1

Întrucât încălzirea globală a devenit tot mai pronunţată în ultimii

ani, s-a observat o creştere a cererii de băuturi răcoritoare. În
consecinţă, producţia acestor tipuri de băuturi a crescut, iar tot mai
mulţi distribuitori au devenit interesaţi de aceste produse. Însă, lipsa
de organizare în gestiunea unui astfel de spaţiu comercial poate duce
la pierderi de marfă şi chiar la minimalizarea profitului comerciantului.
Astfel, se constată necesitatea existenţei unui program,pentru o mai
bună organizare a produselor existente în magazin şi pentru
menţinerea unei evidenţe cât mai clare a acestora. În acest sens, se
creează baze de date cu ajutorul programului Visual Fox Pro, care vor
avea rol în afişarea, gestionarea şi crearea unei mai bune metode de
căutare a băuturilor răcoritoare.
 3

Cuprins:

1. Crearea bazelor de date.....................................................................

4
2. Comenzi utile în Visual FoxPro............................................................ 9
3. Crearea formularelor......................................................................... 27
4. Crearea rapoartelor........................................................................... 64
5. Crearea interfeţei.............................................................................. 89
6. Crearea proiectului şi a programului..................................................... 89
 4

Pentru realizarea bazei de date a unui magazin ce comercializează băuturi

răcoritoare se foloseşte programul Visual FoxPro, versiunea 6.0 corespunzător
următorilor paşi:

- se deschide programul Visual FoxPro şi se creează baza de date numită

„băuturi racoritoare” prin scrierea comanenzii create bauturi_racoritoare în
fereastra Command:

- după introducerea comenzii se apasă tasta Enter pentru a se putea trece la

completarea câmpurilor din baza de date:
 5

- se trece apoi la introducerea câmpurilor:

 câmpul „nume” va fi de tipul Caracter cu lungimea 15:

 6

 câmpul „sortiment” va fi de acelaşi tip şi aceeaşi dimensiune ca „nume”

 câmpul „cantinate” este de tip Numeric cu un intreg şi două zecimale (la
trecerea lungimii se ia in calcul şi virgula). Acest câmp va fi folosit pentru
exprimarea dozajului în care se găsesc băuturile (începând de la 0.33 şi până
la 2.50, unitatea de măsură subânţelegându-se ca fiind litrul):








 următorul câmp introdus va fi „pretul”, Numeric cu doi întregi şi două

zecimale, costul fiecărui produs fiind exprimat în RON
 câmpul „bucati” este necesar pentru păstrarea unei evidenţe a stocului de
produse şi va fi Numeric de 3:
 7

 câmpul pentru afişarea datei de expirare va fi numit „dat_exp” şi va fi de

tipul Date:

 pentru o evidenţă cât mai precisă a produselor se creează şi câmpurile

„producător” ce va fi de tip Caracter, cu lungime de 20 şi va conţine numele
companiei producătoare, precum şi câmpul „distrib” ce va fi de tip Memo.
Acest ultim câmp va fi completat prin dublu click (când se va trece la
 8

completarea câmpurilor) si va conţine date de contact ale distribuitorilor

(adresa, număr de telefon, e-mail, etc.):

- în continuare,
câmpurile şi la apariţia ferestrei cu întrebarea „Input data records now?” se
face click pe „Yes” şi se începe completarea câmpurilor:
 9

- se introduc astfel 30 de înregistrări, după care se inchide fereastra în care au

fost completate. Pentru a vizualiza înregistrările se utilizează comanda brow
(sau browse)în fereastra Command după care se apasă Enter:
 10

- pentru a mai putea introduce câmpuri în baza de date se foloseşte comanda

modi stru (sau modify structure) tastată în fereastra Command. După
apasarea tastei Enter, se va deschide fereastra „Table Design” şi se vor
introduce câmpurile „conservant” de tip Logic şi „proc_zahăr” de tip Numeric
cu doi întregi şi două zecimale:
 11

- se inchide fereastra după care se apelează comanda append şi se trece la

completarea câmpurilor noi introduse pentru fiecare înregistare (la produsele
care conţin conservanţi se va trece litera T în câmpul „conservant”, iar la cele
care nu contin se va trece litera F):
 12

- se închide apoi fereastra şi se introduce comanda list all

nume,sortiment,pretul for conservant=.F. după care tasta Enter pentru a se
putea observa care sunt băuturile răcoritoare ce nu conţin conservanţi:
 13

- pentru a vedea doar produsele fără zahăr se foloseşte comanda display:

14
 15

- pentru a putea verifica câte tipuri de băuturi diferite există de la o singură

companie producătoare se utilizează comanda count:

- comanda index foloseşte la sortarea produselor în ordine alfabetică în funcţie

de un anumit câmp:
 16

- creşterea cantităţilor cu un anumit număr de prodse se poate face cu ajutorul

comenzii replace:
 17

- comanda sort ajută la copierea unor date,pe baza unui anumit câmp, dintr-o
bază de date în alta conform următorului exemplu:
 18

- pentru a se putea folosi din nou baza de date iniţială se aplică funcţia use:
 19

- pentru a calcula o maximul, minimul sau o sumă din anumite numere se

foloseşte comanda calculate:
 20

- comanda locate se utilizează pentru a marca un anumit produs cu anumite

caracteristici:
 21

- pentru a şterge o înregistrare se folosesc comenzile delete şi pack.

 22

- comanda go bottom traversează baza de date şi se opreşte la ultima

înregistrare:
23
 24

- comanda go top traversează baza de date şi se opreşte la prima înregistrare:

Pentru o mai bună evidenţă a băuturilor răcoritoare se mai introduc în tabelul

„bauturi_racoritoare” câmpurile cod (de tip Numeric de 4, Decimal 2) şi câmpul
 25

imagine (de tip General). Câmpul cod va fi mutat pe primul loc cu ajutorul săgeţii
din stânga.

După aceea se trece la completarea noilor câmpuri (prin apelarea comenzii append).
Pentru câmpurile imagine se face dublu click si apoi se aduce imaginea (cu extensia
.bmp şi cu dimensiunea 300×300) din fişierul VisualFoxPro (pentru a insera imaginea
în baza de date, se copiază imaginea, iar apoi se lipeşte cu ajutorul comenzii Paste
de la Edit).
 26

În cazul extinderii gamei de produse comercializate de magazin, se adaugă noile

înregistrări în tabel prin apelarea comenzii append, şi se introduc apoi datele
corespunzătoare fiecărui câmp. Se completează astfel baza de date cu încă 30 de
înregistrări.

Pentru a păstra o clasificare cât mai bună a produselor, se vor copia înregistrările în
diferite baze de date, în funcţie de compania producătoare, cu ajutorul comenzii
copy. Astfel, se vor crea 5 tabele pentru fiecare producător.
 27

Întrucât compania Tymbark oferă, spre comercializare, multiple şi diverse produse,

se va face şi o diferenţiere a acestora, în funcţie de tipul lor. Această diferenţiere se
va concretiza tot printr-un algoritm de copiere a produselor în 4 baze de date
diferite, după nume.
 28

Pentru fiecare tabel creat pe baza companiilor producătoare şi a tipurilor diferite de

produse, se creează câte un formular, care va reprezenta interfaţa fiecărui tabel.
Aceste formulare se vor crea apelând comanda New de la File.
 29

Apoi, se selectează Form, care va fi creat cu ajutorul Wizardului.

La apariţia ferestrei Wizard Selection, se alege Form Wizard.

 30

În prima etapă, se selectează, din fişier, tabelul pe baza căruia se va crea formularul.

Mai departe, se selectează câmpurile din tabel care vor apărea şi în formular.
 31

Butonul cu o singură săgeată permite copierea unui singur câmp în formular, pe când
butonul cu două săgeţi permite copierea tuturor câmpurilor în formular.
 32

În continuare, se face click pe Next şi se trece la etapa a doua.

În această etapă se alege stilul formularului.

Se alege stilul Stone, şi se trece la etapa următoare, prin butonul Next.

 33

În această etapă se pot selecta câmpuri după care să fie ordonate înregistrările
(crescător sau descrescător). Câmpurile dorite (după care se face ordonarea) pot fi
selectate prin apăsarea butonului Add, iar modul de ordonare poate fi ales Ascending
(crescător) sau Descending (descrescător).

Se

apelează apoi butonul Next şi se trece la ultima etapă. În aceaastă etapă se

completează numele sub care va fi salvat formularul şi, de asemenea, se poate da un
Preview, prin care se poate vedea înfăţişarea formularului până în momentul acela.
34
 35

Prin apăsarea butonului Return to Wizard se revine la ultima etapă în crearea

formularului.

La întoarcerea în fereastra ultimei etape în crearea formularului, se face click pe

Finish pentru a încheia procesul de realizare formularului.
 36

Apoi se alege locul în care va fi salvat formularul şi se apasă butonul Save.

Pentru a deschide formularul creat se apelează din fereastra programului Visual

FoxPro comada Open (sau se tastează combinaţia de taste Ctrl+O), iar apoi se
selectează tipul şi numele fişierului ce va fi deschis.
37
 38

Pentru a rula formularul se face click pe butonul Run (sau se apelează de la

tastatură, prin comada Ctrl+E).
 39

Formularul este, astfel, rulat.

 40

Pentru a vedea şi celelalte înregistrări din formular, se face click pe butonul Next.
 41

Se trece, astfel, la următoarea înregistrare.

 42

Butoanele din formular au următoarele întrebuinţări:

 Butonul Prev trece la înregistrarea precedentă

 43

 Butoanele Top şi Bottom parcurg întreaga bază de date, primul

oprindu-se la prima înregistrare, iar cel de-al doilea la ultima
înregistrare
 Prin apelarea butonului Edit se pot modifica datele înregistrării
 Prin apelarea butonului Delete se şterge înregistrarea
 Prin apelarea butonului Add se poate adăuga o nouă înregistrare
 Butonul Find serveşte la găsirea unei înregistrări pe baza unui câmp
(sau pe baza a două câmpuri)
 Prin butonul Exit se iese din formular.

Pentru a merge înapoi, în faza de proiectare a formularului, se face click pe

butonul Modify Form.
 44

În acest stadiu, se poate modifica înfăţişarea formularului după cum urmează:

- câmpul care trebuie modificat se selectează cu ajutorul cursorului şi apoi se
alege din bara de proprietăţi pe cea care urmează a fi modificată (de
exemplu: culoarea, dimensiunea, fontul, etc.)
Astfel, se poate modifica câmpul imagine. Întâi se mută locul imaginii, iar apoi i se
schimbă dimensiunea la 300×300. După aceea se mută şi câmpul propriu-zis şi i se
modifică fontul, dimensiunea şi culoarea.
45
46
47
 48

Fonturile tuturor câmpurilor se vor alege Verdana 12, bold şi de culoare roşie,
parcurgând aceeaşi paşi ca cei parcurşi pentru câmpul imagine. În final, se obţine:

Se apelează apoi funcţia Run, pentru a putea vedea cum arată formularul:
 49

În continuare, se fac formulare pentru toate bazele de date create (pentru

fiecare tip de companie producătoare), folosind acelaşi algoritm ca cel pentru crearea
formularului coca_cola_company. Diferenţele vor consta în stilurile formularelor.
 Pentru compania Gat Foods:
 50

După ce se salvează noul formular, se deschide în Visual FoxPro şi se începe

modificarea câmpurilor cu ajutorul bării de proprietăţi.
 51

După ce se salvează noul formular, se deschide în Visual FoxPro şi se începe

modificarea câmpurilor cu ajutorul bării de proprietăţi.
 52

Pentru a insera o imagine pe fundalul formularului, se face click pe formular,

iar apoi, din bara de proprietăţi se selectează câmpul Picture şi se aduce imaginea
din fişier.
 53

 Pentru compania PepsiCo, formularul final va arăta astfel:

 54

 Formularul companiei European_Drinks:

 Pentru compania Tymbark, cele patru formulare pentru cele patru tabele
arată în felul următor:
55
56
 57

Deoarece produsele companiei Tymbark sunt împărţite în mai multe baze de

date (respectiv mai multe formulare), se va crea şi un formular principal pentru
compania Tymbark,care le va cuprinde pe toate celelalte. Acest tip de formular va fi
creat în modul următor:
58
 59

În continuare, se creează butoane ce vor avea rolul de a apela fiecare

formular în parte:
60
 61

Se face dublu click pe buton şi se scrie comanda pentru aducerea formularului

suc_natural.

Se închide fereastra în care am tastat comanda şi se trece la editarea butonului, cu

ajutorul bării de proprietăţi.
În primul rând, se aduce o poză pe fundalul butonului, paşii fiind aceeaşi ca la
aducerea unei poze pe fundalul unui formular (din bara de proprietăţi se selectează
câmpul Picture, iar apoi se aduce imaginea din fişier).
 62

Apoi, se schimbă denumirea butonului de la Command1 la Suc Natural şi se

editează fontul textului.

Folosind acelaşi algoritm, se creează, în continuare, butoane şi pentru celelalte

formulare ale companiei Tymbark, astfel încât, formularul va avea toate butoanele
corespunzătoare fiecărei categorii de produse:
 63

Apoi, se inserează o imagine pe fundalul formularului şi se salvează în fişier sub

denumirea tymbark:

Dacă se apelează unul din butoane, se va observa că se aduce din fişier formularul
corespunzător categoriei respective de produse:
 64

Pentru o vizualizare şi o evidenţă cât mai bună a băuturilor răcoritoare, se creează în

continuare şi rapoarte pentru fiecare bază de date în parte, acestea având rolul de a
expune datele şi caracteristicile fiecărui produs într-o manieră mai oficială.
65
66
67
68
69
 70

După crearea raportului, se trece la editarea acestuia.

 71

După aranjarea câmpurilor, raportul arată în felul următor:

 72

Pentru a vizualiza raportul se face click la View, iar apoi se selectează Preview.
 73

Butoanele din bara Print Preview au următoarele utilizări:

 Butonul Go to Page permite utilizatorului

să sară direct la o altă pagină a raportului

 Butonul Next Page permite trecerea la

următoarea pagină din raport.

 Butonul Last Page ajută utilizatorul să

treacă la ultima pagină din raport.

 Butonul Previous Page permite trecerea

la pagina precedentă a raportului.

 Butonul First Page ajută la saltul spre

prima pagină a raportului.

 Butonul Zoom permite mărirea sau

micşorarea raportului, pentru a putea fi
vizualizat la diferite dimensiuni.

 Butonul Close Preview închide fereastra

de vizualizare a raportului şi permite
întoarcerea în faza de proiectare a raportului.

 Iar butonul Print Report permite

printarea raportului.
 74

Un astfel de raport arată în felul următor:

75
76
77
78
79
 80

Se creează, urmărind paşii anteriori, rapoarte pentru toate bazele de date

corespunzătoare fiecărei companii producătoare (cu excepţia că la compania
Tymbark, rapoartele vor fi făcute pentru fiecare categorie de produse, în parte).

 Raportul pentru compania Gat Foods:

 81

 Pentru PepsiCo:
 82

 Pentru European Drinks:

 83

 Rapoartele pentru fiecare categorie de produse de la firma Tymbark:

84
 85

În continuare, se va crea un formular pentru compania Tymbark care va citi

rapoartele fiecărei categorii de produse în parte. Acest tip de formular se creează
cu New File, şi nu cu Wizardul, astfel încât, la final, va avea aceeaşi înfăţişare ca
formularul anterior creat pentru aceeaşi firmă, cu deosebirea că butoanele vor
avea comanda report form (numele raportului) preview.
 86

Acum, se va crea interfaţa programului, care va fi tot un formular construit cu New

File şi va avea butoane care să deschidă atât formulare, cât şi rapoarte, precum şi
un buton prin care se face ieşirea din formular (buton ce va avea comanda quit). De
asemenea, în înterfaţă se pot adăuga şi simple spaţii cu text, cu ajutorul comenzii
Label. Astfel, la sfarşit, interfaţa va arăta în felul următor:

În continuare, pentru a putea transforma acest panou principal într-un fişier

executabil, se creează un proiect, conform paşilor următori:
 87

La apariţia ferestrei următoare, se va face click pe plusul din stânga câmpurilor şi

se vor adăuga în proiect tabelele, formularele şi rapoartele conţinute în panoul
principal.
88
 89

Prin aceeaşi procedură se aduc în proiect şi formularele şi rapoartele:

După aceea, se trece la crearea unui program care va citi informaţiile din panoul
principal:
 90

La apariţia ferestrei Program1, se tastează comanda:

do form (numele formularului care este panou principal)
read events
şi se salvează programul sub denumirea program.
Apoi, se face click dreapta pe program în fereastra Project Manager şi se setează
Set Main, după care se trece la construirea programului şi se salvează.

Când se lansează
în execuţie
programul, va
porni panoul
principal:
91