Cuprins automat

Crearea automată a unui cuprins se face în funcţie de stilul de formatare ales.

Elementele din cuprins sunt totodată şi legături (link) la paginile pe care se află acestea.
În cuprins sunt introduse doar părţile din text care au primit ca stil de formatare Heading (Heading 1, Heading 2, Heading 3 . . .),
corespunzătoare capitolelor, subcapitolelor de grad 1, 2 etc.

Mod de lucru
Se selectează titlurile capitolelor şi li se aplică stilul de formatare Heading 1, care, dacă nu "arată bine", poate fi modificat ulterior (clic-buton
dreapta - Modify).

[Dacă se doreşte ca fiecare capitol să înceapă automat pe o pagină nouă, înaintea lor se poate introduce o întrerupere de pagină sau de
secţiune]
Apoi se selectează titlurile subcapitolelor de grad 1 şi li se aplică stilul de formatare Heading 2 ş.a.m.d

După ce s-a terminat operaţiunea de formatare, se dă clic în zona în care se doreşte să se introducă cuprinsul (de obicei pe pagină nouă, la
începutul sau la sfârşitul documentului) şi din meniu, eticheta References, grupul Table of contents, clic pe butonul Table of contents, apoi
Insert Table of Contents.

Caseta Table of contents conţine mai multe opţiuni:

- Show page numbers - dacă este debifată, cuprinsul nu va afişa în partea dreaptă numerele paginilor
- Right align page numbers - pentru alinierea la dreapta a numerelor de pagină
- Tab leader - umple distanţa dintre titlurile din cuprins şi numărul paginii cu linie punctată, linie întreruptă, linie continuă sau fără linie
- Formats - se poate alege un anumit format pentru cuprins (Din şablon, Clasic etc.)
- Show levels - numărul de niveluri din cuprins în care nivelul 1 corespunde capitolelor (Heading 1), nivelul 2 - subcapitolelor de grad 1
(Heading 2) etc.
- Use hyperlinks instead of page numbers - dacă este debifată, la clic pe titlurile din cuprins, Word nu va "sări" pe pagina respectivă din
document
- butonul Options - permite alegerea stilurilor folosite în cuprins
- butonul Modify - permite modificarea stilurilor din cuprins.
Elementele cuprinsului sunt şi legături la paginile din document. Astfel, ţinând apăsată tasta CTRL, cu clic pe un titlu, cursorul "sare" la pagina
respectivă, care este afişată pe ecran.

Notă: Dacă după crearea cuprinsului au mai fost făcute modificări în document (adăugare sau ştergere titluri, subtitluri, text care modifică
numărul paginilor), cuprinsul poate fi reactualizat cu clic pe butonul din dreapta a mouse-ului şi clic pe Update Field.
Va fi afişată o fereastră cu două opţiuni:
- actualizarea doar a numerelor de pagină din dreapta cuprinsului;
- actualizarea întregului cuprins (dacă au fost adăugate/modificate/şterse titlurile capitolelor etc.).

Cuprinsul poate fi editat. Cu clic în zona cuprinsului, fondul acestuia devine gri. Se pot modifica titlurile, mărimea acestora, tipul de font,
culoarea, se pot şterge linii din cuprins etc.
Toate aceste modificări rămân valabile şi după redeschiderea documentului, dar numai până la o nouă actualizare a cuprinsului.
Pentru ştergerea întregului cuprins, se plasează cursorul la începutul cuprinsului sau se selectează întregul cuprins şi se apasă tasta Delete.

Find and Replace

Găsirea și înlocuirea caracterelor obişnuite, a celor speciale, formatarea caracterelor înlocuite etc.

Caseta poate fi acesată şi cu ajutorul combinaţiei de taste Ctrl+H

Caseta de dialog completă cuprinde mai multe opţiuni de înlocuire:

Se foloseşte la:
- găsirea și înlocuirea unui text cu un alt text (butoanele Replace si Replace All);
- găsirea și evidențierea următorului text de pe ecran (butonul Find Next);
- găsirea și înlocuirea formatărilor specifice - font, paragraf, tabulatori etc. (butonul Format) - de exemplu se caută doar caracterele de mărime
12, scrise îngroşat, culoare roşie şi se înlocuiesc cu caractere de mărime 14, culoare verde, subliniat cu două linii;
- găsirea și înlocuirea marcajelor speciale - sfârșit de paragraf sau de pagină, tabulatori și alte elemente (butonul Special) - de exemplu se găsesc
întreruperile de secţiune şi se înlocuiesc cu întreruperi de pagină, presupunând că întreg documentul are aceeaşi mărime şi aceeaşi orientare a
paginii, acelaşi antet/subsol etc;
- căutare cu ajutorul metacaracterelor pentru a găsi anumite litere;
- utilizare de coduri pentru a găsi litere, formatări, câmpuri sau caractere speciale.

Găsirea și înlocuirea unui text cu un alt text

În caseta Find What (De căutat) se tastează textul care trebuie înlocuit.
În caseta Replace With (Înlocuire cu) se tastează textul înlocuitor.

Pentru a găsi următoarea apariție a textului, se face clic pe Find Next (Următorul găsit).
Pentru a înlocui o singură apariție a textului, se face clic pe Replace (Înlocuire). Apoi Office Word selectează următoarea apariție a textului de
căutat.

Pentru a înlocui toate aparițiile textului din întregul document, se face clic pe Replace All (Înlocuire peste tot).
Textul înlocuitor foloseşte formatarea textului înlocuit.

Pentru a revoca o înlocuire în curs, se apasă ESC. Dacă înlocuirea a fost deja făcută, se foloseşte anularea ultimei acţiuni - Undo.

Cu clic pe butonul More, sunt afişate mai multe opţiuni.

Dacă se bifează caseta Match Case, Word va găsi şi înlocui doar caracterele care seamănă exact cu cele completate în caseta Find What (De
căutat) - de exemplu, nu va înlocui şi textul care are majuscule în loc de litere mici.

Caseta Use wildcards ajută la extinderea căutării. De exemplu, pentru a găsi deopotrivă Bucuresti şi Bucureşti, se va scrie Bucure?ti (cu semnul
întrebării "?" în loc de "s" sau "ş"). Semnul întrebării înlocuieşte "orice caracter".
În acest caz, Word caută toate cuvintele care încep cu caracterele "Bucure", urmate de orice literă şi terminate cu "ti".
Lista din imaginea de mai jos arată şi alte caractere speciale care se pot folosi la căutare.
În loc de semnul întrebării se poate folosi şi caracterul special ^$, care înseamnă "orice literă" (Any Letter care poate fi selectat din lista
Special).
La bifarea casetei Match prefix, Microsoft Word va căuta doar caracterele care se află la începutul cuvântului. Pentru a căuta cuvintele care se
află la sfârşitul cuvântului se bifează caseta Match suffix.

Dacă înlocuirea se face folosind butonul Replace All, este bine să se facă o verificare, cu clic pe tabul Find (Găsire). Caseta are mai multe
opţiuni: marcarea cu culoare galbenă a textului găsit (Reading Highlight), căutare într-un anumit loc - în document, în antet şi subsol (Find In),
căutarea textului următor (Find Next).
Un alt exemplu de găsire şi înlocuire a caracterelor speciale se află aici.

Indentare. Tabulatori
Indentare
Indentarea reprezintă distanța paragrafelor faţă de marginile din stânga şi/sau din dreapta. În Word, marcatorii pentru indentare sunt reprezentaţi
în rigla orizontală şi sunt de 3 tipuri:
- pentru următoarele linii şi pentru întregul paragraf (pătratul) - în figura de mai sus, notat cu litera A;
- pentru prima linie din paragraf - litera B;
- pentru capătul din dreapta al paragrafului - litera C.

În interiorul marginilor, distanţa pentru un paragraf sau un grup de paragrafe poate fi modificată (mărită, micşorată), putând lua şi valori negative
(numite exdent, în loc de indent).

De obicei, prima linie din paragraf este indentată puţin mai la dreapta faţă de restul liniilor (indentarea First Line). În unele cazuri se doreşte ca
prima linie să nu fie indentată, iar restul paragrafului să fie indentat (indentare "agăţată" - Hanging).

Indentarea se poate face folosind valori exacte (caseta Paragraph sau eticheta Page Layout - grupul Paragraph), prin tragerea marcatorilor de
pe rigla orizontală (notaţi mai sus cu A, B şi C) sau folosind tasta TAB (doar pentru prima linie).
Indentarea negativă poate fi folosită şi la tabele, atunci când datele din tabel nu "încap" pe lăţimea paginii. Sunt cazuri când cifrele din celule
"sar" pe rândul următor, iar o indentare negativă a celulelor/coloanelor respective (din tabel) cu doar -0,1 cm la stânga şi la dreapta rezolvă
problema.

Tabulatori
Tabulatorii sunt folosiţi pentru aranjarea/alinierea textului în pagină şi pot fi de 5 tipuri:

1. tabulator aliniere la stânga (notat cu 1 în figura de sus), setează poziția de început a textului care apare către stânga

2. tabulator aliniere la centru (notat cu 2 în figura de sus) poziționează textul în centru, ca şi cum ar fi într-o celulă de tabel

3. tabulator de aliniere la separatorul zecimal (notat cu 3 în figura de sus) aliniază numerele în jurul virgulei pentru zecimale. Indiferent
de numărul de cifre aflate în dreapta sau stânga virgulei, virgula zecimală rămâne în aceeași poziție

4. tabulator bară (notat cu 4 în figura de sus) nu poziționează textul, ci doar inserează o bară verticală în poziția tabulatorului

5. tabulator aliniere la dreapta (notat cu 5 în figura de sus) setează capătul din dreapta al paragrafului/textului.

În capătul din stânga al riglei orizontale se poate vedea şi selectorul de tabulatori, cu ajutorul căruia se alege tipul de tabulator care va fi inserat
în document. Cu clic repetat pe selector, Word afişează ciclic marcatorii pentru tabulatori şi cei pentru indentare.

Pentru inserarea tabulatorilor la valori precise pe pagină, se poate folosi caseta Tabs (din caseta Paragraph, clic pe butonul Tabs... din stânga
jos).
Macrocomenzi

O macrocomandă este formată dintr-o serie de comenzi şi instrucţiuni scrise în limbajul de programare Visual Basic.
Scopul instrucţiunilor este de a îndeplini în mod automat o activitate şi li se poate asocia un buton de comandă care poate fi adăugat alături de
celelalte butoane din interfaţa Word.

Exemple de instrucţiuni care pot fi executate automat:

- formatarea documentului (dimensiune pagină, margini, tip de font folosit);
- căutarea unor anumite cuvinte şi modificarea acestora - cu alte cuvinte şi/sau formatarea acestora;
- decuparea automată a imaginilor;
- introducerea unor elemente grafice, rotirea acestora;
- adaugare text în document
- compararea a două sau mai multe documente, etc.

Aplicaţia Visual Basic se instalează de obicei odată cu pachetul Office şi poate fi accesată din Word cu combinaţia de taste Alt+F11.

Instrucţiunile se scriu în fereastra Code (dacă nu este vizibilă, poate fi accesată din meniu View - Code sau cu tasta F7).
Comenzile dintr-o macrocomandă (subrutină) pot fi rulate:
- deodată (Run Macro - tasta F5);
- pas-cu-pas (Step Into - tasta F8), pentru verificarea codului scris;
- "pe sărite" (se pot sări secvenţe/blocuri de cod - Shift+F8);
- pornind de la poziţia cursorului (Ctrl+F8).

Macrocomenzile pot fi realizate:

- prin înregistrarea operaţiilor - Record macro (în acest caz nu este necesară experienţa în programare);
- prin scriere de cod VB (necesită anumite cunoştinţe de programare în mediul aplicaţiilor Office).

Macrocomenzile mai pot fi realizate şi de la simplu la complex, începând cu înregistrarea unei macrocomenzi, apoi continuând cu modificarea codului Visual
Basic din macrocomandă.

Codul unei macrocomenzi din Visual Basic începe de obicei cu cuvintele Sub nume_subrutina() şi se încheie cu End Sub.
În cod, pentru explicarea unei instrucţiuni, pot fi introduse şi comentarii. Acestea încep cu simbolul ' şi sunt ignorate la rularea codului.

Pentru testarea comportamentului unor instrucţiuni, în Word se pot insera automat paragrafe-test tastând, de exemplu
=rand(5,5)
după care se apasă tasta Enter.
Ca rezultat, Word va insera în document 5 paragrafe cu câte 5 fraze fiecare. Apoi, în editorul VBA se pot testa diferite comenzi.

Exemplu de macrocomandă

Sub ModificareDocument()
' Realizarea de modificări în documentul deschis (acesta este un comentariu)
' Formatarea paginii - aici, marginile din stânga şi dreapta
.PageSetup.LeftMargin = 100
.PageSetup.RightMargin = 100

' Ştergerea paragrafului 3:

Paragraphs(3).Range.Delete

' Modificarea unor cuvinte sau fraze la majuscule

Paragraphs(2).Range.Words(5).Case = wdUpperCase
Paragraphs(3).Range.Sentences(2).Case = wdUpperCase

' Ştergerea unor cuvinte

Paragraphs(3).Range.Words(5).Delete
Paragraphs(3).Range.Words(12).Delete

' Formatarea unor cuvinte (îngroşat, italic, subliniat, colorat)

Paragraphs(1).Range.Words(10).Bold = True
Paragraphs(2).Range.Words(5).Italic = True
Paragraphs(3).Range.Words(6).Underline = True
Paragraphs(1).Range.Words(6).Font.ColorIndex = wdRed

End Sub

Manual Line Break

Tasta rapidă = Shift + Enter

Simbolul/caracterul special folosit de Word =

Caracterele speciale folosite de Word pot fi văzute dacă se activează / se dă click pe butonul Show/Hide ¶ (taste rapide Ctrl+Shift+8 de pe
tastatura alfanumerică).
Există situaţii când textele copiate de pe Internet conţin caracterul special folosit pentru întreruperi de linie - Manual Line Break.

În aceste cazuri sunt probleme la formatarea documentului - de exemplu cand un rând se aliniază pe centru, toate celelalte rânduri care se termină
cu Manual Line Break se aliniază şi ele pe centru.

Metoda "clasică" este de a şterge acel caracter şi de a-l înlocui cu Enter. Şi asta pentru fiecare rând care se termină cu Manual Line Break.

Caracterul Manual Line Break se poate înlocui şi automat cu marcatorul Paragraph (Enter), folosind caseta Find and Replace unde
- în Find what se tastează ^l (pentru Manual Line Break) sau se alege cu clic pe butonul Special, apoi clic pe Manual Line Break
- iar în Replace With se tastează ^p (pentru Paragraph Mark) sau se alege cu click pe butonul Special şi clic pe Paragraph Mark.

Pentru a găsi rapid caracterul Manual Line Break, se poate folosi caseta Find, în care se tastează ^l (sau se activează butonul More şi se alege
din lista Special Manual Line Break).
Nonbreaking Space

Nonbreaking Space - un tip de spaţiu special, care păstrează nedespărţite (pe acelaşi rând) caracterele între care se află.
De exemplu, pentru a păstra împreună caracterele 10 metri (10 urmat de spaţiu urmat de metri).
Folosind doar bara de spaţiu, dacă "10" ajunge la capătul rândului, cuvântul "metri" va trece automat pe rândul următor.
Nonbreaking Space leagă "10" de "metri" astfel încât dacă "10" ajunge la capătul rândului, el va trece automat pe rândul următor pentru a
rămâne împreună cu "metri", chiar dacă ar avea loc suficient pe rândul de mai sus.

Diferenţa dintre cele două tipuri de spaţiu este vizibilă doar dacă se activează butonul Hide/Show ¶:

Spaţiul obişnuit este reprezentat printr-un punct negru, iar Nonbreaking Space, printr-un cerc mic.

Se poate introduce în text cu combinaţia de taste = Ctrl + Shift + Space

sau din meniul Insert, caseta de dialog Symbol - More Symbols - eticheta Special Characters.
Tot în fereastra Symbol, eticheta Special Characters se pot vedea şi alte caractere speciale, iar în dreapta lor - combinaţiile de taste cu care pot fi
tastate direct.

Page/Section Break

Page Break (întrerupere de pagină)

Combinaţia de taste: CTRL + Enter
Word inserează automat o întrerupere de pagină (Page Break) atunci când ajunge la sfârşitul unei pagini.

Se poate introduce o întrerupere de pagină în alt loc, de exemplu la terminarea unui capitol, pentru ca următorul capitol să înceapă pe o pagină
nouă.
Avantajul întreruperii de pagină este acela că, dacă ulterior se fac modificări la capitolul anterior (se adaugă sau se şterg paragrafe), capitolul
următor începe pe o nouă pagină.

Se poate folosi şi metoda "clasică", de a da Enter până cursorul ajunge pe pagina următoare pentru a începe un capitol nou, însă, în cazul în care
se fac modificări (formatare, adăugare sau ştergere text, tabele, imagini) la capitolul anterior, noul capitol se deplasează, deci nu rămâne la
începutul paginii.

Ştergerea unei întreruperi de pagină

Pentru a vedea unde se află întreruperea de pagină, se comută la modul Draft (clic pe butonul Draft din partea dreaptă-jos a ferestrei de editare)
sau se acţionează butonul Show/Hide ¶ (taste rapide Ctrl+Shift+8 de pe tastatura alfanumerică).

Întreruperea de pagină este afişată ca în figura de mai sus (textul Page Break, centrat, iar la stânga şi la dreapta acestuia, linie întreruptă).
Se selectează rândul cu întreruperea de pagină şi se apasă tasta Delete.

Pentru a evita ca Word să insereze întreruperea de pagină la mijlocul unui paragraf

1. Se selectează paragraful care se doreşte să rămână întreg pe pagină.

2. Se deschide fereastra de dialog Paragraph cu clic pe butonul din partea dreaptă-jos a etichetei Paragraph,
apoi eticheta Line and Page Breaks.
3. Se bifează caseta Keep lines together (Păstrează rândurile paragrafului împreună / pe aceeaşi pagină).
Pentru a evita întreruperile dintre paragrafe

1. Se selectează paragrafele care trebuie să rămână pe aceeaşi pagină.

2. Se deschide fereastra de dialog Paragraph cu clic pe butonul din partea dreaptă-jos a etichetei Paragraph, apoi eticheta Line and Page
Breaks (imaginile de mai sus).
3. Se selectează caseta Keep with next (Păstrează paragraful împreună cu următorul).

Specifică o întrerupere de pagină înaintea unui paragraf

1. Clic pe paragraful care va trece pe pagina următoare.

2. Se deschide fereastra de dialog Paragraph cu clic pe butonul din partea dreaptă-jos a etichetei Paragraph, apoi eticheta Line and Page
Breaks (imaginile de mai sus).
3. Se selectează caseta Page break before (Întrerupere de pagină înainte).

Plasarea a cel puţin două rânduri dintr-un paragraf la începutul sau sfârşitul unei pagini

Într-un document profesional pagina nu se termină cu doar un rând din noul paragraf şi nu începe cu ultima linie a unui paragraf început pe
pagina anterioară.

Ultima linie a unui paragraf care trece pe pagina următoare este numită widow (văduvă).
Prima linie a unui paragraf care rămâne la sfârşitul paginii este numită orphan (orfan).

1. Se selectează paragrafele la care se doreşte să se evite rândurile widow/orphan.

2.Se deschide fereastra de dialog Paragraph cu clic pe butonul din partea dreaptă-jos a etichetei Paragraph, apoi eticheta Line and Page
Breaks (imaginile de mai sus).
3. Se bifează caseta Widow/Orphan.
Această opţiune este bifată implicit.

Evitarea întreruperii de pagină a unui rând dintr-un tabel

1. Clic pe rândul tabelului care nu trebuie să fie întrerupt sau selectarea întregului tabel dacă se doreşte ca tabelul să rămână pe aceeaşi pagină.
Tabelele a căror mărime/lungime depăşeşte o pagină trebuie să aibă întrerupere de pagină.
2. În Table Tools, se dă clic pe Layout.
3. În grupul Table, se dă clic pe Properties.

4. În eticheta Row se debifează caseta Allow row to break across pages, apoi clic OK.
Section Break (întrerupere de secţiune)

O întrerupere de secțiune permite controlarea formatării într-un document, acolo unde sunt necesare diferite schimbări:
- pagini aranjate în format portret urmate de pagini în format vedere
- alt text la antetul/subsolul paginii (de exemplu, numele capitolului)
- schimbarea numărului de pagină (în prima secţiune - cifre romane, apoi cifre arabe, care încep de la 1) etc.

Secţiunile pot fi considerate ca sub-documente sau mini-documente. Ele sunt independente una de cealaltă.

Întreruperile de secţiune controlează formatarea elementelor din acea secţiune, până când Word întâlnește o nouă întrerupere de secţiune, care
poate fi formatată diferit.

Pentru a introduce o întrerupere de secțiune, se face clic pe Page Layout. În grupul Page Setup, clic pe opțiunea de întreruperi și se selectează o
opțiune. În Word 2003, se alege din meniu Insert, apoi Break.
Ştergerea unei întreruperi de secţiune
Pentru a vedea unde se află întreruperea de secţiune, se comută la modul Draft (clic pe butonul Draft din partea dreaptă-jos a ferestrei de editare)
sau se acţionează butonul Show/Hide ¶ (taste rapide Ctrl+Shift+8 de pe tastatura alfanumerică).

Întreruperea de secţiune este afişată ca în figura de mai sus (textul Section Break, centrat, iar la stânga şi la dreapta acestuia, linie întreruptă).
Se selectează rândul cu întreruperea de secţiune şi se apasă tasta Delete.

Recuperare .doc

În cazul în care documentul salvat depăşeşte 500Mb (conţine multe imagini, tabele etc.), acesta nu mai poate fi deschis.
Mesajul afişat de Word este:

Pentru Office 2007 sau mai nou, soluţia ar fi ca să se redenumească extensia fişierului din .docx în .zip, apoi să se deschidă cu un arhivator, să
se şteargă/redimensioneze unele imagini, apoi să se revină la vechea extensie .docx.

Pentru Office 2003, soluţia ar fi să se deschidă documentul cu WordPad, să se salveze ca fişier RTF (Rich Text Format), apoi fişierul RTF să se
deschidă cu Word.
Minim 95% din informaţie poate fi recuperată, iar formatarea, tabelele şi imaginile se păstrează.

Redimensionare imagini

Compresia imaginilor în Word este relativ simplă: clic pe o imagine inserată, apoi din meniul de formatare imagini se alege Compress Pictures.
După salvare, mărimea documentului scade - uneori cu câţiva Mb.
Redimensionarea "en gros" a imaginilor
În unele situaţii este mai simplu ca imaginile să fie redimensionate înainte de a fi inserate în document, pentru a evita ulterior redimensionarea lor
una câte una.
Mai întâi se recomandă să se facă o copie de siguranţă a fotografiilor.
O metodă de compresare si redimensionare ar fi folosind aplicaţia Microsoft Picture Manager.

Fotografiile trebuie să se afle în acelaşi folder (director).

a. Se deschide o fotografie cu Microsoft Picture Manager - oricare versiune.

b. Se activează vizualizarea de tip "bandă de film" (Filmstrip View) cu clic pe butonul evidenţiat cu rosu (1) sau cu combinaţia de taste Ctrl+B.

c. Se activează panoul din dreapta cu click pe butonul Edit Pictures... (2).

În partea de jos a panoului sunt opţiunile pentru redimensionare (Resize) şi compresie fotografii (Compress Pictures).

d. Se selectează toate fotografiile cu Edit -> Select All (sau combinaţia de taste Ctrl+A).
Imaginile selectate sunt încadrate cu chenar - de obicei albastru-deschis.

Atenţie! Pentru a modifica toate fotografiile, acestea trebuie să rămână selectate (după selecţia cu Select All, dacă se dă clic pe o fotografie din
banda cu fotografii, doar aceea rămâne selectată - pentru a le selecta din nou pe toate, se repetă comanda Edit -> Select All).

Redimensionarea se poate face folosind dimensiuni predefinite sau dimensiuni alese de utilizator, în pixeli sau procente.
Uneori se recomandă redimensionarea în pixeli (la procente, dacă din greşeală se repetă operaţiunea, fotografiile vor fi micşorate încă o dată).
Conversia din centimetri în pixeli se poate face folosind pagina web: http://www.endmemo.com/sconvert/centimeterpixel.php

În cazul în care fotografiile au fost făcute deopotrivă "pe lat", dar şi "pe înalt", la redimensionare se va folosi procentul - regula de 3 simplă ne
ajută să aflăm care este procentul :)

Clic pe OK, apoi salvare cu File -> Save All.

Dacă documentul printat nu cere o calitate deosebită a imaginilor, fotografiile pot fi compresate pentru documente (clic pe butonul radio pentru
Documents).
Clic pe OK, apoi salvare cu File -> Save All.

Important
Am întâlnit o neconcordanţă la redimensionarea cu Microsoft Picture Manager: imaginile sunt redimensionate diferit, în funcţie de rezoluţia
folosită (DPI). De exemplu, imaginile provenite de la aparate foto setate diferit.

(Rezoluţia unei imagini se poate afla şi din proprietăţile acesteia - în My Computer, clic pe butonul din dreapta a mouse-ului peste o imagine,
din meniul rapid se alege Properties, apoi clic pe eticheta Summary).
De exemplu, pentru aceeaşi imagine de 1024x768 px, redimensionată la 154x115px, dacă imaginea are rezoluţia de:
- 96px, imaginea inserată în documentul Word va avea dimensiunile de 4,06 x 3,03 cm
- 300px, imaginea inserată va avea 0,95 x 1,29 cm - deci de peste 4 ori mai mică.

Pentru rezolvarea acestei probleme, am găsit două soluţii:

1. în Microsoft Picture Manager, la imaginile de 300 px se vor alege alte valori pentru redimensionare (de exemplu, în loc de 154x115, se va
alege 468x350);
2. folosind aplicaţia gratuită IrfanView, se pot modifica dimensiunile şi rezoluţia mai multor imagini deodată cu Batch Conversion/Rename:
Aici se poate indica doar o dimensiune (de exemplu doar înălţimea), iar IrfanView va modifica toate imaginile proporţional cu înălţimea aleasă.
Dacă se alege o rezoluţie mai mare faţă de cea iniţială, imaginea nu va deveni mai clară, doar i se modifică dimensiunea în Mb.
În acest caz, fotografiile inserate în documentul Word ar trebui să aibă aceeaşi dimensiune, oricare ar fi sursa lor.
Revizuire

De obicei se foloseşte când se lucrează în echipă sau când se încearcă să se dea o formă finală pentru un document.

În Word, există posibilitatea urmăririi fiecărei introduceri de text, ștergeri, mutări, modificări de formatare sau comentariu efectuat, pentru ca
ulterior să se poată face revizuirea modificărilor.

Word afişează implicit modificările urmărite şi comentariile pentru a preveni distribuirea din greșeală a documentelor care conțin modificări
urmărite și comentarii. Marcajul de afișare final (Final: Show Markup) este opțiunea implicită din caseta Afișare pentru revizuire.

Pe măsură ce modificările sunt revizuite, există posibilitatea de a accepta sau de a elimina fiecare modificare. Înainte de acceptarea sau
respingerea tuturor modificărilor urmărite și a comentariilor dintr-un document, pot fi văzute și modificările ascunse din documentul respectiv.

Panoul recenzie afișează toate modificările care apar în mod curent, numărul total de modificări și numărul de modificări de fiecare tip.

De obicei, atunci când Word urmărește modificările, afișează ștergerile în baloane de pe margine, iar inserările ca text subliniat.
Ștergerile, dar și comentariile (sau „adnotările”) pot fi afișate, de asemenea, astfel încât să apară în linie, ca mai jos.
Notă Ascunderea modificărilor urmărite nu șterge modificările urmărite sau comentariile existente din document. În schimb, ascunderea
modificărilor urmărite vă permite să vizualizați documentul fără să fie necesar să parcurgeți fragmente de text tăiate cu o linie, subliniate sau
incluse în baloane.

Ştergerea tuturor modificărilor şi a comentariilor

Pentru eliminarea modificărilor și a comentariilor, trebuie acceptate sau respinse modificările și şterse comentariile:

1. În eticheta Review, în grupul Tracking (Urmărire), clic pe săgeata de lângă Show Markup (Afișare marcaj).

2. Pentru a vedea toate elementele acestea trebuiesc bifate:Comments (Comentarii), Ink (Adnotări cu cerneală), Insertions and Deletions
(Inserări și ștergeri), Formatting (Formatare), Reviewers (Recenzenți) aici se selectează All Rewievers (Toți recenzenții).

3. Pe fila Review, în grupul Changes (Modificări), clic pe Next (Următoarea) sau pe Previous (Anterioara).

4. Apoi se acceptă sau se respinge modificarea selectată: în grupul Changes (Modificări), clic pe Accept sau pe Reject.

5. Se repetă pașii 3 și 4 până se acceptă sau resping toate modificările urmărite din document și se şterg toate comentariile.

Notă

 Pentru a accepta toate modificările deodată, clic pe Accept, apoi pe Accept All Changes in Document.

 Pentru a respinge toate modificările, clic pe Reject, apoi pe Reject All Changes in Document.

 Pentru a elimina toate comentariile, acestea trebuie șterse. În grupul Coments, clic pe săgeata de lângă Delete, apoi pe Delete all
Comments in Document.
Cum pot fi găsite modificările și comentariile ascunse
Există mai multe modalități de a ascunde modificările urmărite și comentariile, iar acestea vă pot face să credeți că nici măcar nu se află în
document. De exemplu:

 Caseta Afișare pentru revizuire Pe fila Review, în grupul Tracking, caseta Afișare pentru revizuire vă arată modul de vizualizare în
care vă aflați. De asemenea, oferă opțiuni suplimentare pentru vizualizarea documentului. Dacă faceți clic pe Final sau pe Original,
modificările urmărite și comentariile sunt ascunse. Pentru a le afișa, selectați Marcaj de afișare final sau Marcaj de afișare inițial.

 Afișare marcaj Pe fila Revizuire, în grupul Urmărire, puteți utiliza lista Afișare marcaj pentru a ascunde comentariile și modificările
urmărite. Elementele marcate cu un marcaj de selectare sub Afișare marcaj sunt afișate; elementele fără marcaj de selectare sunt ascunse.
Pentru a afișa un element, cum ar fi Inserări și ștergeri, faceți clic pe meniul Afișare marcaj.

De ce Microsoft Office Word afișează implicit modificările urmărite și comentariile

Pentru a vă împiedica să distribuiți din greșeală documente care conțin modificări urmărite și comentarii, Word afișează implicit modificările
urmărite și comentariile. Marcaj de afișare final este opțiunea implicită din caseta Afișare pentru revizuire.