Protoevanghelia Lui Iacov

Încărcat deAlexandra Dobrică

Descriere:Copilaria FECIOAREI MARIA

PROTOEVANGHELIA LUI IACOV

Istorisire despre naşterea Preafericitei Născătoare de Dumnezeu şi-nveci Fecioară, Maria
I. Întristarea lui Ioachim
1. În cronicile celor douăsprezece triburi ale lui Israel se spune că trăia odatăun om pe nume
Ioachim din cale-afară de avut, care aducea mereu la Templu daruri îndoite zicând: !risosul
darurilor va fi pentru între" poporul, iar ceea ce se cuvine pentru iertarea păcatelor mele voi dărui
#omnului ca să mă aibă în pază$.%. Iată, sosi &i ziua cea mare a #omnului. 'iii lui Israel au început
să aducă daruri, după cum era obiceiul. (tunci )uben a stat înaintea lui Ioachim &i i-a zis: *u +i-e
în"ăduit s-aduci tu, primul, daruri, căci n-ai născut vlăstar în Israel$.. -a întristat Ioachim foarte
tare &i s-a dus la tablele celor douăsprezece triburi zicând: (m să caut în cele douăsprezece triburi
să văd, oare numai eu n-am născut vlăstar în Israel$. /i a căutat &i a "ăsit că to+i drep+ii
ridicaseră câte o semin+ie în Israel. (poi &i-a amintit de patriarhul (vraam căruia, spre sfâr&itul
vie+ii, i-a dat #umnezeu fiu pe Isaac.0. -a întristat Ioachim foarte tare &i nu s-a mai arătat femeii
sale. i s-a dus în pustiu, &i-a pus acolo cortul &i a +inut post patruzeci de zile &i patruzeci de
nop+i zicând în "ândul lui: *u voi cobor în casa mea după mâncare &i băutură până când #omnul
&i #umnezeul meu nu se va uita la mine2 până atunci ru"ăciunea îmi va +ine de foame &i de sete$.
II. na şi Iudita
3. Iar acum femeia lui plân"ea &i se izbea cu pumnii în piept din două pricini,zicând: (&a să-mi
pedepsesc văduvia &i pântecele sterp4$.

5. #e ziua cea mare a #omnului, Iudita, o slu6itoare, i-a zis: ât o să stai cuinima-ntristată
Iată, e ziua cea mare a #omnului, nu se cuvine să 6ele&ti. i împodobe&te-+i capul cu această
cunună pe care mi-a dăruit-o stăpâna +esătoriei, căci o biată slu6itoare cum mă aflu nu se cade să
poarte un lucru hărăzit doar celor de neam re"esc$. #ar (na i-a răspuns: !iei din ochii mei4 !entru
nimic în lume n-am să fac a&a ceva. 7ezi doar cât de tare m-a umilit #omnul4 8ri vreun mi&el +i-o
fi dat cununa ca să mă faci părta&ă la păcatul tău$. (tunci Iudita i-a zis: #e ce să te mai lovesc
&i eu când însu&i #umnezeu +i-a închis pântecele &i nu-+i dă voie să rode&ti în Israel4. (na s-a
întristat foarte tare, &i-a azvârlit ve&mintele de doliu, &i-a spălat părul, s-a "ătit în haine de
mireasă &i pe la ceasul al nouălea a coborât în "rădină să seplimbe. /i văzând un dafin s-a a&ezat
sub el &i a început să se roa"e la #omnul atotstăpânitorul zicând: #umnezeule al părin+ilor
no&tri, binecuvântează-mă &i împline&te-mi ru"a precum ai binecuvântat pântecele arei &i i-ai
dăruit fiu pe Isaac4$
III. !ocetul nei
1. )idicându-&i privirile spre cer zări un cuib de vrăbiu+e în frunzi&ul dafinului&i prinse a 6eli de
una sin"ură zicând: 7ai mie, nefericita, cine m-a născut #in ce pântece am ie&it la lumină
9lestem am devenit în ochii fiilor lui Israel&i cu bat6ocură m-au alun"at ei din Templul #omnului.
%. 7ai mie, nefericita, cu cine a& putea să mă asemăn *u sunt ca păsările cerului, fiindcă &i
păsările cerului aduc pe lume pui, în vreme ce eu nu, #oamne4 7ai mie, nefericita, cu cine a& putea
să mă asemăn *u sunt ca vietă+ile pământului, fiindcă &i vietă+ile pământului pot zămisli, în
vreme ce eu nu, #oamne4 7ai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn *u sunt ca vietă+ile din
ape, căci &i ele pot zămisli, în vreme ce eu nu, #oamne4 7ai mie,nefericita, cu cine a& putea să mă
asemăn !ământului, nici lui nu-i sunt asemeni, căci &i pământul rode&te la soroc &i pe tine,
#oamne, te binecuvântează4$.
I". !unavestire
1. /i, iată, un în"er al #omnului a venit asupra ei &i i-a zis: (na, (na, #omnul a împlinit ru"a ta: vei
prinde sămân+ă în pântec &i vei na&te prunc, iar despre neamul tău se va vorbi în toată lumea$. /i a
răspuns (na: ă trăiască #omnul #umnezeul meu, dacă voi na&te prunc  băiat ori fată  îl voi
dărui #omnului #umnezeu spre a-; slu6i toate zilele vie+ii sale$.%. /i au venit la ea doi în"eri &i i-
au zis: Iată, bărbatul tău se întoarce acasăcu turmele. ăci un în"er al #omnului a coborât la el
&i i-a zis: <Ioachim, Ioachim, #umnezeu +i-a ascultat ru"ăciunea2 coboară cu turmele din pustie
căci, femeia ta, (na, va rămâne "rea4$$.. (tunci a coborât Ioachim &i a "răit către păstorii lui,
zicând: (duce+i-mi aici zece mioare curate &i neîntinate pentru #omnul #umnezeul meu2
douăsprezece 6uninci blânde pentru preo+i &i sinedriu &i o sută de iezi pentru între"
poporul4$.0. /i, iată, când a sosit Ioachim cu turmele, (na stătea la poartă. 7ăzându-l,a aler"at &i i s-
a prins de "ât zicând: (cum &tiu că #omnul #umnezeu m-a binecuvântat din plin. Iată, cea care a
fost văduvă nu mai este &i cea care n-a avut copii va zămisli$. !rima zi Ioachim a rămas acasă &i s-
a odihnit=.
". Iz#ăvirea
1. În ziua următoare, ducându-se cu darurile la Templu, cu"eta în sinea lui: #acă #umnezeu mă
ocrote&te, voi vedea astăzi petalonul marelui preot$. /i pe când î&i oferea darurile, Ioachim se privi
atent în petalonul preotului care urca treptele altarului &i nu văzu nici un păcat în inima sa. (poi
zise: #omnul mă ocrote&te &i mi-a iertat toate păcatele$. (stfel ie&i din Templul #omnului
izbăvit &i se întoarse acasă.%. #upă nouă luni (na a născut. /i a întrebat-o pe moa&ă: e-am
adus pe lume$. Iar moa&a i-a răspuns: 8 fată$. /i a zis (na: ufletul meu a fost azi
preamărit$. /i a culcat pruncul în lea"ăn. Trecând zilele cuvenite (na s-a spălat, &i-a alăptat pruncul
&i i-a pus numele >aria.

"I. $ei şapte paşi ai Mariei

1. ?i după zi prindea puteri copila. ând a împlinit &ase luni, a pus-o (na 6os,pe pământ, să vadă
numai dacă poate sta în picioare. /i ea, făcând &apte pa&i roată-mpre6ur, s-a întors în bra+ele (nei.
Iar aceasta, ridicând-o, "răi a&a: ă trăiască #omnul #umnezeul meu, n-o să mai umbli pe
pământ până când nu te voi duce în Templul #omnului$. /i i-a făcut copilei loc de ru"ăciune în odaia
ei, nemaiîn"ăduindu-i să se atin"ă de lucruri pân"ărite &i impure. (poi le-a chemat pe fiicele
neîntinate ale evreilor, ca să se 6oace cu ea.%. ând pruncul împlini un an, Ioachim făcu masă
mare &i chemă preo+ii, învă+a+ii, bătrânii &i între" poporul lui Israel. /i o aduse pe copilă înaintea
preo+ilor care o binecuvântară zicând: #umnezeule al părin+ilor no&tri, binecuvântează pe
copila aceasta &i dă-i un nume slăvit în veci de toate neamurile pământului$. /i între" poporul
răspunse: (&a să fie, a&a să fie, amin4$. /i o duse apoi Ioachim înaintea arhiereilor care o
binecuvântară zicând: #umnezeule preaînalt, coboară-+i privirea peste copila aceasta &i dă-i o
binecuvântare desăvâr&ită4$.. #upă aceea (na o luă în bra+e, o duse în micul templu din odaia ei
&i începu s-o alăpteze. /i cântă (na întru slava lui #umnezeu a&a: 7oi înăl+a un cântec de slavă
#omnului #umnezeului meu pentru că m-a luat în seamă &i a &ters bat6ocura du&manilor mei2 &i
mi-a dat rod sfânt, unic după fire, darcu mai multe chipuri înaintea ;ui. ine va vesti fiilor
lui )uben că (na î&i alăptează pruncul (uzi+i, auzi+i toate cele douăsprezece triburi ale lui Israel,
(na î&i alăptează pruncul4$. (poi o culcă pe >aria în pătu+ul ei din templu &i se în"ri6i de oaspe+i.
(ce&tia, după terminarea petrecerii, se risipiră pe la casele lor slăvindu-l cu mare bucurie pe
#umnezeul lui Israel.
"II. Prezentarea la %emplu
1. ;unile se adău"au una câte una la vârsta copilei. ând împlini doi ani Ioachim îi zise (nei: Iată,
a venit timpul s-o ducem la Templul #omnului. Trebuie să ne +inem cuvântul dat, ca nu cumva să
ne-o ceară (totstăpânitorul &i să rămână darul neprimit$. #ar (na răspunse: @ai să mai

a&teptăm un an, ca să nu plân"ă mititica după tatăl &i după mama ei$. ă mai a&teptăm$,
încuviin+ă Ioachim.%. ând >aria împlini trei ani, Ioachim zise: hema+i pe fiicele neîntinate
ale evreilor. 'iecare să +ină în mână o făclie aprinsă pentru ca pruncul să nu tân6ească după ce lasă
în urmă, iar inima să nu-i fie răpită de vreun lucru străin de Templul #omnului$. 'ecioarele merseră
cu făclii în mâini până la Templul #omnului. (ici preotul o întâmpină pe >aria &i, sărutând-o, o
binecuvântă zicând: #omnul a preamărit pe veci numele tău. ;a sfâr&itul veacurilor Al î&i va
arăta prin tine răscumpărarea fiilor lui Israel$.. /i a a&ezat-o pe a treia treaptă a altarului, iar
#omnul #umnezeu a po"orât har asupra ei. (tunci >aria începu să danseze &i toată casa lui Israelo
îndră"i.
"III. Marele preot &aharia
1. !ărin+ii plecară uimi+i &i mul+umeau #umnezeului atotstăpânitor că fiica lor nu &i-a întors
privirea înapoi. >aria rămase în Templul #omnului curată cao porumbi+ă &i primea hrană din
palma unui în"er.%. Iar când a împlinit doisprezece ani s-au adunat preo+ii &i au zis: Iată, >aria a
petrecut doisprezece ani în Templul #omnului. e facem cu ea, ca nucumva să ne pân"ărească
locul de ru"ăciune4$. /i au "răit arhiereului: Tu, care ai "ri6ă de altarul #omnului, intră &i
roa"ă-te pentru dânsa, iar de va fi să-+i arate #omnul ceva, aceea vom face$.. (tunci marele preot,
îmbrăcat în ve&mântul cu doisprezece clopo+ei, a intrat în fânta fintelor &i s-a ru"at pentru
ea. /i, iată, un în"er al #omnuluia stat deasupra lui &i i-a zis: ?aharia, ?aharia, mer"i &i cheamă
aici pe to+i bărba+ii care au rămas văduvi2 spune-le să vină fiecare cu câte o nuia în mână, iar cel
căruia #omnul îi va arăta vreun semn, acela o va primi pe fată de so+ie4$. (tunci o mul+ime de
crainici sunând din trâmbi+a #omnului s-a împră&tiat prin toate col+urile Iudeii. ei chema+i se
adunară în "rabă.
I'. le(erea lui Iosif

1. Iosif î&i lăsă îndată lucrul &i se duse la adunare. To+i aveau câte o nuia în mână. >arele preot a
strâns nuielele, a intrat cu ele în fânta fintelor &i s-aru"at. #upă ce a terminat ru"ăciunea a luat
nuielele &i le-a dat fiecăruia înapoi. #ar nici una nu avea vreun semn. !e cea din urmă o luă Iosif.
/i, iată, o porumbi+ă zvâcni din nuiaua lui, zbură pu+in &i i se a&eză pe cre&tet. (tunci preotul îi
zise: Bie +i-a fost sortit să ai "ri6ă de fecioara #omnului$.%. Iosif răspunse: #ar &tii că eu am
fii &i sunt bătrân, în vreme ce >aria e de-abia o copilă. (m să a6un" de râsul fiilor lui Israel$. (tunci
marele preot îi zise lui Iosif: Teme-te de #omnul #umnezeul tău &i adu-+i aminte cum i-a
pedepsit pe ore, pe #atan &i pe (biram, cum s-a căscat pământul &i i-a în"hi+it din pricina
răzvrătirii lor. Teme-te, ca să nu se întâmple la fel &i-n casa ta$.. #e frică Iosif o luă pe >aria la el
&i-i zise: Te-am luat din Templul #omnului, dar acum te las sin"ură. ăci eu trebuie să plec la
treburile mele. !ână mă întorc eu, #omnul va avea "ri6ă de tine$.
'. Maria )ese catapeteasma
1. Tot atunci s-au adunat preo+ii &i au hotărât să facă o nouă catapeteasmă pentru Templul
#omnului. >arele preot a poruncit: (duce+i câteva fecioare din tribul lui #avid4$. Iar slu6itorii s-
au dus, au căutat pretutindeni &i au "ăsit &apte fecioare. >arele preot &i-a amintit de >aria. ăci
&i ea făcea parte din tribul lui #avid &i era neîntinată în fa+a lui #umnezeu. (&adar slu6itorii au
chemat-o &i pe ea.%. (poi le-au dus pe toate în Templul #omnului. Iar marele preot le-a zis:
Tra"e+i la sor+i ca să &tim cine va +ese aurul, amiantul, inul, mătasea, hiacintul, purpura &i
porfirul cel adevărat$. >ariei i-au picat porfirul &i purpura. #upă ce le-a luat s-a întors acasă. !e
timpul acela ?aharia rămase mut, iar amuel îi +inea locul până ce avea să-i revină "raiul. /i >aria
începua +ese purpura.

'I. !unavestire
1. Într-o zi a luat ulciorul &i s-a dus la apă. ând, iată, o voce îi spune: 9ucură-te cea plină de
har, #omnul este cu tine, binecuvântată e&ti între femei$. Aa se tot uita în dreapta &i-n stân"a să
vadă oare de unde vine "lasulacela. (poi, tremurând de spaimă, se întoarse acasă. !use ulciorul 6os,
luă porfirul, se a&eză pe scaun &i începu să coasă.%. ând, iată, un în"er al #omnului apăru în
fa+a ei &i-i zise: *u te teme, >aria, căci ai "ăsit har la (totstăpânitorul &i vei rămâne "rea de la
uvântul ;ui$. (uzind acestea, >aria cu"etă în sine, apoi întrebă: #acă rămân "rea de la
#umnezeul vie+ii, voi na&te ca toate celelalte femei$.. (tunci în"erul #omnului îi răspunse:
*u, >aria, ci o putere a #omnului seva revărsa ca o umbră peste tine. #e aceea rodul sfânt care se
va na&te din pântecele tău va fi numit 'iu al elui !reaînalt. /i-i vei pune numele Isus. ăci Al va
mântui poporul acesta de păcate$. /i a răspuns >aria: Iată roaba #omnului la picioarele ale4
'acă-mi-se după cuvântul tău$.
'II. "izita la *liza#eta
1. #upă ce a terminat de lucrat porfirul &i purpura le-a dus marelui preot. Al a binecuvântat-o &i i-a
zis: >aria, #omnul #umnezeu a preamărit numele tău2 binecuvântată vei fi în to+i vecii pe
pământ$.%. (poi >aria se duse plină de bucurie la Alizabeta, ruda ei. (6unse &i bătu la u&ă.
Alizabeta aruncă purpura din mână, aler"ă să deschidă &i văzând-o pe >aria o binecuvântă zicând:
um se face că a venit la mine >aica #omnuluimeu Iată, pruncul din pântece a tresărit &i te-a
binecuvântat$. >aria uitase de lucrurile tainice pe care i le spusese arhan"helul Cabriel. (tunci î&i
înăl+ă privirile către cer &i zise: ine sunt eu, #oamne, căci to+i mă binecuvântează4$.

. ( rămas trei luni în casa Alizabetei. !ântecele începu să-i crească. Înfrico&ându-se, a venit la
*azaret &i tot încerca să se ascundă de fiii lui Israel. (vea &aisprezece ani când i s-au întâmplat
aceste lucruri tainice.
'III. Întoarcerea lui Iosif
1. >aria era în luna a &asea când se întoarse &i Iosif de la treburile sale. Intrând el în casă o "ăsi cu
pântecele crescut. (tunci se lovi peste fa+ă, se azvârli pe un sac &i începu să 6elească zicând:
u ce ochi o să mă mai uit la #omnul #umnezeu um să mă ro" pentru copila aceasta, căci
am luat-o deso+ie din Templul #omnului #umnezeului meu &i n-am păzit-o. ine m-a bat6ocorit,
cine a adus răul peste casa mea pân"ărind o fecioară 8are s-a repetat cu mine povestea lui (dam
ăci a&a cum, în vreme ce (dam îl proslăvea pe #umnezeu, veni &arpele &i, "ăsind-o sin"ură pe
Ava, o posedă, la fel mi s-a-ntâmplat &i mie$.%. (poi Iosif se ridică de 6os, o chemă pe >aria &i-i
zise: #e ce-ai făcut asta când &tiai că e&ti hărăzită lui #umnezeu (i uitat de #omnul #umnezeul
tăuTu, care-ai primit mâncarea în fânta fintelor din palma unui în"er, de ce +i-ai întinat
sufletul$.. Aa însă izbucni în plâns amarnic &i-i zise: rede-mă, sunt curată &i nu cunosc
bărbat$. Iosif o întrebă: (tunci de unde-i pruncul din pântecele tău$. Aa răspunse printre
lacrimi: ă trăiască #omnul #umnezeul meu, nu &tiu de unde este$.
'I". În(erul +l vesteşte pe Iosif
1. Iosif se înspăimântă foarte tare. e îndepărtă "rabnic de >aria &i începu să se "ândească ce va
face cu ea. Î&i zise: #acă ascund păcatul ei, încalc le"ea #omnului. #acă o duc înaintea fiilor lui
Israel, mă tem să nu poarte în ea sămân+ă în"erească &i să nu trimit la moarte un om nevinovat.
e să mă fac cu ea -o părăsesc pe ascuns$. Tot "ândindu-se l-a prins noaptea.%. /i iată că
un în"er al #omnului îi apare în vis &i-i zice: *u-+i fie teamă pentru copila aceasta, căci pruncul
din ea este de la #uhul fânt. 7a na&te

un fiu pe care îl vei numi Isus2 Al va mântui poporul său de păcate$. (poi s-atrezit Iosif, l-a slăvit pe
#umnezeul lui Israel pentru că i-a făcut o asemenea bucurie &i a continuat să aibă "ri6ă de >aria.
'". Înaintea marelui preot
1. Într-o zi veni la el învă+ătorul (na &i-i zise: #e ce-ai lipsit de la adunare$. Iosif răspunse:
'iindcă abia sosisem de pe drum &i m-am odihnit$. #ar întorcându-se (na văzu că >aria rămăsese
însărcinată. 'u"i la marele preot &i-i zise: Iosif, de care tu e&ti răspunzător, a făcut o
nele"iuire$. !reotul întrebă: e anume$. (na răspunse: ( pân"ărit fecioarape care a luat-o
din Templul #omnului, a făcut-o so+ie cu de-a sila &i a +inut-o ascunsă de fiii lui Israel$.%. (tunci
preotul întrebă uluit: Iosif a făcut una ca aceasta$. (na, învă+ătorul, îi răspunse: Trimite
slu6itorii &i-o să te convin"i că >aria a rămas "rea$. /i au mers slu6itorii &i au "ăsit-o pe >aria a&a
cum spusese (na. /i o aduseră împreună cu Iosif la 6udecată.. !reotul cel mare o întrebă: >aria,
de ce-ai făcut asta #e ce +i-ai pân"ărit sufletul &i ai uitat de #omnul #umnezeul tău Tu, care-ai
fost hrănită în fânta fintelor &i ai primit mâncarea din palma unui în"er, tu, care-ai ascultat
imnurile de slavă &i ai dansat în fa+a lui #umnezeu, de ce, dece-ai făcut aceasta$. Aa însă
răspunse plân"ând: !e #omnul #umnezeul meu cel viu mă 6ur că sunt curată înaintea ;ui &i nu
cunosc bărbat$.0. !reotul se întoarse atunci către Iosif &i-i zise: #e ce-ai făcut asta$. #ar Iosif
răspunse: !e #omnul #umnezeul meu cel viu mă 6ur că nu m-am atinsde ea$. !reotul "răi: ă
nu-mi vii cu 6urăminte mincinoase. pune-mi adevărul4 Bi-ai făcut-o so+ie cu de-a sila, ai +inut-
o ascunsă de fiii lui Israel &inu +i-ai plecat capul sub mâna atotputernică a lui #umnezeu, ca să-+i
fie neamul binecuvântat$. (uzind acestea Iosif tăcu.
'"I. Încercarea apei
1. !reotul i-a zis: ă înapoiezi fecioara pe care ai luat-o din Templul #omnului4$. (tunci Iosif
izbucni în plâns. Iar preotul continuă: (m să vă dau

să be+i apa încercării #omnului, căci doar a&a vor ie&i la lumină păcatele voastre$.%. (poi preotul
i-a dat să bea lui Iosif &i l-a trimis în mun+i. #ar acesta se întoarse teafăr &i sănătos. #upă aceea i-
a dat să bea >ariei &i a trimis-o în mun+i. #ar &i >aria se întoarse teafără de acolo. Tot poporul era
uimit văzând că nici unul nu păcătuise.. (tunci preotul luă cuvântul &i zise: #acă #omnul n-a
putut să scoată la iveală păcatele voastre, cum o să vă 6udec eu4$. /i i-a lăsat să plece acasă. (stfel
Iosif o luă pe >aria &i plecară amândoi spre casă mul+umind &i slăvind pe #umnezeul lui Israel.
'"II. $ălătoria la !etleem
1. Iată că veni poruncă de la împăratul (u"ustus să se facă recensământul locuitorilor din 9etleemul
Iudeii. (tunci Iosif î&i zise: >ă duc să-i înscriu pe fiii mei, dar ce să fac cu >aria: s-o trec ca
so+ie >i-e ru&ine. a fiică #ar to+i fiii lui Israel &tiu că n-am nici o fiică. În ziua #omnului
facă-se după voia #omnului4$.%. !use dar &aua pe spinarea mă"ări+ei &i o a&eză deasupra pe
>aria. Dnul din feciorii lui +inea frâul, iar Iosif mer"ea pe-alături. ând a6unseră la vreo trei mii
de pa&i de 9etleem, Iosif întoarse capul &i văzu că >aria suferea. Î&i zise în "ând: Tare o mai
chinuie pruncul din ea4$. >ai întoarse o dată capul &i o văzu râzând. (tunci îi zise: e-i cu tine,
>aria, ba e&ti veselă peste poate, ba întristată4$. Iar >aria răspunse: 7ăd două popoare înaintea
ochilor: unul plân"e &i se zbuciumă, altul se bucură &i se vesele&te$.. ;a 6umătatea drumului
>aria "răi către Iosif: #ă-mă 6os de pe mă"ări+ă căci pruncul din mine vrea să-l scot la lumină$.
Al făcu întocmai &i o întrebă: Dnde să te duc, ca să te feresc de ochii lumii !rin prea6mă nu se
află nici o casă$.
Scribd
Peste un milion de membri au încredere în noi

Începeți o perioadă de probă GRATUITĂ de 30 zile pentru a accesa peste 125 de milioane de titluri
fără reclame sau întreruperi!
Începeți perioada gratuită de probă

Anulați oricând.

'"III. Naşterea lui Iisus

1. !ână la urmă au "ăsit o pe&teră. Iosif intră, o lăsă pe >aria în "ri6a fiilor săi, iar el plecă să caute o
moa&ă evreică prin +inutul 9etleemului.%. Au, Iosif, mer"eam fără să înaintez nici un pas. (m
privit aerul &i l-am văzut încremenit de uimire. (m privit bolta cerului &i am văzut-o nemi&cată. !
ăsările î&i încetară zborul. (m privit pe pământ &i am văzut câ+iva oameni a&eza+i în 6urul unui
blid, "ata să mănânce. #ar mestecând nu mestecau, luând dumicatul nu-l luau &i ducându-l la "ură
nu-l duceau. To+i stăteau cu ochii spre cer. Ara &i o turmă de oi la păscut, care însă nu se mi&ca
din loc. !ăstorul ridicase toia"ul, dar mâna îi încremenise deasupra capului. (m privitspre râu &i am
văzut cum stăteau iezii cu boturile aplecate, dar fără să bea. (poi dintr-o dată toate-&i reluară mersul
lor firesc.
'I'. Peştera luminoasă
1. /i, iată, o femeie care cobora de la munte se opri &i mă întrebă: Încotro, omule$. Au
răspund: >er" să caut o moa&ă evreică$. Aa mă întreabă iar: A&ti din Israel$. #a$,
răspund eu. Aa din nou către mine: #ar cine-i femeia care na&te în pe&teră$. ;o"odnica
mea$, zic eu. Aa mai departe: (&adar nu +i-e nevastă4 . (tunci îi vorbesc a&a: 'ata se
nume&te >aria, a crescut în Templul #omnului &i, cu toate că trebuia să-mi fie so+ie, nu-mi este.
( rămas "rea de la #uhul fânt$. (tunci moa&a îl întrebă A-adevărat ce-mi spui4$. Iosif
răspunse: 7ino &i vezi4 . /i au plecat împreună.%. ând au a6uns au văzut că pe&tera era
umbrită de un nor luminos. (tunci moa&a stri"ă: (zi s-a înăl+at sufletul meu, căci ochii mei
văzură lucruri neobi&nuite4 -a născut mântuire pentru Israel4$. (poi norul a început să se ridice.
Înăuntrul pe&terii străluci o lumină atât de puternică, încât n-am putut-o suporta. (poi se ridică &i
lumina, iar din ea apăru noul născut care-&i întindea "ura după sânul maicii sale. >oa&a stri"ă iar:
>are a fost pentru mine ziua de azi, căci am văzut minune nouă4$.. Ie&ind din pe&teră moa&a
o întâlni pe alomeea$ &i-i zise: alomee, alomee, uite ce minune s-a-ntâmplat: o fecioară
a născut prunc4$. #ar

alomeea răspunse: ă trăiască #omnul #umnezeu, n-am să cred că o fecioară a născut decât
după ce voi încerca eu însămi cu de"etul starea trupului ei$.
''. alomeea necredincioasa
1. (tunci moa&a s-a întors în pe&teră &i i-a zis >ariei: Întinde-te, fecioară, căci în 6urul tău e-o
mare neîn+ele"ere$. #ar abia vârî alomeea de"etul întrepicioarele >ariei, că începu să urle de
durere: 7ai mie, necredincioasă &i nele"iuită4 'iindcă l-am ispitit, #umnezeu cel viu mi-a ars
mâna$.%. (poi a în"enunchiat în fa+a (totstăpânitorului &i a zis: #umnezeule al părin+ilor mei,
aminte&te-+i că sunt din neamul lui (vraam, al lui Isaac &i al lui Iacob. *u mă da drept pildă fiilor
lui Israel, ci în"ăduie să mă întorc la săracii mei. ăci Tu &tii, tăpânitorule, că am vindecat în
numele Tău &i de laTine am luat răsplată$.. /i iată că un în"er al #omnului a stat deasupra ei &i i-
a zis: alomee, alomee, #omnul +i-a ascultat ru"ăciunea. Ia pruncul în bra+e &i te vei
vindeca4$.0. (tunci alomeea a luat pruncul în bra+e &i a zis: >ă închin în fa+a elui născut
spre a fi re"e al Israelului$. !e loc mâna i s-a vindecat &i a ie&it din pe&teră izbăvită. #ar un "las
necunoscut îi porunci: alomee, alomee, nu vorbi nimănui de minunile pe care le-ai văzut,
până când pruncul nu va intra în Ierusalim4$.
''I. Închinarea ma(ilor
1. Iosif se pre"ăti să plece spre Iudeea. În 9etleem se iscă mare zarvă, fiindcă veniseră câ+iva ma"i
care tot întrebau unde este )e"ele iudeilor cel abia născut. *oi  ziceau ei  am văzut steaua lui
către răsărit &i am venit să I ne închinăm$.%. (uzind Irod lucrul acesta se cutremură. Trimise îndată
slu6itori să-i caute pe ma"i, apoi îi chemă la el pe mai marii preo+imii &i-i întrebă: Dnde stă scris
că se va na&te >esia$. !reo+ii răspunseră: În 9etleemul Iudeii, a&a stăscris$. /i-i lăsă în pace.
#upă aceea îi întrebă pe ma"i ce semn au văzut

despre )e"ele nou născut. Iar ma"ii răspunseră: <(m văzut o stea uria&ă care strălucea atât de tare,
încât toate celelalte stele din 6urul ei se stinseră &i nu se mai zăreau. (&a ne-am dat seama că se
născuse )e"ele Israelului &iam plecat să I ne închinăm$.. >a"ii &i-au continuat drumul până la
pe&teră călăuzi+i de stea. (ceasta rămase deasupra, în timp ce ma"ii intrară &i, văzând pruncul
lân"ă maica sa,>aria, începură să scoată daruri alese din desa"i: aur, smirnă &i tămâie.0, (poi,
sfătui+i de în"er să nu treacă prin Iudeea, se întoarseră pe alt drum în +ara lor.
''II. ciderea pruncilor
1. (flând Irod că ma"ii &i-au bătut 6oc de el se înfurie peste măsură, î&i chemă uci"a&ii plăti+i &i
le porunci: 8morâ+i copiii de până la doi ani4 .%. >aria se înspăimântă când auzi că pruncii
sunt smul&i de la sânul mamelor. Îl luă pe Iisus, îl înfă&ură în scutece &i-l a&eză în ieslea
boilor.. Alizabeta, ruda ei auzind &i ea că uci"a&ii re"elui umblă după Ioan, î&i luă pruncul &i
fu"i cu el în mun+i să-i caute ascunzătoare. #ar nu "ăsi nici un loc potrivit. (tunci, sfi&iată de
durere, Alizabeta stri"ă: >unte al lui #umnezeu, prime&te la adăpostul tău o mamă cu prunc
mic4$. /i îndată muntele se deschise &i o primi înăuntru. 8 lumină puternică îi înso+ea mereu, căci
în"erul #omnului mer"ea cu ei &i le purta de "ri6ă.
''III. ciderea marelui preot &aharia
1. În timpul acesta Irod îl căuta cu înver&unare pe Ioan. Trimise câ+iva slu6itori de-ai săi la ?
aharia, ca să-l întrebe unde &i-a ascuns copilul. #ar ?aharia le răspunse: Au sunt un biet slu6itor
al lui #umnezeu &i am "ri6ă numai de Templul #omnului. *u &tiu unde se află fiul meu$.%. ând
slu6itorii îl în&tiin+ară pe Irod, acesta clocotind de mânie zise: 'iul lui va a6un"e să domnească
în Israel$. /i trimise încă o dată oameni la

?aharia, ca să-l întrebe: pune drept unde stă ascuns fiul tău /tii bine că via+a ta e în mâinile
mele$.. ?aharia răspunse a&a: #acă-mi iei via+a, mucenic al #omnului voi fi. tăpânitorul va
primi la Al sufletul meu, căci ai vărsa sân"e nevinovat în pridvorul Templului$. În zorii zilei l-au
omorât pe ?aharia. 'iii lui lsrael nu &tiau nimic.
''I". Descoperirea omorului
1. ând au sosit preo+ii la ceasul consacrat salutului, ?aharia n-a ie&it să-i întâmpine ca de obicei
&i să le dea binecuvântarea. Ai au hotărât să-l a&tepte, căci a&a se cuvenea  să rostească o
ru"ăciune &i să slăvească pe el de us.%. 7ăzând însă cât de mult întârzie se înspăimântară.
(tunci unul dintre ei î&iluă inima-n din+i &i intră în Templu. (ici zări sân"e înche"at lân"ă altar &i
auzi o voce care-i zise: ?aharia a fost ucis, iar sân"ele nu i se va &ter"e până când nu va veni
răzbunătorul său$. (uzind acestea îl cuprinse frica. Ie&irepede să le spună &i celorlal+i preo+i.. !
rinzând mai mult cura6 au intrat cu to+ii &i au văzut ce s-a-ntâmplat. (tunci s-a prăbu&it o bucată
din tavanul Templului, iar ei &i-au sfâ&iat ve&mintele de sus până 6os. Trupul mortului nu l-au
"ăsit. I-au "ăsit doar sân"ele înche"at. #e aceea, făcându-li-se frică, au ie&it în "rabă &i au vestit
între"ului popor că ?aharia a fost omorât. (&a au aflat toate triburile, de-au +inut doliu după el &i l-
au bocit trei zile &i trei nop+i.0. Iar după trei zile s-au adunat preo+ii, ca să alea"ă cine va sta în
locul lui. /i sor+ii au căzut pe imeon. (cesta fusese în&tiin+at de către #uhul fânt cănu va
vedea moartea până nu-l va vedea pe >esia întrupat.