” adună
conţinutul celor două celule, iar formula „= D1
^ 4” ridică la puterea a patra conţinutul celulei
D1.

În cazul funcţiilor argumentele se pun în

paranteze. Cele mai des folosite funcţii sunt:
Funcţia Valoarea
returnată
AVERAGE(c1,...cn) Media
argumentelor.
SUM(c1,...cn) Suma
argumentelor.
COUNT(c1,...cn) Numărul
elementelor
specificate.
PRODUCT(c1,...cn) Produsul
argumentelor.
MAX(c1,...cn) Maximul
argumentelor.
MIN(c1,...cn) Minimul
argumentelor.

Exemplu.

Nr Denumir Preţ Cantitat Valoare

 . e produs e
Cr
t.
1.Camere 1200 23
video
2.Home 980 28
cinema
3.DVD 870 32
recorder
4.Camere 590 37
foto
5.DVD 260 49
player
6.Tv CRT 700 60
7.Tv 4200 75
Plasma
8.Tv LCD 2600 90
Total

Interclasarea documentelor
Definiţie: Interclasarea reprezintă operaţia
prin care două sau mai multe fişiere sunt
prelucrate împreună în vederea realizării
unui nou fişier, conform unor criterii
specificate.
Aplicabilitate în Word: scrisori înlănţuite,
scrisori electronice personalizate, generare
automată de şabloane pentru listarea direct
pe plicuri a adreselor destinatarilor, diverse
 etichete pentru produse, precum şi
cataloage sau liste de adrese.
Fişiere implicate:
 Şablonul (documentul principal) care
este un document cu un anumit format
ce conţine text, eventuale elemente
grafice şi denumiri de câmpuri de date,
 Sursa de date, care împreună cu
şablonul, constituie intrările, şi
 Documentul interclasat (desfăşurat,
ieşirea), adică un document rezultat în
urma aplicării şablonului asupra unei
părţi sau întregii surse de date, într-o
ordine oarecare.
Lansare: Mailings – Start Mail Merge – Step
by Step Mail Merge Wizard…

Etapele interclasării
 Selectarea tipului de document
 Alegerea documentului pentru şablon
 Stabilirea şi selectarea sursei de date
 Elaborarea şablonului
 Previzualizarea documentului
 Finalizarea procesului de interclasare

Realizarea interclasarii
 Mailings – Start Mail Merge – Step by
Step Mail Merge Wizard…
 Wizard -> 6 pasi

Pasul 1 – Selectarea tipului de document

  Scrisorile (Letters) – nu necesita un
format special al hartiei, iar fiecare
scrisoare incepe pe pagina noua
 Mesajele e-mail (E-mail messages) –
crearea unor mesaje electronice
personalizate
 Plicurile (Envelopes) – dimensiunea
unui plic; adresa expeditorului e
identica, adresa destinatarului e diferita
 Etichetele (Labels) – pentru produse;
necesita imprimante speciale
 Cataloagele (Directory) – nu sunt pe
pagini diferite precum scrisorile

Alegerea tipului de document

• Fiecare pas este numerotat

• Se trece la pasul urmator cu Next
• Se poate reveni la pasul anterior cu
Previous

Pasul 2 – Alegerea documentului pentru

sablon
 Documentul curent (Use the current
document)
 Sablon predefinit (Start from a
template)
 Document preexistent (Start from
existing document)
Pasul 3 – Stabilirea si selectarea sursei de
date
 O bază de date deja creată (Use an
existing list) – se pot utiliza fisiere
Word, Excel, Access, fisiere text, baze
de date
 Datele de contact din Microsoft
Outlook (Select from Outlook
1
contacts)
 O nouă bază de date (Type a new list)
– o baza de date Access

1
Funcţionează doar dacă acest utilitar de mail
este instalat şi selectat ca fiind programul
implicit de gestionare a corespondenţei
electronice.
Crearea sursei de date
Utilizarea unei baze de date deja existenta

Pasul 4 – Elaborarea sablonului

 Presupune redactarea propriu-zisă a
şablonului scrisorii, a mesajului
 electronic, a plicului, etichetei, sau a
catalogului
 Unde intervin elementele variabile
(câmpuri) va trebui să utilizăm, fie link-
ul More items... din panoul de sarcini,
fie din fila Mail Merge, butonul Insert
Merge Fields
 Elementele prevăzute între paranteze
unghiulare sunt denumirile câmpurilor

Realizarea sablonului
Pasul 5 – Previzualizarea documentului
 Inainte de generarea documentului
final, este bine să se verifice modul în
care codurile utilizate pentru câmpuri
au fost sau nu înlocuite cu succes de
către valorile memorate în cadrul sursei
de date
 Implicit, se va vizualiza prima
înregistrare din sursa de date. Putem
naviga între înregistrări, utilizând fie
butoanele din bara de instrumente Mail
Merge , fie
cele din cadrul panoului de sarcini
sau
 După efectuarea tuturor modificărilor se
poate realiza interclasarea
documentelor: Complete the merge ...
Pasul 6 – Finalizarea procesului de
interclasare
 Conţinutul panoului de sarcini poate
diferi in functie de alegerea de la pasul
1
 Se recomandă salvarea atât a
şablonului, cât şi a documentului
rezultat, în vederea utilizării lor
ulterioare, şi evident, în vederea
imprimării scrisorilor.
Documentul interclasat
Elementele interclasarii
 Sablonul Word
 Sursa de date
 Documentul interclasat
 EXCEL

Generalităţi

Celula
• Valoare
• Adresă / Referinţă
• Relativă
• ex1 - A4
• ex2 - A19
• Absolută (folosind caracterul $)
(ex. A$4, $A4 sau $A$4)
Introducerea datelor
Există diferite moduri de a introduce date în
Excel: într-o celulă activă sau în bara de
formule.
Pentru a introduce date într-o celulă activă:
• Faceți clic în celula în care doriți ca
datele
• Începeți să tastați

Pentru a introduce date în bara de formule

• Faceți clic pe celula în care doriți de date
• Plasați cursorul în bara de formule
• Introduceti datele

Excel vă permite să mutați, copiați, prin

decupare și Paste și
Copy și Paste.

Selectați un rând sau coloană

Pentru a selecta un rând sau o coloană clic
pe rândul sau antetul coloanei.

Copy si Paste
Pentru a copia și lipi date:
• Selectați celula (e) pe care doriți să le
copiați
 • Pe grupul Clipboard de pe fila Home,
faceți clic pe Copy
• Selectați celula (e) în cazul în care ar dori
pentru a copia datele
• Pe grupul Clipboard de pe fila Home,
faceți clic pe Paste

Cut si Paste
Pentru a muta și lipi date:
• Selectați celula (e) pe care doriți să le
copiați
• Pe grupul Clipboard de pe fila Home,
faceți clic pe Cut

Auto Fill
Caracteristica Auto Fill umple cu date mobile
sau serii de date într-o foaie de lucru într-o
serie de celule selectate.

• Faceți clic pe ghidajul de

umplere
• Glisați ghidajul de umplere pentru a
completa celulele
Formatarea datelor
Pentru a aplica formatarea la o celulă sau grup
de celule:
• Selectați celula sau celulele care vor avea
formatarea
• Faceți clic pe săgeata fereastră de
dialog grupul Aliniere din fila Home
Caseta de dialog - Format Cells
Adaugarea de culori in celule
Chenarele și culorile pot fi adăugate la
celulele manual sau prin utilizarea de stiluri.
Pentru a adăuga chenarele manual:

• Click în meniul vertical Borders pe grupul

Font de pe fila Home
• Alegeți chenarul corespunzător

Pentru a aplica culorile manual:

 • Faceți clic pe meniul Fill grupul Font de
pe fila Home
• Alege culoarea corespunzătoare
• Afișarea sau ascunderea de rânduri sau
coloane
Pentru a ascunde sau a re-aduce pe
ecran rânduri sau coloane:
• Selectați rândul sau coloana pe care doriți
să le ascundeți sau unhide
• Faceți clic pe butonul Format de pe
grupul Celule din fila Home
Faceți clic pe Hide & Unhide
Efectuarea de calcule în Excel
Excel Formule
O formulă este un set de instrucțiuni
matematice care pot fi utilizate în Excel pentru
a efectua
calcule. Formulele sunt introduse în caseta de
formula cu un semn =.

Există mai multe elemente pentru a formula și

Excel.
Referințe: celula sau zona de celule pe care
doriți să le utilizați în calcul dvs.

Operatorii: Simboluri (+, -, *, /, etc), care

specifică de calcul să fie efectuate
 Constante: Numere sau valori text care nu se
schimba

Funcții: formule predefinite în Excel

Pentru a crea o formulă de bază în Excel:
• Selectați celula pentru formula
• Tip = (semnul egal) și formula
• Faceți clic pe Enter

Funcţia
 o valoare returnată
 0..N parametri (date necesare
cunoscute)
Ex: “ = SUM ( B21: D21) “

O funcție este o construită pe baza unei

formule în Excel. O funcție are un nume și
argumente (funcția matematică), în paranteze.
Funcții comune în Excel:
SUM: Adună toate celulele din argumentul
Average: Calculează media a celulelor în
argumentul
Min: Găsește valoarea minimă
Max: Găsește valoarea maximă
Count: returnează numărul de celule care
conțin o valoare numerică într-un interval de
argument
Pentru a calcula o funcție:
 • Faceți clic pe celula în care doriți funcția
aplicată
• Faceți clic pe butonul Inserare functie Fx
• Alegeți funcția
• Faceți clic pe OK

Colecția de funcţii este un grup mare de

funcții de pe fila Formulas. Aceste funcții
includ:
AutoSUM: calculează cu ușurință suma de o
gamă
Recently used: Toate funcțiile utilizate recent
Financial: Dobânzi, ratele acumulate de
numerar retur și funcții financiare
suplimentare.
Logic: și, dacă, Adevărat, Fals, etc
Text: Funcțiile bazate pe text
Date & Time: Funcții calculate la data și ora
din sistem
Math & Trig: Funcții matematice

Referințe relative, absolute si mixte

Celulele cu etichete de rând (cum ar fi "A1")

sunt numite referințe relative. Când o
formulă conține referințe relative și este
copiată de la o celula la alta, Excel nu creează
o copie exactă a formulei. Se vor schimba
adrese de celule relativ la rând și coloană
atunci cand sunt copiate sau mutate. De
exemplu, dacă o formulă simpla adunare în
celula C1 "= (A1 + B1)" este copiată in celula
C2, formula ar schimba la "= (A2 + B2)",
pentru a reflecta noua rând. Pentru a preveni
această schimbare, celulele trebuie să fie
numite prin corelarea absolută și acest lucru
este realizat prin plasarea semne de dolar "$",
în adresele de celule din formula. Continuând
exemplul anterior, formula în celula C1 s-ar citi
"= ($A$1 + $B $1)" în cazul în care valoarea
de celule C2 ar trebui să fie suma de celule A1
și B1. Atât coloană și rând de ambele celule
sunt absolute și nu se va schimba atunci când
formula este copiată. Referințe mixte pot fi,
de asemenea, utilizate în cazul în care numai
rând sau coloană este fixată. De exemplu, în
formula "= (A $ 1 + $ B2)", rândul al celulei A1
este stabilită și coloana de celula B2 este fixă.

Crearea unui grafic

Pentru a crea o diagramă:
• Selectați celulele care conțin datele pe
care doriți să le utilizați în grafic
• Faceți clic pe fila Insert de pe Panglica
• Faceți clic pe tipul de grafic pe care doriți
să-l utilizați

Excel – Functii
  Formulas -> Insert function
 În Excel, funcţiile se clasifică în
următoarele categorii:
 financiare (Financial),
 data şi oră (Date & Time),
 matematice şi trigonometrice (Math &
Trig),
 statistice (Statistical),
 de căutare şi referinţă (Lookup &
Reference),
 bază de date (Database), text (Text),
 logice (Logical),
 de informaţie (Information),
 funcţii cel mai des utilizate (Most
Recently Used),
 categoria tuturor funcţiilor (All).

Excel – Erori standard asociate functiilor

 #NULL! Eroarea apare în următoarele
situaţii:
 când se specifică o zonă formată din
două serii care nu se intersectează
 când se foloseşte incorect un
operator de domeniu
 când se omite separarea cu o virgulă
a două domenii distincte într-o funcţie
sau formulă.
 #DIV/0! Eroarea apare când într-o formulă
se încearcă să se împartă un număr la
zero;
 Observaţie. Este necesar să se
verifice ca toate celulele implicate
 într-o operaţie de împărţire să nu
conţină valorea zero .
 #VALUE! Eroarea apare când se
folosesc în formulă operatori sau date
necorespunzătoare.
 #REF! Eroarea apare:
 când într-o anumită
formulă se foloseşte o
celulă care nu mai
există
 când o referinţă nu
este valabilă.
 când o celulă sau
domeniu cu care alte
celule sunt legate sunt
şterse.

Excel – Erori standard asociate functiilor –

cont.
 #NAME? Eroarea apare atunci când se
foloseşte într-o formulă
 un nume de domeniu
inexistent
 nume de domeniu sau
funcţie scris incorect
 textul scris în formule nu
este cuprins în
paranteze
 #NUM! Eroarea apare când într-o anumită
formulă există probleme cu diferite
numere.Există două situaţii în care apare
această eroare:
 atunci când un argument care necesită
o valoare numerică primeşte un alt tip
de dată
  atunci când un număr este mai mare
decât valoarea maximă admisă în
programul Excel.
 #N/A! Eroarea apare când valoarea
dintr-o anumită celulă nu este disponibilă în
momentul în care se execută o formulă de
calcul.

Excel – Functii
 Sum
 Average
 Count
 Today
 Now
 FV

Excel – Functii de extragere a datelor

 HLOOKUP
 VLOOKUP
 INDEX
 MATCH

 VLOOKUP("Ionescu”, A1:C4,3)
 "Ionescu”, valoarea cheie de căutat
 Domeniul de adrese unde se
realizeaza cautarea;
  3, numărul coloanei de pe care se
aşteaptă rezultatul, în cazul de faţă
nota; dacă se doreşte data naşterii
studentului Ionescu, 3 va fi înlocuit cu
2;

Excel – Functii de lucru cu text

 CONCATENATE
 &
 LEFT, RIGHT, MID
 TRIM
 LEN
 FIND, SEARCH
 REPLACE
 SUBSTITUTE
 VALUE
 UPPER
 LOWER
 CHAR

 O celulă ce a primit numele Persoana,

conţine textul " Popescu Maria" (cu trei
spaţii la început). Funcţiile amintite vor
returna valori precum:
 =LEFT(Persoana,10) va returna "
Popescu", şir alcătuit din primele 10
caractere (3 spaţii plus numele de 7
caractere); deci, funcţia returnează
numărul de caractere indicat de al
doilea argument, extrase de la stânga
valorii;
 =RIGHT(Persoana,5) va returna
"Maria"; funcţia returnează numărul de
 caractere indicat de al doilea argument,
extrase de la dreapta valorii;
 =MID(Persoana,4,7) va returna
"Popescu", şir extras începând cu
poziţia 4 (al doilea argument), cu
lungimea de 7 (al treilea argument);
funcţia returnează un număr de
caractere succesive din mijlocul valorii,
indicându-se poziţia de început şi
numărul dorit de caractere;
 =TRIM(Persoana) va returna "Popescu
Maria"; funcţia elimină din valoare toate
spaţiile, lăsând doar câte un spaţiu
între cuvinte; în acest caz s-au eliminat
cele 3 spaţii iniţiale;
 =LEN(Persoana) va returna 16,
lungimea argumentului de tip text;
 =FIND("a",Persoana,14) va returna 16,
poziţia primei apariţii a literei "a" în
valoarea celulei Persoana, căutarea
începând de pe poziţia 14;
 =SEARCH("p",Persoana,1) va returna
4, poziţia primei apariţii a literei "p" sau
"P" în valoarea celulei Persoana,
căutarea începând de pe poziţia 1;
diferenţele faţă de FIND este că în
acest caz căutarea e case-sensitive şi
poate folosi caracterele generice * şi ?
în primul argument;
 =REPT(Persoana,2) va returna "
Popescu Maria Popescu Maria";
funcţia creează o valoare prin
repetarea primului argument de un
număr dat de al doilea argument;
 =CONCATENATE(Persoana," a
plecat") va returna " Popescu Maria a
plecat"; funcţia concatenează (alipeşte)
 mai multe argumente de tip text (până
la 30 de argumente); funcţia poate fi
înlocuită cu operatorul &;

 =REPLACE(Persoana,1,10,"Ionescu")
va returna "Ionescu Maria", valoare
obţinută prin primelor 10 caractere cu
"Ionescu"; al doilea argument indică
poziţia pe care începe înlocuirea, al
treilea indică numărul de caractere ce
se elimină prin înlocuire, iar ultimul
reprezintă textul de introdus; funcţia
poate fi folosită pentru ştergere de text,
dacă textul introdus este şirul vid "";
 =SUBSTITUTE(Persoana,"a","o",2) va
returna " Popescu Mario", obţinută
prin înlocuirea celei de-a doua litere "a"
cu litera "o"; funcţia poate înlocui text
de diverse lungimi şi e frecvent folosită
la ştergere de caractere (prin înlocuire
cu şirul vid ""); ultimul argument indică
a câta apariţie a literei "a" să fie
înlocuită; dacă acest argument lipseşte,
se vor înlocui toate apariţiile textului
căutat;
 celui de-al doilea spaţiututuror spaţiilor
(argumentul secund) cu şiruri vide
(argumentul final), ceea ce are ca efect
practic ştergerea spaţiilor; funcţia
substituie toate apariţiile argumentului
secund cu argumentul final; dacă
acesta din urmă e şirul vid, şterge toate
apariţiile argumentului secund;
 =UPPER(Persoana) va returna "
POPESCU MARIA", valoare obţinută
prin convertirea tuturor caracterelor în
majuscule;
 =LOWER(Persoana) va returna
"...popescu maria", valoare obţinută
prin convertirea tuturor caracterelor în
minuscule;
 =VALUE("200") va returna numărul
200; funcţia converteşte şiruri de
caractere-cifre în valori numerice,
operaţie utilă atunci când se realizează
calcule cu date provenite din surse
textuale; amintim că ghilimelele indică
faptul că avem de a face cu un şir de
caractere (şi nu un număr sau un nume
de domeniu) doar în formule;
ghilimelele nu mai apar la tastare de
text în celule de aceea, pentru ca un
număr dintr-o celulă să fie considerat
text, se apelează la una din soluţiile:
Numărul e precedat de un
apostrof ('20 reprezintă şirul de
caractere "20");
Celula e formatată cu clic
dreapta-Format Cells-Number-
Text
 =CHAR(65) va returna caracterul "A";
funcţia returnează caracterele
reprezentate de codul ASCII dintre
paranteze;
 =RIGHT(Persoana, 1) este o formulă
frecvent folosită pentru a extrage
ultimul caracter dintr-o celulă, în
exemplul de faţă "a";
 =LEFT(TRIM(Persoana),FIND("
",TRIM(Persoana),1)-1) este o formulă
frecvent folosită pentru a extrage
primul cuvânt dintr-o celulă, în
exemplul de faţă numele "Popescu";
funcţia returnează un şir de caractere
 începând de la stânga până înaintea
primului spaţiu dintre cuvinte; funcţia
TRIM e aplicată pentru ca spaţiile
tastate la început să fie eliminate şi să
nu interfereze cu funcţia FIND; este
frecventă aplicarea funcţiei TRIM
pentru a garanta că nu există mai mult
de un spaţiu între cuvinte, aşadar
spaţiul va putea fi folosit ca delimitator;
 =SUBSTITUTE(Persoana," ","") va
returna "PopescuMaria", valoare
obţinută prin eliminarea tuturor
spaţiilor (chiar şi spaţiul dintre cuvinte,
pe care funcţia TRIM l-ar fi păstrat);
eliminarea e realizată înlocuind spaţiile
cu şirul vid "";

Excel – Functii
 O formula este precedata intotdeauna
de semnul =
 Separatori ai parametrilor unei functii:
virgula (,) sau simbolul (;) – in functie
de setarile regionale

Excel – Sortarea
 aranjarea articolelor din listă după
conţinutul anumitor coloane
Excel – Filtrarea
 permite să se vizualizeze numai acele
date din listă, care satisfac un anumit
filtru. Filtrele pot fi automate sau create
de utilizator

Excel – Afisarea si tiparirea datelor

 Scindarea: View -> Split
 Inghetarea: View -> Freeze Panels
 Tiparirea: Print Preview, Page Setup

Excel – Macrocomenzi
 Se utilizeaza pentru operatii cu caracter
repetitiv.

Excel - Analiza datelor - Goal Seek

 oferă soluţia unei ecuaţii
de gradul întâi cu o necunoscută

Excel - Analiza datelor – Solver

Instrumente de analiza a datelor
• Goalseek
• Solver
• Managerul de scenarii

POWERPOINT
Crearea unei prezentări noi - opţiunea
Blank Presentation
Crearea, salvarea şi deschiderea unei
prezentări – Fila FILE
Crearea prezentărilor utilizând un şablon
Moduri de vizualizare a prezentarilor-
Fila View

Elemente posibile într-un diapozitiv

obişnuit

Titlu

Partea principală

Data şi ora Subsol Număr

Introducerea de noi slide-uri
fila Home opţiunea New Slide
Adăugarea unui grafic într-un slide
Adăugarea unei organigrame într-un slide
• Fila Insert, comanda Shapes:

Definirea efectelor de animaţie ale

elementelor unui slide şi a efectelor de
tranziţie a slide-urilor
• Se folosesc filele Animations si
Transitions

Crearea legăturilor între slide-uri

• Alegerea şi selectarea obiectului (text,
buton) de pe slide - care va avea rolul
de legătură;
• Utilizarea butonului Hyperlink.. din
cadrul filei INSERT;
• Selectarea fişierului sau slide-ului spre
care se realizează legătura din fereastra
Insert Hyperlink .

Lansarea în execuţie a unei prezentări

 Lansarea în execuţie a unei prezentări se poate realiza în mai multe moduri, şi anume:
1. selectând din fila Slide Show butonul From Begining;
2. acţionând butonul F5 al tastaturii;
Lansarea în execuţie a slide-ului curent se face:
1. din fila Slide Show şi apoi butonul From Curent Slide;
2. selectând butonul existent în partea dreaptă jos a ecranului sau în toolbarul de
acces rapid, poziționat în stânga sus.

Stabilirea formei de expunere a unei

prezentări:
fila Slide Show butonul Set Up Show
Definirea timpilor de apariţie a slide-urilor
• Din fila Slide Show butonul Rehearse
Timings, acţiune ce va avea ca efect
apariţia pe ecran a toolbar-ului
Rehearsal şi a prezentării în modul de
vizualizare Slide Show.

Stabilirea culorii de fundal a unui slide:

-fila Design butonul Background
Crearea slide-ului master
• Slide-ul master se foloseşte pentru a
realiza setări globale asupra tuturor
slide-urilor din prezentare.
• Pentru a accesa slide-ul master, se
alege fila View, grupul Master Views,
butonul Slide Master.
Tipărirea unei prezentări
• fila File opţiunea Print
• Opţiunea Handouts (pentru auditoriu) :
max 9 slide-uri pe pagina.