MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI
MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
I.P. CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE DIN
CHIŞINĂU

AGENDA FORMĂRII PROFESIONALE

Stagiul de practică Practica ce precede probele de absolvire II.

Elevul (a)_________Corman Mihail___________

(numele, prenumele)

Specialitatea 72160 Tehnologia produselor obţinute prin fermentare

Anul de studii IV Grupa TPOF-191

Locul de efectuare a stagiului de practică

Migdal-P SA

(denumirea unităţii economice / subdiviziunea instituţiei de învăţământ)

Conducător de practică din cadrul instituţiei de învăţământ___________________

(funcţia)

___________________ / ________________________________
(semnătura) (numele, prenumele)

Conducător de practică din cadrul unităţii economice___șef secție producere____

(funcţia)

___________________ / Vicol Petru______

(semnătura) (numele, prenumele)

Durata stagiului de practică: de la 03.05.2022

(ziua, luna, anul)

până la________27.05.2022____
(ziua, luna, anul)

1
Director adjunct al instituţiei de învăţământ__________ / _
(semnătura) (numele, prenumele)

L.Ş. ________________________
(ziua, luna, anul)

2
 CUPRINS

 Pagina de titlu

 Foaia de delegaţie (se pune la finele practicii, semnată și ștampilată)

 Cuprinsul

 Context general

 Drepturile elevului în perioada stagiilor de practică

 Obligaţiile elevului în perioada stagiilor de practică

 Sarcini de lucru şi descrierea activităților realizate

 Concluziile şi sugestiile elevului cu privire la stagiul de practică

 Evaluarea activităţii elevului în perioada stagiului de practică

 Rezultatele susţinerii stagiului de practică

3
 CONTEXT GENERAL
Stagiile de practică sunt parte integrantă obligatorie a procesului educaţional şi
se realizează în scopul formării / dezvoltării competenţelor profesionale ale elevilor,
specifice unei calificări profesionale. Stagiile de practică se desfăşoară în baza
curriculumului, care identifică competenţele profesionale specifice stagiului de
practică, activităţile, sarcinile de lucru şi produsele, care urmează să fie elaborate,
cerinţele faţă de locurile de muncă, resursele didactice recomandate elevilor, precum şi
modalităţile de derulare şi evaluare a stagiului de practică în conformitate cu cerinţele în
vigoare.

DREPTURILE ELEVULUI ÎN PERIOADA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Pe parcursul desfăşurării stagiului de practică, elevul este în drept:
1. să aleagă unităţile economice de profil de efectuare a stagiului de practică, capabile să
asigure condiţii suficiente pentru organizarea şi desfăşurarea stagiului, iniţiind procedura de
încheiere a contractului cu cel puţin 60 zile anterior perioadei de desfăşurare a stagiului de
practică;
2. să solicite recunoaşterea voluntariatului prestat opţional, în acelaşi timp sau consecutiv, în
una sau mai multe instituţii, cu care. instituţia de învăţământ a încheiat contract / acord de
colaborare, cu condiţia respectării Curriculumului în învăţământul profesional tehnic;
3. să realizeze stagiile de practică peste hotare conform prevederilor prezentului Regulament;
4. să pretindă la condiţii de muncă corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului de
practică: echipat cu utilaj, materiale etc;
5. să fie informat în detalii, privind obiectivele şi conţinutul stagiului de practică;
6. să intervină cu propuneri, vizând organizarea şi efectuarea stagiului de practică;
7. să adreseze întrebări conducătorilor stagiului de practică.

OBLIGAŢIUNILE ELEVULUI ÎN PERIOADA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Pe parcursul desfăşurării stagiului de practică, elevul este obligat:
1. să-şi asume întreaga responsabilitate pentru respectarea normelor de organizare şi de
protecţie a muncii, pe toată durata stagiului de practică;
2. să respecte cu stricteţe orarul de lucru şi să frecventeze stagiile de practică;
3. să se prezinte la stagii în termenii stipulaţi în ordin / extras din ordin de repartizare la
unitatea economică;
4. să respecte cu stricteţe disciplina muncii;
5. să respecte Regulamentul intern al instituţiei de învăţământ şi al unităţii economice;
6. să se comporte academic şi cuviincios faţă de personalul unităţii economice;
7. să se integreze în colectivul unităţii economice;
8. să îndeplinească, în perioada stagiului de practică, numărul de ore conform planului de
învăţământ şi să recupereze zilele orele absentate motivai sau nemotivat Ia sfârşitul
perioadei de practică sau în intervalul de timp stabilit;
9. să prezinte conducătorilor de practică certificatul de motivare / certificatul medical dacă
elevul a lipsit motivat;
10. să realizeze integral cerinţele curriculumului stagiului de practică;
11.să consemneze întreaga activitate în Agenda formării profesionale şi să prezinte Raportul
stagiului de practică;
12.să respecte întocmai prezentul Regulament şi să execute dispoziţiile şi recomandările
conducătorilor stagiului de practică în strictă conformitate cu prescripţiile conducerii
instituţiei.

4
 SARCINI DE LUCRU

Ore/Durata
Activităţi/Sarcini de lucru
de realizare
I.Analiza activității generale a întreprinderii. 6
1.1 Descrierea tehnico- economică a întreprinderii:amplasarea geografică, scurt istoric,
specializare, activitatea în ultima perioadă, mențiuni obținute la concursuri, expoziți.
1.2. Structura de producere a întreprinderi 6
1.3. Structura de organizare a întreprinderi / organigrama 6
1.4. Sortimentul de producere/categori/tipuri 6
1.5. Analiza SWOT. Măsuri privind reducerea/înlăturarea/îmbunătățirea punctelor slabe 6
II. Activități de producere
2.1 Descrierea activităţilor de producere. 12

2.2. Monitorizarea parametrilor tehnologici. 6

2.3. Completarea documentelor corespunzătoare. 6
2.4 Rezolvarea situaţiilor problemă, parvenite în procesul de producere. 6
III. Analizarea calităţii produselor vitivinicole și materialelor folosite la tratarea/stabilizarea și
îmbutelierea vinului.
3.1 Analiza indicilor de calitate a vinului 6
3.1.1 Analiza indicilor fizico- chimici
3.1.2 Analiza indicilor organoleptici 6
3.2 Analizarea indicilor de calitatea materialelor utilizate în vinificație. 6
3.2.1 Caracteristica materialelor folosite la tratarea/stabilizarea și îmbutelierea vinului.
3.2.2 Determinarea indicilor de calitate a materialelor utilizate în vinificație. 6
IV. Calcule tehnologice
4.1 Determinarea cantităţilor de aditivi, conservanţi utilizate la prelucrarea vinului. 6
4.2 Determinarea cantităţilor materiale auxiliare utilizate la prelucrarea vinului. 6
4.3 Calcule tehnologice la producerea produselor vitivinicole 6
V. Compartiment economic 6
VI. Compartiment SSM 6
6.1 Analizarea securității şi sănătății în muncă la întreprindere.
6.2 Întocmirea fişelor individuale de SSM.
Elaborarea angendei conform conţinutului curriculumului (redactează, sistematizează şi 6
întocmeşte agendei pe rezultatele practicii ce precede probele de absolvire II).

Total 120

V. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR REALIZATE

I.Analiza activității generale a întreprinderii.

5
1. Descrierea tehnico- economică a întreprinderii: amplasarea geografică, scurt istoric,
specializare, activitatea în ultima perioadă, mențiuni obținute la concursuri, expoziți.

2. Structura de producere a întreprinderi

6
 Secții auxiliare
Secții principale Secții de deservire
Secții secundare -serviciu de reparați

Secția prelucrare -laborator de producere

-serviciu gospodăresc
Secția tratareDepozit
și cupajare
pentru materiale adjuvante
-serviciu securitatea muncii-serviciu pază

Secția păstrare Secția de maturare

Depozit pentru materiale consumabile (sticle, etc.)
(în baricuri)

Secția de învechire
Secția îmbuteliere și depozitare
(colecția)

7
3. Structura de organizare a întreprinderi / organigrama

8
4. Sortimentul de producere/categori/tipuri
Completați tabelul de mai jos

Zaharitatea, g/dm3
Descrierea
Denumirea

Taria, %vol.
indicilor organoleptici
categoria/tipul de vin
Culoarea/Aroma/Gustul

Sol Negru max.4 Vin de culoare galben pai, cu arome florale și

Sauvignon Blanc 2019 12 aciditate plăcută.

Sol Negru max.4 Vin alb sec, culoarea galben-verzui, cu arome

Feteasca Albă 2019 12 plăcute florale, gust moale bine echilibrat.

Sol Negru Roze 2019 max.4 Vin roz-culoarea fucsia, arome fructate de cireșe,
Cabernet-Sauvignon 13,5 căpșune și zmeură. Gust moale plăcut cu aciditate
bine echilibrată.

Sol Negru Nuanțe rubinii intense, buchetul denotă nuanțe de

Merlot 2016 13,5 max.4 vișină sălbatică, prune afumate cu accente lemnoase
și de condimente. Vinul posedă un gust plin, catifelat
și post gust de lungă durată.
Sol Negru 14 max.4 Vin cu culoare profundă cu ușoare nuanțe brune ce
Malbec 2016 denotă faptul maturării, (maturat în baric de stejar 12
luni). Gust bogat, fin, cu nuanțe de frișcă sau iaurt de
pomușoare și căpșune, arome de mere, prune vanilie
și ciocolată.
Asconi Noble Wine 12 50 Vin roșu dulce, cu reflexe rubinii, aromă de fructe
Saperavi și Cabernet- uscate, ciocolată, cireșe supracoapte. Taninuri bine
Sauvignon 2017 echilibrate cu o astringență moderată, post gust
fructat și de lungă durată.

Uneori 7 124
Culoarea spicului de grâu, cu un luciu verzui. Aromă
Moscato Alb 2018 bogată în note nucușoară, gutui, acadea, citrice, etc.
Gust moale, ușor, cu nivel scăzut de alcool, dulceață
delicată.
Notă: pentru realizarea acestei sarcini consultați: https://salcutawine.md/, https://cricova.md/,
https://asconi.md/, https://www.mold-nord.md/ etc.

9
5.Analiza SWOT. Măsuri privind reducerea/înlăturarea/îmbunătățirea punctelor slabe
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Utilaj modern și personal bine instruit. Lipsa transportului pentru personal.
Materie primă proprie Plantații bătrâne
Posibilitatea tehnologică de a fabrica diferite Cantitatea de comercializare a produselor pe
tipuri de produse la cererea pieței. piața internă mică.
Aplicarea automatizării și mecanizării în
procesele de producere.
Calitatea vinului apreciată de personalități de
vază cât și publicul simplu.
Cazarea personalului pe teritoriu.
Personal amabil și binevoitor.

OPORTUNITATI, ŞANSE) AMENIŢĂRI/THREATS:

Amplasarea favorabilă a întreprinderii
Mărirea spațiului de agrement.
Marchetingul de promovare modern și variat.
Producerea vinurilor cu Indicație
Geografică Protejată.
Piețe de desfacere în afara țării și în
interiorul acesteia.
Participarea la diferite concursuri naționale și
internaționale, unde au obținut distincții și
mențiuni.
Instabilitatea politică și economică din țară.
Dependența de condițiile climatice.
Lipsa vizitatorilor din diverse motive.
Situații neprevăzute (pandemie, imbargou).
Variația cursului monetar.
Schimbarea legislației ăn domeniu.
Modificarea cerințelor pieții.

Notă:
https://bani.md/analiza-swot-cum-afli-punctele-tari-si-punctele-slabe-ale-afacerii-tale-inainte-de-
demararea-unui-proiect---89528.html
Factori interni:
o Punctele forte/tari sunt principalele caracteristici organizaţionale, care îi conferă instituţiei un
avantaj relativ față de alte instituţii.
o Punctele slabe sunt caracteristici organizaţionale care plasează instituţia în dezavantaj în raport cu
alte institute

Planul de măsuri privind reducerea şi înlăturarea punctelor slabe şi critice

Denumirea punctului slab
 Lipsa transportului pentru personal.
 Prezența viilor bătrțne.
Măsurile
 Oferirea unui microbuz pentru
transportarea muncitorilor
 Defrișarea viilor bătrâne și plantarea
noilor podgorii.

 Capacitatea de comercializare mică a  Promovarea produselor autohtone și

produselor pe piața internă. comercializarea lor pe piața internă.

10
II. Activități de producere
2.1 Descrierea activităţilor de producere.
2.1.1 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului sec alb din soiul
Sauvignon.conform sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă t0= 10-120C Cisternă din inox,
V=15000dal,
Pompă
peristalică.
Depozitarea vinului materie primă t = 10-12 C
0 0
Cisternă din inox,
ꭋ=max. 3 luni V=15000dal
Egalizarea t0= 10-120C Cisternă din inox,
V=15000dal
Cleirea și menținerea pe clei Cleirea cu bentonită saugelatină, Flotator, Cisternă
doza se determină în laborator. din inox,
ꭋ=10-14 zile V=15000dal
Decantarea de pe sediment Filtrare grosieră Pompă cu piston,
Ø= 4,5µm filtru cu chizelgur

Depozitarea vinului t0= 10-120C Cisternă din inox

V=5000 dal.

Refrigerarea vinului t0= (a-1)/2=-b ,unde a este tăria Instalație pentru

vinului. refrigerarea
vinului
Menținerea la frig Formarea și sedimentarea Cisternă cu
cristalelor. cămașă (sau
ꭋ=min. 4 zile termo-izolată)
Filtrarea la rece Aceeași temperatură Filtru cu
(filtrare dublă) Ø= 0,5-1,0µm chizelgur și filtru
cu plăci

Repausul t0= 10-120C Cisternă din inox

ꭋ=10 zile

Filtrarea sterilă Ø=0,1- 0,4µm Filtru cu cartușe

Îmbutelierea sterilă și depozitarea ꭋ=min. 2 zile Linie de

îmbuteliere și
depozit

11
2.1.2 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului sec roz din soiul
Cabernet-Sauvignon.conform sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă t0= 12-140C Cisternă din inox,
pompă
Egalizarea t0= 12-140C Pompă
peristalică,
Cisternă din inox,
V=15000dal
Tratarea complexă și menținerea Cleirea cu bentonită, d=1,5g/l Cisternă din inox,
vinului pe clei. t0= 150C, ꭋ=10-14 zile V=15000dal
Decantarea de pe sediment Filtrarea grosieră Pompă cu piston,
Ø= 1,5-4,5µm Cisternă din inox,
V=5000dal, filtru
cu chiselgur.
Depozitarea t0= 150C, ꭋ=30 zile Cisternă din inox,
V=5000dal

Refrigerarea vinului t0= (a-1)/2=-b ,unde a este tăria Instalație pentru

vinului, iar -b temperatura de refrigerare
refrigerare.

Menținerea la frig ꭋ=min.4 zile Cisternă cu

cămașă (sau
termo-izolată)
Filtrarea la rece Aceiați temperatură Filtru cu plăci și
Ø= 0,5-1,0µm chiselgur.

Repausul t0= 10-120C, ꭋ=10 zile Cisternă din inox

cu cămașă, V=
5000dal.

Filtrarea sterilă Ø= 0,1-0,4µm Filtru cu cartușe

Îmbutelierea sterilă și depozitarea ꭋ=min. 2 zile Linie de

îmbuteliere,
depozit

12
2.1.3 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului sec roșu din soiul
Malbec.conform sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă t0= 150C Cisternă din inox

Egalizarea vinurilor t0= 150C Pompă

peristalică,
Cisternă din inox,
V=15000dal
Tratarea complexă Cleirea cu bentonită d= 1,5g/l Flotator, cisternă
t0= 150C din inox,
V=15000dal
Menținerea pe clei t0= 150C Cisternă din inox,
ꭋ=10-20 zile v=15000dal

Scoaterea vinului de pe sediment t0= 150C Pompă cu piston,

d(SO2)=20mg/hl Cisternă din inox

Maturarea în baricuri din stejar francez t0= 12-140C Baricuri franceze

ꭋ=12 luni

Refrigerarea și menținerea la frig t0= (a-1)/2=-b ,unde a este tăria Instalație pentru
vinului, iar -b temperatura de refrigerare
refrigerare. ꭋ=min.4 zile

Filtrarea la rece Aceiați temperatură Filtru cu plăci și

Ø= 0,5-1,0µm chizelgur

Repausul ꭋ=10-30 zile Cisternă din inox

cu cămașă,
V=6000dal

Filtrarea sterilă Ø= 0,1-0,4µm Filtru cu cartușe

Îmbutelierea sterilă Linie de

îmbuteliere

Depozitarea și comercializarea ꭋ=min. 2 zile (Sticle) Depozit

13
2.1.4 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului cu zahăr rezidual
(indica tipul ) din soiul Muscat.conform sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă t0= 10-120C Cisternă din inox

Cupajarea Vin sec + must concentrat Cupajor

y2=65, y0=134 g/l
Cleirea și menținerea pe clei t0= 10-120C Cisternă din inox,
ꭋ=10-14 zile V=15000 dal.
Decantarea de pe sediment t0= 10-120C Pompă cu piston,
Cisternă din inox.

Depozitarea vinului la rece t0=0; -50C Cisternă din inox

cu cămașă,
V=5000 dal.
Refrigerarea vinului t0= (a-1)/2=-b ,unde a este tăria Instalație pentru
vinului, iar -b temperatura de refrigerarea
refrigerare vinului
Menținerea la frig ꭋ=min 3-4 zile Cisternă din inox
cu cămașă
(termo-izolată)
Filtrarea la rece Filtrarea dublă Filtru cu
Ø= 0,5µm chizelgur și filtru
cu plăci.
Repausul t0= 10-120C Cisternă din inox
ꭋ=10 zile cu cămașă.

Filtrarea sterilă Ø= 0,45µm Filtru cu cartușe

Îmbutelierea sterilă d(SO2)=max.300 mg/l Linie de

îmbuteliere

Depozitarea și comercializarea ꭋ=min. 2 zile (Sticle) Depozit

14
2.1.4 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului ICE WINE din soiul
Riesling. conform sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă t0= 10-120C Cisternă din inox,
V=15000dal
Cleirea și menținerea pe clei ꭋ=10-12 zile Cisternă din inox

Decantarea cu filtrare d=50 mg/l Filtru cu

Ø= 1,5-4,5µm chizelgur
Maturarea în atmosferă de CO2 t0= 10-120C Butoaie, V=50dal
ꭋ=6 luni

Refrigerarea t0=-4; -50C Instalație pentru

refrigerare

Menținerea la frig ꭋ= 4zile Termocisterne,

V=5000dal.

Criofiltrarea Aceeași temperatură Filtru cu plăci

Repausul ꭋ=10 zile Vase din inox,

V=5000dal.

Filtrarea sterilă Ø= 0,45µm Filtru cu cartușe

Expedierea la îmbuteliere Pompă

centrifugală

Îmbutelierea Linie de
îmbuteliere

Depozitarea și comercializarea ꭋ=min. 2 zile (Sticle) Depozit

15
2.1.5 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului licoros de desert
Pastoral.conform sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă

Maturarea 1 an 2 pritocuri deschise Butoaie din stejar

t0=14-160C francez

Maturarea 2 an ꭋ=186 zile Butoaie din stejar

francez
Tratarea complexă și menținerea pe clei ꭋ= 10-12 zile Cisterne din inox

Decantarea cu filtrare t0= 14-160C Filtru cu

Ø= 1,5-4,5µm chizelgur

Continuarea maturării al 2-lea an t0= 14-160C Butoaie din stejar

ꭋ=165 zile francez

Refrigerarea t0= -6; -80C Instalație pentru

refrigerare
Menținerea la frig Aceeași temperatură Vase din inox,
ꭋ=min. 4 zile V=5000dal.

Repausul ꭋ=6-8 zile Filtru cu cartușe

Filtrarea sterilă Ø= 0,1-0,4µm Filtru cu cartușe

Îmbutelierea sterilă Linie de

îmbuteliere

Depozitarea și comercializarea ꭋ=min. 2 zile (Sticle) Depozit

16
2.1.6 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a vinului spumant, conform
sortimentului indicat mai sus (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă, t0=max. 180C
asamblate, cupajate și tratate.

Pregătirea amestecului de y=18g/l, Clev.= 1mil.celule/cm3

rezervor/acrotofor.
Fermentarea secundară t0=max. 180C Acrotofor
ꭋ=20 zile
Pmin.=4,5bari
Refrigerarea și menținerea la frig t0=6-80C
ꭋ=5 zile

Filtrarea izobarică t0=40C

Maturarea suplimentară în acrotofor ꭋ=6 luni Acrotofor

Dozarea licorii de expediție Doza se stabilește prin calcule

Refrigerarea și repausul t0=-4; 00C

ꭋ=48 h

Filtrarea izobarică/izotermică.

Îmbutelierea izobarică/izotermică Linie de

îmbuteliere

Dopuirea cu agrafe și plasarea sticlei în Instalație pentru

containere, în poziție orizontală. dopuire, plasarea
în containere.
Menținerea de control

Spălarea exterioară a sticlelor, uscarea t0=15-250C

și garnisirea ꭋ=5 zile
Depozitarea și comercializarea. ꭋ=min. 2 zile Depozit

2.1.6 Elaborează și argumentează schema tehnologică de producere a divinului ( întreprinderea nu

produce divin de aceea m-am condus de schema de producere a divinului (indică regimul și utilajul )
Parametrii regimului
Utilaj, marcă
Denumirea operației (temperatură, durată, doze,
productivitate
marca etc )
Recepția vinurilor materie primă Vinuri din struguri albi cu o Cisternă din inox
aciditate mai ridicată ca: Risling,
Aligote, Rkatiteli, etc.
Distilarea vinului în 2 etape Până la 1 mai, peste 1 lună după Instalație pentru
17
 finisarea ferm. alc., distilare de tip
ꭋ=16-20 ore „Charente”.
Obținerea a III- fracții I Fr. frunte, II Fr. Mijloc
III Fr. cozi. Pentru divin se va
folosi fracția mijloc,
alc.=62-72%vol.
Colectarea fracției mojloc x=62-72%vol.

Sortarea și egalizarea distilatelor crude (după necesitate)

Maturarea în stejar în IV perioade: t0optimă=15-250C (5-300C) Butoaie de stejar,

umid.relat. a aerului=75-90% V=max.60 dal.

I- Perioadă 3-5 ani, în al 3 și al 5-a an se face

pritoc
II- Perioadă 6-10 ani, se va face pritoc din 2
în 2 ani.

III- Perioadă 11-20 ani, se va face pritoc din 2

în 2 ani.

IV- Perioadă Peste 20 ani

Pregătirea materialelor de cupaj Distilat ănvechit, caramelă,apă
dedurizată, apă alcoolizată, sirop
de zahăr.
Cupajarea și tratarea divinurilor Rtratarea la necesitate cu albuș Cisternă din inox
de ou sau gelatină,
d=0,2-0,6g/dal, sol.2-5%
Albuș 1-3g/dal
Repausul ꭋ=min. 3luni pentru dist. de Butoaie sau
consum curent. budane de stejar,
ꭋ=min. 6luni pentru DVM și rezervor
DVS
ꭋ=min.12luni pentru producerea
DVV și DVFV
Refrigerarea la necesitate ꭋ= 10-15 zile Instalație pentru
t0=-10 ; -150C refrigerare
Filtrarea sterilă Aceeași temperatură Filtru cu
Ø= 0,4µm membrană
Îmbutelierea și depozitarea Menținerea suplimentară: Depozit pentru
ꭋ=min. 10 zile pentru divin de sticle
consum curent
ꭋ=min. 30 zile pentru divin de
calitate sau de marcă.

18
2.2. Monitorizarea parametrilor tehnologici.

Denumirea Scopul Regimul (t 0C, )

procedeelor
tehnologice
Cupajarea Obținerea unor vinuri noi, cu calități
organoleptice excepționale.
Egalizarea Obținerea unei partide mari, t0=10-120C
omogene.
Tratarea cu bentonită Tratarea împotriva substanțelor ꭋ= 10-14zile
(indicați substanța sau
substanțele )
proteice. Sedimentarea particulelor în
suspensie și limpezirea gravitațională
a vinului
Cleirea cu substanțe Tratarea împotriva substanțelor ꭋ= 10-14 zile
organice gelatină (indicați fenolice. Sedimentarea particulelor în
substanța sau substanțele ) suspensie și limpezirea gravitațională
a vinului.
Maturarea Intensificarea indicilor organolepici t0=12-140C
ai vinului și obținerea unor vinuri ꭋ=0,5-2 ani
calitate
Pritocirea Îndepărtarea sedimentului format
prin transvazarea vinului în alt vas
fără a atinge sedimentul, pentru a
păstra calitatea vinului, dar și pentru
a fi separat se substanțele solode din
vin. Aerarea vinului, omogenizarea,
degajarea de CO2.
Refrigerarea Stabilizarea vinurilor împotriva t0= (a-1)/2=-b ,unde a este
casărilor cristalice tăria vinului, iar -b
temperatura de refrigerare
Filtrarea grosieră Îndepărtarea particolelor mari aflate Ø= 1,5-4,5µm
în suspensie
Filtrarea fină Îndepărtarea particolelor fine aflate Ø= 0,5-1,0µm
în suspensie
Filtrarea sterilă Îndepărtarea particolelor mici și Ø= 0,1-0,4µm
microscopice și sterilizarea
volumului vinului
Imbutelierea sterilă Depozitarea vinului în condiții
optime de păstrare, în scopul evitării
degradării vinului în sticlă, și
comercializarea acestuia.
Menținerea de control Verificarea stabilității vinurilor în ꭋ=5 zile
perioada de păstrare.
Notă: în cazul în care la intreprindere se produc vinuri spumante sau divinuri indica și
procedeele tehnologice specifice acestor băuturi (pregătirea amestecului de acrotofor/rezervor,
fermentarea secundară, remuaj, degorjare, distilare, maturarea și învechirea distilatelor,
cupajarea etc.)

19
2.3. Completarea documentelor corespunzătoare.

____FCP Asconi SRL______ Aprobat

(denumirea unităţii vinicole)
___Vicol Petru _
(funcţia, semnătura şi data)

FIŞA DE CUPAJ nr.

Vin Malbec demidulce
(denumirea produsului)

Secţia Codul Ziua Luna Anul

Tratare și cupajare 3581 11 05 2021

Schema nr.__2____ Recipientul nr.__38__ Secţia nr. 5

Denumirea Nr. de Nr. reci- Unitate Cantitatea Volumul la 20 Număru

Nr. materiei nomen- pientului, a de °C, dal l
prime clatură lotului măsur analizei
(componen sau ă
ţa documen
cupajului) -tului
şi anul
recoltării
1 Vin sec Vin 6 13 Dal. 10335,61879, 10335,61879, 145
sec 19 19
2 Must 8 15 Dal. 664,4120,80 664,4120,80 176
concentrat
Must
concentrat
Tot Vin sec 110002000 110002000 147
al Cupaj

Caracteristicile de calitate Cantitatea totală

concentraţia concentraţia concentraţia alcool zahăr acizi, kg
alcoolică, în masă a în masă a anhidru, dal invertit, kg
% vol zaharurilor, acizilor titra-
g/dm3 bili, g/dm3
13% 4 8 244,29 75,167 150,34
- 600 14 - 724,8 16,91
12,2112,21 40 8,36 244,29 800 167,25

Contracţia __-____dal
Caracteristicile de calitate conform datelor de laborator _______________________
_____________________________________________________________________
20
 __________________________________________________________________
(semnături)
Notă: datele indicate de aici vor cele de la producerea cupajului din sarcina 4.3.1

2.4 Rezolvarea situațiilor problemă, parvenite în procesul de producere.

Identificați situații problemă în producere Metode de soluționare

Concentraţia în masă a acizilor volatili în vinul
sec alb este de 0,95g/dm3
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinul
sec alb este de 4,0 g/dm3, vinul e lipsit de În cazul unei acidități mici recurgem la
prosperitate (plat)
Apariția în vin a nuanțelor Pinc (rozovincă)
Apariția în vin a nuanțelor de ou clocit
(H2S )
Apariția în vin a nuanțelor de miros de mucegai
Apariția florii vinului
Notă: pentru a soluționa problemele indicate consultați următoarele site-uri
www.enogrup.com, www.agrovin.com, www.ispgroup.com.ua, https://www.navadan.com/
Identificarea prezenței în vin a
bacteriilor acetice. Dacă acestea nu sunt
prezente în vinul dat, se efectuiază
cupajarea cu un alt vin de același fel ce
are o aciditate volatilă mai mică cu
0,3g/dm3.
o acidifiere a vinului (spre exemplu cu
acid citric d=1g/l), sau recurgem la o
cupajare a vinului cu o aciditate
titrabilă mai mare de 8,0g/dm3.
Tratarea cu PVPP, sau în unele cazuri
se folosește cărbunele activ vegetal.
Tratarea vinului cu gaze inerte (spre
exemplu: azot, argon sau dioxid de
carbon, etc)
Tratarea vinului cu cărbune activ sau
ulei de seminșe destruguri
Decantarea vinului prin partea
inferioară a vasului, în așa fel ca floarea
să rămână. Vinul decantat se plasează
în vase pline sau sub pernă de gaze
inerte și se sulfitează.

III. Analizarea calităţii produselor vitivinicole și materialelor folosite la tratarea/stabilizarea și

îmbutelierea vinului.
3.1 Analiza indicilor de calitate a vinului
3.1.1 Analiza indicilor fizico- chimici
Expuneți etapele determinări indicilor fizico-chimici a vinului (concentrația alcoolului,
zaharului, acidități titrabile, acidități volatile și SO2 în vin ) consultând Anexa C-G

Concentrația alcoolului
21
1 Pregătirea probei pentru distilare
2 Se introduce în termostat balonul și se aduce la t0=200C, și se aduce la cotă.
3 Trecerea cantitativă în balonul de distilare și se neutralizează cu sol. Na OH 1n.
4 Se începe distilarea, distilatul acumulându-se în același balon cotat.
5 Balonul p/t acumulare se introduce în lichid sau gheață.
6 Se distilează încet până când se obține circa 4/5 din vol. Recipientului.
7 Alonja și tubul refrigerentului se spală cu apă, apele de la spălare se acumulează în balon.
8 După care distilatul se aduce la cotă la t0=200C.
9 Alcoolmetru și termometru se spală cu alcool și se usucă.
10 Cilindru pentru determinare se spală apoi se clătește min. 2 ori cu proba obținută.
11 Apoi aceasta se așează pe o suprafață dreaptă și se toarnă distilat din colbă.
12 Alcoolmetru se introduce încet până se scufundă fără a atige fundul cilindrului.
13 Se lasă să oscileze liber fără a atinge pereții cilindrului și se introduce termometru.
14 Se lasă 3-5 minute pentru a se liniști și se citesc datele de pe scara termometrului și alcoolmetr.
15 Indicii se iau din tabel conducându-se se valorile obținute.

Concentrația zahărului
1 Se ia o probă de vin care se introduce în 3 baloane și se adaugă sol. NaOH și acetat de Pb.
2 Se aduce la cotă cu apă distilată și se lasă pentru a se decolora.
3 După decolorare, balonul cel mai slab colorat se pune la filtrare și servește ca sol. de lucru.
4 Se face o soluție din Feling I și Feling II care servesc pentru determinări.
5 Conținutil se fierbe 2 min. după care se titrează cu sol. de lucru până la dispariția culorii albastre.
6 Se fac douî titrări, pe fundul balonului trebuie să se formeze un sediment cărămiziu.
7 Se fixează vol soluției de lucru consumate la titrare
8 Reeșind din volumul soluției de lucru consumate la titrare din tabele speciale se află cantitatea de
zahăr invertit.

Concentrația acidității titrabile

1 Într-un balon conic se introduc 10ml de must sau vin și 25ml de apă distilată.
2 Soluția obținută se încălzește până la fierbere pentru înlăturarea dioxidului de carbon.
3 Seadaugă 1ml de soluție indicator bromtimol albastru și se titreazăcu sol. NaOH 1n.
4 Trebuie să apară o culoare verde-albăstruie și se toarnă 5ml soluție tampon.
5 Soluția primită va servi ca soluție de comparare
6 În alt balon conic se toarnă 10ml de must, 25-30ml de apă
7 Se încălzește se adaugă 1ml de indicator și se titrează cu soluție de 0,1n de NaOH
8 Datele obținute se introduc în calcule și se obține at. În g/dm3

Concentrația acidității volatile

1 În colba de distilare se toarnă 10ml de vin pentru analiză și se distilează prin încălzire
2 La obținerea a 6 ml de distilat, în pâlnia lui Matier se adaugă 6ml de apă distilată.
3 Când se vor acumula 24ml de lichid distilat se oprește distilarea.
4 Distilatul se transferă în colba conică se încălzește la t0=60-700C + 1-2 picături de fenoftaleină.
5 Soluția se titrează cu soluție de NaOH 1n, până la apaiția culorii roze ce se menține 30 secunde.
6 Datele obținute se introduc în calcule și se determină cantitatea av.

Concentrația de SO2
1 Pentru determinarea cantității de SO2 total se iau 50 ml de vin și 25ml de NaOH, se introduc în
balonul conic și se agită.
2 După 15 min. de repaus se adaugă 10ml H2SO4 și 10 picături de amidon și se titrează cu iod.
3 La titrare trebuie să apară o culoare albastră ce se va menține 10 secunde.

22
 4 Pentru determinarea SO2 liber, se iau 50ml de vin și 10 ml H2SO4 și 10 picături de amidon și se
titrează cu iod.
5. Rezultatele obținute se introduc în calcule astfel vom afla valorile necesare.

3.1.2 Analiza indicilor organoleptici

Descrieți indici organoleptici a min.7 vinuri din cadrul intreprinderi: utilizând informația de
pe pagina oficială a întreprinderi, roata aromelor și materialele utilizate la degustarea vinului
Anexa H, inspirațivă:
Feteasca Regală, https://www.youtube.com/watch?v=huxhNRmE-Po
Sauvignon Blanc https://www.youtube.com/watch?v=jBqM1AH0XzU
Somelierul https://www.youtube.com/watch?v=YdRd99DX3rU
Traminer https://www.youtube.com/watch?v=q_K1tju19mI
Feteasca Neagră https://www.youtube.com/watch?v=UMthUpNKzw0

Denumire Indicii organoleptici

a viului
Limpidita Culoarea Aroma Gustul Tipicitatea Concluzie
tea

Uneori Limpede Culoarea Arome florale și Gust Tipic grupei S-ar asocia bine
Pinot Gris cu luciu spicului de ierbacee: complex,amă de soiuri cu brânzeturile,
2019 grâu busuioc, flori de ră-ciune Pinot salate verzi, și
salcâm, iarbă picantă, ușor ficat de pui
proaspăt tăiată. corporal, dar
Caise, prune și în același
cireșe timp moale și
rotunjit
Sol Negru Limpede Galben- Arome Gust plăcut, Tipic Se asociază bine
Traminer cu luciu verzui pronunțate bine soiului su carnea albă
2020 florale, tei, echilibrat cu Traminer de pui, pește și
busuioc, ierburi aromele cașcavuluri mai
aromate. pronunțate. tari.
Sol Negru Limpede Roșu- Arome de prune Gust fructat Tipic Se asociază bine
Feteasca cu luciu rubiniu uscate și nuanțe catifelat, soiului cu carnea roșie
Neagră delicate de seduce printr- Fetească. în special steicul
2016 scorțișoară. un postgust de porc sau mici
plăcut de de vițel.
lungă durată.
Sol Negru Limpede Roșu- Nuanțe de Textură Tipic grupei Se combină bine
Pinot Noir cu luciu vișiniu vișine, fructe de densă, de soiuri cu carnea la
23
2016 pădure și ierburi aciditate Pinot grătar, sau semi-
aromate. plăcută și afumată.
taninuri
perceptibile
pe final.
Uneori Limpede Culoare Note tipice de Dulceață și Tipic grupei Asocieri
Moscato cu luciu Fuchsia, sau nucușoare, aciditate de soiuri culinare cu
Rose 2020 bujor fructe tropicale, plăcută, cu Muscat deserturi usoare
stafide. predominanță de de fructe de
de acadele și pădure,căpșune
fructe în ciocolată
tropicale. albă.
Ice Wine Limpede Galben- Aromă Gust dulce de Note clasice Acest vin se
Muscat cu luciu auriu pronunțată de fructe exotice și delicate asociază bine cu
miere de albine cu nuanțe tipice deserturile dulci
și flori de câmp florale. soiului și cremoase.
Muscat.
Ice Wine Limpede Roz-somon Aromă de Gust Tipic Pote fi asociat
Rose cu luciu cu nuanțe pomușoare, senzațional, soiului de cu prăjituri
Cabernet- chihlimbării grapefruit. floral cu struguri. dulci.
Sauvignon nuanțe de
grapefruit și
mango.
Postgust
puternic.

3.2 Analizarea indicilor de calitatea materialelor utilizate în vinificație.

3.2.1 Completați tabela: Caracteristica materialelor folosite la tratarea/stabilizarea și
îmbutelierea vinului.

N Denumirea materialelor Caracteristica Scopul, utilizări

r folosite
1 Bentonita. Substanță lutoasă, de culoare Folosit la tratarea vinurilor,
cafenie împotriva casărilor proteice și
previne casările cuproase.
2 Poliamide: PVPP Supstanță fină sub formă de Folosit pentru a stabiliza
praf,de culoare albă. culoarea vinurilor, înlăturarea
Insolubil în apă, vin, alcool. culorii brune la vinurile albe,
provine casarea oxidazică
3 Poliamide: PVP Praf sub formă de pulbere Folosit pentru corecția culorii
albă și elimină mirosul și gustul
de ciorchini. Stabilizarea
vinurilor în potriva casării
fenolice, coloidale
reversibile.
4 Enzime Substanță solidă de culore Folosit ca activatori ai
albă. anumitor reacții, hrană pentru
levuri, sau pentru a extrage și
intensifica indicii
organoleptici. Sau se mai
folosesc pentru tratarea
vinului
24
5 Cărbune activactive Praf de culoare neagră
6 Diatomit (kiselgur) Praf de culoare albă sau
galben-brună.
7 Perlit Praf de culoarealbă-surie
8 Gelatina Foițe subțiri sau granule
9 Clei de pește (ichtiocolul) Plăci subțiri sau mai rar
granulat, de culoare slab
gălbuie cu miros de pește
(ichticolul-soluție prealabil
pregătită, de 0,5-1%)
10 Albumine (albuş de ou) Albuș de ou bătut până la
compoziția când devine
pozos și de culoare albă.
11 Sânge de bovină Pudră, praf, sau sânge
proaspăt de bovine
sănătoase.
12 Cazeină Praf de culoare albă sau alb-
gălbui, insolubil în apă și
vin, dar solubil în soluții
alcaline. Se obține în urma
deshidratării laptelui.
13 Dioxid de sulf Substanță lichidă incoloră,
cu miros foarte înșepător
14 Plăci caton Plăci din carton special
formate cu porozitate
diferită, cu dimensiunea
standard (400x400) sub
formă de pătrat.
15 Butelii Din sticlă de dimensiui și
forme diferite, dar care
corespund anumitor
standarde și reglementări
16 Dopuri Din plută, de 3 tipuri, în
dependență de tipul vinușui
ce urmează a fi îmbuteliat,
sau metalice-capsule.
17 Etichete, contraetichete. De diverse forme,
25
Folosit pentru decolorarea
vinurilor în anumite cazuri și
pentru a oferi luciu vinurilor
Folosit pentru filtrarea ăn
strat aluvional, pentru filtrul
cu kiselgur.
Folosit pentru filtrarea ăn
strat aluvional, pentru filtrul
cu vid la filtrarea
sedimentului de drojdii.
Folosit pentru cleirea
vinurilor, în special pentru
cele albe și roze.Participă la
înlăturarea
culorii,substanțelor fenolice,
arome străine,
Obținerea luciului,
preîntâpinarea casărilor
fenolice.
Limpezirea eficientă,
îmbogățirea calității
organoleptice
Utilizat pentru reducerea
astringenței și durității,
ușoară decolorare.
Se folosește pentru tratarea în
potriva casării albe, reduce
cantitatea de Fe în vin,
ameliorează gustul și
culoarea vinurilor oxidate,
atenuiază gustul și mirosul de
mucegai, doagă și petrol cțnd
nusunt prea intense.
Folosit ca conservant,
antiseptic și antioxidant
pentru vinuri
Folosite la filtrarea vinurilor
pentru filtrul cu plăci.
Ermetizarea, depozitarea și
comercializarea eficientă a
vinurilor.
Au ca scop ermetizarea și
menținerea vinui în sticlă fără
ai schimba proprietățile.
Plasarea informației
 dimensiuni și forme, din corespunzătoare despre
hârtie sau peliculă. produs și informarea
consumatorului
18 Gaz inert N2 sau Substanțe gazoase inerte, ce Au ca scop formarea la
CO2 se mențin în recipiente suprafață a unei perne de
speciale din metal. gaze inerte ce o nu vor
permite interacționatea
vinului cu alte gaze din
mediul exterior și vor preveni
oxidarea și degradarea
vinului
Notă: utilizați cursul de prelegeri la tema: Limpezirea și stabilizarea vinurilor, site-uri
www.enogrup.com, www.agrovin.com, www.ispgroup.com.ua, https://www.navadan.com/

3.2.2 Determinarea indicilor de calitate a materialelor utilizate în vinificație.

Descrieți etapele de determinare a calități materialelor utilizate în vinificație (bentonită, acid citric,
alcool etilic, dopuri, butelii etc. ) utilizând lucrările de laborator de la disciplina CTC

Determinarea calității bentonitei:

a) Determinarea pH-lui
Se iau 2g de bentonită și se amestecă cu 100ml de apă timp de 5 minute.
Soluția se lasă pentru a se limpezi.
După care se filtrează și în ea determinăm pH cu ajutorul pH-metrului.
b) Determinarea majorării volumului prin fixare de apă
20g de bentonită se introduc într-un pahar chimic.
Se adaugă apă și se amestică intens cu o baghetă de sticlă pentru a preîntâmpina formarea
cocoloașelor.
Masa omogenă primită se dizolvă în apă pentru a obține 200ml de suspensie.
După care se iau 100ml de suspensie și se introduc într-un cilindru pentru 24 de ore.
La expirarea termenului se determină mărirea volumului în cilindru
Se fac calcule și se determină majorarea volumului în %.
c) Determinarea alcalinității
20g de bentonită se introduc într-un balon conic se adaugă 500ml de apă și se lasă pentru o zi.
După expirarea termenului conținutul balonului se amestecă intens.
După care se titrează cu sol. de H2SO4 1n în prezenșa fenoftaleinei până la dispariția culorii roze.

Determinarea subst. de bază din acid citric

La cântar analitic se cântăresc 2g de acid citric (cristale).
Se dizolvă într-un balon cotat de 100ml cu apă, apoi se aduce la cotă.
Din soluția căpătată 10ml se titrează cu NaOH 0,1n.
Titrarea se face într-un balon conic în prezență de fenoftaleină până la virajul culorii soluției în roșu
ce se menține timp de 30 sec.

Determinarea calității alcoolului etilic:

Se iau 10ml de alcool etilic cu un cilindru prealabil clătit cu alcool etilic și se toarnă în balon cu
gâtul îngust.
Apoi cilindrul se clătește cu apă, cu acid și se iau 10ml H2SO4.
Acidul se toarnă treptat în 3-4 reprize în balonul cu alcool etilic, amesticțnd amestecul în continuu.
Amestecul se încălzește la spirtieră, în timpul încălzirii balonul se rotește în continuu pentru agitarea
amestecului și ca flacăra să nu depășească nivelul lichidului.
Amestecul se încălzește până la apariția spumei la suprafață.

26
Procesul încălzirii durează 30-40 sec.
Lichidul după răcire se toarnă în eprubetă și culorea lui se compară cu culoarea inițială a alcoolului
și acidului sulfuric.
Turnarea se efectuiază în eprubete aparte, dar aceeași cantitate.
Dacă alcoolul etilic nu conține impurități amestecul va avea culoarea proprie a alcoolului etilic și
acidului inițial.
În caz contrar va căpăta culoare galbenă sau roz-gălbuie.

Determinarea calității buteliei:

a) Verificarea capacității buteliei.
Capacitatea deplină se verifică după masa apei ce încape în butelie la 20℃, sau după volumul apei,
determinat cu ajutorul cilindrului gradat.
b) Experimentarea stabilității termice
Experimentul se efectuiază în încăperi la tempetaturi de 15℃.
Sticla se scufundă pentru 5 min. în apă cu t0=60℃, apoi pentru 5 min în apă cu t0=27℃.
În decursul experimentului t0 apei trebuie să rămână constantă.
Transferarea buteliilor dintr-o apă în alta nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde.
Buteliile destinate pentru șampanie se țin 5 min. în apă de 15℃, apoi 5 min în apă cu t0>60℃.
După care în apă la t0=40℃ și apoi iarăși de 15℃.
c) Experimentarea inerției chimice
Cel puțin 5 butelii se spală cu apă fierbinte, apoi de 3 ori cu apă distilată.
Setoarnă în ele ¾ din vol. sol dee culoare roză.
Se plasează întro baie de apă fierbândă pentru 30 minute.
Soluția trebuie să rămțnă răză, dacăse decolorează se mai toarnă 5 picături de metil-roșu.
Dacă sol. rămâine roză înseamnă că buteliile sunt chimic inerte.
Dacă culoarea trece în galben sau oranj – buteliile se consideră chimic instabile.
d) Controlul calității de spălare a buteliilor.
Se verifică sticlile de după spălare, de lângă automatul de turnare.
Se iau 2 sticle se astupă cu dopuri sterile de vată și sunt transferate în laborator.
Se toarnă cîte 50ml de apă sterilă în fiecare sticlă.
Se astupă cu dopuri de cauciuc preventiv spălate cu spirt de 70%.
Se agită energic în decurs de 5 minute.
Apoi se ea 1ml din apa decapantă și se însemânțează în ceașca Petri pe must de agar.
Se lasă în termosta la t0=25℃ timp de 2-3 zile, apoi se numără coloniile crescute.

Determinarea calității dopurilor:

a) Controlul microbiologic
Cu o pențetă sterilă se iau trei dopuri pregătite pentru a astupa buteliile.
Se introduc într-un balon cu gât larg cu 50ml de apă sterilă.
Balonul se astupă cu un dop de vată sterilă și se agită timp de 5 minute.
După care se ea 1ml de apă decapantă se însemânțează pe vin agarizat cu zahăr.
10 ml de apă decapanată rămasă se centrifughează timp de 10 minute
Apoi precipitatul se microscopează.
În orizontul vizual al microscopului nu trebuie să fie microorganisme.
Controlul microbiologic al dopurilor se efectuiază o dată pe săptămână.

27
 IV. Calcule tehnologice
4.1 Determinarea cantităţilor de aditivi, conservanţi utilizate la prelucrarea vinului.
Sarcina 4.1.1 Calculaţi cantitatea de soluţie de SO 2 de concentrație 5% necesară pentru sulfitarea a
11000 _____(cifra din catalog plus trei de zero) dal de vin, ştiind că doza necesară este de 20
mg/dm3.

20 mg----1 l x=22000000mg=220mg 1l . . . 50g

X mg---11000 l xl . . . 2200g
X=2200/50=44lX=220000 mg =22
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Sarcina 4.1.2 Studiaţi cu atenţie tabelul de mai jos în care sunt notate dozele optime de
bentonită pentru microprobe de 1 litru, și completați celelalte spați libere. Rezultatele parvenite
din laborator
Nr. Probei 1 2 3 4
Bentonită 5% în microprobe (ml) 8 10 12 14
Bentonită 5% ce revine la 1 hectolitru 0,8 1 1,2 1,4
vin
Doza de bentonită uscată (g/l) 0,4 0,5 0,6 0,7
Doza de bentonită uscată (g/hl) 40 50 60 70
Sarcina 4.1.3 Calculați cantitatea de bentonită și suspensie de bentonită ce se administrează în
procesul de tratare a vinului, dacă prin cleirea de probă laboratorul a stabilit doza optimală de 1,2
g/dm3, iar soluția de bentonită ce urmează a fi pregătită e de 20 %, volumul vinului _______dal
_____(cifra din catalog plus trei de zero).
1,2______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________ ---
1l
X g ---110000 l
X=1,2* 110000/1=132000g
1 l--- 200g
X l ---- 132000g
X= 1*132000/200=660l____
Sarcina 4.1.4
Calculați cantitatea de bentonită și suspensie de bentonită ce se administrează în procesul de tratare
a vinului, dacă prin cleirea de probă laboratorul a stabilit doza optimală de 0,6 g/dm 3, iar soluția de

28
bentonită ce urmează a fi pregătită e de 20 %, volumul vinului 11000 _______dal _____(cifra din
catalog plus trei de zero).
0,6----1 l
X g---- 110000 l
X= 0,6*110000= 66000g

1 l ---200 g
X l ---66000 g
X= 1*66000/200=33660
l________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Sarcina 4.1.5 Determinați cantitatea soluției de gelatină 4 % necesară pentru a stabiliza 11000
(cifra din catalog plus trei de zero), dal de vin, dacă doza de gelatină stabilită de laborator este de 6
g/hl.
6g/l---1hl
X ---11000dal=1100hl
X=6*1100/1=6600=6,6kg
40g---1l
6600g---xl
X=6600*1/40=165l

Sarcina 4.1.6 Determinați cantitatea de clei de pește pentru tratarea vinurilor albe seci
în volum 1100 dal (cifra din catalog plus două de zero), dacă doza 1-4 g/hl.

4g ---- 1hl

X ------ 1100 dal =110 hl

X=4*110/1=0,44kg

4.2 Determinarea cantităţilor materiale auxiliare utilizate la prelucrarea vinului.

Sarcina 4.2.1 Calculați cantitatea de diatomit necesar pentru a filtra 11000 (cifra din catalog plus
trei de zero) dal de vin, dacă doza stabilita la întreprinderea vinicolă X este 1,2 kg/dal .

11000dal *1,2 kg/dal =13200 kg

Sarcina 4.2.2 Calculați materialele auxiliare necesare pentru a îmbutelia 11000 dal de vin (cifra din
catalog plus trei de zero), volumul buteliei standard, dacă norma de consum pentru 1000 butelii este
următoarea: 11000/0,75=14666

Denumirea materialelor Um Norma de consum Norma de consum pentru toată

pentru 1000 cantitatea
Butelie buc 1010 14812

29
 Dop buc 1008 14783
Capsulă buc 1008 14783
etichetă buc 1010 14812
Contraetichetă buc 1010 14812
Cutie buc 85 1246
şnur decorativ buc 85 1246

4.3 Calcule tehnologice la producerea produselor vitivinicole

Sarcina 4.3.1 Realizați un calcul la cupajarea vinurilor, iar datele le plasați in actul de cupajare,
volumul cupajului 11000 ______________dal de vin demidulce (cifra din catalog plus trei de
zero), cu zaharitatea de 40 g/dm3 , având la dispoziție vin sec cu tăria 13 % vol. și zaharitatea 4
g/dm3 și must concentrat cu zaharitatea de 600 g/dm 3. Să se calculeze volumul necesar de must
concentrat și vin sec necesar pentru pregătirea vinului demidulce, concentrația alcoolică finală.
Verificați răspunsul.
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________

Se da: 1 scriem ecuatiile 4 Calculam V1 din 4

V0=11000 dal X0V0=X1V1(1) V1= 11000-664,4= 10335,6 dal
Y0=40g/l Y1V1+Y2V2=Y0V0 (2) 5 Calculam din 1
X1=13%vol V0=V1+V2 (3) 13*10335,6 = X0*11000
Y1=4% 2 Calculam V1 din (3) X0=13*10335,6/11000=12,21 % vol
Y2=600g/l V1=V0-V2 (4)
V1,V2,X0=? 3 Caculam ecuatia 2,4-2
4(11000-V2)+600*V2=11000 *40
44000-4 *V2 +600V2=440000
440000-44000= 596V2
V2=396000/596= 664,4 dal

Verificarea: Y0=Y1V1+Y2V2/V0
Y0= 4*10335,6+600*664,4/11000= 39,99 %

Sarcina 4.3.2 Corectați tăria cumajului in volum de 3500 dal cu tăria 11 % vol. până la tăria de 12%
vol, utilizând alcool etilic cu tăria de 96%vol. Să se calculeze volumul necesar de alcool etilic și
verificați răspunsul.
Se da :

30
 V1 =3500dal x2-x0= 96-12=84 1) Calculam volumul alcool etilic

X1=11% vol x0-x1=12-11=1 V2= 3500*1/84=41,66 dal

X0=12%vol V1----84p V0 = 85 dal

X2=96% vol V2----1p x0=x1V1+x2V2/V0= 11*84+96*1/85=12%vol

V2=?

Sarcina 4.3.3 Pregătiți (cifra din catalog plus trei de zero) dal amestec de tiraj cu concentrația de
22 g/dm3 zahăr,concentrația levurilor 1,5 mln cel/cm3, concentrația adjuvanților de limpezire 1
gr/dal având următoarele componente:
1. Vin tratat – 10,5 % vol.;
2. Licoare de tiraj cu zaharitatea 700 g/dm3;
3. Adjuvanți de limpezire cu concentrația 10 %;
4. Maia de levuri cu concentraţia celulelor de 60 mln/cm3 şi zaharitatea 10 g/dm3.
Să se calculeze volumul necesar a fiecărui component.
Se da:
V0 =11000dal Calculam vol. maielei de levuri
Y0=22g/dm3 Cl4*V4=Cl0*V0m
3

Cl0=1,5mln/cm3 V4=Cl0*V0/Cl4=1,5*11000/60=275dalm3
Adj0=1gr/dal Calculam vol. licoarei de tiraj
X1=10,5% vol y0V0=y2V2+y4V4
Y2=700 g/dm3 V2=y0V0-y4V4/y2=22*11000-10*275/700=341,78 dal
Adj3=1000 g/dal Calculam vol. adj. de limpezire
Cl4=60 mln/cm3 Cl0*V0=Cl3*V3
Y4=10g/dm3 V3=Cl0*V0/Cl3=1,5*11000/1000=16,5 dal
Calculam vol. vinului titrat
V1=V0-V2-V3-V4= 11000-341,78-16,5-275=10366,72 dal
y0=y2V2+y4V4=700*341,78+10*275/11000=21,99=22 g/dm3

dm_____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
___

31
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
Sarcina 4.3.4 Pregătiţi 11000........ dal cupaj pentru divin de 5 ani cu tăria 42.5% vol. şi
zaharitatea de 15 g/dm3 , având următoarele componente:
1. Distilat învechit de 5 ani cu tăria 64% vol.;
2. Distilat învechit de 3 ani în volum de 100 dal cu tăria 70% vol.;
3. Caramelă cu zaharitatea 40 %;
4. Sirop de zahăr cu zaharitatea 80 %;
5. Apă dedurizată.
Determinaţi volumul fiecărui cupaj şi verificaţi răspunsul.

Se da:
V0=11000 dal 1. Indicam vol. initial 6. Calculam vol. sirop de zahar
x0=42,5% vol V0=11000 dal y0V0=y3V3+y4V4
y0=15 g/dm 2. Calculam vol. ab. al. absolut V4=y0V0-y3V3/y4=15*11000-400*
x1=64% vol V0=V0*x0/100=11000*42,5/100=4675 dal *55/800=178,75 dal
V2=100 dal 3. Indicam V. distilatului 7. Calculam vol. al. in dis. I
x2=70% vol V2=100 dal V1=V0-V2
y3=40%=400 g/dm 4. Calculam vol.ab.al. in distilatul II V1=4675-70=4605 dal
y4=800 g/dm V2=V2*x2/100=100*70/100=70 dal Calculam vol. apei dedurizate
5.Calculam vol. caramelei V5=V0-V1-V2-V3-V4=
5 dal . . . 1000 dal =11000-7675dal-100-55-100-178,75=
X . . . 11000 dal =2991,25 dal
V3=5*11000/1000=55 dal
Calculam volumul distil.
V1=V1*100/x1=4605*100/64=7195,5 dal
x0=x1V1+x2V2/V0=64*7195,5+70*100/11000=42,5 % vol.

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
32
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

V. Compartiment economic
5.1 Completați tabelul: Indicatorii tehnico-economici principali ai întreprinderii

Perioada de
№ Indicatorii U.m.
calcul

2. Volumul produsului buteli

4. Volumul vânzărilor nete mii lei

6. Costul producţiei mii lei

Personalul întreprinderii, inclusiv:

8. - personal industrial productiv pers.

10. specialişti, slujbaşi, conducători

12. Fondul total de salarii mii lei

14. Salariul mediu lunar lei

16. Cheltuieli la 1 leu producţie marfă bani

33
 18. Productivitatea muncii mii lei/om

20. Rentabilitatea vânzărilor %

22. Rentabilitatea producţiei %

24. Profit brut mii lei

26. Profit net mii lei

28. Efectul economic anual mii lei

Notă: Principalele formule de calcul

Rentabilitatea vânzărilor:

Pb
Rv= ∗100 %
Vv
Rentabilitatea producţiei

Pb
Rpr= ∗100 %
Cpr
Productivitatea muncii în baza producţiei marfă

v=
∑ qi
Ns
Cheltuieli la 1 leu producţie marfă

Ct
Cm= ∗100 %
Pm
Efectul economic anual vom calcula după următoarea formulă Eec. = Pnet – kef.· Invcap.

VI. Compartiment SSM

6.1 Analizarea securității şi sănătății în muncă la întreprindere.

Regimul de muncă în secţia de îmbuteliere

Prevăzut de angajator în coordonare cu Codul

Regimul de muncă şi de odihnă
Muncii
Săptămâna de lucru
5zile (Luni-Vineri)

Durata zilnică
8 ore

Repaus zilnic 1oră (13:00-14:00)

34
Zi de repaus
2zile (Sâmbătă, duminică)

Durata concediului de odihnă anual (de bază) 28 zile

Pentru persoanele ce lucrează cu substanțe
Concediul suplimentar (plătit) nocive, este posibilă acordarea concediului
suplimentar plătit. Plus la toate se achită
concediul pe foaie de boală.

Denumirea Măsurile recomandate

utilajului
1 2
1. Tratarea Respectarea igienei și a curățeniei.
vinurilor Dotarea angajaților din secția de tartare cu echipament necesar.

2. Filtrele Respectarea procedurii de servire a utilajului.

Dotarea cu buton pentru deconectare de avarie
Dotarea cu manometer
Construcție simplă care să permit deservirea sigură și automatizată.
3. Pompele Conductorul de curent trebuie să fie suspender pentru a nu se găsi
pe podea și trebuie ferit de apă.
Cutia electrică trecuie să fie acoperită cu ecran de protecție
Pompele trebuie să fie amplasate în așafel ca să nu încurce
deplasarea sau efectuarea altor lucrări.
În timpul pompării acestea nuse lasă fără supraveghere.
4. Linia de Dotarea acestora cu pernuțe din cauciuc pentru a reduce zgomotul și
îmbutiliere. vibrațiile.
Luarea măsurilor de siguranță în scopul protejării de acțiunea
curentului electric.

6.2 Întocmirea fişelor individuale de SSM. Conform Anexei N

Declarația de politică în domeniul sănătății și securității în muncă

Vinăria F.C.P ,,ASCONI” SRL reprezintă o entitate funcțională care se ocupă cu

prelucrarea strugurilor, producerea și comercializarea produselor vitivinicole.

35
 Managementul de vârf al vinăriei își propune, prin adoptarea unei politici sistematice pro-
securitate și sănătate in munca, să satisfacă și să asigure permanent cerințele legislației naționale in
vigoare și clienților săi.

Misiunea de bază a vinăriei este de a oferi angajaților noștri condiții de muncă sigure
focusate pe ținerea sub control a proceselor care influențează sănătatea, securitatea și siguranța în
munca.

Locul de muncă este ales în conformitate cu cerințele de amplasare și efectuare a lucrărilor de

către angajați:
 Nu există muncă forțată, doar in baza contractelor sau angajamentelor agreate de comun
acord cu angajații;

Lucrătorii nu sunt obligați să lase „garanții” sau să-și lase actele de identitate la angajator și
sunt liberi să-și părăsească angajatorul după notificarea in conformitate cu cerințele legislative:

 Libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă sunt respectate, in conformitate cu

cerințele interne;

 Lucrătorii, fără deosebire, au dreptul să se asocieze sau să formeze sindicatele pe care le

doresc și să poarte negocieri colective;

 In interiorul vinăriei este adoptată o atitudine deschisă față de activitățile sindicatelor și

activitățile lor organizatorice;

 Reprezentanții lucrătorilor nu sunt discriminați și au acces la îndeplinirea funcțiilor lor de la

locul de muncă.

 În cazul în care dreptul la libertatea de asociere și negocierea colectivă este limitat prin lege,
angajatorul facilitează și nu împiedică dezvoltarea unor mijloace paralele, pentru asociere și
negociere independenta și liberă.

Condițiile de muncă sunt sigure și igienice:

 Se asigura un mediu de lucru sigur și igienic, ținând cont de cunoștințele curente referitoare
la vinărie și de pericolele specifice. Se iau măsuri adecvate pentru prevenirea accidentelor și
periclitării sănătății care decurg din, sunt asociate cu sau care apar în timpul desfășurării
muncii, prin minimizarea cauzelor pericolelor din mediul de lucru, dacă este posibil, și în
mod rezonabil.

 Lucrătorii beneficiază de instruire și formare periodică și înregistrată în ceea ce privește

sănătatea și securitatea, iar această instruire/formare se va repeta pentru lucrătorii noi sau
repartizați.

 Se asigura accesul la toalete curate și la apă potabilă și, la instalațiile sanitare pentru
depozitarea alimentelor.

 Spațiile de cazare, care sunt prevăzute, sunt curate, sigure și răspund nevoilor de bază ale
lucrătorilor.

Nu se folosește munca prestată de către copii.

 Nu se vor recruta copii pentru muncă.

36
  Vinăria facilitează și contribuie la programele care asigură tranziția oricărui copil care
prestează muncă (daca este angajat), pentru a-i permite să participe și să rămână în structura
care asigură educație de calitate până când acesta nu mai este un copil.

 Copiii și tinerii sub 18 ani nu sunt angajați pe timp de noapte sau în condiții periculoase.

 Aceste politici și proceduri vor respecta prevederile standardelor de Securitate și sănătate in

munca relevante.

Se plătesc salarii care asigură nivelul de trai adecvat în Republica Moldova.

 Salariile și prestațiile plătite pentru o săptămână standard de lucru respectă, cel puțin,
standardele legale naționale sau standardele de referință ale industriei, oricare dintre acestea
sunt mai mari. În orice caz, salariile sunt suficiente pentru a satisface nevoile de bază și
pentru a oferi venituri discreționare.

 Toți lucrătorii primesc informații scrise și ușor de înțeles despre condițiile lor de angajare în
ceea ce privește salariile, înainte de angajare, și despre detaliile salariilor lor pentru perioada
de plată respectivă, de fiecare data când primesc plata.

 Nu sunt premise reduceri salariale ca măsură disciplinară și nici deduceri salariale care nu
sunt prevăzute de legislația locală, fără permisiunea expresă a lucrătorului respectiv. Toate
măsurile disciplinare sunt înregistrate.

Programul de lucru nu este excesiv

 Programul de lucru respecta legislația națională, contractele colective și acordurile semnate,
asigură o protecție adecvata pentru lucrători.
 Programul de lucru, cu excepția orelor suplimentare, este stabilit prin contract sau acord și
nu depășesc 48 de ore pe săptămână.
 Toate orele suplimentare sunt voluntare. Orele suplimentare sunt utilizate în mod
responsabil, ținând cont de toate aspectele următoare: natura, frecvența și orele lucrate de
fiecare lucrător și de forța de muncă, în ansamblu. Nu sunt utilizate pentru a înlocui munca
obișnuită. Orele suplimentare sunt întotdeauna remunerate cu un tarif premium, care
este nu mai mic de 125% din tariful normal aplicat.
 Programul de lucru total în orice perioadă este de șapte zile și nu depășește 60 de ore, cu
excepția cazului discutate în prealabil
 Programul de lucru poate depăși 60 de ore în orice perioadă de șapte zile numai în situații
excepționale în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

• acest lucru este permis de legislația națională in vigoare;

• acest lucru este permis printr-un contract colectiv negociat în mod liber cu o
organizație a lucrătorilor care reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă;

• se iau măsuri de protecție adecvate pentru a proteja sănătatea și securitatea

lucrătorilor;

• Lucrătorilor li se acordă cel puțin o zi liberă în fiecare perioadă de șapte zile sau, dacă acest
lucru este permis de legislația națională in vigoare, două zile libere la fiecare 14 zile.

Nu se practică discriminarea
• Nu există nici o discriminare în ceea ce privește angajarea, remunerarea, accesul la formare,
promovarea, rezilierea contractului de muncă sau pensionare în funcție de rasă, castă, origine
37
 națională, religie, vârstă, dizabilitate, sex, stare civilă, orientare sexuală, apartenență la
sindicate sau afiliere politică.

Se oferă locuri de muncă cu regim adecvat

• În măsura în care este posibil, munca prestată se bazează pe relația de muncă recunoscută
stabilită prin legislația și practicile naționale.

• Obligațiile angajaților conform legilor și regulamentelor privind munca sau securitatea social
care decurg din relația de muncă obișnuită nu sunt evitate prin utilizarea contractelor pentru
lucrări individuale, a subcontractării sau a acordurilor de lucru la domiciliu sau prin
intermediul unor programe de ucenicie, în cazul în care nu există intenția de a forma
aptitudini sau de a oferi locuri de muncă normale, iar aceste obligații nu sunt evitate prin
utilizarea excesivă a contractelor de muncă pe durată determinată.

Nu este permis tratamentul dur sau inuman față de angajați

• Abuzul fizic sau disciplina, amenințarea cu abuzul fizic, sexual sau altfel de hărțuire și abuz
verbal sau alte forme de intimidare vor fi interzise.

38
 RAPORTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ
Numele şi prenumele elevului:

Instituţia de învăţământ:
Tipul stagiului de practică:
Locul de efectuare:
Perioada şi durata stagiului de practică:

Conţinutul activităţilor şi sarcinilor de lucru, inclusiv individuale:

Încărcarea mașinilor cu vin pentru export în vrac.
Expedierea vinului la refrigerare
Monitorizarea proceselor de filtrare a vinului da diverse etape.

Activităţile desfăşurate şi produsele elaborate:

Încărcarea filtrului cu plăci, pregătirea pentru filtrare.
Spălarea și igienizarea vaselor și a utilajelor folosite în producer.
Decantarea vinurilor de pe sediment.
Umplerea vaselor cu vin după nivel.
Filtrarea și pregătirea vinului pentru export în vrac.

Observaţii personale:
În colectiv persistă o relație de respect reciproc și indiferent de funcția pe care o
deține o persoană anumită se implică în toate operațiile tehnologice și sunt
predispuși să se ajute în situații urgente. Conducătorii au un comportament
respectuos față de angajați, iar aceștea la rândul lor repectă superiorii indiferent de
vârstă.

Concluzii:
Pe parcursul acestui stagiu de practică am avut ocazia să activez alături de
specialiștii tehnologi de la care am avut multe de învățat și fiind implicată în
mai multe operațiuni tehnologice am putu să deprind anumite abilități și să aflu
diferite secrete din domeniul vinificației, dar și alături de angajații de rând în
compania cărora am fost primită și am făcut cunoștință cu însărcinările zilnice
și anturajul colectival.

Data: Semnătură elevului

39
 CONCLUZIILE ŞI SUGESTIILE ELEVULUI
CU PRIVIRE LA STAGIUL DE PRACTICĂ
1. în ce măsură consideraţi că stagiul de practică v-a fost util?
a). în mare măsură. b). în mică măsură. c). prea puţin.
2. Identificaţi aspectele pozitive ale stagiului de practică?
Am făcut cunoștință cu unele utilaje și principiul lor de funcționare
Căpătarea noilor cunoștințe
Aplicarea în practică a cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
Deprinderea mânuirii anumitor instrumente, aparate și utilaje.

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut în cadrul stagiului de practică?

Nu am avut situații neplăcute

4. Cum apreciaţi climatul psihologic în colectivul în care aţi efectuat stagiul de practică?
a). Favorabil. b). Neutru. c). Nefavorabil.
5. Cum apreciaţi atitudinea faţă de Dvs. a membrilor colectivului în care aţi efectuat stagiul de
practică?
a), binevoitoare şi înţelegătoare, cu acordare de ajutor în caz de necesitate,
b). indiferentă.
c). ostilă.
6. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi?
a). Da. b). Nu.

7. Aţi dori să fiţi angajat la acesta unitate economică?

a). Da. b). Nu.

8. Vă rugăm sa adăugaţi orice alte comentarii, pe care consideraţi necesar să le comunicaţi în

legătură cu stagiul de practică.

Ar fi bine la finele practicii să se organizeze și vizite la alte întreprinderi pentru a vedea

diferența dintre procesele tehnlogice, pentru a deprinde și însuși și alte tehnici sau metode de
producție.

Elevul (a) _ Golban __________________________

_Golban Maria_
semnătura numele şi prenumele

40
 Referinţa conducătorului din cadrul instituţiei de învăţământ

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Nota: ___________

Conducătorul stagiului de practică

________________________________ ______________________________________
semnătura numele şi prenumel

41
 REZULTATELE SUSŢINERII STAGIULUI DE PRACTICA

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Nota: ___________

Conducătorul stagiului de practică din cadrul instituţiei de învăţământ /

Comisia de evaluare a stagiului de practică

________________________________ ____________________________________
semnătura numele , prenumele, funcţia

________________________________ ____________________________________
semnătura numele , prenumele, funcţia

42